1.Gametogeneza.

In vederea fecundarii, atat celulele germinative masculine cat si cele feminine intra in procesul de gametogeneza, care include
meioza si citodiferentierea.Pe parcursul meiozei I cromozomii omologi se organizeaza in perechi, iar intre ei se realizeaza schimb de materal
genetic; in timpul meiozei II AND-ul celular nu este replicat, iar astfel fiecare celula fiica primeste o garnitura haploida de cromozomi si deci
jumatate din cantitatea de ADN a unei celule somatice normale.Ca urmare, gametii feminini si masculini maturi contin 22 puls X si respectiv 22
plus Y cromozomi.

2.Cromozomii in timpul diviziunii mitotice. Ciclul evolutiv a celulei este format din intefaza, caracterizata prin sinteza, anabolice si diviziunea
in urma careia vor lua nastere cele 2 celule fiice, prin injumatatirea materialului cromatinian. In urma mitozei nr cromozomilor ramane de 46, insa
ca urmare a ruperii centromerului si a deplasarii catre polii opusi ai celulelor, ale celor 2 cromatide, cromozomii vor devein monocromi.

3.Cromozomii in timpul meiozei. Cromozomii in timpul meiozei, celulele germinative urmeaza in evolutia lor spre maturizare, diviziunii
mitotice si meiotice, ultimele comporta un interes deosebit avind in vedere caracterul lor de pregatire pentru fertilizatie ale celulelor sexuale.In
geneza gametului matur exista 2 diviziuni meiotice:
Prima diviziune meiotica porneste de la setul diploid de cromozomi ( cu 4 cromatide) in cadrul cromozomilor perechi. In metafaza si anafaza, ca
urmare a amestecului materialului cromatinian, intre perechele cromozomiale, rezulta cromozomii cu gene allele amestecate. Ulterior in urma
incheierii diviziunii rezulta 2 celule fiice cu un nr haploid (23 cromozomi) dicromatidici cu genele amestecate.A doua diviziune meiotica se va
caracteriza prin absenta sintezei replicative de AND in interfaza si prin urmare setul haploid de cromozomi dicromatidici, va genera in urma
diviziunii un set haploid de cromozomi monocromatidici. In aceasta stare gametul masculin si feminin sunt apti pentru fecundare.

4.Ovogeneza.La sexul feminin maturarea celulelor germinative primordiale cu formarea gametului matur debuteaza inainte de nastere proces
numit ovogeneza.Celulele germinative dau nastere ovogoniilor, dupa un nr limitat de diviziuni mitotice, unele dintre acestea raman blocate in
profaza meiozei I si se transforma in ovocite primare.In luna a 7a aproape toate ovogoniile au involuat a.i. raman numai ovocite primare care sunt
inconjurate de un strat de celule foliculare. Aceste celule si ovocitul corespunzator formeaza impreuna foliculul primordial.

5.Spermatogeneza. Diferentierea celulelor germinative primordial la barbat incep la pubertate in timp ce la femeie din luna a 3. La nastere ele
apar ca niste cellule palide mari inconjurate de celule de suport si dispuse in cordoane. Celulele de suport, deriva in epiteliul celomic, de la
suprafata gonadei, similar cu aparitia celulelor foliculare la femeie, devenind celule de sustinere septolica. Putin inainte de pubertate aceste
cordoane celulare capata lume, devenind tub seminifer. Aproximativ in acelasi timp celulele germinative primordiale, dau nastere
spermatogoniilor, care se vor diferentia in spermatocite primare.Dupa replicarea ADN-ului incepe 1 diviziune meiotica, in urma careia apar
spermatocitele secundare, haploide si dicromatidice. Spermatocitele secundare intra in cea de a 2 diviziune meiotica, rezultind 2 spermatide, care
sunt celule haploide monocromatidice.
6.Ciclul menstrual uterin si ovarian
Dupa pubertate, femeia incepe sa aiba cicluri lunare regulate, controlate de hipotalamus prin FSH si LH. La inceputul fiecarul ciclu. 5-12 foliculi
ovarieni, evolueaza catre foliculi maturi, din acestia doar 1 e eliminat, restul devin, atretici, astfel incit ovocitul si celulele foliculare din jurul sau
vor fi inlocuite de tesut conjunctiv, formind corpus atietieum. In timpul cresterii foliculului apar un nr mare de celule foliculare si tecale,
secretoare de estrogeni, care vor stimula secretia hipofizara de LH, acest hormon determinind ovulatia. In zilele care preced ovulatia sub influenta
FsH si LH foliculul de GRAFF creste rapid, ajungind la 15-20mm; acesti foliculi proemina la suprafata ovarului, formind stigma. In acest moment
au loc 2 fenomene:1. cresterea progresiva a foliculului de Graff, duce la slabirea capsulei ovariene 2.sub influenta LH, se rupe membrana
foliculului de Graff si capsula ovariana, astfel incit citoplasma foliculara se pierde iar ovocitul impreuna cu cumulus ooforus, sant expulzate in
cavitatea peritoniala, este momentul in care se incheie diviziune meiotica. Corpul luteal Dupa ovulatie, celulele foliculare restante din foliculul de
Graf, se dezvolta sub actiunea LH-ului, devenind celule luteale, care formeaza corpul galben si care secreta progesteron. Acest hormon, impreuna
cu estrogenii produsi de celulele tecale, aduc mucoasa uterinain stadiul secretor, necesat implantarii zogotului. Corpul alb Daca fertilizarea nu are
loc, corpul galben (care se dezvolta maxim la 9 zile dupa ovulatie), degenereaza fiind inlocuit de un tesut fibros, formind corpus albicans. Odata cu
involutia corpului galben, scade si productia de progesteron, grabindu-se astfel hemoragia menstruala. Implantarea biastocistului stimuleaza
dezvoltarea corpului galben de sarcina care va secreta progesteron pina in luna a 4 de sarcina

