Impreuna Pentru o Scoala Mai Buna

ÎMPREUN~ PENTRU
O COMUNITATE MAI BUN~

Perspective educa]ionale
asupra comunit`]ilor dezavantajate
Editura
RO MEDIA
împreun` pentru o comunitate mai bun`
Publica]ia este elaborat` în cadrul proiectului „Împreun` pentru o comunitate mai

bun`”, conceput [i derulat prin cooperarea dintre Fondul Na]iunilor Unite pentru
Copii - UNICEF România [i Centrul Educa]ia 2000+.
Implementarea [i managementului proiectului au fost realizate de Centrul Educa-

]ia 2000+, cu finan]are din partea Fondului Na]iunilor Unite pentru Copii - UNICEF
România [i a Funda]iei pentru o Societate Deschis`.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

PARASCHIVEANU, VIRGIL
|mpreun` pentru o comunitate mai bun`:
perspective educa]ionale asupra comunit`]ilor
dezavantajate/Virgil Paraschiveanu, Eleonora
R`dulescu. - Bucure[ti : Ro Media, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-86817-3-1
I. R`dulescu, Eleonora
376.6
Autori: Virgil Paraschiveanu

Eleonora R`dulescu
Coordonatorul proiectului: Virgil Paraschiveanu
Coperta: Dan Gl`van

Layout: Victoria Dumitrescu
Editura: RO MEDIA Tel./Fax: 331.02.00
ISBN 973-86817-3-1
©Centrul Educa]ia 2000+, 2005
2
CUPRINS
Prefa]` ....................................................................................................................pag. 4
Sec]iunea I – „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`”

- un proiect socio-educa]ional adresat comunit`]ilor dezavantajate
(Virgil Paraschiveanu)...........................................................................................pag. 7
1. Preambul...................................................................................................pag. 8
2. Contextul Proiectului..............................................................................pag. 10
3. Grupuri ]int`............................................................................................pag. 11
4. Descrierea Proiectului............................................................................pag. 26
5. Activit`]i \n proiect..................................................................................pag. 27
6. Perspective..............................................................................................pag. 34
Sec]iunea II – Inova]ie - schimbare - dezvoltare prin proiecte

\n parteneriat (Eleonora R`dulescu)...................................................................pag. 35
Introducere..................................................................................................pag. 36
1. Proiecte pentru [coal` [i comunitate....................................................pag. 37
2. {coli deschise \n fa]a schimb`rii...........................................................pag. 45
3. Condi]ii pentru parteneriat.....................................................................pag. 56
4. Concluzii..................................................................................................pag. 66
Bibliografie...........................................................................................................pag. 67
3
PREFA}~
Centrul Educa]ia 2000+ (membru al Soros Open Network), creat \n ianuarie 2000,
este, actualmente, una dintre cele mai importante organiza]ii independente din
domeniul expertizei educa]ionale din România. O organiza]ie tân`r` – s-ar putea
spune - una care \[i caut` cì [i solu]ii pentru demersuri proprii, nu totdeauna
simple, ca s` nu mai vorbim despre cùtarea permanent` a unui modus vivendi
organiza]ional, eliberat de stereotipuri [i conven]ii tocite. Cùtarea [i, mai mult
decât atât, investigarea unor noi cì ale schimb`rii \n educa]ie, corecturile din
mers [i comut`rile dinamice, de la „ceea ce [tim/[tiam de mult” la ceea ce „nu
[tim”, dar „vrem s` afl`m” sunt fire[ti pentru orice organiza]ie care „\nva]` din [i
prin ceea ce face zi cu zi”.
Proiectele ini]iate [i realizate de Centrul Educa]ia 2000+ au, toate, dincolo de spe-
cificul obiectivelor [i al grupurilor ]int`, un element comun: toate \[i propun, \ntr-un
fel sau altul, sus]inerea politicii educa]ionale de reform` promovate \n sistemul
românesc, prin elaborarea, aplicarea [i validarea unor modele de implementare
care – o dat` pilotate cu succes – s` poat` fi demultiplicate la scar` na]ional`.
Parteneriatele dezvoltate de Centru pentru realizarea proiectelor sunt, consider`m

noi, deosebit de valoroase [i au avut rolul de a asigura atât succesul demersurilor
ini]iate de-a lungul timpului cât [i platforma necesar` disemin`rii ulterioare a
rezultatelor ob]inute. |n acest context, parteneriatul cu UNICEF România este unul
dintre cele mai valoroase.
Volumul de fa]` este rezultatul direct al implement`rii Proiectului „|mpreun`

pentru o comunitate mai bun`” (co-finan]at de Fondul Na]iunilor Unite pentru
Copii – UNICEF România [i de Funda]ia pentru o Societate Deschis`), proiect care
vine s` argumenteze, o dat` \n plus, valabilitatea acestei concep]ii de schimbare.
Nu spunem nimic nou afirmând c` eforturile de realizare a acestui proiect au fost,

pentru to]i cei implica]i (elevi, cadre didactice, p`rin]i, reprezentan]i ai comunit`-
]ilor locale, echipa de coordonare [i, nu \n ultimul rând, pentru exper]ii \n
educa]ie), o ocazie de \nv`]are [i de dezvoltare unic` \n felul sù. A[a cum afirm`
autorii, fiecare [coal` [i fiecare din cele [apte comunit`]i implicate \n proiect „con-
stituie un univers unic”. Prin urmare, principiul de lucru utilizat a fost unul reven-
dicat din teoria „instruirii diferen]iate” iar rezultatele concrete la care s-a ajuns,
de[i subsumate obiectivelor proiectului, reflect` aceast` diversitate. Noutatea,
specificul [i, deci, valoarea lucr`rii de fa]` const` \n prezentarea celor mai intere-
sante modele care au ap`rut \n derularea acestui program. |n cele ce urmeaz`, se
prezint` metodele diversificate, adaptate la realitatea local`, de ameliorare/dezvol-
4
tare [colar`, de formare – direct \n unitatea [colar` - a personalului didactic (ca o

alternativ` la „metoda cascadei”, unde „apa’’ schimb`rii ajunge cu greu la „firul
ierbii”), de dezvoltare a unor modele de parteneriat [coal` – comunitate, [coal` -
p`rin]i, [coal` – al]i actori sociali, modalit`]i de construire a unor re]ele de tip cola-
borativ \ntre [coli [i alte institu]ii implicate \n educa]ie, cì de atragere a elevilor la
decizia privind propriul parcurs [colar.
Ini]ial, aceast` lucrare a fost gândit` \n tradi]ia „caietelor de proiect” ini]iat` de

Centrul Educa]ia 2000+. |n esen]`, aceste „caiete” au ca principal obiectiv sinteti-
zarea experien]elor acumulate pe parcursul procesului de implementare a diferite-
lor proiecte ale Centrului.
La prima vedere, cartea de fa]` poate fi prezentat`, desigur, ca un raport, ca o sin-

tez` a ceea ce au conceput [i au realizat, lucrând \mpreun`, to]i cei implica]i \n dez-
voltarea proiectului. Totu[i facem cititorilor invita]ia de a aborda volumul ca pe o
„carte de \nv`]`tur`”, ca pe un manual de lucru \n care g`sim lec]ii concrete des-
pre ceea ce numim tehnic „un proiect educa]ional \n comunit`]i dezavantajate”.
Din aceast` perspectiv`, recomand`m tuturor celor care vor deschide aceast`
carte (dasc`li, deciden]i sau promotori de proiecte) s` se aplece cu egal` aten]ie
asupra celor dou` sec]iuni ale c`r]ii. Este important` \n]elegerea faptului c`, \n
domeniul abordat prin proiect [i prin prezentul volum, este, adesea, periculos s`
se lucreze „dup` re]ete”. Este crucial` cunoa[terea specificului local [i alegerea
manierei de lucru [i a solu]iilor \n func]ie de acest specific.
Dincolo de toate acestea, consider`m c` cea mai bun` „cheie de lectur`” a lucr`rii
de fa]` este cea sugerat` de autori. Parafrazând, aceast` carte poate fi considerat`,
\n esen]`, un pretext pentru a gândi coerent [i \n perspectiv` solu]ii pentru proble-
mele comunit`]ilor dezavantajate, probleme care sunt acelea[i [i, totu[i, niciodat`
la fel, [i pentru care solu]iile de ameliorare nu sunt niciodat` suficiente.
Dr. Alexandru Cri[an Monica Dvorski

Pre[edinte Executiv Directoare de programe
Centrul Educa]ia 2000+ Centrul Educa]ia 2000+
5
„|ncearc` s` vezi cu ochii min]ii, dar mai ales cu cei ai sufletului, o

\ntindere nesfâr[it`... Ai prins imaginea? Acum gânde[te-te c` din
fiecare floare apar alte flori, niciuna nu seam`n` cu cealalt`, c` uneia
\i place lumina puternic`, alteia mai pu]in, una are nevoie de spa]ii
largi pentru a se \ntinde, alta poate trì foarte bine \ntr-un loc
minuscul, una este puternic colorat` [i parfumat`, f`cut` parc` s`
atrag` aten]ia, alta colorat` discret, una sub]ire [i ginga[`, de ]i-e
team` c` prima adiere de vânt o va \ndoi, totu[i câte adieri au unduit-o
[i nici m`car n-au clintit-o de la locul ei... alta este puternic`, rami-
ficat` [i totu[i at\t de vulnerabil`! Sunt diferite, dar [tii ce au \n
comun toate? Dorul de via]`!
Un mare scriitor rus spunea despre copii c` sunt „florile p`mân-
tului”. Fiecare copil este o floare, o altfel de floare... S` avem grij` de
flori, s` le ud`m la timp, s` le d`m lumin`, s` le ferim de ger dar s`
nu uit`m c` atunci când vor ajunge la maturitate vor respira aer rece;
s` \i preg`tim s` reziste [i s` \nving`.”
Gheorghi]a Ivan, directoare

[coala Lilieci, jud. Ialomi]a
6
Sec]iunea I – „|mpreun` pentru o

comunitate mai bun`”, un proiect
socio-educa]ional adresat
comunit`]ilor dezavantajate
Virgil Paraschiveanu
7
1. PREAMBUL
Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” este, \nainte de toate,

un eviden]iator al problematicii comunit`]ilor dezavantajate [i un pretext pentru a
gândi coerent [i \n perspectiv` solu]ii pentru aceste probleme. Pretext pentru c`,
\n primul rând, problemele comunit`]ilor multietnice sau marginalizate economic,
de[i sunt (\n mod aparent) u[or de identificat [i de rezolvat, descriu un context
paradoxal: sunt acelea[i [i totu[i, niciodat` la fel. |n al doilea rând, pentru c` oricât
de consistente ar fi interven]iile pentru ameliorarea situa]iei acestora, ele nu sunt
niciodat` suficiente. Diversitatea fireasc` a acestor comunit`]i pune \n mod serios
\n discu]ie unitatea abord`rilor \ntreprinse, [i genereaz` \ntotdeauna o serie de
auto-interoga]ii despre calitatea [i coeren]a ac]iunilor ini]iate pentru a remedia
acest perpetuum. |n al treilea rând, pentru c` un proiect de aceast` factur` nu
func]ioneaz` niciodat` izolat, pretinzând ac]iuni convergente, prin \ntrep`trunde-
rea mai multor dimensiuni; \n plus, abord`rile [i solu]iile la problemele care
afecteaz` existen]a oamenilor nu sunt niciodat` unice sau perfecte. Ele impun
dezvolt`ri ulterioare [i continue reevalu`ri ale contextului, precum [i noi ini]iative
menite s` redeschid` negocieri cu realitatea nedeghizat` a comunit`]ilor umane.
|n al patrulea rând, proiectul constituie un pretext pentru faptul c` problemele co-
munit`]ilor-]int`, prin natura [i implica]iile acestora, sunt problemele \ntregii co-
munit`]i române[ti. Refuzarea, negarea acestui aspect nu ar fi doar un test picat
care prejudiciaz` remedierea acestor probleme, ci un minus \ntr-o construc]ie de
normalitate [i maturitate.
„|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” se adreseaz` \n prezent unui nu-
m`r de 7 [coli [i comunit`]i din România. Fiecare dintre ele constituie un univers
unic, cu o tipologie uman` divers`, cu pozi]ie geografic`, structuri etnice, ocupa-
]ionale [i profesionale diverse; oameni cu \n]elegeri, rela]ii, ritualuri, [i habitudini
distincte, caracteriza]i de o s`r`cie sau bog`]ie „altfel decât a celorlal]i”. Ceea ce
au \n comun aceste comunit`]i este num`rul mare de persoane de etnie rom` [i
specificul a ceea ce numim „comunit`]i dezavantajate”. Plasate \n mediul rural sau
\n zone urbane periferice, grupurile ]int` din proiect se confrunt` cu numeroase
dificult`]i, majoritatea de ordin economic, situa]ie tipic` \ntr-o m`sur` semnifica-
tiv` societ`]ii române[ti. |n partea a treia a prezentei sec]iuni pot fi reg`site descri-
eri ale comunit`]ilor [i [colilor-pilot din proiect.
Comunit`]ile c`rora li se adreseaz` proiectul reprezint` mai mult decât suma
indivizilor; conceptual, comunitatea cuprinde atât indivizii ca atare, cât [i mediul
fizic \n care acestea fiin]eaz`, ca [i structurile asociative formale sau informale
create de membrii ei: organiza]ii guvernamentale sau non-guvernamentale, entit`-
]ile economice, comerciale, administrative, de cultur`, \nv`]`mânt, s`n`tate, etc.
|n plus, comunitatea este o ]es`tur` complex` de norme, valori, tradi]ii culturale [i
rela]ii interumane care \i construiesc specificul [i \i definesc personalitatea. Unul
8
dintre meritele acestui program const` \n plasarea \n centrul acestui conglomerat

unic a institu]iei [colare. Atât proiectul \n sine, cât [i publica]ia de fa]` se intere-
seaz` nu doar de calitatea vie]ii, defalcat` socio-economic, dar mai ales de impli-
ca]iile educa]ionale [i culturale ale specificului de „dezavantajat” al comunit`]ilor
respective.
Câteva elemente atrag aten]ia asupra necesit`]ii reevalu`rii rolului [colii [i
educa]iei \n ecua]ia evolu]iei societ`]ii române[ti [i mai ales a comunit`]ilor ce
constituie centrul interven]iei acestui proiect. Un element de o importan]` covâr-
[itoare este specificul „tranzi]iei” române[ti, care a creat o serie de diferen]e soci-
ale, de status, generate \n principal prin prisma criteriului economic. Stratificarea
social` este prezent` nu doar la nivel macro-social, ci este o tr`s`tur` manifest` [i
\n sânul celor mai mici comunit`]i. O a doua perspectiv` este oferit` de izolarea [i
marginalizarea comunit`]ilor mici. Cultura creat` de normele centraliz`rii determi-
n` o aten]ie sporit` c`tre nucleu, c`tre centru, care izoleaz` periferia. Aceast` nor-
m` nescris` s-a \nr`d`cinat \n mentalitatea social` [i tinde s` se reproduc` la ni-
vel administrativ, economic, politic [i social, generând abord`ri sociale viciate. Un
al treilea punct de vedere se refer` la factorul etnic, care este predominant (\n mod
ne\ntâmpl`tor) mai ales \n comunit`]ile periferice sau private economic.
Prezen]a factorului etnic \n sânul comunit`]ii impune, chiar \n momentul de
fa]`, o abordare specific`, discriminatorie, fie ea pozitiv` sau negativ`. La acestea
se adaug` un al patrulea factor care const` \n gradul de coeziune a comunit`]ii.
To]i cei patru factori sunt importan]i \n analiza specificului comunit`]ilor vi-
zate de proiect, pentru c` \ntr-o m`sur` mai mic` sau mai mare, ei creaz` indepen-
dent sau \mpreun` un context de provocare pentru educa]ie. Câteva dintre provo-
c`rile acestui concurs de condi]ion`ri, manifestate \n plan educa]ional, ar putea fi:
Men]inerea [anselor egale de acces la educa]ie, \n condi]iile intensific`rii

stratific`rii sociale
Promovarea unei educa]ii de calitate \n condi]ii de alocare redus` a resur-
selor financiare pentru \nv`]`mânt
Dezvoltarea \nv`]`mântului \n baza accept`rii diferen]elor [i a multiplic`rii
comportamentelor non-discriminatorii
Aplicarea principiilor tratamentului egal al minorit`]ilor [i al deschiderii
culturii majoritare c`tre valorile acestora
Implicarea p`rin]ilor [i a tuturor membrilor comunit`]ii \n ini]ierea [i
derularea unor proiecte de interes comun
Descentralizarea sistemului educa]ional [i sus]inerea inova]iilor la nivel
local.
Abordarea dezvoltat` de acest proiect se construie[te pe premisa c` [coala

