Sunteți pe pagina 1din 16

CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T.

PASCU

CAPITOLUL 3

EXEMPLU DE PROIECTARE

3.1 Tema proiectului

Se cere să se proiecteze planşeul peste subsol al unui depozit cu structura în cadre


din beton armat monolit. Depozitul are subsol şi parter, fiecare cu înăltimea de 4,80m
între planşee. Structura are două deschideri de 9,875m fiecare şi şase travei de 6,50m.
Deoarece subsolul necesită pereţi de beton armat pe contur pentru preluarea
împingerii terenului, aceşti pereţi vor juca şi rol de contravântuire preluând în întregime
forţa seismică. În aceste condiţii planşeul se va calcula doar la acţiunea încărcărilor
verticale.
Încărcarea utilă, din mărfurile depozitate, este dată de beneficiar şi are valoarea
15kN/mp. Pe planşeu se aplică un beton de pantă de grosime medie 50mm, iar la partea
inferioară sunt suspendate instalaţii de ventilaţie şi sprinklere cu greutate totală de
0,5kN/mp.
Planşeul este alcătuit în soluţia planşeu cu grinzi principale şi grinzi secundare.
Grinzile principale sunt dispuse pe direcţia transversală, iar grinzile secundare pe direcţie
longitudinală.
Materialele utilizate în structură sunt: beton de clasă C20/25 şi oţel beton PC52 şi
OB37. Pentru beton rezistenţele de calcul sunt Rc= 15 N/mm2 Rt= 1,1 N/mm2, iar pentru
oţel rezistenţele de calcul sunt Ra= 300 N/mm2 pentru armăturile longitudinale din grinzi
şi placă şi Ra= 210 N/mm2 pentru armăturile transversale din grinzi, respectiv etrierii.

3.2 Predimensionare

3.2.1 Introducere

Proiectarea oricărei structuri are ca primă operaţie stabilirea, în primă aproximaţie a


dimensiunilor elementelor structurale. Aceasta operaţie este necesară în primul rând
deoarece greutatea proprie a elementelor este una din încărcările principale într-o
structură de beton armat, iar în al doilea rând, distribuţia eforturilor în structură depinde
de rigiditatea relativă, deci de dimensiunile elementelor structurale.
Predimensionarea se face pe baza a două categorii de criterii:
- Criterii de rigiditate minimă, în vederea limitării deformaţiilor elementelor
structurii. Sunt cele mai simple criterii, înălţimea elementelor fiind exprimată ca o
fracţiune din deschidere. Această fracţiune este cunoscută fie din experienţă, fie din
normele specifice de calcul.
- Criterii de rezistenţă, în condiţii de economicitate. Acestea se bazează pe procente
de armare considerate ca optime pentru diversele elemente.
Menţionăm că se pot folosi ambele criterii, pe rând, alegând mai întâi criteriul mai
simplu. În prezentul exemplu de proiectare se vor folosi ambele criterii de
predimensionare.

113
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

3.2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate

Fig. 3.1 – Schiţă plan planşeu


Stabilirea de la bun început a numărului optim al grinzilor secundare pe dechidere
reduce volumul de calcul. Pentru acest lucru trebuie ţinut cont de faptul că la acest tip de
planşeu, cu grinzi secundare şi principale şi încărcări utile mari, deschiderea plăcii între
două grinzi secundare variază între 2,00 ÷ 2,50m. Deschiderea între axele longitudinale
este de aproximativ 10,00m. Pentru un numar de 3 grinzi secundare intermediare rezultă
că avem 4 deschideri de placă la 2,50m fiecare.

𝑙 , 2500
ℎ , , = = = 71,4 𝑚𝑚 ⟹
35 35

ℎ , , = 80 𝑚𝑚 (𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 10𝑚𝑚)

𝑙 , 6500
ℎ , , = = = 650 𝑚𝑚 ⟹
10 10

ℎ , , = 650 𝑚𝑚 (𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 50𝑚𝑚)


ℎ , , 650
𝑏 , , = = = 325 ÷ 216,7 𝑚𝑚 ⟹
2÷3 2÷3
𝑏 , , = 250 𝑚𝑚 (𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 50𝑚𝑚)

3.2.3 Predimensionare pe criterii de rezistenţă


Pentru stabilirea dimensiunilor plăcii si grinzilor secundare pe criterii de rezistenţă
trebuie facută evaluarea preliminară a încărcărilor pe mp de placă. În calcul placa se
consideră o grindă cu lăţimea de 1,00m.

