Sunteți pe pagina 1din 8

SAPTAMANA 27

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

Definiţie – incapacitatea acuta a plamanului de a menţine pragul de


saturatie arteriala in oxigen in limite fiziologice ( 95-96%); se produce astfel o
hipoxemie accentuata, asociata sau nu cu hipercapnie.
Elemente de diagnostic clinic
 dispnee (de obicei sub forma de polipnee, alteori de bradipnee, respiraţie
Kussmaul sau Cheyne-Stokes).
 cianoza (iniţial la buze, unghii, pavilionul urechilor si apoi se
generalizeaza).
 tegumente calde si umede, acoperite cu transpiraţii abundente.
 tahicardie compensatorie.
 in cazurile grave encefalopatie respiratorie (agitatie psiho-motorie,
convulsii, stare subcomatoasa).

Clasificare etiologica
Insuficienţa respiratorie :
- bronhopulmonara
- cardiaca
- neuromusculara

Insuficienta respiratorie acuta de origine bronhopulmonara

o Stenoze funcţionale si organice ale cailor aeriene superioare determinate


de:
- corpi straini in laringe, trahee, bronhii
- laringite acute dispneizante
- traumatisme mecanice, chimice, termice
- afecţiuni musculare
- neoplasme

Clinic - stridor inspirator cu tiraje intens


- bradipnee cu inspir lent insotit de retractia spatiilor intercostale si
contractia muşchilor gatului si abdomenului.
Tratament de urgenta:
- traheostomie cu intubatie, aspiraţie si _ministrare de oxigen.
- bronhoscopie cu extragerea corpilor străini.
- hemisuccinat de hidrocortizon IV 200-300mg.
- tratament local cu efedrina sau adrenalina in aerosoli.
- antibioterapie cu spectru larg.

Bronhoalveolita de deglutitie (pneumopatia chimica de deglutitie)


Clinic
-insuficienta respiratorie foarte grava cu:
 cianoza
 polipnee
 transpiraţii
 hipertermie

Radiografia pulmonara - imagini infiltrative floconoase


Tratament de urgenta:
 hemisuccinat de hidrocortizon IV 500mg
 antibioterapie masiva
 ventilatie artificiala

Criza de astm bronsic


Definiîie - este o criza de dispnee paroxistica, produsa prin stenoza
funcţionala generalizata a bronhiilor mici si bronhiolelor.
Clinic
 bradipnee de tip expirator
 torace cvasiblocat in inspir fortat
 tuse cu expectoralie mucoasa, vascoasa, perlata

Diagnostic diferenţial
 astm cardiac
 edem pulmonar acut
 neoplasm laringian
 poliradiculonevrite
 neoplasm bronhopulmonar

Tratament - miofilin IV lent 3-5minute, 2-3fiole/24ore(in caz de esec:


nifedipina l0mg, 1-2 tablete sublingual).
- Hemisuccinat de hidrocortizon 50-200mg IV.
- Bricanyl 1 fiola de 0,5mg subcutanat sau salbutamol 5mg in aerosoli sau in
perfuzie IV incepand cu 0,l-0,2micrograme/kg/min si crescând cu 0,lmg/ora.
Sunt contraindicate:
 morfina
 adrenalina
 extractul de hipofiza
 atropina

Starea de rau astmatic


Definiţie - stare de dispnee grava, de tip expirator, avand originea intr-un
bronhospasm deosebit de intens si care dureaza peste 24 ore, cu apariţia semnelor
de insuficienta respiratorie accentuata. Starea de rau astmatic este favorizatad e:
- sevraj mai mult sau mai puţin complet al corticoterapiei
- utilizarea abuziva a simpaticomimeticelor
- administrarea de sedative

Clinic:
 sindromul respirator - polipnee(peste 25-30 respiratii/min)
-transpiraţii ale fetei si mâinilor
-diminuarea extrema a murmurului vezicular
-rx-aspect de emfizem obstructiv difuz
 sindromul circulator - tahicardie sinusala peste 120/min
-accentuarea zgomotului II la pulmonara
-EKG- semne de supraincarcare ventriculara dreapta
 sindromul neurologic - somnolenta pana la coma.

