FOCUS-GRUP

STUDENȚI: HÂNCU MĂDĂLINA

TODIRICĂ BIANCA

UNGUREAN IRINA-MIHAELA
GRUPA II, ANUL I, MDRU
CUPRINS
• DEFINIȚIE
• SCURT ISTORIC
• CARACTERISTICILE FOUS-GRUPULUI
• DESCRIEREA METODEI
• SCOPUL FOLOSIRII FOCUS-GRUPULUI
• AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
• CONCLUZII
• BIBLIOGRAFIE
DEFINIȚIE
• Focus-grupul desemnează metoda de cercetare socială, de natură calitativă, care consistă
în a recruta unul sau mai multe grupuri, de șase până la douăsprezece persoane, în funcție
de criterii omogene, apoi a suscita o discuție deschisă pornind de la tema de studiu
pentru ca la sfârșit să se facă analiza pe viu coroborând punctul de vedere al
participanților. ( Morgan și Krueger, 1993)
SCURT ISTORIC
• Acest instrument a fost dezvoltat în anii 1940 de Robert Merton și Paul Lazarsfeld. A
avut un succes răsunător ca metodă de cercetare aplicată în economie, în special în
studiul pieței / marketing; însă până după anii 1970 a fost destul de ignorat în cercetarea
academică
CARACTERISTICILE FOCUS-GRUPULUI
Interviurile de tip focus grup au de obicei cinci caracteristici sau trăsături. Aceste
caracteristici se referă la componetele unui focus grup: (1) persoane care (2) au anumite
caracteristic și care (3) furnizează informații de calitate (4) într-o discuție ghidată (5) pentru
a ajuta la înțelegerea temei de discuție.
Descrierea metodei

• Pregătirea pentru focus

• Stabilirea cadrului de desfășurare
• Durata reală și durata planificată
• Construcția ghidului (grilei) de interviu
- Definirea orizontului tematic
- Stabilirea itemilor utilizați
- Formarea pachetului principal și a celui auxiliar
O tipologie particulară a întrebărilor utilizate în focus grup o oferă K. Wheatley și
W. Flexner (1988). Pornind de la clasificarea menționată, avem următoarele
categorii:

• Întrebări directe de cercetare

• Întrebări de profunzime sau direcționate pe probleme
• Întrebări test
• Întrebări pregătitoare și de redirectionare
• Întrebări „depersonalizate”
• Întrebări factuale
• Întrebări afective
• Întrebări anonime
• Tăcerea
Observația și evaluarea participanților

Câteva aspecte esențiale pentru desfășurarea investigației:

• Atitudinea generală pro sau contra față de problematica dezbătută;
• Gradul de interes față de temă
• Gradul de competență în raport cu problematica
• Nivelul presiunii dezirabilității
• Centrarea pe un stil afectiv sau pe unul rațional
• Analiza conținutului manifest și latent al răspunsurilor
• Analiza interacțiunile care se stabilesc în grupul de discuția
Calități și competențe ale moderatorului

Competențele pot fi clasificate în 3 niveluri:

• Profesional
• Comunicațional
• Trăsături personale
Prelucrarea datelor

Sistemul decupajului- se poate realiza in principal în trei modalități mai mult sau
mai puțin complementare.
- Decupajul tematic
- Decupajul pe ipoteze
- Tehnica decupajului pe categorii de participanți
Tehnica analizei de conținut

Analiza de conținut se clasifică în trei tipuri mari:

• Analiza pragmatică - tip de analiza utilizată atunci cand dorim doar să
clasificăm semnele în acord cu posibilele cauze sau efecte ale acestora.
• Analiza semantică - se pot clasifica semnele în funcție de înțelesul pe care îl au
• Analiza de semnal- se urmarește pur si simplu analiza utilizării anumitor
cuvinte, independent de semnificația acestora.
Când se folosesc interviurile de tip focus-grup?