114
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Tabelul 3.1
Nr.crt Încărcări caracteristice-kN/mp γ Încărcări de calcul-kN/mp
1 Greutate placă = 0,08 × 25 1,35 2,7
2 Beton pantă = 0,05 × 22 1,35 1,485
3 Instalaţii = 0,5 1,35 0,675
4 Încărcare utilă = 15 1,5 22,5
Total 27,36

Se estimează valoarea momentului încovoietor în primul reazem intermediar:

𝑞 = 27,36 × 1,00 = 27,36 𝑘𝑁/𝑚

𝑞 ∙𝑙 , 27,36 × 2,5
𝑀 = = = 19 𝑘𝑁𝑚
9 9

𝑞 = 27,36 × 2,50 = 68,4 𝑘𝑁/𝑚

𝑞 ∙𝑡 , 68,4 × 6,5
𝑀 = = = 321,1 𝑘𝑁𝑚
9 9

Pentru placă se consideră un procent optim de armare:

𝑝 , = 0,60%

- rezultă un coeficient optim de armare:


𝑝 ,
𝜇 , == 0,006
100
𝑅 300
𝜉 =𝜇 , ∙ = 0,006 × = 0,12
𝑅 15

𝑀
ℎ , , = ⟹
𝜉
𝑏 ∙𝜉 ∙𝑅 ∙ 1− 2

19 × 10
ℎ , , = = 106 𝑚𝑚
0,12
1000 × 0,12 × 15 × 1 − 2

- pentru placă acoperirea c se ia 10 mm şi se presupune că se vor folosi bare de


armătură de diametru ∅10:

∅ 10
𝑎 =𝑐+ = 10 + = 15 𝑚𝑚
2 2

115
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

- rezultă:
ℎ , , =ℎ , , +𝑎 = 106 + 15 = 121 𝑚𝑚 ⟹

ℎ , , = 120 𝑚𝑚 (𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 10𝑚𝑚) ⟹


𝒉𝒑𝒍,𝒆𝒇 = 𝒎𝒂𝒙 𝒉𝒑𝒍,𝒆𝒇,𝒓𝒊𝒈 ; 𝒉𝒑𝒍,𝒆𝒇,𝒓𝒆𝒛 = 𝟏𝟐𝟎 𝒎𝒎

Pentru grindă se consideră un procent optim de armare:

𝑝 , = 1,20%

- rezultă un coeficient optim de armare:


𝑝 ,
𝜇 , = 0,012=
100
𝑅 300
𝜉 =𝜇 , ∙ = 0,012 × = 0,24
𝑅 15

𝑀
ℎ , , = ⟹
𝜉
𝑏 ∙𝜉 ∙𝑅 ∙ 1− 2

321,1 × 10
ℎ , , = = 636,7 𝑚𝑚
0,24
250 × 0,24 × 15 × 1 − 2

- pentru grindă acoperirea c se ia 30 mm şi se presupune că se vor folosi bare de


armătură de diametru ∅20:

∅ 20
𝑎 =𝑐+ = 30 + = 40 𝑚𝑚
2 2
- rezultă:

ℎ , , =ℎ , , +𝑎 = 636,7 + 40 = 676,7 𝑚𝑚 ⟹
ℎ , , = 700 𝑚𝑚 (𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑢 𝑑𝑒 50𝑚𝑚) ⟹
𝒉𝒈𝒓,𝒆𝒇 = 𝒎𝒂𝒙 𝒉𝒈𝒓,𝒆𝒇,𝒓𝒊𝒈 ; 𝒉𝒈𝒓,𝒆𝒇,𝒓𝒆𝒛 = 𝟕𝟎𝟎 𝒎𝒎
𝒃𝒈𝒓,𝒆𝒇 = 𝟐𝟓𝟎 𝒎𝒎

116
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

3.3 Proiectare placă

3.3.1 Evaluarea încărcărilor pe placă


Tabelul 3.2
Nr.crt Încărcări caracteristice-kN/mp γ Încărcări de calcul-kN/mp
1 Greutate placă = 0,12 × 25 1,35 3,0
2 Beton pantă = 0,05 × 22 1,35 1,485
3 Instalaţii = 0,5 1,35 0,675
Total “g” 5,16
4 Încărcare utilă = 15 1,5 22,5
Total “p” 22,5

