ASPECTE ALE EDUCĂRII CALITĂŢII MOTRICE DE BAZĂ

ÎN KAIAC CANOE

Aurel ALECU
aurperf@yahoo.com
University of Pitesti, Department of performance in Sports

Abstract
Kayak-Canoe high performance requires a high level of development relative strength,
local muscular endurance muscle excellence and ability to work in an environment with low
pH. An excellent tolerance to lactic acid and buffering capacity of blood are also
requirements for production and exteriorization of a high-powered mechanical work. After
maximizing force, player skips under-phase conversion of force in muscle strength and
instead move to high-density circuits characterized by lack of rest between sets and circuits
and speed of execution that improve resistance rate regime.

Keywords: kaiac, canoe, periodizare, antrenament de forţă.

Introducere
Antrenamentul sportiv este descris şi definit ca un proces adaptiv de lungă durată
(Manno, 1992; Bompa, 2001; Dragnea şi colab., 2002), fapt pentru care conducerea să nu
poate fi realizată decât pe bazele prevederii ştiinţifice a ansamblurilor de obiective,
decizii şi mijloace. Prevederea ştiinţifică a „ceea ce intenţionăm să facem şi să obţinem" este
rezolvată prin procesul de planificare care este încadrat în diverse strategii pe diferite
perioade de timp.
Ce dorim să prevedem în aceste planificări? Dorim să formulăm o serie de obiective de
pregătire, care prin aplicarea metodelor şi mijloacelor utilizate conform planificării, să ducă la
îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru performanţă.
Din perspectivă teleologică, în pregătire, nu se planifică lucrul ci reacţia fiziologică la
planul respectiv de antrenament. Important este să prevedem care va fi reacţia organismului
faţă de ceea ce planificăm. Va răspunde sportivul la solicitări sau va apărea starea de oboseală
planificată? Se va adapta efortului planificat? Se va reface pentru un nou efort?

Metode
Kaiacul si canoea reprezinta o ramura sportiva formata din doua discipline, care fac
parte din categoria sporturilor individuale ciclice.
Având in vedere permanenta dezvoltare a bazei materiale, perfectionarea industriei de
constructie a ambarcatiunilor si simulatoarelor de antrenament precum si a elementelor de
vaslit a padelelor si pagaelor, a modificarii regulamentului de competitii bazat pentru a atrage
un numar cat mai mare de spectatori la competitiile de mare anvergura, de a creea o imagine
mai buna mai interesanta in transmisiile TV cointeresat de aducerea unor resurse financiare
din reclame, a dus la schimbarea unor probe pe distantele olimpice de concurs clasice de 500
si 1000m si introducerea lor pe distante scurte de 200m.
Totodata introducerea de noi probe in programul Olimpic 2012 cum ar fi canoe fete,
impun sa se regandeasca specializarea aprofundata a pregatirii, concomitent cu testarea
calitatilor specifice individuale si orientarea sportivilor care corespund cerintelor probei
respective in vederea adaptarii continue si ridicarea nivelului performantial la cote mondiale.

91
 Din aceste consideratii, programarea, planificarea si periodizarea pregatirii este
absolut necesar a se realiza individualizat, tinand cont de toate aspectele generatoare de
progres performantial.
Calitatea motrica de baza in kaiac canoe o reprezinta forta sub diferitele ei forme de
manifestare, in functie de capacitatea de efort a momentului si de proba la care se participa,
reprezentand factorul nr.1 al performantei. Sportivii trebuie sa produca o forta si o putere
musculara deosebita pentru a putea efectua un efort maxim pe durata unei probe de concurs
raportat la modelul obiectivului de timp mondial.
Kaiac – Canoe de inalta performanta presupune un nivel inalt de dezvoltare a fortei
relative, rezistenta musculara locala excelenta si abilitatea muschiului de a lucra intr-un mediu
cu pH scazut. O excelenta toleranta la acid lactic si o capacitate de tamponare a sangelui sunt
de asemenea cerinte pentru producerea si exteriorizarea unui lucru mecanic de putere mare.
Efortul specific consta in actionarea ciclica a padelei sau pagaei in apa cu forte si
frecvente diferite impuse de proba de concurs in care se participa.
Conceptul de forta in kaiac canoe trebuie raportat la tipul de forta produs in momentul
padelarii, el este un concept multidimensional, corelat cu anduranta sau viteza aparand ca
fiind format din componente mai specifice: forta maxima: forta elastica; forta rezistenta.