nu poate fi separat` decât artificial de ansamblul tuturor celorlal]i factori care con-
struiesc comunitatea. Dezvoltarea unei viziuni complete [i realiste asupra situa]iei
educa]iei române[ti \n comunit`]ile dezavantajate trebuie s` trateze problema \n
9
mod global, pentru c` o solu]ie care rezolv` separat problemele celor dou` entit`]i
este o solu]ie incomplet`.
|ntrebarea la care \ncearc` s` r`spund` acest proiect este „cum putem crea
o comunitate coeziv` [i deschis` prin intermediul proiectelor educa]ionale?”.
Altfel spus, cum putem construi o comunitate real`, \n adev`ratul sens al cuvân-
tului, cu ajutorul [colii, ini]iativelor [i reprezentan]ilor ei? |n aceste condi]ii, poate
[coala s` \mp`rt`[easc` o parte din valorile [i perspectivele proprii celorlal]i actori
ai comunit`]ii? Sau putem vorbi mai degrab` despre un schimb reciproc profi-
tabil?
2. CONTEXTUL PROIECTULUI
Cadrul de lucru, filosofia ac]ional` [i principiile fundamentale ale proiectu-
lui emerg \n egal` m`sur` din necesit`]ile interne ale contextului \n care trìesc [i
activeaz` grupurile ]int` cât [i din profilul institu]ional al organiza]iei implementa-
toare. Centrul Educa]ia 2000+ deruleaz`, \ncepând din 1999, o serie de programe
educa]ionale regionale [i na]ionale centrate pe [coal` [i comunitate, \n urma c`-
rora s-au conturat perspective [i unghiuri optime de abordare, s-au structurat me-
todologii, au fost formate resurse umane; \ntr-un cuvânt, o expertiz` esen]ial`
pentru [colile [i comunit`]ile multiculturale, rurale, dezavantajate socio-economic.
|n prezent, toate proiectele care se adreseaz` grupurilor-]int` situate \n comunit`-
]ile enumerate mai sus con]in [i o component` de formare [i consultan]` denu-
mit` „{coal` [i comunitate” care utilizeaz` modelele de succes [i transfer` practi-
cile pozitive experimentate \n contexte asem`n`toare. Principiul „reformei la firul
ierbii”, care caracterizeaz` interven]iile educa]ionale ale Centrului faciliteaz` con-
turarea unor perspective de ac]iune adaptate cât mai bine caracteristicilor socio-
culturale, educa]ionale [i economice ale grupurilor ]int`. Fiecare proiect dezvoltat
\n acest domeniu descoper` op]iuni strategice de ac]iune educa]ional` distincte,
de la o comunitate la alta. Specificul particular al comunit`]ilor [i [colilor ]int` con-
stituie sursa unor dezvolt`ri inedite [i inova]ii din punctul de vedere al abord`rii
adoptate. |n consecin]`, [i proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” [i-a
propus [i a reu[it, \n bun` m`sur`, s` abordeze diferit nevoile [i a[tept`rile [co-
lilor [i comunit`]ilor-pilot. Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`”,
finan]at de Fondul Na]iunilor Unite pentru Copii - UNICEF România [i Funda]ia
pentru o Societate Deschis` a fost lansat \n anul 2002. {colile [i comunit`]ile-pilot
au fost selectate de exper]i din partea organiza]iei implementatoare, a institu]iei
finan]atoare [i a unei organiza]ii rome, \n baza câtorva criterii. Criteriul principal de
selec]ie a fost procentul de minim 60% al popula]iei [colare de etnie rom`, cu
condi]ia ca elevii s` se autoidentifice astfel. Totodat`, au fost preferate [coli \n care
nu s-au mai derulat proiecte anterioare. Aceste criterii au f`cut posibil` selec]ia
unui num`r de 4 [coli, la care \n 2001 s-a mai adùgat un num`r de 3 [coli, cu fi-
10
nan]are din partea Consiliului Europei. Cele dou` grupuri ]int` au fost implicate \n
activit`]i similare, \ns` au fost men]inute ca entit`]i separate, prin prisma finan]`rii
diferite, urmând ca \n 2004, cele 7 [coli s` fie reunite sub umbrela unui singur pro-
iect, finan]at de UNICEF [i implementat de Centrul Educa]ia 2000+. {colile [i co-
munit`]ile care compun grupul ]int` sunt descrise \n paginile urm`toare. Ordinea
\n care sunt prezentate acestea respect` criteriul alfabetic al numelui jude]ului din
care fac parte.
3. GRUPURI }INT~
Localitatea {u]e[ti, jude]ul Brìla
Comuna {u]e[ti este una din cele mai mari a[ez`ri rurale din jude]ul Brìla.
A[ezarea ini]ial` a fost \ntemeiat` \n anul 1855, când prin]ul Costache {u]u, care a
dat [i numele comunei, a str`mutat o veche a[ezare pe terasa \nalt` a malului
drept al râului Buzù, pentru a o feri de inunda]ii. Istoria oral` a comunit`]ii arat`
c` \n acea perioad` „au fost adu[i pentru munca mo[iei 100 de ]igani robi care
erau \n cea mai mare parte muncitori la câmp, fierari, rotari, c`r`midari [i unii
lùtari”. Aceste meserii au fost transmise din genera]ie \n genera]ie, \ns` num`rul
celor care le practic` ast`zi este din ce \n ce mai rar. |n urma recens`mântului f`cut
\n anul 2001, num`rul locuitorilor din {u]e[ti este de 5865, din care procentul ro-
milor este de 32%, \ntr-un num`r de 1752 de gospod`rii. Ocupa]ia de baz` a eco-
nomiei localit`]ii sunt agricultura, cre[terea animalelor [i viticultura.
{coala din comuna {u]e[ti este amplasat` \n centrul comunei, fiind \nfiin]at`
\n anul 1839, când func]iona ca [coal` de bìe]i cu doi \nv`]`tori [i 136 de [colari.
Cre[terea popula]iei [colare \ntre anii 1960-1970 determin` extinderea localului
[colii, iar \n 1978 se \ncepe construirea unui nou local cu dou` nivele care va fi dat
\n folosin]` \n 1981, cu 8 s`li de clas`, un laborator [i bibliotec`. Acesta este [i
nivelul la care se afl` localul [colii \n prezent. Din anul 1997 \n [coal` func]ioneaz`
câteva clase de ucenici, cu dou` specializ`ri (lenjerie-broderie [i tâmpl`rie).
|ncepând cu anul [colar 2003-2004, [coala s-a transformat \n {coal` de Arte [i
Meserii, desf`[urând cursuri care se desf`[oar` \n dou` schimburi. Din totalul de
40 de cadre didactice, \nv`]`tori, profesori [i mai[tri instructori, care predau \n
[coal`, doar un num`r de 21 de cadre didactice locuiesc \n {u]e[ti, restul fiind na-
veti[ti. |n decursul anului [colar 2003-2004, echipa [colii {u]e[ti a elaborat un pro-
iect de revigorare a tradi]iilor me[te[ug`re[ti [i a meseriilor etniei rome din loca-
litate.
11
Obiective strategice urm`rite:

Asigurarea pentru to]i elevii a unor standarde de instruire teoretic` [i pre-
g`tire practic` compatibile cu cerin]ele economiei de pia]`
Formarea unor atitudini pozitive \n rela]iile cu mediul social: solidaritate,
responsabilitate, toleran]`
Formarea capacit`]ilor de comunicare eficient` folosind limba matern`,
limbi strìne [i limbaje specializate
Formarea motiva]iilor [i capacit`]ilor de \nv`]are \n condi]iile unei socie-
t`]i \n schimbare.
Formarea unor rela]ii interetnice care s` asigure un climat s`n`tos de in-
struire [i educa]ie
Asigurarea unor condi]ii cât mai bune pentru activit`]ile instructiv-educa-
tive (baza material` a [colii, corp profesional)
Realizarea unei colabor`ri permanente, bazat` pe comunicare cu comuni-
tatea local`
Realizarea unor programe de reabilitare a construc]iilor [colare existente
([coala de meserii) [i realizarea unor noi construc]ii [i dot`ri care s` asi-
gure condi]ii optime pentru desf`[urarea \nv`]`rii
Realizarea unor dot`ri care s` asigure o bun` preg`tire a elevilor de la
SAM, pentru a-i face competitivi cu for]a de munc` extern`.
12
Cartierul Lacul Dulce, localitatea Brìla
{coala nr. 9 se afl` \ntr-un cartier m`rgina[ al ora[ului Brìla, „Lacul Dulce”,
unul dintre cele mai vechi cartiere ale ora[ului. Popula]ia cartierului este de aproxi-
mativ 5000 de locuitori, din care num`rul persoanelor de etnie rom` este de 1500
de locuitori. Pentru locuitorii acestui cartier, compus \n cea mai mare parte din
case, nu exist` servicii sociale pentru \ncadrarea for]ei de munc`, atât calificat` cât
[i necalificat`, ocupa]ia lor de baz` constituind-o munca ocazional` oferit` de di-
ver[i patroni sau \n cadrul asocia]iilor din agricultur`, ca sezonieri. Nivelul lor de
trai se afl` sub standardele minime. De ajutoarele sociale acordate de prim`rie
beneficiaz` un num`r de 13 elevi, din care 9 sunt romi. Majoritatea p`rin]ilor
motiveaz` absen]ele copiilor de la [coal` prin lipsa celor necesare (\mbr`c`minte,
\nc`l]`minte, hran`) iar pe de alt` parte prin c`s`toria prematur` a copiilor romi
\nc` din timpul [colii. Pe de alt` parte, o alt` explica]ie posibil` o poate constitui
nivelul sc`zut al educa]iei adul]ilor din comunitate (50% au absolvit 8 clase, iar
aproape 50% au doar 4 clase sau mai pu]in).
Localul \n care este amplasat` [coala se afl` \n proximitatea unei cì ferate,
„dincolo de barier`”; cl`direa [colii dateaz` din 1935 [i dispune de 8 s`li de clas`,
un laborator fizic`-chimie, bibliotec`, sal` de sport [i un cabinet de limba rromani.
Zidurile [colii sunt \ntr-o deteriorare lent` dar constant`, cauzat` de apropierea de
linia ferat`. Baza material` este modest`, cu dot`ri care nu au mai fost moderni-
zate sau schimbate de aproape un deceniu. Singurele modific`ri ]in de sponso-
riz`rile sau achizi]iile cu echipamente, care au \mbog`]it fondul material al [colii
cu 15 calculatoare [i 3 imprimante. Num`rul elevilor din [coal` este de 332 copii,
iar cel al cadrelor didactice este de 23, din care 17 sunt titulari, iar 6 suplinitori. Pro-
por]ia copiilor romi \n anul [colar 2003-2004 a fost de 45,18%.
{coala \[i propune s` dobândeasc` o personalitate aparte care s` o disting`
prin performan]e la nivel local cu deviza „Facem tot ce [tim mai bine pentru ca
elevii no[tri s` fac` fa]` unei societ`]i \n continu` schimbare”. Unul dintre obiecti-
vele speciale este crearea \n [coal` a acelor condi]ii care s` atrag` elevi atât din
cartier cât [i din ora[. Perspectiva urm`torilor ani estimeaz` o cre[tere a popula]iei
[colare, mai ales \n rândul popula]iei din etnia romilor. |n acest sens, primii pa[i
constau \n a ini]ia ac]iuni de prevenire a abandonului [colar [i de recuperare a
elevilor care au \nregistrat e[ec [colar.
Misiunea oficial` a institu]iei este „dezvoltarea \n parteneriat cu comunitatea

a unui mediu favorabil \nv`]`rii \n care fiecare individ s` beneficieze de [ansa pre-
g`tirii [i dezvolt`rii sale ca bun cet`]ean al acestui secol prin eforturi comune [i do-
rin]a de a reu[i”. Totodat`, grupul de elaborare a planului de dezvoltare institu-
]ional` din [coal` a identificat câteva nevoi la nivelul [colii/comunit`]ii, rezumate
prin:
Efectul resim]it de c`tre [coal` al impactului zonei \n care se afl` - s`rac`
din punct de vedere economic, nu ofer` elevilor oportunit`]i de dezvol-
13
tare, majoritatea familiilor au probleme sociale [i un nivel de preg`tire

sc`zut. Este nevoie ca [coala s` ofere elevilor condi]ii [i deschideri care s`
le permit` progresul [i background-ul social (valoarea adùgat`) [i s` le
faciliteze integrarea social`
Copiii trebuie educa]i pentru o lume \n schimbare - s` fie preg`ti]i s` \nve-
]e pe parcursul vie]ii, pentru a-[i \mbog`]i cuno[tin]ele, abilit`]ile [i atitu-
dinile [i s` se adapteze la o lume complex` [i interdependent`
|ncerc`rile de reform` [i direc]iile de dezvoltare ale [colii sunt avansate
fa]` de evolu]ia comunit`]ii locale [i consider`m necesare eforturile de a
promova [i \n comunitatea local` valorile pe care se bazeaz` demersul
[colii \n vederea cre[terii impactului [i influen]ei acesteia \n ora[
Este nevoie ca \n perioada urm`toare inova]ia introdus` \n procesul de
predare-\nv`]are din [coal` s` devin` practic` curent` la toate cadrele di-
dactice [i \n cadrul tuturor activit`]ilor desf`[urate pentru ca ameliorarea
s` fie un proces convergent [i continuu.
{coala nr. 9 Brìla se autocaracterizeaz` ca [coal` prietenoas`, o [coal` pen-
tru fiecare, o [coal` participativ`, o [coal` autoreflexiv`, [i ca institu]ie care \nva]`
permanent.
14
Localitatea Lilieci, jude]ul Ialomi]a
Satul Lilieci, apar]inând comunei Sine[ti, jude]ul Ialomi]a, este a[ezat \n

Câmpia Vl`siei, pe malul Râului Mosti[tea, pe DN2 Bucure[ti-Urziceni), la jum`ta-
tea distan]ei dintre cele dou` ora[e. Numele satului provine de la tufele de liliac
(Syringa vulgaris) ce cre[teau \n num`r mare, \n aceast` zon`.
Comuna Sine[ti are o popula]ie de 2800 de locuitori, dintre care 800 apar]in
etniei rome, iar \n satul Lilieci trìesc 770 de persoane, \n cadrul a 250 de gospo-
d`rii. Nu se poate vorbi de o comunitate rom` separat`, rupt` de comunitatea ro-
mânilor. Ambele grupuri muncesc [i trìesc \mpreun`, \nfruntând acelea[i proble-
me. Ca \n orice alt` comunitate, [i satul Lilieci are de-a face cu o polarizare social`,
preponderent dup` criteriul economic. Exist` oameni foarte s`raci, care locuiesc
\n case mici, d`r`p`nate [i insalubre, a[a cum exist` [i persoane cu posibilit`]i fi-
nanciare satisf`c`toare.
Locuitorii comunei se ocup` \n cea mai mare parte de agricultur`, aceasta
fiind pentru mul]i [i sursa unic` de supravie]uire. Din cauza dezvolt`rii economice
reduse a zonei, singura asisten]` financiar` oferit` vine uneori din partea autorit`-
]ilor locale, pentru familiile aflate \n nevoie.
O parte din localul actual al [colii a fost construit` \n anul 1936, urmând ca \n
1961 s` i se adauge \nc` o parte, orientat` spre sud. |n anul 2000 [coala Lilieci a
fost cuprins` \n programul de reabilitare cu Banca Mondial`, program ini]iat de
Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, lucr`rile fiind finalizate \n anul 2002.
{coala a func]ionat mult timp cu un num`r de 4 cadre didactice, ajungând ca
\n perioada 1984-1988 s` func]ioneze cu un post \n regim de \nv`]`mânt simultan
la patru clase. Din anul 1988 se constat` o cre[tere a popula]iei [colare, ajungân-
du-se \n prezent s` func]ioneze cu dou` posturi la simultan pentru 2 clase cu un
num`r de 34 elevi.
Respectul pentru [coal` este o caracteristic` a comunit`]ii din Lilieci, lucru
demonstrat [i de inexisten]a cazurilor de abandon [colar. Acest fapt este datorat
\ntr-o m`sur` important` stabilit`]ii cadrelor didactice, bunei colabor`ri cu comu-
nitatea [i aplic`rii celor dou` programe de finan]are de care au beneficiat \n ultimii
doi ani. Totodat`, se constat` o cre[tere a performan]elor elevilor atât \n activita-
tea zilnic`, cât [i \n cadrul concursurilor [colare, rezultat favorizat [i de implicarea
[colii \n programe cu parteneri externi. Mul]i dintre absolven]ii [colii frecventeaz`
acum licee, [coli profesionale ca [i institu]ii de \nv`]`mânt superior.
|n planul de dezvoltare institu]ional`, [coala Lilieci [i-a asumat o misiune
strategic`, exprimat` \n liniile de ac]iune de mai jos.
Misiune
Obiectivul major al [colii Lilieci este ca \mpreun` cu to]i membrii comunit`]ii

s` asigure un mediu propice \nv`]`rii, \n care s` se dezvolte personalitatea
creativ` a fiec`rui copil \n vederea continu`rii cu succes a studiilor.
15
Obiective generale
Asigurarea [anselor egale la educa]ie

Implicarea [colii \n educa]ia adul]ilor
Dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea local`
Dezvoltarea de parteneriate cu [coli din ]ar` [i strìn`tate
Obiective specifice
Atragerea de surse financiare extrabugetare

Asigurarea dot`rilor minime necesare activit`]ii didactice
Dezvoltarea resurselor umane din \nv`]`mânt
Implicarea [colii \n dezvoltarea programelor de educa]ie a adul]ilor din
comunitate
}inte strategice
|mbun`t`]irea rela]iilor cu comunitatea având ca baz` realiz`rile [colii

Cùtarea informa]iilor legate de programe \n comunitate
Identificarea unor parteneri locali care s` ofere sprijin [colii
Continua perfec]ionare a cadrelor didactice
{coala nu a \nregistrat nici un caz de abandon [colar sau absenteism, iar pro-
centul de promovabilitate a fost cu mult peste cel pe ]ar`. Nu au existat probleme
etnice, nici un copil nu a fost marginalizat. |n urma programului „|mpreun` pentru
o comunitate mai bun`”, [coala lucreaz` bine cu Prim`ria, Biserica, poli]ia, dispen-
sarul uman [i cu familia. S-au organizat ac]iuni cu p`rin]ii (Seara Mamei, Parcul de
joac` pentru copii - amplasarea de leag`ne, balansoare [i alte dispozitive pentru
joac` \n gr`dina [colii, Amenajarea gr`dinii de liliac, Mini-muzeul etnografic), a
fost inaugurat` revista „La Lilieci”, iar [coala a devenit organizatoarea unor ac]iuni
metodice la nivel de ISJ.
16
La Lilieci, Imnul [colii din Lilieci
|n fiecare diminea]`,
Când soarele r`sare-n zori,
M`-ndrept spre [coala prietenoas`
Din satul cu nume de flori.
Liliac, liliac, la Lilieci

|n fiecare zi-nflore[ti
|n inima mea de copil
Mereu e luna lui April.
|n curte m-a[teapt` Grivei,

Iar nucul mare [i rotat
M`-ntâmpin` strigând: „Ehei!
Gr`be[te-te, ai \ntârziat!”

|n fiecare zi-nflore[ti
|n inima mea de copil
Mereu e luna lui April.
|n cl`su]a minunat`
|n care-nv`] din clasa I
M` simt ca-ntr-un castel din basme
O clip`, nu pleca, r`mâi!