3.3.2 Precizări referitoare la modul de calcul

Planşeul peste subsol este alcătuit în soluţia grinzi principale şi grinzi secundare. El
este format din panouri de placă, rezemate pe laturile lungi pe grinzile secundare şi pe
laturile scurte pe grinzile principale. Distanţa între grinzile secundare a fost astfel aleasă
încât raportul dintre latura mare şi latura mică a unui panou să respecte regula:
𝑙
≥2
𝑙
În condiţiile unei rezemări uniforme pe cele patru laturi, o astfel de placă se
descarcă exclusiv pe laturile lungi (cu excepţia unei mici zone de la capete). În felul
acesta placa este solicitată doar transversal, pe direcţia scurtă, iar întreaga armătură
necesară se dispune pe această direcţie, iar placa este denumită “placă armată pe o
direcţie”.
Deoarece placa are o deformată cilindrică (cu excepţia unei mici zone de la capete),
dacă împarţim placa în fâşii transversale, fiecare fâşie se comportă ca o grindă rezemată
pe grinzile secundare şi va fi solicitată şi deci armată la fel. În acest fel, cu excepţia unor
mici zone de capăt, placa, un element bidirecţional, este transformată într-o grindă, un
element unidirecţional, liniar.

3.3.3 Schema de calcul

Aşa cum s-a arătat şi mai sus, fâşiile de placă se iau de lăţime 1,00m, pentru
simplificarea calculului, astfel încât calculul planşeului se reduce la calculul unei grinzi
continue, simplu rezemată (tot pentru simplificarea calculului - se neglijează rigiditatea la
torsiune a grinzilor secundare) pe grinzile secundare, având deci atâtea deschideri câte
panouri de placă sunt. Secţiunea grinzii este deci hpl x 1000mm.
Pentru calculul grinzii trebuie stabilite deschiderile de calcul şi încărcările care dau
solicitările maxime. Teoretic, reazemul se fixează în axul grinzii secundare pe care
reazemă placa; în aceste condiţii, solicitările maxime se obţin în axul grinzii. Deoarece
capacitatea unui element creşte mult odată cu creşterea înălţimii sale, rezultă că placa nu
se poate rupe în axul grinzii, iar secţiunea periculoasă este de fapt cea de la margimea
grinzii de reazem. Totuşi, pentru simplificarea calculelor, se admite ca, la elemente cu rol
secundar (grinzi secundare, plăci), în loc să se calculeze momentele de la faţa

117
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

reazemelor, operaţie numită “reducerea momentelor la faţa reazemelor”, să se calculeze


solicitarile pe baza unei deschideri mai mici a elementului şi anume distanţa între feţele
reazemelor (numită “lumina grinzilor”).
Deoarece placa se va calcula ca o grindă, se vor folosi metodele de calcul specifice
grinzilor. Conform normelor româneşti se pot utiliza metode de calcul în domeniul elastic
sau metode de calcul în domeniul plastic de comportare. In oricare caz, ţinând seama că
încărcările utile se pot aşeza în orice poziţie, trebuie găsită poziţia care conduce la
valoarea maximă a solicitărilor. Din Statica Construcţiilor – Linii de influenţă se ştie că
situaţia cea mai defavorabilă se obţine aşezând încărcările utile “în şah”. Aceasta
înseamnă că pentru a obţine momentul maxim într-un câmp trebuie încărcat acel câmp şi
apoi din două în două câmpuri. Pentru obţinerea momentului maxim într-un reazem, se
vor încărca cele două deschideri adiacente reazemului şi apoi din două în două câmpuri.

3.3.4 Calculul solicitărilor

Pentru raportul între încărcarea utilă şi celelalte încărcări mai mare de 0,75, STAS
10107/2 - “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat”
prevede efectuarea unui calcul în domeniul elastic. Se vor utiliza tabelele din lucrarea
“Grinzi continue” de C.Avram, tabele întocmite în ipoteza aşezării “în şah” a încărcărilor
utile, pentru grinzi continue cu 5 deschideri egale. Cum placa din proiect are mai mult de
5 deschideri, pe zona centrală se vor repeta solicitările din ultimul reazem şi ultimul
câmp. Solicitările pentru o grindă sunt momentul încovoietor şi forţa tăietoare. Deoarece
la plăcile curente 𝑉 ≤ 0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 calculul plăcii se face doar la încovoiere.
Valorile maxime, în valori absolute, ale momentelor încovoietoare se determină cu
ajutorul coeficienţilor de influenţă folosind relaţiile:
𝑀, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛽 ∙ 𝑝) ∙ 𝑙