1. Forta maxima − forta efectiva pe care un grup de muschi o poate dezvolta in cadrul
unui singur efort, este corelata cu suprafata de sectiune a muschiului.

Forta maxima

Forta rezistenta Forta elastica

Forta rez.anaeroba + Forta rez.aeroba Forta rapida + Forta exploziva

2. Forta elastica − capacitatea unui grup de muschi de a invinge rezistenta ce i se

opune, printr-o contractie de viteza maxima fiind determinata de proportia fibrelor rapide
(tipII) comparativ cu fibrele lente (tipI) dintr-un muschi. Ea poate fi impartita in: forta rapida
(la intensitati mici) si forta exploziva (la intensitati mari de efort).

3. Forta rezistenta − reprezinta intervalul de timp sau numarul de repetari pentru care
poate fi mentinuta o contractie musculara de o intensitate data.
În functie de specializarea pe probe, precum si de momentul in care sportivul se afla in
cursa avem urmatoarele forme de manifestare a fortei:
Forta maxima dezvoltata in start poate varia intre 400-450N in probele de 200m, si
250-300N in probele de 500 si 1000m.
Daca se compara cu forta izometrica maxima, forta produsa reprezinta 70-75% in
start, 55-60% in cursul unei probe de 500m si 50-55% in cursul probei de 1000m.
Producerea fortei in timpul unei lovituri trebuie repetata de peste 100 ori in probele de
500m si peste 200 ori in probele de 1000m reprezentand capacitatea de forta-rezistenta.
In cursele de 1000m energia utilizata e produsa de sistemele energetice aerobe (forta
rezistenta aeroba) iar in cele de 500m care au o mai mare conponenta de forta (50-60%) prin
sistemele anaerobe (forta rezistenta-anaeroba).
Cantitatea de energie generata de contractia musculara in timpul accelerarii poate
atinge 928W la barbati, cu conditiia stabilizarii la 70 pale pe minut (1,4). Energia necesara
acestei valori este generata de fosfagene si sistemul glicolitic rapid. Dupa prima perioada de
accelerare, valorile extreme ale lactatului sunt mentinute intraga cursa (2,3). Acestea raman
ridicate si se mentin chiar si cand o viteza de parcurs mult mai economica din punct de vedere

92
metabolic cere o productie de energie de 350W la barbati si 225W la femei, adica cca. 85%
din VO2 Max pentru ambele sexe.
Daca luam in considerare ca energia este generata de contractiile repetate ale
musculaturii relativ mici de la nivelul trenului superior, trebuie sa intelegem faptul ca mare
parte a sarcinii este pusa in slujba acestei musculaturi.
In atac are loc o crestere rapida si abrupta a fortei produse, forta aplicata trebuie
mentinuta la un nivel inalt uniform pe toata durata loviturii.
Scopul suprem al antrenamentului si conditionarii fortei pentru kaiac canoe este acela
de a eleva capacitatea totala a sportivilor printr-un program de antrenament bine structurat si
periodizat pana la un nivel la care el sau ea sa poata produce constant cea mai mare cantitate
de energie. Aceasta capacitate este numita rezistenta in regim de forta.

Forta maxima Forta rezistenta

Putere maxima Putere medie

Forta exploziva(start+atac) Forta rez.anaeroba (200+500m) + Forta

rez. aeroba(1000m)

Concluzii

Determinari teoretice si experimente practice confirma ca in kaiac-canoe:

1. forta este principala calitate, produce fundatia pentru celelalte calitati motrice
2. cea mai buna metoda pentru a structura si manipula efectiv antrenamentul si
conditionarea fortei intr-o maniera cauza-efect este periodizarea. Permite
conversia/traducerea optima, planificata si mai ales raportata temporar a castigurilor
obtinute intr-o directie a fortei in alte calitati sau forme de manifestare.
3. cea mai efecienta modalitate de antrenare a fortei pentru secventionarea si
integrarea optima a miscarilor este antrenamentul cu greutati libere.
4. in ordinea mentinerii adaptarilor castigate la nivelul fortei specifice si a capacitatii
de performanta, antrenarea si conditionarea fortei trebuie sa fie o parte integrala a
planului anual.