|n fiecare zi-nflore[ti!
17
Cartierul Gar` – Strachina, localitatea }`nd`rei, jude]ul Ialomi]a
Localitatea }`nd`rei este situat` \n partea central` a Câmpiei B`r`ganului, pe

malul râului Ialomi]a [i are o popula]ie de 14.800 locuitori.
Dintre ace[tia, un num`r de 2600 locuitori, unde propor]ia etniei rome este
de 18 % din totalul popula]iei. Structura ocupa]ional` a popula]iei active este com-
pus` din activit`]i \n industrie (fabrica de produse ceramice [i fabrica de ulei din
localitate), \n comer], \n domeniul transporturilor, \n s`n`tate, \nv`]`mânt, [i o pro-
por]ie important`, \n agricultur`.
Tradi]iile locale apar]in culturii provinciei muntene[ti, legate de ocupa]ia
principal` [i str`veche, agricultura (paparudele - ritual pentru aducerea ploii), dr`-
gaicele (dans popular ce exprim` bucuria popula]iei la recoltatul [i strânsul grâne-
lor), etc.
{coala nr.1 }`nd`rei g`zduie[te \n prezent un num`r de 456 elevi [i 95 pre[-
colari. Ace[tia \nva]` \n trei corpuri de cl`dire: corpul de [coal` din strada Nar-
ciselor reprezint` cea mai veche [coal` din localitate, \nfiin]at` \n anul 1835, for-
mat` din trei s`li de clas` [i camere pentru dasc`l, care ulterior au fost transfor-
mate \n s`li de gr`dini]`, \n anul 1961. |n localul acestei [coli s-a \nfiin]at prima cla-
s` de liceu, pentru ca ulterior, \n anul [colar 1962-1963 aceast` clas` s` se mute \n
localul nou construit.
Ca urmare a cre[terii num`rului de elevi, \n septembrie 1963 a fost al`turat
un al doilea corp, un internat din strada Mecanizatori unde erau caza]i elevii de la
[coala profesional` de mecanici agricoli. Ambele corpuri sunt apropiate, având \n
cadrul ora[ului o pozi]ie central-nordic`.
Cel de-al treilea spa]iu de studiu apar]ine {colii nr. 2 cu clasele I-IV, situat` \n
vestul ora[ului, care a fost anexat` {colii nr.1 }`nd`rei \n anul 2003.
Din totalul elevilor \nscri[i, un num`r de 329 copii apar]in etniei rome. Pozi-
]ia predominant` a elevilor romi \n structura popula]iei [colare nu este o caracte-
ristic` recent`. Ea reprezint` o tradi]ie cu o vechime de zeci de ani, \n cadrul c`reia
s-a format un stil de rela]ionare pozitiv, caracterizat \n linii mari prin cooperare \n
cadrul comunit`]ii. Problemele specifice [colii sunt: frecven]a fluctuant` \n rândul
unui num`r de copii romi, c`s`toria fetelor de la vârsta de 13-14 ani [i, \n conse-
cin]`, abandonul [colar, colaborarea redus` \ntre [coal` [i familiile romilor.
Misiunea {colii
{coala [i-a trasat liniile directoare privind reconsiderarea tuturor domeniilor
reformei \n \nv`]`mânt cu implica]ii directe ale cadrelor didactice, elevilor, p`rin-
]ilor, institu]iilor, reprezentan]ilor comunit`]ii, etc.
Obiective generale (configureaz` planul de dezvoltare institu]ional` al [colii

pentru intervalul 2001-2005)
utilizarea optim` a resurselor umane [i materiale
dezvoltarea competen]elor profesionale
18
cre[terea nivelului de competen]` profesional`

ob]inerea unei \mbun`t`]iri a actului educa]ional
cre[terea eficien]ei muncii \n echip`
realizarea conexiunii cu mediul comunitar
valorizarea resurselor umane [i dezvoltarea lor profesional` prin cursuri
de perfec]ionare sau implicare \n proiecte de formare continu`
realizarea de parteneriate cu Prim`ria [i agen]i economici.
Obiective specifice
asigurarea unei preg`tiri teoretice necesare reu[itei elevilor la examenul
de capacitate [i admitere \n liceu [i [coala profesional`
formarea unei imagini pozitive a [colii
dezvoltarea bazei tehnico-materiale prin desf`[urarea unor cursuri de
informatic`
atragerea familiilor de români [i de romi \n rezolvarea problemelor mate-
riale ale [colii
buna comunicare cu p`rin]ii romi [i consilierul Prim`riei pe probleme de
romi pentru \mbun`t`]irea frecven]ei [i diminuarea abandonului [colar.
Nevoile [colii
- introducerea de \nc`lzire central` \n dou` corpuri de [coal` (obiectiv rea-
lizat \n vara anului 2003)
- dotarea a trei s`li de clas` cu mobilier nou (mese [i scaune)
- \nlocuirea parchetului din toate s`lile de clas` (opt s`li) din [coala cu cla-
sele V-VIII
- \nfiin]area unui cabinet de informatic`
- construirea unui nou grup sanitar \n curtea [colii cu clasele V-VIII
- repara]ii capitale la plafoanele [colii din strada Narciselor
- procurarea de mijloace didactice audio-vizuale moderne.
}inte strategice
- reconsiderarea managementului la nivelul [colii
- reconsiderarea planului managerial al consiliului de administra]ie
- delimitarea clar` a atribu]iilor [i sarcinilor tuturor compartimentelor din
structura organizatoric` a institu]iei noastre [colare
- buna preg`tire psiho-pedagogic` a cadrelor didactice.
19
Localitatea Bobe[ti-Glina, jud. Ilfov
Comuna Glina se situeaz` \n zona sudic` de periferie a capitalei, de o parte

[i de alta a râului Dâmbovi]a. Face parte din jude]ul Ilfov [i are \n componen]` 4
sate: C`]elu, Bobe[ti, Glina [i Manolache. |n comuna Glina trìesc circa 7000 de lo-
cuitori, din care 70% români [i 30% romi. Ocupa]iile de baz` ale locuitorilor sunt
distribuite \n cadrul marilor societ`]i industriale din marginea Bucure[tiului. Ocu-
pa]ia a doua este agricultura [i comer]ul produselor agricole [i legumicole, cet`-
]enii comunei fiind o surs` important` a pie]elor bucure[tene. Zona Glina a fost
locuit` din cele mai vechi timpuri, având [i o valoare istoric` deosebit`, datorit`
monumentelor arheologice descoperite aici, datând din epoca bronzului [i care
apar]in unei culturi materiale denumit` „Cultura Glina III” (1700 \.e.n).
|n ultimul deceniu, lipsa fondurilor administrative ale localit`]ii au condus
treptat la deteriorarea serviciilor locale adresate comunit`]ii; \n prezent, localitatea
nu mai dispune de re]ea de ap` potabil`.
{coala nr. 3 Bobe[ti se afl` \n satul Bobe[ti, parte a comunei Glina, pe strada
Libert`]ii nr. 202 [i beneficiaz` de o suprafa]` de teren de 1,1 ha, o livad` [i o curte
interioar` pavat`. Localul [colii de]ine 9 s`li de clas`, un laborator de biologie-chi-
mie, dou` holuri mari [i luminoase, toate dispuse pe dou` nivele. |nfiin]at` \n
1962-1963, o perioad` a func]ionat ca [coal` cu 10 clase. Popula]ia [colar` este \n
num`r de 174 de elevi, reprezentan]i ai etniei rome \n propor]ie de 100%. Majorita-
tea elevilor provin din satul Bobe[ti [i familiile acestora au situa]ii materiale ase-
m`n`toare. Cea mai mare parte a p`rin]ilor nu lucreaz`, trìnd din aloca]iile de
sprijin date de Prim`rie [i din aloca]iile copiilor. |n general, num`rul membrilor
familiilor este de 5, 6 sau 7 persoane, pentru care motiva]ia principal` de a-[i tri-
mite copilul la [coal` r`mâne aloca]ia b`neasc` pentru elevi, unica surs` finan-
ciar` stabil` pentru bugetul familiei. |n anul [colar 2003-2004 au fost \nregistrate
16 cazuri de abandon [colar.
Num`rul cadrelor didactice este redus, multe dintre ele predând la trei [coli.
Cei mai mul]i sunt califica]i, iar trei profesori sunt \n curs de calificare. Una dintre
problemele constante este lipsa de continuitate a cadrelor din mai multe motive,
printre care figureaz` câteva legate de s`r`cia condi]iilor pe care le asigur` [coala:
condi]ii minime de igien`, paz` insuficient`, \nc`lzire deficitar`. Popula]ia [colar`
este \n sc`dere; \n 1997-1998 erau \nscri[i 250 de elevi, iar \n anul [colar 2003-2004
cifra de [colarizare indica 174 de elevi \nscri[i, deci cu 30,4% mai pu]ini.
Obiective
Crearea condi]iilor optime procesului de \nv`]`mânt

Crearea unui climat prin care s` fie atra[i elevii la [coal`, urm`rindu-se
\mbun`t`]irea educa]iei [i a frecven]ei [colare
|mbun`t`]irea capacit`]ii elevilor [i p`rin]ilor de etnie rom` de a participa
la via]a [colar`
20
|nt`rirea rela]iilor cu autorit`]ile locale; atragerea de sponsori; rela]ii cu

ONG-urile.
Priorit`]i
Racordarea [colii la re]eaua de gaze din comun`

Ap` curent` \n [coal`
Reabilitarea laboratorului de chimie-biologie-fizic`
Dotarea cu mobilier nou sau din dona]ii
Transferul a 20 de calculatoare func]ionale de la Academia de {tiin]e
Economice
Dotarea cu material didactic, echipamente [i substan]e chimice
|nchirierea terenului [colii
Instalarea unui post telefonic fix
|mprejmuirea livezii
Viziune
Amenajarea unei s`li de sport

Refacerea livezii prin plant`ri de pomi fructiferi
Refacerea solarului [colii
Reorientarea ca practic` tehnologic` spre meserii tradi]ionale, agricultur`
[i art` muzical`
Reabilitarea atelierului [colii prin colaborarea cu un liceu industrial.
21
Localitatea Jilava, jude]ul Ilfov
Localitatea Jilava se afl` \n partea de sud a jude]ului Ilfov, \nvecinându-se la

nord cu municipiul Bucure[ti, la sud cu localitatea 1 Decembrie, la est cu Vidra iar
la vest cu localitatea M`gurele.
Structura ocupa]ional` a popula]iei din Jilava con]inea, la ultimul recens`-
mânt, date care indicau c` cea mai mare parte a comunit`]ii se ocup` cu agricul-
tura (38,14 %), 13,83 % nu au ocupa]ie, circa 9,22 % lucreaz` \n domeniul industri-
al [i 0,34% activeaz` \n \nv`]`mânt.
|nv`]`mântul din Jilava are o tradi]ie veche, existând o [coal` ({coala nr. 1)
care a func]ionat ca liceu apoi ca [coal` cu clasele 1-10, iar \n prezent ca [coal` cu
clasele 1-8. Cre[terea popula]iei a adus cu sine construirea a \nc` dou` [coli cu cla-
sele I –VIII: {coala nr. 2 [i {coala nr. 3.
{coala nr. 2 este plasat` \n estul localit`]ii, \ntr-o zon` \n care popula]ia pre-
dominant` este compus` \n propor]ie de 90% din romi, din care majoritatea se de-
clar` ca neapar]inând etniei. Mare parte a celor 161 de elevi care frecventeaz`
{coala nr. 2 provin din familii cu o situa]ie socio-economic` dificil` sau din familii
dezorganizate. Interesul p`rin]ilor pentru [coal` este relativ sc`zut; la activit`]ile [i
\ntâlnirile organizate de [coal` iau parte aproximativ 10%. Majoritatea acestora
sunt interesa]i de studiile copiilor doar ca o condi]ie pentru ob]inerea sumelor de
bani, asigurate de continuitatea bursei sociale sau aloca]iei lunare.
Localul {colii nr. 2 a fost construit \n anul 1963, fiind constituit dintr-un sin-
gur corp de cl`dire, cu cinci s`li de clas`. Infrastructura educa]ional` a [colii (baza
didactico-material`, mijloacele de \nv`]`mânt) este dep`[it`, iar mobilierul [colar
este vechi [i degradat. |n prezent, predau aici 12 cadre didactice.
Cele 5 s`li de clas` sunt considerate insuficiente, cu atât mai mult cu cât \n
[coal` nu exist` spa]iu pentru \nfiin]area unor laboratoare (fizic`, chimie, informa-
tic`) [i pentru desf`[urarea activit`]ilor sportive (sal` de sport). Popula]ia [colar`
este \n continu` descre[tere: \n anul 1991, elevii \nv`]au \n trei schimburi; \n pre-
zent, procesul de \nv`]`mânt se desf`[oar` \n dou` schimburi, num`rul elevilor la
clas` atingând pragul minim. Din num`rul total de copii de 161 (92 bìe]i [i 69
fete), 27 sunt români [i 134 de etnie rom`; 85 din ace[tia au o situa]ie material`
precar` iar 32 provin din familii dezorganizate.
|n realizarea ofertei disciplinelor op]ionale s-a ]inut seama de personalul di-
dactic calificat, de resursele materiale ale [colii, de specificul local, de nevoile [i
interesul elevilor. Oferta de op]ionale cuprinde, printre altele, materii precum: Isto-
ria [i tradi]ia romilor; Natura, prietena mea; Istoria religiilor.
Viziunea [colii este sintetizat` \n formula „S` fim mai buni”, iar misiunea sa
poate fi descris` pe scurt, prin urm`toarele obiective:
Ne dorim ca [coala noastr` s` satisfac` nevoile de \nv`]are ale tuturor
copiilor de vârst` [colar` astfel \ncât s` asigure integrarea lor \n trepte
superioare de \nv`]`mânt [i \n societate
22
{colarizarea tuturor copiilor \n vederea eradic`rii abandonului [colar [i a

absenteismului
Realizarea unui \nv`]`mânt de calitate
Ridicarea nivelului de preg`tire a elevilor
Realizarea unui CDS atractiv bazat pe op]iunile elevilor, cadrelor didactice
[i crearea bazei materiale necesare
Implicarea p`rin]ilor [i \n general a comunit`]ii \n vederea rezolv`rii pro-
blemelor [colii.
Op]iunile strategice
Dezvoltarea resurselor umane, cre[terea gradului de implicare a cadrelor

didactice \n realizarea unei activit`]i eficiente
Dezvoltarea curricular`
Dezvoltarea rela]iilor cu comunitatea
Atragerea de resurse financiare [i dezvoltarea bazei materiale
23
Localitatea Sinte[ti, jude]ul Ilfov
Satul Sinte[ti face parte din comuna Vidra, situat` la aproximativ 15 km de

Capital` [i este atestat` documentar din 1534, prin hrisovul de la Târgovi[te.
Popula]ia satului este de 1635 locuitori, din care 650 de locuitori sunt romi (39,8%).
Ocupa]ia predominant` a locuitorilor satului este reprezentat` de agricultur`, fa-
vorizat` de a[ezarea \n lunca Sabarului, [i \n apropiere de o pia]` de desfacere,
precum cea a Bucure[tiului.
|n ultimele decenii, [i \n comunitatea localit`]ii din Sinte[ti s-au resim]it efec-
tele câtorva fenomene constante. Fenomenul de pauperizare a popula]iei rezult`
\n primul rând din falimentul \ntreprinderilor de stat din Bucure[ti [i retragerea
celor deveni]i [omeri \n mediul rural. Sc`derea nivelului de trai are efecte directe
asupra [colii [i a mediului cultural din localitate. |n al doilea rând, Sinte[tiul este
martorul cre[terii numerice a familiilor de romi, num`rul acestora crescând consi-
derabil \n scurt timp, pe de o parte datorit` natalit`]ii ridicate, cât [i ca efect al mi-
gr`rii [i stabilirii \n limitele satului a unei popula]ii compacte de c`ld`rari (nomazi).
Ast`zi, pu]ini oameni mai pot trì din aceast` activitate, comer]ul cu nemetale
trecând pe primul plan, ca foarte profitabil`. |n acela[i timp, \n rândul etniei exist`
un segment foarte s`rac de popula]ie. Un alt specific al comunit`]ii este diferen]a
\ntre comunitatea rom` [i cea român` \n ce prive[te p`strarea tradi]iilor [i obice-
iurilor culturale. Spre deosebire de români, romii tind s` conserve mult mai bine
specificul cultural al comunit`]ii lor.
{coala din sat a fost \nfiin]at` \n timpul reformelor lui Alexandru Ioan Cuza,
când a func]ionat \n casa preotului, apoi \n biseric`, pân` \n 1873, an \n care s-au
construit dou` s`li de clas` \n care se \nva]` simultan (1910). |ntre 1953-1962 este
singura [coal` de pe raza comunei unde se \nva]` 7 clase, stadiu \n care [coala
avea 3 s`li de clas`. Din 1962 se trece la \nv`]`mântul de 8 ani, [coala se extinde
construindu-se \nc` dou` s`li de clas`, \nv`]ându-se ulterior \n dou` schimburi.
|ntre 1970-1973 se construie[te un nou corp cu 5 s`li de clas` care a permis func]i-
onarea [colii \ntr-un singur schimb, iar \ntre 1980 [i 1984 se construie[te sala de
sport.
|n prezent, spa]iul [colii cuprinde dou` corpuri de cl`dire, fiecare cu câte 5
s`li de clase, o minibibliotec` [i o sal` de sport. S`lile de clas` au mobilier vechi,
cu excep]ia unei singure clase (clasa a III-a), unde sunt b`nci noi. Materialele di-
dactice sunt pu]ine, vechi, \n mare parte deteriorate, de cele mai multe ori profe-
sorii fiind nevoi]i s` confec]ioneze multe dintre ele. Popula]ia [colar` num`r` 196
de elevi, din care 54, 59% sunt romi. Num`rul elevilor din \nv`]`mântul primar
este de 134 elevi, iar cei din gimnaziu sunt 65.
Una dintre problemele [colii [i implicit, ale comunit`]ii este abandonul [colar
al elevilor de etnie rom`, cauzat de c`s`toria timpurie sau de nevoile materiale [i
nevoia de for]` de munc` a familiei. Rata abandonului este mai mare \n rândul fe-
telor rome, care renun]` la [coal` imediat dup` \ncheierea ciclului primar. |n ulti-
mii ani, num`rul elevilor de etnie rom` a crescut, spre deosebire de perioada di-
24
naintea anilor ’90, când mul]i copii abandonau [coala dup` primele patru clase. |n
prezent exist` \n fiecare clas` un num`r considerabil de elevi romi, iar de cinci ani
de zile au fost atrase la [coal` mai multe fete, contrar tradi]iei nomazilor.
Amplasarea comunei \n apropierea capitalei ofer` avantaje elevilor [i [colii
deoarece d` posibilitatea absolven]ilor de a-[i continua studiile la Bucure[ti. Pe de
alt` parte, apropierea de Bucure[ti determin` un num`r crescut al cadrelor didac-
tice navetiste. Din 17 cadre didactice, mai mult de jum`tate fac naveta.
Viziunea strategic` a {colii Sinte[ti ]inte[te c`tre:
[coala dinamic` \n continu` dezvoltare

[coala prietenoas` cu por]ile larg deschise spre comunitate
[coala apropiat` de elev, sprijin [i suport pentru aptitudinile sale, favo-
rizând succesul
[coala ca model pentru comunitate
[coala democratic` \n care li se acord` posibilitatea s` se exprime, \n care
atmosfera este de \ncredere [i respect reciproc.
Misiune
Preg`tirea de buni cet`]eni pentru comunitate

Preg`tirea tinerei genera]ii pentru o activitate socio-profesional`
Asigurarea de [anse egale \n dezvoltarea poten]ialului individual al
fiec`ruia, identificarea [i promovarea talentelor
Formarea unei atitudini \ndreptate spre protejarea mediului \nconjur`tor.
}inte strategice
Managementul controlat al schimb`rii

Management centrat pe motivare, comunicare, participare
Crearea unui ambient pl`cut
Extinderea parteneriatului [coal`-comunitate
Cadre didactice competente s` se formeze [i autoformeze continuu
Elevi cu performan]e calitativ superioare [i responsabilit`]i \n raport cu
[coala.
25
4. DESCRIEREA PROIECTULUI
Liniile de interven]ie prev`zute \n cadrul proiectului s-au bazat pe o analiz`

complex` atât a contextului, a mediului \n care func]ionau [colile pilot, cât [i a
poten]ialului [i a st`rii de fapt din interiorul institu]iei [colare. Procesul de selec]ie
a vizat diagnosticarea realist` [i posibilitatea concret` de integrare a obiectivelor
proiectului, f`r` a ignora dificult`]ile [i obstacolele poten]iale. Scopul ini]ial al
proiectului a propus dezvoltarea abilit`]ilor [i atitudinilor copiilor \n calitate de
viitori locuitori ai comunit`]ilor lor, [i \n vederea educ`rii acestora pentru a se
preocupa de locul \n care trìesc. Totodat`, prin intermediul activit`]ilor prev`zute
\n cadrul proiectului, tinerilor li se ofer` posibilitatea dezvolt`rii sim]ului responsa-
bilit`]ii \n raport cu condi]iile culturale, sociale, [i de mediu ale propriilor comu-
nit`]i. {colilor pilot li se propune rolul de institu]ie central` a comunit`]ii, centre
de \nv`]are comunitar` pentru copii, p`rin]i, [i al]i membri ai comunit`]ilor locale.
Câteva dintre obiectivele specifice propuse \n anul lans`rii proiectului:

1. Organizarea unor sesiuni de instruire a membrilor comunit`]ii \n dezvol-
tarea [i implementarea proiectelor [coal`-comunitate
2. Dezvoltarea unei abord`ri interculturale la nivelul [colii
3. Formarea mediatorilor comunitari ca interfa]` \n rela]ia dintre [coal` [i
comunitate
4. Dezvoltarea unor mecanisme de prevenire a abandonului [colar
5. Ini]ierea [i implementarea de parteneriate \ntre autorit`]ile locale, repre-
zentan]ii comunit`]ii, cadre didactice [i copii
6. Optimizarea rela]iei [coal`-p`rin]i.
Câteva dintre rezultatele a[teptate: prevenirea fenomenului de abandon [co-

lar, formarea unui corp de mediatori comunitari care s` participe la facilitarea tu-
turor proceselor sus]inute de proiect, reducerea ratei abandonului [colar, func]io-
nalitatea comitetelor de p`rin]i [i elevi, care s` fac` posibil` - \n cele din urm` -
transformarea comunit`]ilor \n locuri mai bune, \n care oamenii coopereaz` [i cre-
az` \n virtutea unor interese comune.
26
5. ACTIVIT~}I |N PROIECT
Ac]iuni de modificare/optimizare a mediului fizic al [colilor, pentru a crea

condi]ii de confort psihologic care s` favorizeze \nv`]area individual` [i procesul
didactic. Aceast` modificare presupune pictarea cu culori vii a pere]ilor, ferestre-
lor, u[ilor claselor, holurilor, laboratoarelor [i a tuturor spa]iilor \n care se desf`-
[oar` activit`]i de \nv`]are, conform ideilor copiilor [i cadrelor didactice, [i unei
echipe de tineri arti[ti plastici. Totodat`, rea[ezarea b`ncilor, personalizarea tutu-
ror spa]iilor de \nv`]are, [i organizarea acestora \ntr-o manier` confortabil`, ergo-
nomic`, cu elemente adaptate psihologiei \nv`]`rii [i vârstei [colarilor, respect`
principiile ludicit`]ii, accesibilit`]ii, orient`rii c`tre ceilal]i [i favoriz`rii rela]iilor po-
zitive. Un cadru fizic pl`cut atrage copiii la [coal`, reduce tensiunea generat` de
contextul \nv`]`rii, sus]ine un climat pozitiv \n clasa de elevi, [i totodat` poate eli-
mina ne\ncrederea sau reticen]ele p`rin]ilor \n raport cu [coala sau cadrele didac-
tice. Se poate sus]ine existen]a unui ciclu de efecte pozitive, care genereaz` la rân-
dul lor alte efecte pozitive.
S` \ncepem cu primii [i cei mai importan]i beneficiari ai modific`rilor ambi-
entului [colar: elevii. Ace[tia constat` c` [coala [i clasa lor nu mai este un spa]iu
impersonal, ci unul colorat, unde \[i g`sesc repede locul, populat de personaje
fantastice [i organizat de reguli prietenoase. Acest fapt genereaz` \n primul rând
o serie de atitudini [i percep]ii pozitive \n leg`tur` cu tot ceea ce umple no]iunea
de [coal`: profesorii, \nv`]`torii, colegii de clas`, felul \n care abordeaz` lec]iile [i
disciplinele de studiu, cerin]ele didactice. De aici, preocuparea pentru judecata de
valoare - elevul compar` starea prezent` cu cea dinainte, reflecteaz` asupra con-
fortului [i pl`cerii de a \mp`rt`[i cu ceilal]i colegi un mediu prietenos - [i pentru
responsabilitatea \n raport cu ce \l \nconjoar` - prezervarea, conservarea calit`]ilor
ambientului.
Un al doilea efect direct al optimiz`rii ambientului poate fi constatat \n cazul
cadrelor didactice. Profesorii, \nv`]`torii manifest` reac]ii \ntr-o anumit` m`sur`
similare cu cele ale copiilor. {coala este locul unde ace[tia \[i petrec o bun` parte
din via]`, [i este evident c` nu le este indiferent cum arat` acesta. Drept conse-
cin]`, optimizarea spa]iului fizic \n care profeseaz` \ncarc` cu valen]e pozitive
semnifica]iile personale ale raport`rii la propria carier`. Cel de-al treilea efect este
generat de interac]iunea dintre atitudinile modificate ale celor dou` grupuri: elevi
[i cadre didactice. Fiecare categorie percepe modificarea pozitiv` de comporta-
ment a celeilalte, [i tinde s` o amplifice, acest aspect având consecin]e asupra
chiar a imaginii de sine atât la elevi, cât [i la cadrele didactice.
Un al doilea grup de efecte pozitive, indirecte, se manifest` \n sfera percep-
]iei p`rin]ilor asupra [colii. Pe de o parte, relat`rile copiilor de acas` despre
„schimbarea decorului” induc o percep]ie \mbun`t`]it` asupra [colii, \n general.
Ideea c` institu]ia care se ocup` de educa]ia copiilor se preocup` de \mbun`]irea
condi]iilor de \nv`]are este o idee confortabil` pentru orice p`rinte. |n acela[i timp,
modificarea real` a atitudinii copiilor [i intensificarea preocup`rilor lor \n raport cu
27
[coala \i convinge pe p`rin]i c` este o schimbare bun` [i \nt`re[te \ncrederea \n

institu]ia [colar`. Totodat`, imaginea bun` a [colii se transfer` [i asupra cadrelor
didactice, care se pot bucura de mai mult` considera]ie [i respect din partea p`rin-
]ilor. Drept urmare, un rezultat foarte important ar putea fi \mbun`t`]irea rela]iei
p`rin]i-[coal`, materializat` \n consult`ri reciproce [i proiecte comune, precum [i
\n sus]inerea semnificativ` a procesului didactic de c`tre p`rin]i. Un alt efect indi-
rect ar putea fi identificat la un nivel mai general al rela]iei [coal`-comunitate. Per-
cep]ia pozitiv` a p`rin]ilor va fi transmis` pe cale oral` [i altor reprezentan]i ai co-
munit`]ii, membri ai institu]iilor publice, neguvernamentale, sau de orice alt` na-
tur`. Cert este c` imaginea pozitiv` a [colii va fi comunicat`, dând na[tere unei
conjuncturi de emula]ie, \n care [i celelalte institu]ii doresc s` contribuie. Acest
scenariu este cu siguran]` doar unul posibil; reversul acestei situa]ii ar putea fi cu
siguran]` un cerc vicios, \n care indiferen]a comunit`]ii fa]` de [coal` poate atrage
apatia reprezentan]ilor [colii, atitudine care induce stagnare, st`ri conflictuale [i
situa]ii de impas socio-educa]ional.
28
Sesiuni de formare a grupurilor ]int`

Este evident c` o [coal` pl`cut`, prietenoas`, primitoare nu este creat` doar
de mediul fizic. Ambientul reprezint` doar un catalizator pentru procesele didacti-
ce [i pentru performan]ele de \nv`]are ale elevilor. Resursele umane, calitatea ac-
tului didactic, nivelul de preg`tire profesional`, precum [i gradul de adecvare a
ofertei educa]ionale a [colii la cerin]ele actualizate ale elevilor (conform caracteris-
ticilor socio-culturale ale comunit`]ii din care fac parte) echilibreaz` [i completea-
z` semnifica]ia mediului fizic al [colii. |n acest sens, proiectul [i-a propus s` for-
meze cadrele didactice \n cadrul unor sesiuni de training la nivelul [colii [i prin se-
minarii centrale.
Sesiunile de training au urm`rit o serie de obiective, printre care cele mai im-
portante au fost:
|mbun`t`]irea comunic`rii dintre membrii comunit`]ii
Stimularea creativit`]ii participan]ilor [i a rela]iilor de cooperare dintre
ace[tia
Cre[terea nivelului de cuno[tin]e al profesorilor \n leg`tur` cu dezvoltarea
[colar`, rela]ia [coal`-comunitate, proiectare de ini]iative comune, mana-
gementul clasei, etc.
Exersarea abilit`]ilor [i aptitudinilor \n implementarea [i evaluarea pro-
iectelor comune
Predarea utiliz`rii adecvate a rolurilor [i func]iilor managementului \n rela-
]iile din cadrul clasei de elevi
Identificarea strategiilor fundamentale de interven]ie \n situa]iile de criz`
din clasa de elevi [i extinderea lor \n mediile interculturale
Organizarea interven]iilor mediatorilor comunitari [i formarea acestora.
Temele principale abordate \n cadrul sesiunilor de formare au fost: Educa]ia

Intercultural`, Drepturile Omului, Proiectarea parteneriatelor [coal`-comunitate,
Managementul clasei, Gestionarea situa]iilor de criz` din clasa de elevi, Analiza de
nevoi a [colii [i comunit`]ii, Implementarea [i evaluarea proiectelor, Strategii co-
mune ale [colii [i comunit`]ii, Consilierea P`rin]ilor, {coala Prietenoas`, Metode
de predare interactiv` [i inovativ`, Autoevaluare institu]ional`, Comunicare, Me-
diere [colar` [i comunitar`, Schimbare organiza]ional`, etc. Cursurile [i semina-
riile de formare s-au desf`[urat \ntr-o manier` democratic` [i inovativ`, \n baza
unor metode [i tehnici didactice deschise [i flexibile, prin intermediul lucrului \n
grupuri mici, jocuri de rol, [i alte metode activ-participative, f`cându-se adesea
apel la studii de caz [i alte exemple relevante. La stagiile de formare au participat
constant cadre didactice, membri ai comunit`]ii locale, p`rin]i, elevi, reprezentan]i
ai autorit`]ilor administrative locale, ai bisericii, ai agen]ilor economici activi \n re-
giune, mediatori comunitari, inspectori [colari, formatori, reprezentan]i ai institu-
]iei de implementare [i finan]atoare. |ntâlnirile de acest tip s-au derulat pe 3 pla-
nuri:
29
Sesiuni de formare la nivel central, caracterizate printr-un num`r de par-

ticipan]i mai redus, [i care reunesc de regul` grupurile-nucleu din [coli, directorii,
coordonatorii proiectului din [coal`, inspectorii [colari, mediatorii comunitari,
precum [i p`rin]ii cei mai implica]i, \n scopul stabilirii abord`rilor strategice [i
direc]iilor de implementare \n fiecare [coal` [i comunitate-]int`. Aceste strategii
au fost elaborate independent, \n func]ie de propunerile [i specificul fiec`rei comu-
nit`]i. |n paralel, seminariile la nivel central [i-au propus obiectivul de formare a
participan]ilor \n diverse domenii conexe problematicii rela]iei [coal`-comunitate,
urmând ca beneficiarii direc]i s` disemineze conceptele \nv`]ate [i s` le aplice
ulterior \mpreun` cu ceilal]i profesori, \nv`]`tori, p`rin]i, etc.
|ntâlniri de lucru la nivel regional, care \ncearc` s` utilizeze experien]a [co-

lilor [i reprezentan]ilor comunit`]ilor situate \n acela[i jude]. Proiectul „|mpreun`
pentru o comunitate mai bun`” a f`cut posibil` constatarea c` opera]ionalitatea
re]elelor [colare, precum [i aplicarea eficient` a principiilor [i activit`]ilor propuse
sunt facilitate de câteva aspecte:
Apartenen]a comun` fa]` de acelea[i institu]ii de administra]ie public` [i
[colar` jude]ene (Prefectura, Inspectoratul {colar Jude]ean, [.a.)
Proximitatea fizic`
Eterogenitatea relativ redus` a comunit`]ilor (din punct de vedere ocupa-
]ional, demografic, etnic, economic, socio-educa]ional); comunit`]ile afla-
te \n zone geografice, jude]e, regiuni diferite sunt mai pu]in omogene
Specific cultural similar (tradi]ii, valori, cutume locale)
Num`rul interac]iunilor directe [i a schimburilor de experien]` pe plan re-
gional
30
|n cadrul \ntâlnirilor regionale, reprezentan]ii [colilor [i comunit`]ilor au [an-

sa s` se cunoasc`, s` \mp`rt`[easc` experien]e, s` se critice pozitiv, s` fac`
schimb de practici, s` pun` bazele unei re]ele, s` creeze grupuri de lucru care s`
proiecteze activit`]i comune, s` elaboreze planuri de ac]iune adaptate specificului
local, etc.
Seminarii la nivelul [colii (school-based seminars), implementate de spe-
ciali[tii institu]iei de implementare, \n prezen]a unui public-]int` extins: directorul
[colii, \ntreg colectivul de cadre didactice, p`rin]i (membrii comitetului de p`rin]i),
reprezentan]ii tuturor institu]iilor locale guvernamentale sau neguvernamentale,
reprezentan]ii consiliului elevilor, mediatori comunitari. Seminarul cuprinde discu-
]ii asupra oportunit`]ilor [i problemelor ap`rute \n derularea proiectului, f`când
apel la consultan]a de specialitate a formatorului [i la cunoa[terea profund` a spe-
cificului local al activit`]ilor de c`tre grupul ]int`. Identificarea tuturor factorilor
care stimuleaz` sau \mpiedic` atingerea obiectivelor proiectului, reprezint` o prio-
ritate necesar`; \n egal` m`sur`, pe parcursul derul`rii, se impun consult`ri apro-
fundate care contribuie la crearea unei comunit`]i informate, educate, \ntr-un cu-
vânt: mai bune.
Dotare cu echipamente [i materiale didactice

{colile pilot au beneficiat de o serie de investi]ii menite s` contribuie la cali-
tatea proceselor didactice [i la performan]ele de \nv`]are ale elevilor: computere,
imprimante, table de flip-chart, rechizite pentru copii, materiale-suport, ghiduri,
materiale informative, etc. Cadrelor didactice li s-a oferit o [ans` foarte important`
de a se perfec]iona profesional, prin intermediul celor mai recente ghiduri elabo-
rate de Centrul Educa]ia 2000+, \n domeniul educa]iei interculturale, didacticilor
inovative, gestiunii clasei de elevi, rela]iei [coal`-comunitate, al optimiz`rii ambi-
entului [colar, etc.
Ac]iuni de mediere comunitar`

Func]ia esen]ial` a mediatorului comunitar este de a facilita rela]ia de comu-
nicare a grupului-]int` cu echipa de proiect. Din fiecare comunitate-pilot a fost se-
lectat` o persoan` care s` \ndeplineasc` rolul de mediator comunitar, fiind nevoie
ca aceasta s` \ndeplineasc` mai multe criterii:
S` cunoasc` nemijlocit comunitatea pe care o reprezint`
S` fie membru al etniei rome (dat` fiind natura multicultural` a grupurilor-
]int`)
S` aib` o rela]ie bun` cu comunitatea
S` prezinte disponibilitate de a contribui la organizarea [i implementarea
activit`]ilor prev`zute \n proiect
S` aib` calit`]i de argumentare [i persuasiune
S` aib` o bun` cunoa[tere a procesului educa]ional
31
O posibil` fi[` a rolului de mediator ar putea con]ine urm`toarele repere ale

activit`]ii sale:
Comunic` \n mod regulat cu institu]iile implicate \n program (grupul ]int`)
Prezint` situa]ia familiilor elevilor (componen]a familiei, situa]ia social`,
alte probleme)
Se \ntâlne[te o dat` la dou` s`pt`mâni cu grupul de lucru (profesori, p`-
rin]i, copii [i al]i membri ai comunit`]ii) din program [i discut`/planific`
activit`]i comunitare
Consiliaz`, discut` cu copiii despre problemele pe care le au [i despre cau-
zele care i-ar putea \mpiedica s` frecventeze cursurile \n mod regulat
Discut` cu p`rin]ii copiilor \n vederea corect`rii eventualelor abateri de la
programul [colar, cazurilor de abandon [colar sau pentru rezolvarea altor
probleme/situa]ii
Colaboreaz` cu [coala (director, diriginte, profesori) \n vederea organiz`rii
de activit`]i extracurriculare destinate copiilor romi (vizite, spectacole, fil-
me, muzee, etc.)
R`spunde la solicit`rile [colii referitoare la ini]ierea/derularea/evaluarea
de activit`]i specifice propuse \n cadrul programului
Informeaz` coordonatorul programului \n leg`tur` cu evenimentele \nre-

gistrate \n rândul copiilor (la [coal`, \n familie, \n alte medii) atât prin inter-
mediul raportului de activitate lunar, cât [i prin alte forme de comunicare
32
Schimburi de experien]`
Utilitatea schimbului de experien]` este indiscutabil`; [colile pot \nv`]a
multe dintr-un astfel de context, \n m`sura \n care reprezentan]ii [colii gazd`, cât
[i cadrele didactice vizitatoare [i-au format anterior un sistem de interese [i preo-
cup`ri concrete legate de dezvoltarea institu]ional` a propriei [coli. Transferul de
practici [i modele trebuie s` urm`reasc` câteva repere, s` se deruleze \n baza unui
set de obiective, f`r` de care \ntâlnirea ar fi steril` [i inconsistent`. Proiectul „|m-
preun` pentru o comunitate mai bun`” a f`cut posibil \n 2003 un schimb de expe-
rien]`, \ntre [colile proiectului [i una dintre [colile resurs` ale Centrului Educa]ia
2000+, din jude]ul Dâmbovi]a. |n al doilea rând, calendarul seminariilor locale a
]inut cont de dorin]a cadrelor didactice de a vizita [i celelalte [coli-pilot din acela[i
jude]. Pentru a face posibil acest lucru, stagiile desf`[urate la nivelul [colii \n 2004
s-au desf`[urat alternativ \n câte o [coal` din fiecare jude], cu vizita celorlalte [coli.
|n aceast` manier`, seminarul local a avut [i caracter de consultare la nivel regio-
nal [i de schimb de experien]`.
Monitorizare [i evaluare
|ntreg proiectul este supus monitoriz`rii de proces [i pretinde evalu`ri ale
rezultatelor intermediare [i finale. |n baza concluziilor evaluative au fost luate o se-
rie de solu]ii ameliorative, unele chiar de natur` s` modifice structura sau con]inu-
tul activit`]ilor proiectate ini]ial. Vizitele \n [coli, discu]iile cu beneficiarii, obser-
varea direct` \n cadrul seminariilor, rapoartele periodice elaborate de mediatorii
comunitari au furnizat date importante din punct de vedere evaluativ.
33
6. PERSPECTIVE
|n 2004, proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” [i-a propus ca

scop dezvoltarea unui cadru de cooperare \ntre [coal` [i comunitate, fundamentat
pe calitatea procesului educa]ional [i pe dezvoltarea institu]ional` a [colilor-pilot.
Totodat`, obiectivele specifice actualizate ale proiectului sunt:
Sprijinirea rolului [colilor ca centre de \nv`]are [i coeziune comunitar`
Cre[terea calit`]ii procesului educa]ional din [colile-pilot
Dezvoltarea [i implementarea de proiecte comune [coal`-comunitate
Atragerea membrilor comunit`]ii c`tre activit`]ile \ntreprinse de [coal` [i
sus]inerea implic`rii lor \n proiectele comune
Dezvoltarea unei culturi [colare [i comunitare proactive [i non-defavo-
rizante
Prevenirea abandonului [colar \n rândul copiilor din comunit`]ile vizate
Sus]inerea atitudinilor [i comportamentelor interculturale \n [coal` [i co-
munitate
|n virtutea dezideratelor de calitate [i eficien]`, este evident c` proiectul tre-