𝑀, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ 𝑝) ∙ 𝑙

În aceste relaţii “g” şi “p” sunt încărcările permanentă, respectiv utilă de pe placă,
sunt înmulţite cu 1m, lăţimea grinzii, pentru a se obţine încărcări uniform distribuite pe
axul grinzii, iar α, β, şi γ sunt coeficienţii de influenţă din tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Coeficienţi de influenţă l0 g p M  M
S i,max i,max
α β γ m kN/mp kN/mp kNm kNm
1 0,072 0,099 -0,026 2,25 5,16 22,5 13,16 -1,08
b -0,105 0,014 -0,120 2,25 5,16 22,5 -1,15 -16,41
2 0,033 0,079 -0,046 2,25 5,16 22,5 9,86 -4,38
c -0,079 0,032 -0,111 2,25 5,16 22,5 1,58 -14,71
3 0,046 0,085 -0,039 2,25 5,16 22,5 10,88 -3,24

Pereţii de contur ai subsolului au grosimea de 250 mm şi sunt puşi la faţa exterioară


a stâlpilor, astfel încât pe tot conturul laturile să aibă “faţa” dreaptă. Stâlpii de pe contur
sunt de 500x500 mm şi sunt centraţi în axe.

118
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Conform schiţei (fig. 3.1) şi celor aratate mai sus rezultă distanţe conform figurii
3.2:

Fig. 3.2 – Detaliu planşeu; schemă rezemare placă

3.3.5 Dimensionare armătură


Tabelul 3.4
2∙𝑀 𝑏∙𝑥∙𝑅
Secţ M 𝑥 = ℎ ∙ 1− 1− 𝐴 , = Aa,ef pef
𝑏∙ℎ ∙𝑅 𝑅

13,16 8,72 435,9 4∅8 + 4∅10 0,49%


1
-1,08 0,69 34,4 - -
B -16,41 11,00 549,7 12∅8 0,57%
9,86 6,46 322,9 8∅8 0,38%
2
-4,38 2,82 140,9 - -
C -14,71 9,80 489,8 4∅8 + 4∅10 0,49%
10,88 7,15 357,6 8∅8 0,38%
3
-3,24 2,08 103,9 - -

Observaţie:
1. Plăcile se armează în câmp, la partea superioară, numai dacă momentul
încovoietor depăşeşte momentul capabil al betonului simplu, dat de relaţia:
𝑀 , =𝑐 ∙𝑊 ∙𝑅
unde
𝑊 − modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii;
𝑐 – coeficient prin care se ţine seama de plastificarea parţială a secţiunii.
𝑀 , se poate calcula şi cu relaţia aproximativă:

119
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

𝑏ℎ 𝑅 1000 × 120 × 1,1


𝑀 , = = = 4,53 𝑘𝑁𝑚
3,5 3,5

2. Deşi din schema statică în reazemul “a” momentul din placă este egal cu zero, în
realitate, în acest reazem, există un moment care este cu atât mai mare cu cât “suportul”
plăcii (în prezentul exemplu de proiectare peretele de 25cm) este mai rigid. Deoarece din
calculul simplificat nu se poate determina valoarea acestui moment, în acest reazem se va
alege armarea minimă de pe placa (8∅8/𝑚𝑙). Rezultă:
𝐴 401,9
𝑝 = ∙ 100% = × 100% = 0,38%
𝑏∙ℎ 1000 × 105

3.3.6 Reguli constructive de armare a plăcilor

Placa se va arma cu bare independente, sistem denumit cu “plase legate” spre a


face diferenţa faţă de celălalt sistem uzual, armare cu “plase sudate”. Plasele vor fi
alcătuite din bare drepte şi bare înclinate, adică bare plasate la partea de jos, în câmp şi la
partea de sus, pe reazem, urmând diagrama de moment. Înclinarea se realizează îndoind
barele la 450. Barele de armătură se dispun pe cele două direcţii ale plăcii, rezultând o
“plasă”, barele fiind legate la intersecţii cu sârmă moale. Specific plăcilor este indicarea
armăturii prin numărul de bare care se dispun pe un metru liniar de placă.
Armătura unei plăci armate pe o direcţie este compusă din armătura de rezistenţă,
armătura rezultată din calcul, precum şi din armături constructive, adică armături care au
rolul de a prelua unele solicitări cu valori mai mici, pentru care nu se efectuează calculul
ariilor necesare. Aceste armături se dispun pe baza unor prevederi “constructive” date în
norme.
Armătura de rezistenţă, care se dispune pe direcţia scurtă a plăcii este constituită
din bare drepte şi bare înclinate (fig.3.3).