I. Primul mezociclu al planului se numeste „Dezvoltarea anatomica a fortei generale”.

Rezolvarea problemelor din trecut:

- supraantrenarea din perioada competitionala poate produce suprafolosirea si lezarea
tesuturilor conjunctive (ligamente si tendoane).
- restrictiile posturale si mentinerea unui anume comportament postural poate conduce
la degenerari articulare, flexibilitate, posibile leziuni si un comportament respirator
ineficient.
Cerinte:
- antrenamentul fortei are un caracter in mare parte corectiv/regenerativ.
- prevenirea leziunilor de termen lung
- planificarea unei longevitati sportive.
- fiecare plan trebuie sa reflecte necesitatile individuale ale fiecarui sportiv.
- exercitii variate cu greutati, pozitii de stand vs. pozitii de sezut etc.

93
 - exercitii directionate catre corectare, datorita pozitiei prin compresia la nivelul cutiei
toracice, muschii intercostali si diafragma trebuiesc intinsi si relaxati
- disproportia dintre tras si impins de obicei rezulta in asimetrii semnificative intre
rotatorii interni si externi, realizarea stabilitatii dinamice a articulatiei, echilibrul
muscular (agonist - antagonist).
- atentia focalizata pe realizarea inaintea fiecarui antrenament a incalzirii extensive si
adecvate.
- exercitiile trebuiesc efectuate cu miscari incete si controlate in maniera corecta
tehnic.
- este foarte important sa se dezvolte un nivel inalt al starii de alerta a corpului.
- progresivitatea trebuie sa fie conservativa in acest mezociclu.
- intre serii intindeti efectorii principali.
- fiecare antrenament trebuie inchis cu o revenire completa si stretching.

Durata:
- antrenamentul fortei in acest mezociclu va consta in 3-4 antrenamente de volum,
intensitate si densitate medii pe saptamana.
- trei serii pentru fiecare exercitiu sunt considerate optime, cu o pauza de 3 minute
intre serii.
- greutate cu care respectivul exercitiu poate fi executat de 8-12 ori corect din punct
de vedere tehnic.
- aceasta perioada dureaza 8 saptamani si este foarte importanta pentru longevitate
sportiva.

Prelucrarea anatomica generala

- 3-4 antr./saptamana − volum – intensitate joasa − mediu − densitate medie

- ex. efectuate cu miscari lente si controlate in maniera corect tehnic
- 4 exercitii, 8;12 repetari pt. fiecare exercitiu, pauza 3 minute intre serii – revenire
completa – stretching.

Forta 1
Forma-dezvoltare, forta-rezistenta generala, Metoda Serii Volumul 6, exercitii, 6 serii
pentru fiecare, numarul de repetari variaza (10-12) Incarcatura 70-80% 1RM; Pauza
Individual (aprox. 2’ – 3’)

Rezultat obtinut
Cand acest mezociclu a fost satisfacut corect, rezultatul consta in:
- masa osoasa crescuta, densitate minerala in oase crescuta.
- cresterea masei musculare, echilibru muscular.
- cresterea fortei tendoanelor si ligamentelor in tensiune.
- stabilitatea articulatiilor mobile.
- imbunatatita si mobilitatea tesuturilor (conjunctiv, muscular, nervos).

II. Al doile mezociclu in planificarea si conditionarea fortei este numit ,,Acumularea fortei”.

- apare cand incercam sa imbunatatim calitatea motrica de baza, care constituie si

fundatia si va infuenta fundamental evolutia celorlalte calitati.
- aceasta este forma de manifestare peste care toate celelalte forme de manifestare se
vor forma.