buie s` utilizeze experien]ele [i \mplinirile [colilor [i comunit`]ilor-pilot din fazele
anterioare ale proiectului (anii 2002, 2003). Primii ani de implementare au demon-
strat c` resursele umane dezvoltate \n comunit`]ile proiectului de]in un poten]ial
deosebit pentru dezvolt`ri ulterioare, cu posibilitatea extinderii acumul`rilor rea-
lizate [i la nivelul altor [coli [i comunit`]i caracterizate de fenomenul defavoriz`rii.
Coeren]a [i consisten]a activit`]ilor \n care au fost implicate grupurile ]int` pân` \n
momentul prezent constituie cele mai bune premise pentru un impact pozitiv al
proiectului. |n continuare, este necesar` formarea cadrelor didactice [i a membri-
lor comunit`]ii, pentru o mai bun` integrare a copiilor de etnie rom`, [i pentru dez-
voltarea unor atitudini adaptate la diversitatea intercultural` care caracterizeaz`
comunit`]ile vizate. Totodat`, membrii comunit`]ilor sunt stimula]i s` ini]ieze, s`
participe [i s` sus]in` demersurile integrative [coal`-comunitate. Sesiunile de trai-
ning vor \nt`ri competen]ele cadrelor didactice, mediatorilor [i altor reprezentan]i
ai comunit`]ii [i vor face posibil` crearea unui cadru de implementare optim` a
proiectelor locale comunitare.
Mai mult, identificarea celor mai bune rezultate ale proiectului poate sus]ine
convertirea acestora \n poten]ialit`]i [i premise ale dezvolt`rilor ulterioare pro-
iectului. Sustenabilitatea pe termen lung a competen]elor, abilit`]ilor, atitudinilor
formate \n cadrul proiectului, extinderea [i multiplicarea lor \n alte [coli sunt com-
ponente f`r` de care proiectul de fa]` nu [i-ar dovedi eficien]a decât par]ial.
34
Sec]iunea II - Inova]ie-schimbare-
dezvoltare prin proiecte \n
parteneriat
Eleonora R`dulescu
35
INTRODUCERE
Capitolul „Inova]ie, schimbare, dezvoltare prin proiecte \n parteneriat” por-

ne[te de la ideea c` asigurarea unei educa]ii de bun` calitate \n toate unit`]ile de
\nv`]`mânt presupune crearea unor [coli dinamice, deschise \n fa]a schimb`rii,
capabile:
s` preg`teasc` to]i elevii pentru asumarea responsabilit`]ilor legate atât
de dezvoltarea lor continu` cât [i de progresul comunit`]ilor din care fac
parte
s` atrag` parteneri ce pot s` sus]in` dezvoltarea [colii [i rezolvarea pro-
blemelor sale
s` colaboreze cu comunitatea local` pentru identificarea problemelor, re-
surselor, solu]iilor de interes comun
Realizarea acestui obiectiv implic` preg`tirea fiec`rei comunit`]i [colare \n

anumite domenii specifice: elaborarea [i implementarea de proiecte; stimularea
inova]iei, schimb`rii, dezvolt`rii; realizarea parteneriatului intern \n cadrul unit`]ii
de \nv`]`mânt [i a parteneriatului [colii cu comunitatea sa local`.
Pornind de la aceste premise, prezentul capitol:
prezint` experien]e concrete (proiecte, activit`]i, teme de reflec]ie, apli-
ca]ii, rezultate) acumulate de c`tre [colile ce au participat la derularea Pro-
iectului „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`”
se bazeaz` pe concluzii din literatura de specialitate, elemente folosite \n
practica proiectului, experien]e de succes ale [colilor ce au fost implicate
cuprinde aspecte teoretice, teme de reflec]ie, exerci]ii [i aplica]ii de la care
au pornit colegii no[tri din [colile cuprinse \n proiect.
Date fiind problemele comune cu care se confrunt` \n prezent numeroase
[coli [i comunit`]i, elementele teoretice [i aplica]iile practice care sunt prezentate
\n acest capitol pot constitui un punct de pornire pentru alte comunit`]i [colare ce
doresc s` realizeze proiecte pentru dezvoltarea [colii [i comunit`]ii; \ncurajarea
inova]iei [i deschiderea fa]` de schimbare; asigurarea unui cadru pentru demo-
cra]ie [i parteneriat.
36
Capitolul 1. PROIECTE PENTRU {COAL~ {I COMUNITATE
1.1 Proiectele de dezvoltare
Pentru a r`spunde atât obiectivelor Proiectului „|mpreun` pentru o comu-

nitate mai bun`”, cât [i obiectivelor specifice ale planurile de dezvoltare ale fiec`-
rei [coli [i comunit`]i, grupurile de lucru din cadrul [colilor pilot au construit diver-
se proiecte, centrate pe inova]ie, schimbare, dezvoltare [colar` [i comunitar`. |n
elaborarea [i implementarea acestor proiecte s-a pornit de la premisa c` demer-
surile proiective la nivelul [colii [i comunit`]ii reprezint` un caz particular al pro-
iect`rii [i proiectului. |n acest context, [colile pilot au pornit de la defini]ii [i pre-
mise teoretice validate de literatura de specialitate (vezi Bibliografia) [i de practica
\n domeniul proiect`rii.
Din aceast` perspectiv`, proiectarea a fost \n]eleas` ca [i:
reprezentând „construirea drumului virtual de la o imagine general` [i ab-
stract` la faptul particular [i concret, ce transform` imaginea mental` \ntr-o
realitate efectiv trìt`”
constând \n „construirea progresiv` a unor elemente din ce \n ce mai con-
crete, ce decurg unele din altele \n cadrul unui proces ce merge de la ge-
neral la particular, de la abstract la concret, de la orizontul lung de timp la
termenul scurt”
|n acela[i sens, la nivelul [colilor pilot, proiectul a fost:
definit ca „o proiec]ie pentru viitor”
considerat „un traseu virtual de la ceea ce este la ceea ce va fi, de la starea
prezent` la o stare viitoare, de la situa]ia de fapt la o situa]ie dezirabil`”.
Pornind de la aceste defini]ii, grupurile de lucru au construit pentru [colile [i
comunit`]ile lor proiecte care au inclus trei dimensiuni esen]iale, ce trebuie s` fie
reg`site \ntr-un proiect de bun` calitate: situa]ia viitoare la care trebuie s` se
ajung`, situa]ia prezent` de la care se porne[te, drumul de la situa]ia prezent` la
situa]ia viitoare.
Respectând exigen]ele generale ale proiect`rii [i urmând exemplul [coli-

lor pilot, dac` dori]i s` elabora]i proiecte valide, curajoase, realiste pentru [coli-
le din care face]i parte [i pentru comunit`]ile lor, trebuie s` realiza]i: construc]ia
unei imagini de viitor, analiza st`rii de fapt; traseul care trebuie urmat pentru a
transforma imaginea \n realitate.
Imaginea viitorului care trebuie tradus` \n fapt prin elaborarea [i implemen-

tarea unui proiect este exprimat` prin intermediul viziunii. Aceast` viziune descrie
succint [i grìtor „cum ne dorim s` fie viitorul”, „care este situa]ia viitoare la care
vrem s` ajungem“, „care este visul nostru despre viitor”, „care este realitatea vir-
tual`, ce va deveni o stare de fapt prin implementarea unui anumit proiect“.
37
Analiza prezentului constituie diagnoza st`rii de fapt, ce fundamenteaz` pro-

iectul [i \i confer` realismul. Aceast` analiz` poate fi efectuat` printr-o varietate de
metode [i se bazeaz` pe culegerea unor informa]ii riguroase despre [coala [i co-
munitatea la care se refer` proiectul \n cauz`.
Traseul de la prezent la viitor constituie calea pe care se va ajunge de la situ-

a]ia prezent` la situa]ia viitoare dezirabil`, exprimat` \n cadrul viziunii. Acest tra-
seu, ce trebuie descris detaliat \n cadrul proiectului, include trei nivele intercore-
late ce decurg/deriv` \n mod logic unul din cel`lalt [i se diferen]iaz` prin gradul lor
diferit de generalitate [i prin orizontul lor de timp.
Nivelul strategic se refer` la un termen lung [i include misiunea (expresia
sintetic` a ceea ce trebuie asumat pentru realizarea viziunii), ]intele strate-
gice (scopuri ce conduc la \ndeplinirea misiunii asumate), op]iunile strate-
gice (direc]ii \n care se ac]ioneaz` pentru \ndeplinirea misiunii)
Nivelul tactic cuprinde programe, ca „sisteme de activit`]i ce permit atin-
gerea ]intelor strategice, ac]ionând \n sensul op]iunilor strategice”
Nivelul opera]ional cuprinde planuri de activit`]i, planuri de ac]iuni, des-
crierea activit`]ilor [i ac]iunilor prin care se traduc \n fapt strategia [i tac-
tica [i se refer` la termenul scurt.
Respectând exigen]ele generale ale proiect`rii [i urmând exemplul [coli-

lor pilot, dac` dori]i s` elabora]i proiecte valide, curajoase, realiste pentru [coli-
le din care face]i parte [i pentru comunit`]ile lor, trebuie s` cuprinde]i \n proiect
toate cele trei nivele, pornind de la viziune [i finalizând prin descrierea detaliat`
a fiec`rei ac]iuni.
REFLECTA}I !
Reciti]i textul care se refer` la elementele cheie ce asigur` realismul unui

proiect centrat pe rezolvarea unor probleme ale [colii [i/sau ale comunit`]ii sale.
Reflecta]i la: modul \n care cerin]ele legate de aceste elemente sunt respectate \n
proiectele [colii din care face]i parte.
EXERSA}I !
Sunte]i membrul unei comunit`]i [colare ce este chemat` s` elaboreze pro-

iecte de bun` calitate pentru a-[i asigura dezvoltarea continu`. Aceste proiecte tre-
buie s` se sprijine pe analiza serioas` a realit`]ii [colare [i comunitare, pentru care
pot fi folosite diferite metode. Dincolo de varietatea acestor metode, este necesar
ca analiza ce st` la baza proiectelor pe care le viza]i s` se sprijine pe informa]ii
relevante. Culegerea informa]iilor necesare poate fi efectuat` prin: chestionare, in-
terviuri, seminarii de lucru, brainstorming, discu]ii, analiza unor documente scrise,
analiza datelor statistice. Identifica]i procedeele prin care au fost culese informa-
38
]iile necesare pentru elaborarea Planului de dezvoltare [colar` [i a proiectelor care

au decurs din el \n cadrul [colii dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Pornind de la ideea c` elaborarea unor proiecte de bun` calitate [i imple-

mentarea lor eficient` presupune o bun` informare a membrilor comunit`]ii [co-
lare [i a partenerilor sì, alc`tui]i [i amplasa]i „Panoul informativ al [colii”.
PANOUL INFORMATIV AL {COLII

Loca]ie: {coala
Durata: O lun`
Responsabili: grup de profesori [i elevi
Ac]iuni: constituirea grupului de lucru, atragerea resurselor necesare, rea-
lizarea panoului, popularizarea panoului la nivelul comunit`]ii [colare; colecta-
rea [i sortarea materialelor informative, aranjarea panoului, elaborarea unui
chestionar pentru culegerea opiniilor [i sugestiilor profesorilor, elevilor, parte-
nerilor din comunitate.
39
1.2 Proiectele [colii
|n cadrul Proiectului „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” s-a pornit de

la premisa c` toate demersurile \ntreprinse de [colile pilot trebuie s` fie \n deplin
acord cu obiectivele [i cerin]ele exprimate \n Planurile lor de dezvoltare [colar` [i
\n ofertele lor educa]ionale. Pentru a asigura coeren]a tuturor acestor demersuri \n
cadrul Proiectului, [colile pilot au pornit de la o perspectiv` comun` asupra aces-
tor instrumente ale unit`]ii de \nv`]`mânt. |n acest context, la nivelul [colilor pilot,
Planul de dezvoltare [colar`, a fost \n]eles ca un „instrument managerial
ce cuprinde componentele de nivel strategic, tactic [i opera]ional; se re-
fer` la toate domeniile func]ionale ale [colii (curriculum, resurse, rela]ii cu
mediul extern); permite coordonarea activit`]ilor \n condi]ii de schimbare”
Oferta educa]ional` a [colii a fost \n]eleas` ca fiind „capitolul cel mai con-
sistent al Planului de dezvoltare, capitol ce: cuprinde \ntr-un tot unitar
oferta curricular` [i oferta extracurricular`; ]ine seama de caracteristicile
[colii [i ale comunit`]ii sale; reprezint` aplicarea unor cerin]e generale la
contextul particular al unei [coli; exprim` specificul, originalitatea, indivi-
dualitatea unei unit`]i de \nv`]`mânt”.
REFLECTA}I !
Citi]i Planul de dezvoltare a [colii dumneavoastr`. Reflecta]i la modul \n care,

la nivelul acestui plan, este prev`zut parteneriatul [colii cu diferite categorii [i in-
stitu]ii din comunitatea local`.
EXERSA}I !
Pornind de la ideea c` c` elaboraea oric`rui proiect de calitate depinde \n

mod hot`râtor de rigurozitatea cu care a fost efectuat` culegerea informa]iilor ne-
cesare, identifica]i sursele de informare [i procedeele de culegere a informa]iei
care au fost utilizate pentru a construi oferta curricular` [i extracurricular` a [colii
dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Pentru a atrage parteneri \n proiectele [colii, care vizeaz` rezolvarea unor

probleme ale unit`]ii de \nv`]`mânt [i/sau ale comunit`]ii, elabora]i, edita]i [i dis-
tribui]i „Bro[uri tematice” referitoare la aceste probleme [i la modul \n care ele
pot fi solu]ionate prin proiecte derulate \n parteneriat.
40
„BRO{URI TEMATICE”
Loca]ie: {coala
Durata: Dou` luni
Responsabili: Grup constituit din profesori, elevi, p`rin]i
Ac]iuni: Formarea grupului de lucru; asigurarea resurselor materiale [i fi-
nanciare, realizarea bro[urilor tematice, distribuirea bro[urilor, culegerea feed-
backului din [coal` [i din comunitate.
1.3 Elaborarea [i evaluarea proiectelor
Elaborarea proiectului const` \n conceperea [i descrierea tuturor elemente-

lor/componentelor sale [i a rela]iilor/conexiunilor dintre aceste elemente.
Evaluarea proiectului elaborat const` \n verificarea final` - pe baza unui set

de criterii - a consisten]ei, coeren]ei, logicii proiectului dat.
REFLECTA}I !
Reflecta]i la:
- criteriile ce ar trebui folosite pentru evaluarea unui proiect pe care \l ela-
bora]i pentru [coala/comunitatea dumneavoastr`
- modul \n care se efectueaz` evaluarea Planului de dezvoltare [colar`, a
ofertei educa]ionale, a proiectelor de shimbare \n cadrul [colii dumnea-
voastr`.
EXERSA}I !
Pornind de la cerin]ele generale ale proiect`rii [i de la exigen]ele specifice ce

trebuie respectate \n cazul elabor`rii proiectelor [colii, enumera]i elementele ce ar
trebui incluse \n cazul \n care construi]i un proiect complet vizând dezvoltarea [co-
lii dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Pentru a informa membrii comunit`]ii [colare [i partenerii din comunitate

asupra proiectelor ce au fost elaborate [i urmeaz` a fi aplicate, edita]i un „Buletin
informativ” care s` prezinte pe scurt aceste proiecte.
41
„BULETIN INFORMATIV”
Loca]ie: {coala
Durata: O lun`
Responsabili: Grup de profesori [i elevi
Ac]iuni: Constituirea grupului de lucru [i repartizarea responsabilit`]ilor,
stabilirea cuprinsului; selectarea proiectelor ce vor fi incluse \n Buletinul infor-
mativ, elaborarea materialelor despre proiecte [i asamblarea acestor materiale,
editarea Buletinului informativ, multiplicarea Buletinului informativ, distribui-
rea Buletinului informativ \n [coal` [i \n comunitate, realizarea unor interviuri
cu elevi, profesori, parteneri din comunitate privind calitatea Buletinului infor-
mativ referitor la proiectele [colii.
42
1.4 Implementare, monitorizare, evaluare
Implementarea reprezint` „aplicarea \n practic` a proiectelor elaborate”.

Monitorizarea constituie „o supraveghere” a implement`rii proiectului, prin
care sunt urm`rite (cu o relativ` constan]`) anumite aspecte: modul \n care se apli-
c` prevederilor proiectului, felul \n care sunt folosite resursele, consecin]ele activi-
t`]ilor din proiect, problemele care pot s` apar`”.
Evaluarea const` \n m`surarea rezultatelor care au fost ob]inute \n cursul im-
plement`rii proiectului (\n raport cu obiectivele propuse).
REFLECTA}I !
Citi]i textul de mai jos care se refer` la elementele unui proiect (de finan]are).
|n cadrul textului ve]i g`si cerin]e legate de aceste elemente. Reflecta]i la modul \n
care se reg`sesc aceste elemente [i cerin]ele respective \n cadrul proiectelor ela-
borate \n [coala dumneavoastr`.
Schema general` a unui proiect (de finan]are)

titlul - expresia ideii principale pe care se centreaz` proiectul
durata - intervalul de timp \n care se va derula proiectul
loca]ia - locul \n care se va derula proiectul
argumentul - justificarea necesit`]ii proiectului [i a alegerilor efectuate
(categorii ]int`, activit`]i, parteneri, etc)
descrierea [colii [i a comunit`]ii - date relevante despre mediul intern [i
extern
obiectivele - expresia sintetic` a ceea ce proiectul \[i propune s` realizeze
problemele identificate - problemele eviden]iate prin analiza situa]iei pre-
zente
grupurile ]int` - grupuri pe care le vizeaz` activit`]ile ce se vor derula
pentru realizarea obiectivelor propuse
activit`]ile - activit`]ile care vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor
planul de ac]iune - prezentarea (\n form` tabelar`) a activit`]ilor proiec-
tului \n ordinea desf`[ur`rii lor, al`turi de momentul/intervalul lor, locul
de desf`[urare, responsabilul de activitate
resursele - resurse umane, materiale [i financiare, informa]ionale [i de
timp necesare pentru atingerea obiectivelor
parteneri - persoane sau institu]ii care de]in competen]e sau resurse ce
pot contribui la realizarea obiectivelor propuse
metodologia - explica]ii cu privire la etape, priorit`]i, puncte cheie \n im-
plementare; tipuri de analiz` utilizate; metode specifice activit`]ilor; valo-
rificarea altor proiecte ale [colii; monitorizarea [i evaluarea intern`
rezultatele - exprimarea \n termeni concre]i a elementelor care vor fi ob]i-
nute prin implementarea proiectului
43
beneficiarii - persoane, grupuri, institu]ii care vor avea - direct sau indirect
- beneficii \n urma implement`rii proiectului [i/sau a disemin`rii rezulta-
telor sale
impactul - consecin]ele proiectului asupra grupurilor ]int`, [colii, parte-
nerilor, etc
efectele multiplicatoare - fapte sau procese ce au o mare probabilitate de
realizare dup` finalizarea proiectului
continuitatea - inten]iile privind continuarea demersurilor \ncepute prin
proiect
sustenabilitatea/durabilitatea - modul \n care [coala va reu[i s` continue
activit`]ile din proiect dup` ce se va sfâr[i sprijinul acordat de institu]ia fi-
nan]atoare.
EXERSA}I !
Elabora]i:
- descrierea [colii dumneavoastr` [i a comunit`]ii sale locale
- o list` a principalelor probleme cu care se confrunt` [coala dumnea-
voastr` [i comunitatea sa.
APLICA}I !
Pentru a disemina informa]ii despre proiectele ce au fost implementate la ni-

velul [colii, amenaja]i „Col]uri tematice” \n care sunt prezentate rezultatele aces-
tor proiecte.
COL}URI TEMATICE
Loca]ie: {coala
Durata: O lun`
Responsabili: Grup de profesori [i elevi
Ac]iuni: Constituirea unui grup de lucru; analizarea proiectelor ce au fost
implementate \n [coal`; stabilirea domeniilor tematice; selectarea rezultatelor
ce trebuie prezentate; atragerea resurselor necesare; stabilirea spa]iilor; amena-
jarea col]urilor tematice; popularizarea activit`]ii la nivelul [colii [i al comuni-
t`]ii.
44
Capitolul 2. {COLI DESCHISE |N FA}A SCHIMB~RII
2.1 Dinamism [i flexibilitate
Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” a pornit de la premisa c`:

- societatea actual`, caracterizat` prin multiplicarea, diversificarea, accele-
rarea schimb`rii, pune \n fa]a unit`]ilor de \nv`]`mânt cerin]e noi legate
de capacitatea lor de a r`spunde oportun [i eficient modific`rilor care
survin
- organiza]ia [colar` construie[te o ofert` educa]ional` ce \ncearc` s`
r`spund` cererii de educa]ie pe care mediul sù extern o formuleaz`
- [coala trebuie s` ]in` seama de schimb`rile ce se produc \n mediul extern
[i s`-[i asume inova]ia, schimbarea, dezvoltarea ca pe o permanen]`.
Din aceast` perspectiv` [colile pilot au fost \ncurajate s` construiasc` pro-
iecte care s` porneasc` de la imaginea unei unit`]i de \nv`]`mânt deschise fa]` de
schimbare. |n acord cu literatura de specialitate [i cu concluziile unor proiecte des-
f`[urate \n cursul ultimilor ani (vezi Bibliografia), [coala deschis` fa]` de schimba-
re a fost definit` pe baza unor elemente cheie:
„finalit`]i ce se refer` explicit la dezvoltarea elevului [i la preg`tirea sa
pentru via]` [i pentru succes \n cadrul unei societ`]i care se schimb` con-
tinuu
set de principii referitoare la demnitate uman`, echitate, educa]ie perma-
nent`
cultur` organiza]ional` bazat` pe valori [i norme democratice
demers educa]ional orientat de „centrarea pe elev”, asociat` cu respectul
pentru fiecare persoan` ce \[i desf`[oar` activitatea \n [coal` [i/sau care
rela]ioneaz` cu unitatea [colar`
management [colar participativ, orientat c`tre asigurarea cre[terii [i cali-
t`]ii [i exercitat prin mecanisme participative, ce implic` \n proiectare, de-
cizie, evaluare toate segmentele comunit`]ii [colare
proiecte institu]ionale centrate pe ameliorare, schimbare, dezvoltare,
cre[tere, care cuprind programe speciale pentru \ncurajarea inova]iei [i
creativit`]ii
gestiunea resurselor orientat` c`tre folosirea eficient` a fiec`rei resurse,
investi]ia \n resursa uman`, atragerea unor resurse suplimentare, circula-
]ia liber` a informa]iei corecte [i complete
mediul fizic decent, salubru, func]ional, prietenos, \ncurajator
climatul socio-afectiv deschis, cald, suportiv bazat pe rela]ii interperso-
nale dominate de c`ldur`, demnitate [i respect [i pe comunicare pozitiv`
[i eficient` \ntre to]i membrii comunit`]ii [colare
cadre didactice permeabile la schimbare [i deschise fa]` de formare/auto-
formare
45
elevi activi [i implica]i ca parteneri \n cadrul orelor de curs [i ca proiec-

tan]i/organizatori/evaluatori \n ac]iunile extra-clas`
grupuri cu obiective clare ce ac]ioneaz` \n consens, colaboreaz` constant
[i contribuie la realizarea finalit`]ilor unit`]ii de \nv`]`mânt [i la satisfac]ia
membrilor comunit`]ii [colare
comportament organiza]ional caracterizat prin echilibrul \ntre ini]iativ` [i
disciplin` [i prin obi[nuin]a de a coopera [i a lucra \n grupuri [i echipe
parteneriatul intern \ntre to]i membrii comunit`]ii [colare
activit`]i curriculare bazate pe metode active/interactivitate
activit`]i extracurriculare diversificate desf`[urate \n [coal` [i \n comuni-
tate
echilibrul constant \ntre activit`]ile curriculare [i extracurriculare
acordul \ntre curriculumul formal [i curriculumul informal
via]` [colar` vie [i diversificat` ce implic` \n activit`]i comune: elevi, per-
sonal didactic, personal auxiliar, manageri, parteneri ai [colii
implicare [i participare real` a tuturor membrilor comunit`]ii [colare, \n
virtutea satisfac]iei pe care le-o confer` activit`]ile [colare [i via]a [colii
cea de zi cu zi
unitatea comunit`]ii [colare \n raport cu mediul sù exterior
parteneriatul [colii cu persoane/institu]ii din comunitate [i rela]ii constan-
te cu mediul extern al [colii
grij` [i efort pentru prestigiu [i imagine, ce au ca surs` calitatea real` a
demersului educa]ional [i contribu]ia [colii la rezolvarea problemelor co-
munit`]ii [i la succesul copiilor sì
|n elaborarea [i implementarea proiectelor lor, [colile pilot au pornit de la
ideea c` deschiderea fa]` de schimbare depinde \ntr-o m`sur` semnificativ` de
poten]ialul novator al [colii. Acest poten]ial ce exercit` o influen]` major` atât
asupra apetitului pentru schimbare cât [i asupra capacit`]ii de a inova depinde de:
managerii [i managementul [colii
procesele organiza]iei [colare (\n mod particular decizia [i comunicarea)
obi[nuin]a membrilor comunit`]ii [colare de a integra, asimila, \nv`]a ele-
mente noi.
REFLECTA}I !
|n calitate de membru al unei comunit`]i [colare cunoa[te]i caracteristicile

[colii dumneavoastr`. Reciti]i textul care se refer` la tr`s`turile unei [coli deschise
fa]` de schimbare, ce \ncurajeaz` democra]ia [i civismul [i este preg`tit` pentru
inova]ie, schimbare, dezvoltare. Reflecta]i la felul \n care aceste tr`s`turi se reg`-
sesc \n cazul [colii dumneavoastr`.
EXERSA}I !
Pentru a se situa pe coordonatele schimb`rii continue, [coala \n care v` des-

f`[ura]i activitatea trebuie s` se defineasc` drept o [coal` deschis` \n fa]a schim-
46
b`rii. Stabilirea direc]iilor de ac]iune ce ar trebui urmate pentru a atinge acest ]el
trebuie realizat` prin intermediul unor eforturi de echip`. |n acest sens, pute]i or-
ganiza un brainstorming cu colegii din [coal`, pentru identificarea direc]iilor de ac-
]iune ce ar trebui urmate pentru transformarea [colii din care face]i parte \ntr-o
[coal` deschis` \n fa]a schimb`rii.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
BRAINSTORMING
Ap`rut` ca o metod` de identificare a solu]iilor la probleme date, brain-
storming-ul (Moraru. I, Tabachiu, A, 1997) poate fi folosit cu real succes pentru
stimularea creativit`]ii [i ameliorarea comunic`rii [i a climatului de grup.
Momente obligatorii
- Preg`tirea \ntâlnirii: este definit` problema care trebuie solu]ionat`,
sunt fixate obiectivele sesiunii, se face selec]ia participan]ilor, se stabi-
le[te moderatorul.
- Desf`[urarea propriu-zis` a sesiunii: dup` prezentarea problemei [i a
regulilor de desf`[urare are loc derularea discu]iei generatoare de idei
pe care moderatorul le puncteaz` [i care sunt \nregistrate.
- Evaluarea [i selec]ia ideilor: un grup de exper]i evalueaz` ideile emise
\n func]ie de criterii specifice [i alege ideile/solu]iile aplicabile/valoroase.
APLICA}I !
Organiza]i o Campanie pentru cunoa[terea problemelor cu care se confrunt`

[coala [i comunitatea [i pentru identificarea de solu]ii la aceste probleme.
CAMPANIE PENTRU PROBLEME {I SOLU}II

Loca]ia: {coala
Durata: O lun`
Responsabili: Echip` format` din membrii ai comunit`]ii [colare [i ai co-
munit`]ii locale
Ac]iuni: Organizarea unor ac]iuni de informare cu privire la probleme ale
[colii/comunit`]ii [i la solu]iile ce pot fi aplicate:
- realizarea de afi[e, pliante despre problemele [i solu]iile identificate
- elaborarea unor eseuri privind problemele comunit`]ii [i prezentarea
acestor eseuri \n fa]a elevilor, profesorilor, partenerilor din comunitate
- organizarea unui concurs de desene «Solu]ii pentru problemele noas-
tre», desf`[urat \n cadrul fiec`rei clase
- constituirea unui grup de reflec]ii/discu]ii centrat pe dezbaterea proble-
melor [i solu]iilor la nivelul [colii [i al comunit`]ii sale.
47
2.2 Stilul novator
|n cadrul unei unit`]i de \nv`]`mânt, proiectele de schimbare, dezvoltare,

ameliorare sunt, de regul`, ini]iate, promovate, sus]inute de membrii ai comuni-
t`]ii [colare ce sunt exponen]i ai unui stil novator, stil care:
poate fi format, men]inut, dezvoltat prin educa]ie, formare, \ndrumare,
motivare, implicare
faciliteaz` dezvoltarea personal`, anticiparea schimb`rilor, producerea
inova]iilor, derularea proceselor de schimbare, asimilarea rapid` a schim-
b`rilor.
Stilul novator se caracterizeaz` prin:
- capacitate de acumulare, stocare, prelucrare a informa]iei
- utilizarea eficient` a energiei psihice [i fizice
- capacitate de asociere/combinare a unor elemente
- voin]`, curaj, autocontrolul afectiv [i motiva]ional
- echilibrul \ntre fantezie [i realism
- deprindere de a finaliza demersurile \ntreprinse.
Opusul sù, stilul conservator se manifest` prin:
- opozi]ia fa]` de tot ce este nou, necunoscut, original
- exagerarea dezavantajelor pe care le atrage noutatea
- bariere perceptive [i refuzul de a se informa
- denigrarea sau interpretarea eronat` a elementelor de noutate
- intoleran]` la schimbare (generat` adesea de teama de e[ec sau de eroare).
Studiile de specialitate demonstreaz` c` pentru a dezvolta un stil novator la
nivelul membrilor comunit`]ii [colare este necesar` ini]ierea unor ac]iuni care s`
vizeze:
dezvoltarea fondului personal de cunos]inte, informa]ii [i experien]e
exerci]iu \n elaborarea unor produse/elemente noi, originale
cultivarea aspira]iei c`tre inova]ie, schimbare, dezvoltare
exersarea permanent` a mecanismelor imagina]iei/creativit`]ii
folosirea creativit`]ii \n condi]ii de con[tientizare, autocontrol, pozitivare.
Acelea[i studii de specialitate afirm` c` pentru \ncurajarea deschiderii fa]` de
schimbare, stimularea stilului conservator, diminuarea conservatorismului este
necesar ca [coala s` se orienteze c`tre seturi de m`suri centrate pe:
- comunicarea eficient` cu privire la inova]ie [i schimbare \n contextul
[colii
- formarea/\ndrumarea membrilor comunit`]ii [colare \n domeniul schim-
b`rii [i atragerea lor prin implicare, participare, motivare adecvat` \n ra-
port cu schimbarea
- facilitarea adapt`rii membrilor comunit`]ii [colare la situa]ii inedite [i
asigurarea suportului pentru \n]elegerea [i asimilarea elementelor noi
- cooptarea unor membrii ai comunit`]ii [colare [i a unor grupuri cheie ale
[colii \n procese de decizie referitoare la schimb`rile ini]iate \n [coal`.
48
REFLECTA}I !
|ncurajarea inova]iei, schimb`rii, dezvolt`rii presupune stimularea proce-

sului creator la nivelul membrilor comunit`]ii [colare. Citi]i textul de mai jos, care
prezint` principalele momente ale acestui proces. Reflecta]i la situa]iile \n care
dumneavoastr` a]i parcurs procesul creator [i la direc]iile pe care ar trebui s` le
urma]i pentru a v` dezvolta \n acest domeniu.
„Orice proces centrat pe inova]ie, schimbare, dezvoltare este rezultat al unui
proces creator. Procesul creator, prin care se produc aceste elemente inedite, in-
clude o succesiune de etape (Osborn):
fixarea obiectivelor urm`rite \n procesul creator
stabilirea dominantei \n jurul c`reia se va concentra efortul
alegerea metodelor \n acord cu finalit`]ile stabilite
selec]ia elementelor pentru elaborarea unui <produs> inedit
prelucrarea elementelor selectate
finalizarea <produsului> nou”.
EXERSA}I !
|n contextul unei sesiuni de lucru cu colegii dumneavoastr`, citi]i lista direc-

]iilor de ac]iune pentru \ncurajarea stilului novator [i a deschiderii fa]` de schim-
bare \n contextul [colii. Pentru fiecare dintre direc]ii, identifica]i (\mpreun` cu gru-
pul) exemple de ac]iuni, ce pot fi desf`[urate \n [coala dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Pentru a sensibiliza comunitatea local` \n raport cu efortul pe care \l fac

membrii comunit`]ii [colare \n domeniul schimb`rii, organiza]i un Spectacol la
care invita]i reprezentan]i ai tuturor institu]iilor [i categoriilor din comunitate.
ORGANIZAREA UNUI SPECTACOL

Loca]ia: {coala
Durata: 2 luni
Responsabili: Membri ai comunit`]ii [colare
Ac]iuni: Constituirea echipei [i stabilirea responsabilit`]ilor; stabilirea pro-
gramului [i a necesarului de resurse; asigurarea resurselor necesare; stabilirea
datei [i \ntocmirea listei de invita]i; distribuirea rolurilor [i derularea repeti]iilor;
convocarea invita]iilor; prezentarea spectacolului; sondaj de opinie printre par-
ticipan]i.
49
2.3 Tipuri de schimb`ri
|n elaborarea [i implementarea proiectelor [colilor pilot au fost luate \n con-

siderare o varietate de schimb`ri, care pot fi extrem de diferite atât prin con]inutul
lor cât [i prin: efectele pe care le atrag, intervalul la care se refer`, rezisten]a lor \n
timp, mecanisme implicate, posibilit`]ilor de generalizare. Din acest punct de ve-
dere, schimb`rile ce au loc \n contextul [colii pot s` aib`:
Efecte diferite
- schimbarea unor valori, principii, norme ale [colii
- apari]ia unor servicii oferite de [coal`
- democratizarea unor procese la nivelul [colii
- atragerea unor noi parteneri
- dezvoltarea poten]ialului uman
- \nnoirea unor metode, procedee, tehnologii
- reorient`ri \n strategiile manageriale ale [colii.
Intensitate [i profunzime diferit`
- minim` (vizând adapt`ri punctuale)
- medie (afectând anumite componente)
- maxim` (cu adresare direct` la elementele de fond [i la aspectele de
profunzime.
Caracteristici diferite
- lente sau rapide (dup` ritmul \n care se desf`[oar`)
- graduale sau abrupte (dup` modul \n care se efectueaz` e[alonarea \n
timp)
- \ntâmpl`toare sau sistematice (dup` gradul de inten]ionalitate)
- sporadice sau permanente (dup` intervalele la care se repet`)
- punctuale sau radicale (dup` nivelul la care afecteaz` domeniul curri-
cular).
REFLECTA}I !
Citi]i textul de mai jos care prezint` criterii pentru evaluarea schimb`rilor ce
pot avea loc \n cadrul unei unit`]i de \nv`]`mânt. Reflecta]i la tipurile de schimb`ri
care au avut loc la nivelul [colii dumneavoastr` [i la criteriile ce au fost folosite
pentru evaluarea lor.
Criterii pentru evaluarea schimb`rilor

se acord` cu sistemul axiologic/normativ [i cu finalit`]ile [colii
r`spunde criteriilor de eficacitate [i eficien]` [i se \ncadreaz` \n costuri
rezonabile
nu determin` disfunc]ii, distorsiuni, deregl`ri \n cadrul [colii
este aplicabil` \n condi]iile [colii [i conduce la o ameliorare real`.
50
EXERSA}I !
Pornind de la specificul [colii [i comunit`]ii dumneavoastr`, men]iona]i m`-

surile ce ar trebui adoptate pentru \ncurajarea fiec`ruia dintre tipurile de schim-
bare ce au fost men]ionate.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Pentru a atrage sprijinul tuturor membrilor din comunitatea [colar` fa]` de

unele schimb`ri pe care [coala dumneavoastr` inten]ioneaz` s` le ini]ieze, orga-
niza]i un Concurs pe acest` tem`.
ORGANIZAREA UNUI CONCURS

Loca]ie: {coala
Durata: 2 luni
Responsabili: Echip` de profesori [i elevi
Ac]iuni: realizarea afi[elor informative (condi]ii, bibliografie, termene); po-
pularizarea ac]iunii la nivelul [colii (afi[e, anun]uri la orele de specialitate [i diri-
gen]ie); alegerea echipajelor pentru concurs; preg`tirea materialelor pentru
concurs; desf`[urarea concursului; premierea câ[tig`torilor.
51
2.4 Obstacole \n fa]a schimb`rii
Experien]a [colilor pilot cuprinse \n Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate

mai bun`” a demonstrat c` implementarea unor schimb`ri la nivelul [colii [i al co-
munit`]ii \ntâmpin` o multitudine de obstacole, pe care literatura de specialitate
le atest`.
Conform acestor studii de profil (vezi Bibliografia) la nivelul membrilor co-
munit`]ii [colare [i al partenerilor [colii implica]i \n schimb`ri se pot manifesta
adesea temeri legate de:
surprize/efecte nea[teptate ale schimb`rilor ce trebuie efectuate
nesiguran]` [i incertitudini generate de inedit [i necunoscut
riscurile [i amenin]`rile pe care orice schimbare le poate aduce
posibilitatea de a pierde controlul asupra situa]iei
eventuala deteriorare a imaginii [i diminuare a prestigiului
limitarea autorit`]ii sau \ngr`direa drepturilor
schimbarea de statut [i cre[terea responsabilit`]ilor.
|n acela[i context, pot ac]iona ca seriose obstacole bariere de ordin personal
(Adams J., Carnall C.):
habitudinile instalate de-a lungul timpului
instabilitatea emo]ional` [i comportamental`
dependen]a afectiv` [i ne\ncrederea \n for]ele proprii
tendin]ele autoritare, excesul critic, selectivitatea limitat`
toleran]a sc`zut` fa]` de incertitudine [i risc
conformismul excesiv [i respectul pentru dogm`.
Al`turi de aceste „bariere personale” exist` bariere de natur` perceptiv`,
cognitiv`, cultural` (Adams J., Carnall C.). ce limiteaz` deschiderea fa]` de schim-
bare atât la nivelul membrilor comunit`]ii [colare, cât [i la nivelul partenerilor co-
munitari ai unit`]ii de \nv`]`mânt.
REFLECTA}I !
Reciti]i paragraful anterior care se refer` la bariere personale \n calea schim-

b`rii. Reflecta]i la atitudinea dumneavoastr` \n fa]a schimb`rilor care se petrec \n
[coal` [i \n comunitate. Identifica]i propriile dumneavoastr` bariere \n fa]a schim-
b`rii.
EXERSA}I !
Organiza]i o \ntâlnire de lucru cu colegii dumneavoastr`. Pune]i \n discu]ie

barierele men]ionate \n textul de mai jos. Identifica]i m`surile ce ar putea contribui
la reducerea acestor bariere.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
52
Bariere perceptive (Adams J., Carnall C.).