Fig. 3.3 – Detaliu armare placă

La partea inferioară a plăcii se dispun bare care pot avea lungime de ordinul a 20m
dacă se confecţionează direct pe placă, dar au lungime limitată la 12m dacă se
confecţionează într-o unitate specializată, aşa cu este, de regulă, cazul. Barele de la partea
de jos se ancorează faţă de marginea reazemului pe o lungime la=30Ф. Chiar dacă pe
120
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

reazem nu există moment la partea inferioară, în această secţiune se prevăd minim 3 bare
pe metru. Armăturile se pot înnădi prin suprapunere respectând regulile din
STAS10107/-0, în special prevederea unei lungimi de suprapunere ls=1,5la.
Barele înclinate se dispun începând cu partea de sus a reazemelor, după care sunt
îndoite şi trec la partea inferioară, până la o distanţă de l0/5 de la faţa reazemului, pentru
armarea câmpului plăcii. La l0/5 de faţa următorului reazem barele se îndoaie din nou
pentru a fi trecute la partea de sus a plăcii şi asa mai departe (fig.3.3).
Armarea de rezistenţă de la partea superioară a plăcilor este completată de bare
independente denumite “călăreţi”. Aceştia se prelungesc pe o distanţă de l0/4 de la faţa
reazemelor (fig.3.3).
Specificul armării plăcilor cu bare drepte şi ridicate este necesitatea “modulării
armăturii”, adică necesitatea ca numărul barelor de rezistenţă care se dispun pe un metru
de placă să fie multiplu ale unui singur număr numit “modul”. Această prevedere asigură
o succesiune ordonată a barelor, ţinând seama că armarea este dată doar pentru 1 metru şi
trebuie să se repete pe toată direcţia lungă a plăcilor. Pentru plăcile cu grosime
hp<300mm numărul minim de bare pe metru este 5 (adică distanţa maximă între bare este
200mm), iar numărul maxim de bare este 13 (adică distanţa minimă între bare este
70mm). Se recomandă, totuşi ca numărul să nu depăşească cifra 10, pentru a nu complica
armarea. Deoarece armarea este formată din două tipuri de bare, rezultă că modulii
disponibili sunt 2,5; 3; 3,5; 4; 4,5.

Armătura constructivă a plăcilor armate pe o direcţie este constituită din două tipuri
de bare:
a) călăreţi care se dispun pe laturile scurte ale plăcii, pentru a prelua momentele
existente, dar de care nu s-a ţinut seama în calcul. Aceste bare sunt minim 5Ф8/m dacă
sunt din oţel OB37 şi 7Ф6/m dacă sunt din oţel PC52 şi au aceeaşi lungime ca şi călăreţii
de rezistenţă;
b) armătura de repartiţie care are rolul de a prelua eforturile din contracţia
betonului şi din variaţii de temperatură. În plus ea preia eventualele sarcini concentrate
care pot apare şi le repartizează la armătura de rezistenţă. Armătura de repartiţie se
dispune în orice secţiune a plăcii unde există armătură pe o direcţie, astfel încât să
formeze cu aceasta o plasă. Rezultă că la plăcile armate pe o direcţie armătura de
repartiţie se dispune la partea de sus, pe lungimea călareţilor de pe cele patru laturi, iar la
partea de jos a plăcii se dispune pe direcţia lungă. Armătura de repartiţie va avea o arie
de minim 15% din armătura de rezistenţă, dar nu mai puţin de 4Ф6/m.
Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă sunt date în tabelul de
mai jos:
Tabelul 3.5
Diametre minime (mm)
Tipuri de armături
Bare la partea inferioară Bare la partea superioară
Bare laminate PC52 6
6
individuale OB37 8

121
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

3.4 Proiectare grindă secundară curentă

3.4.1 Evaluarea încărcărilor

Grinzile secundare sunt încărcăte de panourile de placă ce reazemă pe ele. Pentru


simplitate se consideră că întreaga încărcare a plăcii este transmisă doar pe direcţia
scurtă, la grinzile secundare, deşi în realitate o mică zonă de la capetele plăcii se descarcă
pe grinzile principale. Pentru evaluarea încărcărilor pe o grindă curentă se va considera
că fiecare placă este simplu rezemată pe grinzile secundare, astfel că încărcarea se
transmite egal la cele două grinzi pe care reazemă. Aceasta înseamnă că fiecare grindă
preia încărcările de pe jumătate de placă. Dacă cele două panouri adiacente sunt egale,
încărcarea pe care o preia o grinda se va obţine înmulţind încărcările pe metru pătrat de
placă cu semisuma deschiderilor adiacente (iar dacă acestea sunt egale, cu distanţa între
axele grinzilor). În plus trebuie adăugată greutatea proprie a grinzilor.