Diagnostic diferenţial
 edemul pulmonar acut
 astm cardiac complicând o insuficienta ventriculara stanga
 embolie pulmonara
 bronhopneumonia
 bronhopneumopatia acuta in puseu acut asfixic
 limfangita carcinomatoasa
 cancerul laringian.
Noţiunea afecţiunii astmatice anterioare(in absenta unei cardiopatii stangi)
constituie criteriul fundamental de diferenţiere al diagnosticului.

Tratament
 oxigenoterapie 3-4 l/min, apoi 6-8 1/min
 sonda nazala
 miofilin 250-500mg IV lent(numai dupa ce s-a administrat O 2 pericol de
aritmii)
 daca miofilina este contraindicata se administreaza:
-terbutalina, 250mg IV apoi in perf IV l,5-5mg/min
-salbutamol, 3-20mg/min
 in caz de esec:hemisuccinat de hidrocortizon:100mg la inceput apoi 50-
100mg la 4-6ore pana la ameliorarea clinica neta(maxim 3 zile); apoi
corticoterapia este continuata per os: prednison 40mg/24ore, timp de 8zile si
apoi diminuate progresiv
 antibiotice
 ventilaţia artificiala este dificila din cauza bronhospasmului; este necesara o
presiune pozitiva de peste 40-50cm apa
Nu se vor administra: - morfina, mialgin, depresoare respiratorii minore
-antihistaminicele
-sedativele, tranchilizantele
-vagoliticele, betablocantele
In ultimii ani este recomandata terapia in trepte a astmului, care are drept
baza severitatea astmului si tratamentul actual al bolnavilor.
Consensul de la Bethesda(1992) a recomandat o varianta de terapie in
trepte, in raport cu criteriile de severitate a astmului.

Criterii pentru definirea severitatii astmului


Astmn usor:
- accese de astm foarte rare, 1-2 pe saptamana
- astm nocturn, foarte rar, 1-2 pe luna
- pacient asimptomatic intre accese
- VEMS>80%
- PEFR<20%
- exacerbari ale astmului, 1 -2 pe saptamana
- exacerbările pot afecta activitatea si somnul
Astm moderat:
- astm nocturn, >2 accese pe luna
- simptome cronice, necesitând p2 agonisti aproape zilnic
- VEMS 60-80%
- PEFR 20-30%
- exacerbari frecvente
- simptome respiratorii continui
Astm sever:
- manifestari astmatice nocturne frecvente
- VEMS<60%
- PEFR>30% PEFR-variabilitatea nictemerala a PEF
Criteriile pentru definirea severitatii astmului sunt folosite pentru
tratamentul in trepte al bolii.
Terapia in trepte a astmului bronşic (Bethesda 1992)

Treapta I: Astm usor


 β2 agonisii inhalatori la nevoie, dar nu mai mult de 3 ori/saptamana.
 inaintea efortului sau expunere la alergen cunoscut: β2 agonisti inhalatori sau
cromoglicat.

Treapta II: Astm moderat


 antiinflamatoare -inhalatorii zilnic: corticosteroizi 200-500mg sau
cromoglicat
 β2 agonisti inhalatori, dar nu mai mult de 3-4ori/zi
 daca este necesar creşterea dozelor de CS la 400-700mg/zi, asociate sau
nu cu cromoglicat.

Treapta III: Astm moderat, necontrolat de treapta II


 corticosteroizi inhalatori 800-1000mg/zi
plus - β2 agonisti inhalatori dar nu mai mult de 3-4ori/zi
plus-teofilina retard sau β2 agonisti oral sau β2 agonisti inhalatori cu
acţiune lunga
 eventual anticolinergice inhalatorii

Treapta IV: Astm sever


- corticosteroizi inhalatori 800-1000mg/zi
- plus-β2 agonisti inhalatori, dar nu mai mult de 3-4ori/zi
- plus-teofilina retard si/sau β2 agonisti oral sau β2 agonisti inhalatori cu
acţiune lunga
- plus-corticosteroizi oral (doza zilnica unica sau in zile alternative).