• Când căutați să categorisiți ce simțiți sau ce părere au oamenii în legătură cu o anumită

chestiune.
• Când încercați să înțelegeți diferențele de perspectivă între grupuri sau categorii diferite de
persoane.
• Când scopul este acela de a afla care sunt factorii ce influențează opiniile, comportamentul sau
motivația.
• Când vă doriți să apară noi idei din cadrul grupului.
• Când vă doriți să efectuați o testare-pilot a unor idei, materiale, planuri sau tactici.
• Când cercetătorul are nevoie de informații pentru a proiecta un studiu cantitativ pe scară largă.
• Când cercetătorul are nevoie de informații care să-l ajute să clarifice informațiile cantitative
deja acumulate.
Avantaje ale utilizării focus-grupurilor

• Este un factor extrem de stimulativ în oferirea de informații

• Reprezintă o situație de comunicare socială care este mult mai „naturală”,
comparativ cu interviul tradițional
• Este posibilă analiza relațiilor și a jocurilor de putere care pot conduce la
formularea unor opinii
• E utilizat uneori ca pregătire a unor interviuri individuale
• E mai economic, pentru că permite o utilizare mai eficace a timpului şi o
economie de operatori
Limitele investigațiilor bazate pe focus-grup

• Limitele care derivă din natura calitativă a investigației (relevanța statistică slabă
și incapacitatea de a oferi expresii sintetice cantitative ale fenomenelor)
• Limitele care derivă din faptul că moderarea acestor interviuri este extrem de
complexă, iar rezultatele depind într-o mult mai mare măsură de activitatea
moderatorului, decât în cazul unor interviuri obișnuite
• Limitele care derivă din natura tipului de investigație (diverse efecte de grup
care se pot produce pe parcursul desfășurării investigației: polarizarea, efectul
de turmă, efectul de comparativitate, presiunea normativă, contagiunea, efectul
groupthink etc.)
• Efectul de polarizare - exagerări ale opiniilor și atitudinilor exprimate, ca efect al
presiunii grupului.
• Efectul de turmă - un tip de presiune normativă exercitată de grup și care are o
bază legată de faptul că omul a trăit permanent numai în structuri grupale, de
aici presiunea extrem de mare de conformitate în raport cu grupul de
apartenență.
• Groupthink - desemnează grupul cu o abordare consensuală, care adeseori
provoacă erori cu varii consecințe. Pentru că membrii care împărtășesc o gândire
de grup, vizând atingerea consensului, iau decizii colective inadecvate, greșite,
iraționale sau ineficiente, rezultatul final este o vizibilă deteriorare a „eficienței
mentale, testării realității și judecății morale”.
Concluzii

• Focus grupul poate fi proiectat și desfășurat în demersuri de cercetare socială

calitativă, în condiții maximale de fidelitate și validitate, pe baza unor modele
teoretice consistente, care asumă la rândul lor o solidă bază ipotetică ce urmează
a fi testată.
• Tehnica de focus grup se înscrie în categoria anchetelor cu dominantă modală,
axate pe evaluarea modului de gândire al subiecților incluși în cercetare, fapt ce
implică conceperea ghidului de focus din perspectiva analizării concepțiilor,
raționamentelor ori logicilor subiective ale participanților la sesiune.
 BIBLIOGRAFIE

- Lucian T. Butaru, Introducere în metodologia cercetării calitative, Presa Univeristară

Clujeană, pp. 38-41
- Alfred Bulai, Metoda de cercetare calitaativă, Focus-grupul în investigația socială,
Editura Paideia 2000
- Richard A. Krueger Mary Anne Casey, Metoda focus grup: Ghid practic pentru
cercetare aplicată, Editura Polirom
- https://www.youtube.com/watch?v=3TwgVQIZPsw&fbclid=IwAR0ByEua_dYWFrjBlmx
_4-6wCTnCC3sXbkp7FNb_8Pt5FRaRqxacuCJ4sS8