- Încărcări din placă pe grinzi:

𝑔 = 5,16 × 2,50 = 12,9 𝑘𝑁/𝑚

𝑝 = 22,5 × 2,50 = 56,3 𝑘𝑁/𝑚


- Încărcări din greutate proprie grindă:

𝑔 = 0,25 × (0,70 − 0,12) × 25 = 3,6 𝑘𝑁/𝑚


Tabelul 3.6
Nr.crt Încărcări caracteristice-kN/m γ Încărcări de calcul-kN/m
Încărcări permanente din placă
1 1,0 12,9
12,9
Greutate proprie grindă
2 1,35 4,9
3,6
Total “g” 17,8
Încărcare utilă din placă
4 1,0 56,3
56,3
Total “p” 56,3

Observatie: În tabel încărcările provenite din placă au coeficientul γ =1,0 deoarece


acestea au fost luate din tabelul 3.2, unde erau multiplicate deja cu 1,35 pentru încărcările
permanente, respectiv 1,5 pentru cele temporare (utile).

3.4.2 Schema statică

Grinzile secundare fac corp comun cu grinzile principale, dar dacă se neglijează,
acoperitor, rigiditatea la torsiune, se poate admite că grinzile secundare sunt simplu
rezemate pe grinzile principale.
În aceste condiţii schema statică va fi o grindă continuă ale cărei deschideri se iau,
pe aceleaşi considerente ca cele expuse la calculul plăcii, lumina între grinzile principale
t0 (fig. 3.4).

122
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Fig. 3.4 –Schemă rezemare grindă

3.4.3 Calculul solicitărilor

Grinzile se calculează la acţiunea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare.


Pe aceleaşi considerente ca şi la plăci se va adopta un calcul în domeniul elastic, folosind
coeficienţii de influenţă din tabelele pentru rezolvarea grinzilor continue. Acesti
coeficienti se gasesc în lucrarea “Grinzi continue”, în tabele întocmite în ipoteza aşezării
“în şah” a încărcărilor utile, pentru grinzi continue cu 5 deschideri egale sau care variază
în limita a 20%.
Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se determină cu
ajutorul coeficienţilor de influenţă folosind relaţiile:
𝑀, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛽 ∙ 𝑝) ∙ 𝑡

𝑀, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ 𝑝) ∙ 𝑡

Pentru deschideri inegale 𝑡 intră în formulele de mai sus astfel:


- Pentru momentul din câmp 𝑡 are aceeaşi valoare ca şi deschiderea în care se face
calculul;
- Pentru momentul din reazemul comun deschiderilor inegale 𝑡 se calculează ca
media aritmetică a celor două deschideri adiacente reazemului; Astfel, pentru reazemul
“b” din figura 3.4 valoarea lui 𝑡 rezultă egală cu 6,20 m.
Tabelul 3.7
Coeficienţi de influenţă t0 g p M M
S i,max i,max
α β γ m kN/m kN/m kNm kNm
1 0,072 0,099 -0,026 6,30 17,8 56,3 272,1 -7,2
b -0,105 0,014 -0,120 6,20 17,8 56,3 -41,5 -331,5
2 0,033 0,079 -0,046 6,10 17,8 56,3 187,4 -74,5
c -0,079 0,032 -0,111 6,10 17,8 56,3 14,71 -284,9
3 0,046 0,085 -0,039 6,10 17,8 56,3 208,5 -51,2

Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se determină cu ajutorul


coeficienţilor de influenţă folosind relaţiile:

𝑉, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛽 ∙ 𝑝) ∙ 𝑡

𝑉, = (𝛼 ∙ 𝑔 + 𝛾 ∙ 𝑝) ∙ 𝑡

123
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Tabelul 3.8
Coeficienţi de influenţă t0 g p V V
S i,max i,max
α1 β1 γ1 m kN/m kN/m kN kN
a 0,395 0,447 -0,053 6,30 17,8 56,3 202,8 25,5
bst -0,605 0,014 -0,620 6,30 17,8 56,3 -62,9 287,8
bdr 0,526 0,598 -0,072 6,10 17,8 56,3 262,5 32.4
cst -0,474 0,103 -0,577 6,10 17,8 56,3 -16,1 249,6
cdr 0,500 0,591 -0,091 6,10 17,8 56,3 257,3 23,0