94
 - trebuie convertite adecvat si cu rabdare.
- aceste exercitii necesita nu numai o coordonare nervoasa a grupelor musclare
participante dar si o distributie optima a necesarului de forta asupra unei retele mari
de unitati motorii din diferitii primi efectori, aceste exercitii ar trebui planificate
imediat dupa incalzire, inainte ca oboseala SNC si a musculaturii scheletice sa se
instaleze
- antrenamentul trebuie sa continue cu exercitii pentru trenul superior mai ales pentru
efectorii directi ai miscarilor din kaiac-canoe
- exercitiile ar trebui sa fie relativ specifice miscarii, dar nu neaparat specifice ramurii
sportive.
- exercitiile pentru muschii cutiei toracice sunt realizate la sfarsit
- incalzirile si revenirile extensive sunt foarte importante, aceste exercitii ar trebui sa
fie relativ specifice miscarii, dar nu neaparat specifice ramurii sportive.
- pe masura ce incarcaturile devin mai mari, este foarte bine sa se faca o incalizire cu
o incarcatura usoara intre serii.

Durata:
- perioada dureaza 8 – 12 saptamani
- antrenamentele de forta in aceasta perioada se programeaza in numar de 3 pe
saptamana si sunt caracterizate prin eforturi de volum, complexitate si varietate
medii si intensitate mediu – mediu inalta.
- exercitiile musculaturii trenului superior, in special cea a efectorilor directi se vor
programa incarcaturi care sa permita executia a 6 – 8 repetari in 3 serii. O pauza
activa (stretching-ul musculaturii lucrate) de 3 minute este recomandata intre serii.
- indata ce se depasesc 12 repetari pe serii, se va mari incarcatura cu aprox. 5% - 10%,
in asa fel incat sa se ajunga iar la 6 – 8 repetari.
- pentru absorbirea volumului crescut si consolidarii rezultatelor, reduceti incarcatura
- antrenamentelor din saptamana a patra la nivelul saptamanii a doua si reluati
progresia incarcaturilor in saptamana a cincea.
- se reduce incarcatura antrenamentelor din saptamana a opta la nivelul saptamanii a
sasea si se reia in a noua si asa mai departe.

Dezvoltarea fortei-viteza

- dezvoltarea fortei maxime

- 3 antr./saptamana - volum - intensitate - medie-ridicata - densitate - mica

Forta 1
Forma-dezvoltarea forta-viteza Metoda-serii cu executii rapide Volumul 6 exercitii, 4
serii pentru fiecare, 12 repetari pe serie Incarcatura 60% - 70% din 1 RM : Pauza 2 minute
intre serii

Forta 2
Forma-dezvoltarea fortei maxime Metoda-serii Volumul 32 serii, 8 exercitii - 4 serii
la fiecare, 10 repetari per serie Incarcatura 80% - 85% din 1RM : Pauza aprox. 2 minute intre
serii.

95
Rezultate obtinute:

- imbunatatirea fortei generale se traduce intotdeauna in imbunatatiri la nivelul fortei

relative si celei specifice si puterii.
- rezistenta musculara si rezistenta in regim de viteza.
- cresterea masei musculare, fortei maximale, coordonarii neuromusculare, puterii in
tensiune a ligamentelor si tendoanelor, echilibrului muscular si o postura mai buna.

III. Al treilea mezociclu este numit „Dezvoltarea fortei specifice” comus din doua
subfaze.

Cerinte:
- rationalizarea exercitiilor la nivelul miscarii specifice ramurei de sport - volumul va fi
mediu la inceput, intensitatea va fi gradat crescuta prin cresterea vitezei de executie si
nu a incarcaturii.
- imbunatatirile la nivelul fortei maxime vor fi descrescute dar vor fi gradat
transformate in imbunatatiri la nivelul rezistentei musculare maxime in prima subfaza,
apoi a rezistentei in regim de viteza in cea de-a doua - executia miscarii este relativ
medie spre rapida, actiune concentrica acompaniata de relaxarea totala a
antagonistilor.