refuzul sau incapacitatea de a utiliza toate canalelele perceptive, datorit`
suprasolicit`rii cu informa]ie a unor canale (satura]ie perceptiv`)
limitarea la perceperea exclusiv` a elementelor/evenimentelor la care ne
a[tept`m sau cu care am fost obi[nui]i, datorit` unor stereotipii (stereoti-
pii perceptive)
orientarea individual` c`tre „]inte false”, bazat` pe incapacitatea de a
identifica, izola [i extrage mesajul relevant dintr-o mas` informa]ional`
[i/sau pe tendin]a centr`rii excesive asupra unei probleme date (]inte per-
ceptive false).
|n calitate de membru al comunit`]ii [colare, a]i identificat desigur la nivelul

[colii dumneavoastr` unele dintre barierele men]ionate \n textul de mai jos. Ale-
ge]i una dintre aceste bariere [i enumera]i m`surile ce ar trebui adoptate pentru
eliminarea ei.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Bariere cognitive (Adams J., Carnall C.).

obstruc]ionarea schimb`rii, \n condi]iile \n care informa]iile care \i sunt
asociate sunt incorecte [i/sau incomplete (restric]ii informa]ionale)
refuzul [i/sau incapacitatea de a accepta solu]ii noi pentru rezolvarea unei
probleme, datorit` exers`rii unui anumit mod de a o rezolva \n decursul
timpului (precedentul \n solu]ionare)
refuzul schimb`rii, \n condi]iile \n care se constat`: discrepan]a dintre lim-
bajul folosit [i realitatea pe care el ar trebui s` o descrie; \ncercarea de a
reprezenta o realitate inedit` care necesit` concepte noi prin limbaje inca-
pabile s` o descrie; introducerea unor inova]ii conceptuale inutile pentru
descrierea unor realit`]i ce pot fi reprezentate prin intermediul conceptelor
existente (inadecvarea limbajului)
aplicarea unor solu]ii deja statuate care nu corespund noilor realit`]i [i
care blocheaz` schimbarea datorit` substituirii nejustificate a unei proble-
me inedite cu o problem` ce a fost deja \ntâlnit` [i rezolvat` anterior
(substituirea solu]iei)
blocarea schimb`rii datorit` tendin]elor de a admite exclusiv informa]iile
ce corespund teoriilor deja cunoscute sau ce satisfac preconcep]iile exis-
tente (decupajul selectiv).
|n calitate de membru al comunit`]ii [colare, a]i ini]iat la nivelul [colii dum-

neavoastr` schimb`ri \n diverse domenii. Alege]i una dintre schimb`rile pe care
a]i implementat-o \n cursul anului [colar trecut. Identifica]i bariere culturale (vezi
textul de mai jos) care au ac]ionat \n cursul implement`rii acestor schimb`ri.
53
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Bariere culturale (Adams J., Carnall C.).

interdic]ia de a discuta, analiza [i de a rezolva novator anumite probleme,
ce se \ncadreaz` \n categoriile „tabu” (persisten]a tabu-urilor)
recursul permanent la tradi]ia considerat` ca unic sistem de referin]` [i
refuzul de a dep`[i sistemul normativ, la nivelul unor indivizi care au su-
portat \n copil`rie o normativizare etico-moral` excesiv`, practicat` de c`-
tre adul]ii autoritari (idolatrizarea tradi]iei)
acordarea unui rol exagerat ra]iunii, logicii, spiritului critic, \n detrimentul
intui]iei, afectivit`]ii, creativit`]ii (ra]ionalismul intelectualist)
tipuri de gândire caracteristice sistemelor totalitare, care conduc individul
c`tre solu]ii \n termeni de „trebuie” sau „se cere”, versus judecata per-
sonal` [i alternativa novatoare (caracteristicile totalitarismului).
|mpreun` cu colegii dumneavoastr`, identifica]i principalele bariere de me-

diu (vezi textul de mai jos), care se opun schimb`rii \n cadrul [colii \n care v` des-
f`[ura]i activitatea. Alege]i \mpreun` cu colegii m`suri ce pot fi aplicate \ntr-un
timp foarte scurt \n [coala dumneavoastr` pentru reducerea acestor bariere.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Bariere de mediu (Adams J., Carnall C.).

tendin]a fireasc` a fiec`rui sistem spre men]inerea st`rii sale de echilibru,
\n virtutea caracterului homeostatic (echilibrul sistemului)
refuzul de a oferi sprijin pentru schimb`ri, care sunt percepute ca o ame-
nin]are la nivel individual, de grup, organiza]ional (lipsa implic`rii)
blocarea schimb`rii datorit` sus]inerii fanatice a unor idei, fie ele retro-
grade sau inovatoare (fanatismul)
refuzul persoanelor, care au preten]ia de a [ti totul despre toate [i care
sunt plasate pe pozi]ii de conducere, de a prelua ideile noi generate de c`-
tre subordona]i (atot-[tiutorii)
practicarea unui comportament care duce la realizarea efectiv` a unei pro-
fe]ii, ce a fost asumat` [i internalizat` (profe]ia auto-\mplinit`).
APLICA}I !
Organiza]i un „Grup de ini]iativ`” capabil s` ac]ioneze \n domeniul populari-

z`rii schimb`rilor ce trebuie implementate la nivelul [colii dumneavoastr`.
54
GRUP DE INI}IATIV~
Loca]ie: {coala
Durata: Permanent
Responsabili: Profesori, Consiliul de elevi, Consiliul de p`rin]i
Ac]iuni: Alc`tuirea grupului [i stabilirea responsabilit`]ilor; realizarea unei
agende de lucru a grupului; organizarea de \ntâlniri bilunare ale grupului; selec-
tarea schimb`rilor ce trebuie popularizate, elaborarea [i diseminarea unor ma-
teriale de informare; informarea elevilor [colii cu privire la activit`]ile grupului
de ini]iativ`.
55
Capitolul 3. CONDI}II PENTRU PARTENERIAT
3.1 Centrarea pe parteneriate
Proiectele desf`[urate de [colile pilot \n cadrul Proiectului „|mpreun` pentru

o comunitate mai bun`” au prilejuit experien]e de succes \n domeniul:
- parteneriatului intern realizat la nivelul membrilor comunit`]ii [colare
- parteneriatului dintre [coal` [i comunitatea sa.
Aceste reu[ite se explic` - \ntre altele - prin modul \n care [colile pilot au con-
ceput obiectivele, activit`]ile, rezultatele, beneficiarii, impactul, diseminarea \n ca-
drul proiectelor pe care le-au elaborat [i implementat.
|n acest sens, unele dintre obiectivele proiectelor mai sus men]ionate au
vizat:
implicarea profesorilor [i elevilor \n ini]ierea [i desf`[urarea unor activit`]i
ce presupuneau comunicare [i cooperare permanent`
dezvoltarea cuno[tin]elor [i abilit`]ilor de care dispun profesorii [i elevii
pentru a proiecta [i desf`[ura \n echip` diverse activit`]i \n [coal` [i \n co-
munitate
elaborarea unor materiale informative referitoare la parteneriatul intern
diseminarea c`tre toat` comunitatea [colii [i c`tre comunitatea local` a
unor modele de bun` practic` \n domeniul parteneriatului dintre [coal` [i
comunitate
identificarea unor solu]ii care s` contribuie la dezvoltarea [colii
atragerea unor parteneri care s` sprijine [coala [i demersurile sale.
Pentru \ncurajarea parteneriatului, \n fixarea acestor obiective au fost luate
\n considerare criterii legate de:
- caracteristicile grupurilor ]int` din [coal` [i din comunitate
- problemele specifice ale [colii [i comunit`]ii
- responsabilit`]ile ce reveneau diverselor categorii de parteneri
- tipul de cuno[tin]e [i abilit`]i necesare pentru parteneriat
- modul \n care trebuia realizat` comunicarea \n cadrul proiectului.
|n acela[i scop, activit`]ile incluse \n proiectele [colilor pilot au fost chemate s`:
- ia \n considerare caracteristicilor [colii [i ale comunit`]ii locale
- permit` atingerea finalit`]ilor [colii [i ale comunit`]ii sale
- corespund` particularit`]ilor membrilor comunit`]ii [colare/locale
- faciliteze valorificarea experien]ei [colii [i comunit`]ii
- utilizeze resurse ale [colii [i ale comunit`]ii
- presupun` lucrul \n grupuri [i echipe mixte ([coal` [i comunitate)
- prevad` diseminarea rezultatelor \n [coal` [i \n comunitatea sa.
56
REFLECTA}I !
Pornind de la direc]iile mai sus men]ionate, reflecta]i la criteriile \n func]ie de

care sunt alese obiectivele incluse \n proiectele elaborate \n [coala dumneavoastr`
[i la cele pe care le respecta]i dumneavoastr` \n cazul \n care elabora]i un proiect.
EXERSA}I !
|n cadrul unei \ntâlniri de lucru cu colegii dumneavoastr`, organiza]i o dis-

cu]ie referitoare la criteriile \n func]ie de care sunt alese activit`]ile incluse \n pro-
iectele elaborate \n [coala dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Experien]e de succes \n cadrul Proiectului „|mpreun` pentru o comunitate

mai bun`”, [colile participante au elaborat [i implementat proiecte, desf`[urând
activit`]i ce au avut un impact semnificativ asupra: [colii, comunit`]ii, rela]iilor
dintre ele.
ACTIVITATEA - O [coal` curat` \ntr-un mediu curat
Loca]ie - Unitatea [colar` [i \mprejurimile [colii

Durata - O s`pt`mân`
Obiective - Crearea unui mediu igienic pentru copii; cre[terea respon-
sabilit`]ii membrilor comunit`]ii [colare fa]` de igiena [i aspectul mediului [co-
lar [i comunitar
Ac]iuni - Constituirea echipelor, asigurarea resurselor necesare, igienizare
[i \nfrumuse]are \n cl`direa [colii, igienizare [i \nfrumuse]are \n \mprejurimile
[colii, premierea echipelor care au ob]inut cele mai bune rezultate
Resurse umane - Membri ai comunit`]ii [colare, parteneri din comunitate
Resurse materiale [i financiare - Resurse asigurate de prim`rie; materiale
pentru igienizare donate de parteneri din comunitate
Parteneri - Autoritatea local`, Consiliul p`rin]ilor, agen]i economici
Rezultate - Mediu de activitate igienic [i vesel; responsabilitate crescut`
pentru p`strarea cur`]eniei [i \nfrumuse]area [colii, prestigiul crescut al [colii
\n comunitate
Evaluare - Chestionar pentru profesori [i elevi
Continuitate - Organizarea unei zile pentru cur`]enie [i \nfrumuse]are \n
fiecare lun` la care particip` to]i membrii comunit`]ii [colare [i un num`r sporit
de parteneri din comunitate.
57
ACTIVITATEA - Comemorarea evenimentelor din istoria comunit`]ii
Loca]ia - Locuri simbolice din comunitate

Durata - O zi pentru fiecare eveniment istoric important
Obiective - Cre[terea spiritului civic; \nt`rirea rela]iilor dintre [coal` [i co-
munitate
Ac]iuni - Constituirea unui grup de ac]iune, preg`tirea programului festiv;
atragerea resurselor necesare; popularizarea ac]iunii [i invitarea membrilor co-
munit`]ii; derularea programului; culegerea impresiilor de la participan]i
Resurse umane - Elevi, profesori, reprezentan]i ai comunit`]ii
Resurse materiale [i financiare - Dona]ii ale reprezentan]ilor comunit`]ii,
suport al autorit`]ii locale, resurse ale [colii
Parteneri - P`rin]i, membri ai comunit`]ii, autoritatea local`
Rezultate - Cunoa[tere direct` \ntre membrii comunit`]ii [colare [i mem-
brii comunit`]ii locale; aten]ie crescut` pentru istoria comunit`]ii; oportunit`]i
noi de colaborare \ntre [coal` [i comunitate
Evaluare - Instrumente de feed-back aplicate la sfâr[itul activit`]ilor
Continuitate - Constituirea unui grup de ac]iune format din membri ai co-
munit`]ii [colare [i membri ai comunit`]ii locale.
3.2 Efecte \n domeniul parteneriatului
Implementarea proiectelor [colilor pilot a avut efecte semnificative asupra:

cre[terii prestigiului [colii \n comunitate, competen]elor membrilor comunit`]ii
[colare \n domeniul parteneriatului, sensibiliz`rii membrilor comunit`]ii \n raport
cu [coala.
Din perspectiva setului de rezultate [i produse ob]inute prin aceste proiecte,
pot fi men]ionate:
- noi competen]e ale membrilor comunit`]ii [colare \n domeniul comu-
nic`rii, lucrului \n echip`, parteneriatului
- materiale documentare referitoare la parteneriatul intern [i la partene-
riatul cu comunitatea local` desf`[urate \n regim de parteneriat
- buletine informative ce con]in experien]e de succces cu privire la
parteneriate
- propuneri pentru dezvoltarea colabor`rii dintre [coal` [i comunitate
- grupuri de ac]iune formate din reprezentan]i ai [colii [i ai comunit`]ii.
Sub aspectul beneficiarilor, proiectele implementate de [colile pilot au adus
beneficii atât membrilor comunit`]ilor [colare (elevii [i profesorii care au participat
la proiectarea [i desf`[urarea activit`]ilor; elevii [i profesorii care au primit mate-
rialele elaborate, conducerea [colile fac parte).
Din punctul de vedere al impactului elevii [i profesorii care au participat la
activit`]ile prev`zute \n proiectele [colilor pilot au câ[tigat cuno[tin]e [i abilit`]i
58
specifice ce \i vor ajuta s` dezvolte parteneriatul la nivelul [colii [i colaborarea cu

comunitatea local`: intercunoa[tere [i comunicare; implicare \n rezolvarea unor
probleme ale [colii [i comunit`]ii; lucru \n echip`; adoptarea deciziilor \n condi]ii
participative, coordonarea grupurilor, elaborarea, implementarea, evaluarea pro-
iectelor \n condi]ii de grup, atragerea de parteneri pentru [coal`.
Sub aspectul disemin`rii rezultatelor, experien]elor de succes, modelelor de
bune practici, ac]iunile [colilor pilot au vizat atât membrii comunit`]ii [colare, cât
[i membrii comunit`]ii locale din care [coala face parte.
Prevederile privind continuitatea demersurilor \ncepute prin proiectele im-
plementate de [colile pilot au avut \n vedere - \ntre altele - cre[terea capacit`]ii
[colii de a organiza activit`]i \n condi]iile parteneriatului intern [i ale parteneria-
tului cu comunitatea prin: preg`tirea unor elevi [i profesori \n aceste domenii;
crearea unor grupuri de lucru; stimularea cooper`rii \ntre membrii comunit`]ii
[colare; experimentarea unor activit`]i noi \n condi]ii de parteneriat; diseminarea
\n contextul [colii [i al comunit`]ii a unor modele de succes \n domeniul parte-
neriatului dintre [coal` [i comunitate.
REFLECTA}I !
|n cursul ultimelor luni au fost implementate cu siguran]` numeroase schim-

b`ri \n [coala dumneavoastr`. Fiecare dintre aceste schimb`ri a avut beneficiari
direc]i la nivelul comunit`]ii [colare [i la cel al comunit`]ii locale. Reflecta]i la
aceste categorii de beneficiari [i la beneficiile de care s-au bucurat \n urma schim-
b`rilor efectuate la \n contextul [colii \n care v` desf`[ura]i activitatea.
EXERSA}I !
Efectua]i o analiz` a impactului proiectelor de inova]ie, schimbare, dezvolta-

re derulate \n cadrul [colii dumneavoastr` \n cursul anului trecut [i a metodelor de
diseminare ce au fost folosite. Realiza]i un inventar al metodelor prin care a fost
efectuat` diseminarea rezultatelor acestor proiecte la nivelul [colii [i al comunit`]ii
locale.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Experien]e de succes - {colile care au participat la Proiectul „|mpreun` pen-

tru o comunitate mai bun`” au desf`[urat activit`]i ce au avut impact [i au mic[o-
rat rezisten]a \n fa]a schimb`rii la nivelul comunit`]ii [colare [i la cel al comunit`]ii
locale.
59
ACTIVITATEA - Buletinul informativ al [colii
Loca]ie - {coala
Durata - Zece zile
Obiective - |mbun`t`]irea inform`rii elevilor, p`rin]ilor, institu]iilor locale,
membrilor comunit`]ii despre problemele [i activit`]ile [colii [i despre posibili-
t`]ile de cooperare cu comunitatea
Ac]iuni - Constituirea grupului de lucru, popularizarea activit`]ii; asigura-
rea resurselor necesare; elaborarea materialelor, editarea Buletinului informa-
tiv, distribuirea Buletinului informativ
Resurse umane - Membri ai Consiliulului elevilor, profesori ai [colii
Resurse materiale [i financiare - Calculator, imprimant`, consumabile asi-
gurate cu sprijinul partenerilor din comunitate
Parteneri - Prim`ria, p`rin]i ai elevilor
Rezultate - Informare mai bun` la nivelul comunit`]ii [colare [i locale,
interes crescut pentru problemele [i activit`]ile [colii, imagine mai bun` a [colii
\n comunitate
Evaluare - Discu]ie a grupului de lucru cu reprezentan]i ai comunit`]ii [co-
lare [i ai comunit`]ii locale.
ACTIVITATEA - O zi pentru p`rin]i
Loca]ie - {coala
Durata - O zi
Obiective - Intercunoa[tere \ntre membrii comunit`]ii [colare [i p`rin]i:
cre[terea interesului p`rin]ilor \n activit`]ile [colii; \mbun`t`]irea rela]iilor dintre
[coal` [i familiile elevilor
Ac]iuni - Constituirea echipei de lucru, stabilirea datei/programului [i ela-
borarea materialelor de informare; popularizarea activit`]ii [i distribuirea mate-
rialelor; asigurarea resurselor necesare; desf`[urarea activit`]ii propriu-zise
(spectacol dedicat p`rin]ilor, concursuri \ntre echipe formate din p`rin]i [i copii,
premierea câ[tig`torilor
Resurse umane - Profesori, elevi, personal auxiliar al [colii
Resurse materiale [i financiare - Sponsoriz`ri ob]inute de la partenerii din
comunitate, dotarea existent` \n [coal`
Parteneri - Prim`ria, membri ai Consiliului de p`rin]i, institu]ii din comu-
nitate
Rezultate - Interesul p`rin]ilor pentru educa]ia copiilor [i pentru activit`]i-
le [colii, comunicare mai bun` \ntre p`rin]i [i [coal`
Evaluare - Chestionare pentru participan]i
Continuitate - Transformarea „Zilei p`rin]ilor“ \ntr-o tradi]ie a [colii.
60
3.3 Cerin]e pentru implementarea proiectelor
Experien]ele [colilor pilot, ca [i concluzii ale literaturii de specialitate demon-