3.4.4 Calculul armăturilor longitudinale

În secţiunile de câmp grinzile secundare se dimensionează ca secţiuni simplu


armate. Trebuie însă ţinut seama că placa conlucrează cu grinda şi, fiind plasată în zona
comprimată, se obţine o secţiune în formă de “T”. Pe reazeme secţiunea se va considera
dreptunghiulară dublu armată, placa fiind situată în zona întinsă.
Calculul se va face mai întâi în câmpul grinzilor, la momente pozitive, de unde se
va determina armătura efectivă la partea inferioară, şi apoi se vor calcula secţiunile
dreptunghiulare dublu armate, solicitate la moment negativ, din reazemele şi câmpul
grinzilor, cu armătura comprimată cunoscută.
Lăţimea activă de placă se determină conform prevederilor din STAS10107/0-90:

𝑏 ≤ 𝑏 + 2 ∙ ∆𝑝𝑙

𝑙
∆𝑝𝑙 ≤
6
Pentru prima si ultima deschidere:

𝑙 = 0,8 ∙ 𝑡 = 0,8 × 6300 = 5040 𝑚𝑚 ⟹

𝑏 = 1930 𝑚𝑚

Pentru restul deschiderilor:

𝑙 = 0,6 ∙ 𝑡 = 0,6 × 6100 = 3660 𝑚𝑚 ⟹

𝑏 = 1470 𝑚𝑚

ℎ = ℎ − 𝑎 = 700 − 40 = 660 𝑚𝑚

ℎ = ℎ − 𝑎′ = 660 − 40 = 620 𝑚𝑚

124
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Tabelul 3.9
Secţ M b 𝑥 = ℎ ∙ 1 − √1 − 2 ∙ 𝑚 𝐴 , Aa,ef pef
272,1 1930 14,4 1389,4 3∅25 0,89%
1
-7,2 250 2,9 36,4 - -
B -331,5 250 23,7 1782,3 3∅28 1,12%
187,4 1470 13,0 955,9 3∅20 0,57%
2
-74,5 250 30,8 400,5 3∅14 0,28%
C -284,9 250 30,1 1531,7 2∅25 + 2∅20 0,98%
208,5 1470 14,5 1064,7 3∅22 0,69%
3
-51,2 250 21,0 275,3 3∅12 0,21%

Observaţii:
1. Grinzile se armează în câmp, la partea superioară, numai dacă momentul
încovoietor depăşeşte momentul capabil al betonului simplu, dat de relaţia:
𝑀 , =𝑐 ∙𝑊 ∙𝑅
unde
𝑊 − modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii;
𝑐 – coeficient prin care se ţine seama de plastificarea parţială a secţiunii.

𝑀 , se poate calcula şi cu relaţia aproximativă:

𝑏ℎ 𝑅 250 × 700 × 1,1


𝑀 , = = = 38,5 𝑘𝑁𝑚
3,5 3,5

2. Deşi din schema statică în reazemul “a” momentul din grindă este egal cu zero,
în realitate, în acest reazem, există un moment care este cu atât mai mare cu cât
“suportul” grinzii (în prezentul exemplu de proiectare peretele de 25cm) este mai rigid.
În aceste condiţii, acest reazem se va arma constructiv cu 3∅16. Rezultă:

𝑀 = 𝐴 ∙ 𝑅 ∙ ℎ = 603,3 × 300 × 620 = 112,2 𝑘𝑁𝑚

𝐴 603,3
𝑝 = ∙ 100% = × 100% = 0,37%
𝑏∙ℎ 250 × 660

3.4.5 Calculul armăturilor transversale

Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii se alege o armare transversală


numai cu etrieri.
Armătura rezultă din calcul numai dacă:

0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 ≤ 𝑉 ≤ 4 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅

- dacă 0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 > 𝑉 etrierii se determină potrivit condiţiilor minime


constructive;
- dacă 𝑉 > 4 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 trebuie majorate dimensiunile secţiunii de beton.