Durata:
- acest mezociclu de pregatire specifica va dura cam 8 saptamani, 4 pentru prima
subfaza si 4 pentru cea de-a doua - restrictionati numarul de repetari la 8-12 si
rezistenta la 60-70% din 1-RM. -intensitatea medie, densitatea exercitiilor creste, cu
pauze foarte mici (25 – 30 secunde) -in timpul primelor 4 saptamani ale acestui
mezociclu, sunt recomandate 3 antrenamente pe saptamana, fiecare continand exercitii
specifice ramurii.

In timpul acestei subfaze, in loc sa crestem incarcatura,

- crestem treptat numarul de repetari si serii: este normal sa folosim 4-6 serii a cate
60-80 repetari. - maximizarea rezistentei musculare locale, este indicat sa se inceapa
cu o serie pentru fiecare exercitiu cu greutate mai mare (60-80 din RM). -sportivii de
elita ar trebui intotdeauna sa atinga AIAL (acumulare initiala de acid lactic)

In a doua subfaza a acestui mezociclu de cca. 4 saptamani,

- vom trece de la serii la aparate la antrenamentul prin circuit. -executia miscarilor
devine rapida, apoi foarte rapida, imitand si apoi depasind ritmul de cursa. -scopul este
de a efectua cat mai multe repetari cu putinta intr-un anumit timp, care este crescut
progresiv pentru a reflecta durata cursei. -ritmul de executie va fi crescut, pentru ca
vom elimina gradat pauzele intre aparate si vom micsora pauza intre circuite.

Rezultate obtinute:
- cresterea nivelului enzimelor oxidative si cresterea activitatii enzimelor oxidative
locale.
- cresterea abilitatii muschiului de a lucra in mediu lactic crescut - cresterea numarului
de capilare per fibra musculara - capacitatea muschilor de a depozita glicogen marita
- capacitatea crescuta a SNC de a tolera starea de oboseala - organizare superioara a
centrilor de comanda a actiunilor musculare

96
Dezvoltarea fortei maxime-rezistenta viteza
- 3 antr./saptamana -vol - intensitate - crescuta – mare - densitate – medie - crescuta
Forta 1
Forma-dezvoltare forta-rezistenta maxima. Metoda Serii Volumul 6 exercitii, 6 serii
pentru fiecare, numarul de repetari variaza(12-20) Incarcatura 60% - 70% 1RM
Pauza Individual (aprox. 25” – 30”)

Forta 2
Forma-dezvoltare forta-rezistenta viteza Metoda-Antrenamentul in circuit Volumul 10
exercitii, aprox.60-80 rep./ex. Incarcatura 40% din 1RM Pauza doar cat se schimba
exercitiul, intre circuite 2,3 minute.

IV. Al patrulea mezociclu din planul anual de antrenarea si conditionarea fortei se

numeste „Perioada starii de forma sportiva”, realizat in perioada competitionala.
Cerinte:
- trebuiesc mentinute la parametrii de varf de forma a fortei, puterii si a rezistentei
musculare,
- este o greseala des intalnita eliminarea antrenamentului de forta in aceasta
perioada
- fiind intr-un mezociclu care accentueaza rezistenta musculara nu inseamna ca
trebuie sa neglijam complet forta si puterea.
Durata:
- prin doua antrenamente de intensitate, volum si densitate relativ scazute pe
spatamana si renuntarea la antrenamentele de forta inainte cu 6, 7 zile inainte de
competitie.
- aceste antrenamente sunt constituite din incalzire, 2 – 3 serii de exercitii stucturale
dinamice la 60% din I-RM cu 8 – 12 repetari din 4 – 6 exercitii specifice ramurii
sportive.
- pauza activa (intinderea efectorilor primari) intre serii 2-3 minute.
- aceste antrenamente de volum mediu si intensitate joasa – medie sunt caracterizate
de executii relativ rapide, usor sub tempo-ul de cursa.
Rezultate obtinute:
- baza fortei este consolidata, ceea ce inseamna ca progresul este instalat, starea de
forma sportiva si apoi varful de forma sportive programat
- 2 antr./saptamana -volum - mediu - intensitate medie - densitate - scazuta
Forta 1
Forma-dezvoltarea forta-viteza mentinere Metoda-serii cu executii rapide
Volumul 5 exercitii, 4 serii pentru fiecare, 12 repetari pe serie
Incarcatura 60% - 70% din 1RM Pauza 2 minute intre serii

Propuneri

Sportivul se adreseaza prea mult timp unei singure forme de manifestare a fortei, chiar
dupa ce aceasta a incetat sa mai raspunda la stimuli, riscand platouri de forma si
supraantrenament
Sportivul se concentreaza numai asupra noii forme de manifestare, neglijand sa
mentina imbunatatirile castigate la nivelul formei de manifestare antrerior tratata.