Reducerea acuta si intinsa a câmpului respirator


 pneumotorax spontan sufocant

Clinic - hipersonoritate toracica


-abolirea murmurului vazicular pe un hemitorace
Tratament de urgenta-drenaj cu aspiraţie decompresiva in spaţiul 2
intercostal
 pleurezie masiva -diagnostic clinic si radiologie
 tuberculoza miliara -diagnostic radiologie
- tratament tuberculostatic
 emfizemul mediastinal
Clinic -dispnee si cianoza intensa
-crepitatii sincrone cu bătăile inimii in regiunea precordiala
Rx: lizereu luminos bilateral de-a lungul mediastinului

Tratament - oxigen
- analeptice respiratorii

Puseul acut al unei insuficiente respiratorii cronice


Clinic - dispnee si cianoza intensa
plus- semnele de emfizem si bronhopneuomopatie acuta
 in caz de decompensare cardiaca - zgomot de galop drept
-hepatomegalie
-semnul Hartzer
-edeme ale membrelor inferioare
-jugulare turgescente
 EKG - hipertrofie ventriculara dreapta
 unde P inalte
Rx pulmonara-bombarea arcului mijlociu stâng
Tratament - combaterea hipoxemiei-oxigenoterapie
- inflamatia se va trata cu antibiotice cu spectru larg (ampicilina 4g/zi,
cefalosporine)
- hipersecretia -secretolitice -bromhexin 2cp x 3/zi
-aspiraţie bronsica
-traheostomie cu respiraţie asistata
- combaterea spasmului bronsic - miofilin l f de 0,240g IV lent 2-
3fiole/24ore
- stimulante betaadrenergice (bricanyl, berotec, salbutamol)
- corticoizi – prednison 30-40mg/zi sau hemisuccinat de hidrocortizon
in pIV 150-300mg/24ore
- in caz de decompensare cardiaca dreapta:
- sangerare(Ht>60%): 3 50-5OOml
- lanatozid C 0,4mg, l-2fiole/24ore(tratament controversat)
- diuretice - aldactona(spironolactona) 200-300mg/zi per os
- furosemid, l-2fîole zilnic, IV
- heparina-5000UI, IV la 8ore timp de 10 zile, apoi 5000UI la 12ore
timp de inca
10-15 zile sau calciparina 0,4-0,6mi s.c. la 12ore.

Ce nu trebuie făcut in BPOC:


- medicamente care agraveaza obstructia bronsica: opiacee, hipnotice,
tranchilizante, betablocante.
- medicamente care induc hipertensiune pulmonara: fenitoin, nitrofurantoin,
busulfan.

Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca

Astmul cardiac - este treapta premergătoare edemului pulmonar acut, fiind


expresia mai puţin grava a dispneei paroxistice din insuficienta ventriculara
stanga.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
- apariţia dispneei, de obicei nocturn sau dupa o masa copioasa
- caractcrul polipneic si respirator al dispneei
- semne pulmonare minime (rare sibilante si cateva subcrepitante la baze)
- anamneza cardiovasculara de insuficienta ventriculara stanga (HTA,
valvulopatii mitrale sau aortice, cardiopatie ischemica
- semne cardiace de insuficienta ventriculara stanga: zgomot de galop, suflu
de insuficienta mitrala funcţionala, tahicardie, ventricul stâng mărit de volum)
Tratament - miofilin, 1 fiola IV
- furosemid, 1 fiola IV
-lanatozid C, 1 fiola IV

Edemul pulmonar acut


Embolia pulmonara

Insuficienta respiratorie acuta de origine neuromusculara


- Alterarea funcţiei centrului respirator:
 intoxicatii (barbiturice, opiacee, alcool metilic)
 acidoza metabolica
 alcaloza metabolica
 oxigenoterapie iraţionala
 meningoencefalita
 accidente vasculare cerebrale
- Alterarea funcţiei neuronilor motori periferici:
 Poliradiculonevrite - tulburări de deglutitie
-hipokinezie a muşchilor respiratori
-in LCR-disociatie albuminocitologica (semn
diagnostic principal)
- Alterarea placilor motorii neuromusculare-tetanos. Trebuie sa se intervină
in prima urgenta cu sedative (diazepam, hidroxizin, barbiturice) .