Clivajul stanga-dreapta

Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii
Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii
prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in
stanga.

Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres.
Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-
se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke,
Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care
traieste nu ii este favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul
secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.

Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de
viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca
omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie
permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este
considerat principalul exponent al dreptei.

Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a
secolului trecut.

Liberalismul este centrat pe individ si:

 are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;
 se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia
inoportuna a statului;
 privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati
capabile sa asigure libertatea individuala;

Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar
stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau
veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui
cetatean".

Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar
sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic".

Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza
intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze
mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta
diferitelor clase si grupuri;
 Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau
mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat
sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost
determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei
Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la
sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.

Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic.
Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul
dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de
aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un
corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale:
credinta, familie.