97
 Sportivul esueaza in a reduce incarcatura cand converteste puterea in rezistenta
maxima si incearca sa forteze un numar mare de repetari si serii cu greutatile mari din
mezociclu anterior.
Sportivul esueaza in a accelera viteza de executie cand lucreza cu numar de serii si de
repetari mari.
Dupa maximizarea fortei, sportivul sare peste subfaza conversiei fortei in rezistenta
musculara si in schimb trece la circuite cu densitate mare caracterizate prin lipsa pauzei intre
serii si circuite si viteza mare de executie care imbunatatesc rezistenta in regim de viteza.
Aceste erori nu numai ca perturba disciplina,consistenta, coerenta, integritatea si
directia planificarii dar mai poate duce la leziuni, platouri de forma sportiva si varfuri de
forma neprogramate de asemenea.
O greseala des intalnita in antrenamentul si conditionarea fortei este neglijarea
trenului inferior, prin care fortele generate de trenul superior sunt transmise barcii.
Includerea de exercitii structurale specifice imbunatateste performanta sportiva.

BIBLIOGRAFIE

f Alecu A., Dinamica efortului în antrenamentul de kaiac, Editura Pim Iaşi,

ISBN 978-606-13-0793-7, 223 pagini, 2012
f Alecu A., Specific adaptations of muscle în endurance effort of canoe kayak 1000m /
Internaţional Scientific Conference „Perspectives în Physical Education and
Sport”, ISBN 978-973-614-501-8, pag. 498, anul publicării 2011
f Alecu A., Aspects of optimizing strength în the kayak canoe training for olympic 200m
/ Internaţional Scientific Conference „Perspectives în Physical Education and
Sport”, ISSN 1453-1194, pag. 125, anul publicării 2010
f ALECU A., TOMA S. Programming and management control dynamics effort kayak
training performance, ICPESH 2009 Proceedings 2nd International
Conference: Physical Education, Sport and Health Piteşti, 20-22 of November
2009 University of Piteşti Faculty of Physical Education and Sport Editura
Universităţii din Piteşti, pag. 175, (ISSN: 1453 – 1194), WebSite:
www.efsupit.ro
f ALECU A., TOMA S., Monitoring kayaking effort parameters by means of objective
performance ICPESH 2009 Proceedings 2nd International Conference:
Physical Education, Sport and Health Piteşti, 20-22 of November 2009
University of Piteşti Faculty of Physical Education and Sport Editura
Universităţii din Piteşti, pag. 179, (ISSN: 1453 – 1194), WebSite:
www.efsupit.ro
f BOMPA, T., (2001), Dezvoltarea calităţilor biomotrice, Edit. ExPonto, Bucureşti.
f BOMPA, T., (2001), Teoria şi metodologia antrenamentului sportiv, Edit. Ex Ponto,
Bucureşti.
f DRAGNEA, A., MATE-TEODORESCU, S., (2002), Teoria sportului, Edit. FEST,
Bucureşti.
f DRĂGAN, I., (2002), Compendiu de medicină sportivă, Edit. Medicală, Bucureşti.
f JONES A.M., CAMPBELL I.T. AND PRINGLE J.S., Influence of muscle fibre type
and pedal rate on the VO2 work rate slope during ramp exercise. Eur J Appl
Physiol 91 (2-3): 238-245. 2004.
f Pflügers Arch 447: 855–866, 2004.[CrossRef][ISI][Medline]
f WebSite:www.kaiac.ro
f WebSite:www.efsupit.ro

98