streaz` c` \n cursul implement`rii proiectelor ce vizeaz` schimb`ri \n [coal` [i \n
comunitatea sa:
- o coordonare reu[it` a partenerilor ce particip` la procesul de imple-
mentare presupune anumite calit`]i [i competen]e la nivelul coordona-
torului (autocontrol, curaj, spirit de ini]iativ`, capacitatea de decizie, abili-
t`]i de comunicare, \ncredere \n for]e proprii, respect pentru cei care par-
ticip` la proiect)
- fiecare coordonator trebuie s` foloseasc` un stil de coordonare adecvat
\n raport cu caracteristicile partenerilor cu care lucreaz`; caracteristicile
grupurilor implicate, tr`s`turile echipelor de lucru.
|n acest context, succesul implement`rii proiectelor depinde \n mare m`sur`
de modul \n care coordonatorul respect` cerin]ele legate de:
repartizarea responsabilit`]ilor \ntre partenerii de proiect
men]inerea interesului tuturor partenerilor pentru activit`]ile proiectului
valorificarea calit`]ilor [i experien]ei tuturor partenerilor implica]i
rezolvarea conflictelor care pot s` apar` \ntre parteneri
comunicarea permanent` [i deschis` \ntre to]i partenerii de proiect/acti-
vitate.
REFLECTA}I !
Citi]i textul de mai jos, care se refer` la cerin]e ce condi]ioneaz` succesul

implement`rii activit`]ilor cuprinse \n proiecte de schimbare, dezvoltare, amelio-
rare. Alege]i un proiect la care a]i participat recent. Reflecta]i la modul \n care au
fost respectate cerin]ele men]ionate \n cadrul proiectului pe care l-a]i ales.
Cerin]e legate de activit`]i. Activit`]ile derulate \n cadrul unor proiecte, ce se
desf`[oar` \n condi]ii de parteneriat, vor avea mai multe [anse de succes dac` vor
fi:
coordonate de un grup de ac]iune ce include toate categoriile de parteneri
implica]i
desf`[urate de elevii, profesorii, membrii ai comunit`]ii locale care au par-
ticipat la elaborarea proiectelor
proiectate, implementate, monitorizate [i evaluate printr-un efort de
echip`
rezultat al colabor`rii dintre membrii comunit`]ii [colare [i dintre [coal` [i
comunitatea sa.
EXERSA}I !
Pentru ca [coala \n care v` desf`[ura]i activitatea s` realizeze o implemen-

tare eficient` a proiectelor sale este necesar` respectarea unor cerin]e referitoare
61
la coordonare. Reciti]i cerin]ele care au fost men]ionate [i identifica]i pentru fie-

care dintre ele m`suri ce trebuie adoptate \n [coala dumneavoastr`.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
APLICA}I !
Experien]e de succes. Activit`]ile ini]iate de [colile ce au participat la Pro-

iectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” au fost desf`[urate pe baza par-
teneriatului dintre profesori [i elevi [i dintre [coal` [i comunitate.
ACTIVITATEA - Gr`dina din comunitate
Loca]ia - |mprejurimile [colii

Durata - O lun`
Obiective - Amenajarea unei zone verzi \n spa]iul de lâng` [coal`
Ac]iuni - Constituirea echipelor de lucru; stabilirea programului [i popula-
rizarea ac]iunii; asigurarea resurselor necesare; atragerea partenerilor din co-
munitate; preg`tirea terenului; plantarea florilor [i a arbu[tilor; celebrarea suc-
cesului
Resurse umane - Cadre didactice, elevi
Resurse materiale [i financiare - Sponsoriz`ri ob]inute de la agen]ii econo-
mici locali, unelte ale [colii [i ale partenerilor din comunitate, documenta]ie din
biblioteca [colii
Parteneri - P`rin]i, agen]i economici din localitate
Rezultate - Zon` verde \n vecin`tatea [colii
Evaluare - Sondaj de opinie aplicat \n comunitate
Continuitate - Amenajarea micilor spa]ii verzi din localitate prin activit`]i
desf`[urate prin cooperarea [colii [i comunit`]ii.
3.4 Poten]ialul grupului
Conform exigen]elor democra]iei [i parteneriatului, la nivelul [colilor pilot

care au participat la Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” a fost \n-
curajat permanent lucrul \n grupuri formate din membri ai comunit`]ii locale [i
membri ai comunit`]ii [colare. |n acest scop s-a pornit de la experien]ele altor pro-
iecte [i de la studiile de specialitate care afirm` c`:
pentru stimularea form`rii [i dezvolt`rii acestor grupuri de lucru trebuie
s` fie luate \n considerare etapele pe care ele le parcurg [i m`surile ce tre-
buie adoptate \n fiecare etap` care fac necesare m`suri specifice
pentru a construi [i consolida un grup inovativ [i dinamic centrat pe obiec-
tive specifice unui proiect, coordonatorul grupului trebuie s` [tie care sunt
62
cele mai potrivite roluri pentru fiecare dintre membrii grupului, valorifi-
cându-i pe aceast` baz` \n re]eaua de comunicare
Pentru a valorifica \n mod autentic \ntregul poten]ial al grupului, coordo-
natorul sù trebuie s` distribuie responsabilit`]ile [i \n func]ie de poten-
]ialul de rol pe care \l are fiecare membru al acestui grup (Benne, Shead,
1984).
Roluri pentru men]inerea grupului

- stimularea prieteniei, \ncrederii, aprecierii reciproce \ntre membrii gru-
pului
- depistarea [i solu]ionarea conflictelor
- moderarea discu]iilor care se poart` la nivelul grupului
- definirea regulilor, standardelor, normelor care trebuie respectate de
c`tre grup
- atragerea membrilor mai pu]in activi \n procesul de comunicare
- \nc`lzirea [i pozitivarea atmosferei de grup.
Roluri pentru asigura atingerea obiectivelor grupului

- avansarea ideilor, propunerilor, perspectivelor noi
- emiterea unor informa]ii [i p`reri pentru a ajuta grupul
- clarificarea elementelor care sunt confuze
- efort orientat c`tre analiz`, sintez`, exemplificare \n cadrul discu]iilor
- realizarea leg`turilor \ntre idei emise \n discu]ie
- verificarea temeiniciei ipotezelor, variantelor, deciziilor adoptate
- conturarea rezumatului [i a concluziilor intermediare [i finale.
Transformarea unui grup \ntr-o echip` puternic` ce ac]ioneaz` coerent \n

cursul elabor`rii, implement`rii, monitoriz`rii, evalu`rii proiectelor presupune:
definirea foarte clar` a obiectivelor generale
men]inerea echilibrului \ntre disciplin` [i ini]iativ`
\ncurajarea interac]iunii permanente
stimularea comunic`rii deschise
precizarea responsabilit`]ilor individuale
stabilirea acordului dintre competen]e [i responsabilit`]i
acordarea sprijinului necesar \n \ndeplinirea responsabilit`]ilor
recunoa[terea meritelor [i a contribu]iilor individuale
motivarea sus]inut` a membrilor echipei
\ncurajarea autocunoa[terii, [i perfec]ion`rii individuale
folosirea flexibil` a stilurilor de conducere
asigurarea continuit`]ii \n proiectare, organizare [i evaluare.
63
REFLECTA}I !
|n calitate de membru al unei comunit`]i [colare sunte]i implicat \n mod ine-

rent \n activitatea unor grupuri ce include fie membri ai ace[te comunit`]i, fie re-
prezentan]i ai [colii [i ai comunit`]ii. Dintre grupurile \n care sunte]i implicat, ale-
ge]i grupul cu care v` \ntâlni]i cel mai des. Reflecta]i la modul \n care decurge co-
municarea \n cadrul grupului [i la m`surile ce ar trebui adoptate pentru ameliora-
rea acestei comunic`ri. Folosi]i \n acest scop cerin]ele incluse \n textul de mai jos.
10 REGULI |N COMUNICARE |N CONTEXT DE GRUP

definirea regulilor/normelor de comunicare
\nc`lzirea [i pozitivarea atmosferei
stimularea respectului, \ncrederii, aprecierii reciproce
identificarea [i solu]ionarea conflictelor
moderarea adecvat` a discu]iilor de grup
atragerea membrilor mai pu]in activi \n procesul de comunicare
emiterea unor informa]ii [i p`reri pentru a ajuta grupul
clarificarea elementelor care sunt confuze
realizarea leg`turilor \ntre ideile emise \n discu]ie
verificarea temeiniciei ipotezelor, variantelor, deciziilor adoptate
conturarea rezumatului [i a concluziilor intermediare [i finale.
EXERSA}I !
Citi]i textul de mai jos referitor la cele patru etape din evolu]ia unui grup.
Construi]i un ghid de observa]ie care v-ar putea ajuta s` „diagnostica]i” un grup
de lucru centrat pe sarcini legate de elaborarea [i implementarea proiectelor [colii
din care face]i parte.
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
Etape \n evolu]ia grupului

I
- membrii grupului se orienteaz` c`tre intercunoa[tere [i acceptare reci-
proc`
- se manifest` ne\ncredere [i nesiguran]` la nivel individual
- interac]iunile [i comunicarea au caracter limitat.
II
- aten]ia [i interesul \ncep s` se orienteze asupra unor probleme generale
- membrii grupului adopt` primele decizii comune
- interac]iunile [i comunicarea devin mai intense [i se diversific`.
64
III
- obiectivele generale, regulile, standardele, normele grupului ca [i rolurile
specifice care revin fiec`rui membru \ncep s` fie acceptate [i asumate
- rela]iile de cooperare, solidaritate, ajutor reciproc devin permanente [i
constante.
IV
- membrii grupului recunosc \n mod efectiv importan]a major` a obiec-
tivelor generale
- particularit`]ile individuale ce caracterizeaz` fiecare membru, sunt cu-
noscute, \n]elese, acceptate de c`tre ceilal]i
- se manifest` \n]elegerea [i acceptarea clar` a normelor [i regulilor ge-
nerale
- eficien]a grupului [i satisfac]ia tuturor membrilor sì devin constante.
APLICA}I !
Experien]e de succes. Activit`]ile ini]iate de [colile ce au participat la Pro-

iectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” au fost desf`[urate \n condi]iile
cooper`rii de grup [i s-au bazat pe o bun` comunicare \ntre participan]ii la activi-
tate.
ACTIVITATEA - Parcul [colii
Loca]ia - {coala
Durata - O lun`
Obiective - Amenajarea unui spa]iu de recreere \n curtea [colii
Ac]iuni - Constituirea unui grup de ini]iativ`; stabilirea datei, programului,
participan]ilor, partenerilor, resurselor necesare; popularizarea activit`]ii \n [coa-
l` [i \n comunitate; procurarea resurselor necesare; elaborarea schi]ei parcului;
preg`tirea terenului; amenajarea spa]iilor verzi; construirea mobilierului de gr`-
din`, amplasarea obiectelor de mobilier, inaugurarea parcului
Resurse umane - Membri ai comunit`]ii [colare
Resurse materiale [i financiare - Fonduri asigurate de autoritatea local`,
sponsoriz`ri ob]inute de la agen]i economici din comunitate, dona]ii de la mem-
brii comunit`]ii, unelte din dotarea [colii [i ale familiilor elevilor
Parteneri - P`rin]i, autoritatea local`, agen]i economici din localitate
Rezultate - Parc \n curtea [colii, amenajat ca spa]iu verde [i de recreere
Evaluare - Chestionare pentru participan]i, feed-back de la elevii [colii, dis-
cu]ie cu autoritatea local`
Continuitate - Activit`]i periodice pentru \ntre]inerea parcului [colii.
65
CONCLUZII
Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” [i-a propus - \ntre altele-
s` \ncurajeze efortul [colilor sale pilot de a deveni unit`]i de \nv`]`mânt democra-
tice, dinamice, preg`tite s` implementeze [i s` ini]ieze schimb`ri atât \n mediul
[colar cât [i la nivelul comunit`]ilor locale.
Aceste [coli deschise \n fa]a schimb`rii, capabile s` ac]ioneze \n partene-
riat cu comunitatea local` [i s` construiasc` proiecte pentru dezvoltare
continu`, se definesc printr-o serie de tr`s`turi ce fac referire la dimensiu-
nile unit`]ii de \nv`]`mânt [i la rela]iile sale cu comunitatea
|n ciuda faptului c` - \n virtutea multiplelor probleme cu care se confrunt`
comunit`]ile [colare [i comunit`]ile locale - realizarea acestui obiectiv
presupune parcurgerea unui drum plin de dificult`]i, colegii no[tri care au
participat la Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” au ar`tat
c` acest drum poate fi str`b`tut relativ rapid [i \n condi]ii de succes.
Experien]ele acestor [coli pilot pot constitui un model de bune practici, un
exemplu de urmat, un \ndemn la ac]iune pentru alte unit`]i de \nv`]`mânt ce se
afl` \n situa]ii similare [i sunt animate de dorin]a de a asigura o educa]ie de bun`
calitate pentru elevii lor, \n condi]iile unui parteneriat real cu comunitatea local`
din care fac parte.
66
BIBLIOGRAFIE
1. Cri[an A.- Reform` la firul ierbii, Humanitas, Bucure[ti, 2003

2. Hawkins P., Shoet R. - Supervision in the helping professions, Open
University Press, Milton Keynes, Philadelphia, 1989.
3. Ivancevich, Donelly, Gibson - Organizations, Boston, Homewood, 1988.
4. Leu O., R`dulescu E., T\rc` A.- Educa]ia civic` prin activit`]i extra[colare cu
caracter interdisciplinar - culegere de bune practici - Polirom, Ia[i, 2004
5. Managementul educa]ional pentru institu]iile de \nv`]`mânt, coordonator
Iosifescu {., Institutul de Stiin]e ale Educa]iei, Bucure[ti, 2001
6. R`dulescu E., - Educa]ie pentru succes, Oscar Print, Bucure[ti, 1998
7. R`dulescu E., T\rc` A.- {coal` [i comunitate, Humanitas, Bucure[ti, 2002
8. R`dulescu E., T\rc` A.- {coala prietenoas`, Humanitas, Bucure[ti, 2004
9. Stanciu Gh., Bunescu V. - Inova]ia \n \nv`]`mânt, \n Curs de pedagogie,
Universitatea Bucure[ti, 1984
10. {coala [anselor egale - coordonatori A. Nedelcu, V. Paraschiveanu. Cen-
trul Educa]ia 2000 +, Bucure[ti, 2004
67
RO MEDIA
2005

Impreuna Pentru o Scoala Mai Buna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Impreuna Pentru o Scoala Mai Buna

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

ÎMPREUN~ PENTRU

O COMUNITATE MAI BUN~

Publica]ia este elaborat` în cadrul proiectului „Împreun` pentru o comunitate mai

Implementarea [i managementului proiectului au fost realizate de Centrul Educa-

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Autori: Virgil Paraschiveanu

Coordonatorul proiectului: Virgil Paraschiveanu

Coperta: Dan Gl`van

©Centrul Educa]ia 2000+, 2005

Sec]iunea I – „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`”

Sec]iunea II – Inova]ie - schimbare - dezvoltare prin proiecte

Parteneriatele dezvoltate de Centru pentru realizarea proiectelor sunt, consider`m

Volumul de fa]` este rezultatul direct al implement`rii Proiectului „|mpreun`

Nu spunem nimic nou afirmând c` eforturile de realizare a acestui proiect au fost,

tare [colar`, de formare – direct \n unitatea [colar` - a personalului didactic (ca o

Ini]ial, aceast` lucrare a fost gândit` \n tradi]ia „caietelor de proiect” ini]iat` de

La prima vedere, cartea de fa]` poate fi prezentat`, desigur, ca un raport, ca o sin-

Dr. Alexandru Cri[an Monica Dvorski

„|ncearc` s` vezi cu ochii min]ii, dar mai ales cu cei ai sufletului, o

Gheorghi]a Ivan, directoare

Sec]iunea I – „|mpreun` pentru o

Proiectul „|mpreun` pentru o comunitate mai bun`” este, \nainte de toate,

dintre meritele acestui program const` \n plasarea \n centrul acestui conglomerat

Men]inerea [anselor egale de acces la educa]ie, \n condi]iile intensific`rii

Abordarea dezvoltat` de acest proiect se construie[te pe premisa c` [coala

Localitatea {u]e[ti, jude]ul Br`ila

Obiective strategice urm`rite:

Cartierul Lacul Dulce, localitatea Br`ila

Misiunea oficial` a institu]iei este „dezvoltarea \n parteneriat cu comunitatea

tare, majoritatea familiilor au probleme sociale [i un nivel de preg`tire

Localitatea Lilieci, jude]ul Ialomi]a

Satul Lilieci, apar]inând comunei Sine[ti, jude]ul Ialomi]a, este a[ezat \n

Obiectivul major al [colii Lilieci este ca \mpreun` cu to]i membrii comunit`]ii

Asigurarea [anselor egale la educa]ie

Atragerea de surse financiare extrabugetare

|mbun`t`]irea rela]iilor cu comunitatea având ca baz` realiz`rile [colii

La Lilieci, Imnul [colii din Lilieci

Liliac, liliac, la Lilieci

|n curte m-a[teapt` Grivei,

Liliac, liliac, la Lilieci

Liliac, liliac, la Lilieci

Cartierul Gar` – Strachina, localitatea }`nd`rei, jude]ul Ialomi]a

Localitatea }`nd`rei este situat` \n partea central` a Câmpiei B`r`ganului, pe

Obiective generale (configureaz` planul de dezvoltare institu]ional` al [colii

cre[terea nivelului de competen]` profesional`

Localitatea Bobe[ti-Glina, jud. Ilfov

Comuna Glina se situeaz` \n zona sudic` de periferie a capitalei, de o parte

Crearea condi]iilor optime procesului de \nv`]`mânt

|nt`rirea rela]iilor cu autorit`]ile locale; atragerea de sponsori; rela]ii cu

Racordarea [colii la re]eaua de gaze din comun`

Amenajarea unei s`li de sport

Localitatea Jilava, jude]ul Ilfov

Localitatea Jilava se afl` \n partea de sud a jude]ului Ilfov, \nvecinându-se la

{colarizarea tuturor copiilor \n vederea eradic`rii abandonului [colar [i a

Dezvoltarea resurselor umane, cre[terea gradului de implicare a cadrelor

Localitatea Sinte[ti, jude]ul Ilfov

Satul Sinte[ti face parte din comuna Vidra, situat` la aproximativ 15 km de

Viziunea strategic` a {colii Sinte[ti ]inte[te c`tre:

[coala dinamic` \n continu` dezvoltare

Preg`tirea de buni cet`]eni pentru comunitate

Managementul controlat al schimb`rii

Liniile de interven]ie prev`zute \n cadrul proiectului s-au bazat pe o analiz`

Câteva dintre obiectivele specifice propuse \n anul lans`rii proiectului:

Câteva dintre rezultatele a[teptate: prevenirea fenomenului de abandon [co-

Ac]iuni de modificare/optimizare a mediului fizic al [colilor, pentru a crea