125
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Forţa tăietoare minimă preluată de beton şi etrieri este:

𝑉 = 2∙ 𝑏∙ℎ ∙𝑅 ∙ 𝑝∙𝑞

cu condiţia:

0,5 ∙ ℎ ≤ 𝑠 ≤ 2,5 ∙ ℎ

unde
𝑏∙ℎ ∙𝑅 ∙ 𝑝
s =
𝑞
şi

𝑛∙𝐴 , ∙ 0,8 ∙ 𝑅
𝑞 =
𝑎

Dacă 0,5 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 ≤ 𝑉 ≤ 4 ∙ 𝑏 ∙ ℎ ∙ 𝑅 se procedează în felul următor:

- se consideră:
𝑉
𝑉 ≤𝑉 = 2∙ 𝑏∙ℎ ∙𝑅 ∙ 𝑝∙𝑞 ⟹ 𝑞 ≥
4∙𝑏∙ℎ ∙𝑅 ∙ 𝑝
- dar
𝑛∙𝐴 ∙ 0,8 ∙ 𝑅
,
𝑞 =
𝑎
- se alege 𝐴 , şi rezultă:
𝑛∙𝐴 , ∙ 0,8 ∙ 𝑅
𝑎 =
𝑞
Cu 𝐴 , si 𝑎 stabilite se verifică dacă 𝑠 < 2,5 ∙ ℎ .
Dacă această condiţie este îndeplinită, calculul este bun şi se opreşte aici.
Dacă nu, se ia 𝑠 = 2,5 ∙ ℎ şi forţa tăietoare capabilă devine:
𝑏∙ℎ ∙𝑅 ∙ 𝑝
𝑉= +𝑞 ∙𝑠 >𝑉
𝑠

Dacă 𝑉 < 𝑉 se măreşte 𝑎 sau 𝐴 , .

În final se determină procentul efectiv de armare cu etrieri:

𝑛∙𝐴 ,
𝑝 = ∙ 100%
𝑎 ∙𝑏

126
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Tabelul 3.10
𝑉
Secţ V 𝑞 𝑎 , 𝑝𝑡. ∅8 𝑎 , 𝑝𝑡. ∅8 2,5 ∙ ℎ 𝑠 𝑝
𝑏∙ℎ ∙𝑅
a 202,8 1,12 141,1 119,6 100 1650 657,0 0,40%
bst 287,8 1,59 163,3 103,3 100 1650 866,6 0,40%
bdr 265,5 1,46 139,0 121,4 100 1650 866,6 0,40%
cst 249,6 1,38 131,3 128,5 100 1650 838,2 0,40%
cdr 257,3 1,42 139,6 120,9 100 1650 838,2 0,40%

3.4.6 Reguli constructive pentru armarea grinzilor

Grinzile secundare se vor arma doar cu bare drepte. Modul de aşezare a barelor în
secţiunea grinzii este prezentat în figura planşa din anexă.
Grinzile se armează cu minim două bare, plasate la colţurile secţiunii, cu diametrul
minim Ф10 (recomandabil Ф12). Distanţa maximă între bare este 200mm. Procentul
minim de armare este pmin=0,10%, dar se recomandă să fie minim 0,30%.
Deoarece grinzile secundare sunt proiectate să preia doar încărcări gravitaţionale,
armarea longitudinală are o formă specifică, urmând diagrama înfăşurătoare de moment.
În cazul nostru barele de la partea inferioară a câmpului se duc continue şi ancorate
corespunzător faţă de marginea reazemului. De regulă, barele drepte nu se întrerup în
câmp, deşi în alte ţări aceasta este o practică curentă. Barele pentru moment negativ pe
reazem se duc sub formă de călăreţi care depăşesc reazemul cu t0/4, în lipsa unui calcul
exact. Între capetele călăreţilor se duc bare de montaj, bare fără nici un rol de rezistenţă.
De asemenea, dacă grinda are mai mult de 700mm în înălţime se prevăd bare de montaj
şi pe inima grinzii dispuse la distanţe de maxim 300mm. Diametrul minim al barelor de
montaj este 6 sau 8mm pe feţele laterale ale grinzii depinzând de tipul oţelului, PC52 sau
OB37. Se recomandă ca diametrul minim să fie 10mm.
Pentru armăturile transversale, diametrul minim al barelor trebuie sa fie mai mare
ca ¼ din diametrul minim al armăturilor longitudinale, 6mm pentru grinzi cu h< 800mm
şi 8mm pentru grinzi mai înalte. La grinzile care nu participă la preluarea încărcărilor
seismice, pe porţiunea unde la partea superioară sunt armături de montaj, se pot utiliza
etrieri deschişi. În rest se folosesc etrieri închişi. Pe distanţele pe care există armătură
comprimată distanţa maximă admisă între etrieri este 15Ф, 300mm sau 3/5h.
Planşele de execuţie aferente sunt prezentate în anexă.

127
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

ANEXĂ

128