7. Fertilizarea. Capacitatia si reactia acrozomală Fuzionarea gametului feminin cu cel masculin, la nivelul regiunii ampulare a tubei uterine
(113 laterală) -Spermatozoidul trăieste in tractul genital feminin aprox. 24 ore.- ovocitul secundar moare la 12-24 ore după ovulatie, dacă nu este
fertilizat. Pasajul colului -copulatie D 200-300 milioane spermii (ejaculare) -2-3000 spermii străbat tractul genital feminin (1/3 lat.a trompei) 5
45minute- inainte de ovulatie colul uterin este îngustat; mucusul este un obstacol (bouchon du col, -după ovulatie (estrogeni) dopul de mucus
devine permeabil pentru spermatozoizi Spermatozoizii nu pot fertiliza ovulul decât după ce suferă: 1.Capacitatia -ansamblu de modificări
functionale ,ce determină o hiperactivitate a spermatozoizilor -dispare în aprox. 7 ore -pierderea invelisul de glicoproteine si proteine plasmatice
de la nivelul acrozomului -reactia acrozomiala 2. Reactia acrozomială -se declansează în vecinatatea ovocitului- spematozoidul devine mai activ
(sub influenta substanțelor expulzate de coroana radiata -aparitia punctelor de intre membrana plasmatica a si membrana exterioara a
acrozomului;- eliberarea conținutului necesar penetrării coroanei radiate si zonei pellucida: -hialuronidaza (penetrarea coroanei radiate);- substante
tripsinice (izarea zonei pellucida); zonalizine (acrosina)

8. Clivajul, segmentatia. Formarea blastocistului

Dnr. de celule, se organizeaza: -micromerele se dispun la periferie (trofoblastul) -macromerele rămân central (embrioblast)- prin acumulare de
lichid intracelular apare o cavitate blastocel, care disloca embrioblastul ce ramane atasat" embrionar Din ziua 5 zona pelucida se disloca,
(enzime), oul eclozează -ziua 6 blastocistul vine in contact cu mucoasa uterină -ziua 7 începe implantarea trofoblastul va genera placenta fetala
Migrarea oului spre u ter-6 zile:- fluxul lichidului tubar, -miscarea cililor celulelor tubar - contractiile peristaltice ale trompei
9.Ziua a 8 a a dezvoltarii. Blastocistul este implantat în endometru. În aria vecină embrioblastul, trofoblastul, se difernțiază în 2 straturi. interior,
citotrofoblast-extern, sincițiotrofoblast.Celulele embrioblastului se difernțiază în două straturi:un strat de celule cuboidale mici, denumit stratul
endodermal, hipoblastul-un strat de celule înalte, denumit ectoderm sau epiblast.Celulele fiecărui strat formează câte un disc turtit, alipit unul de
celălalt , împreună formând disc bilaminar.În același timp în ectoderm apare o mică cavitate care se lărgește, devenind cavitatea amniotică.
Celulele ectodermale adiacenete trofoblastului sunt numite amnioblaste, și împreună cu restul ectodermului limitează cavitatea amniotică.Stroma
endometrială din locul de implantare devine edemațiată și intens vascularizată, conținînd glande mari secretoare de glicogen și mucus.

10.Ziua a 9 a a dezvoltarii. Blastocistul este implantat mai profund în endometru, iar locul de penetrare este închis cu un cheag de
fibrină.Trofoblastul progresează cu precădere la polul embrionar, unde apar în sincițiu vacuole. Aceste vacoule fuzionează formînd lacunele
trofoblastice, acest stadiu embrionar fiind denumit stadiu lacunar. La polul embrionar celulele turtite formează o membrană subțire denumită
membrană exocemolomică (Henser) care căptușește suprafața internăa a citotrofoblastului. Această membrană, împreună cu endodermul
delimitează cavitatea exocelomică(sacul vitelin primitiv).

11.Zilele 11-12 de dezvoltare. Blastocistul este complet implantat în stroma endometrială și epiteliul de la suprafața, acoperă aproape în totalitate
defectul peretelui uterin.Trofoblastul prezintă spații lacunare care formează o rețea la nivelul sincițiotrofoblastului. Acestea sunt mai evidente la
pol embrionar,iar la polul aembrionar, trofoblastul e format doar din celule ale citotrofoblastului fără lacune.Celule sincițiale pătrund mai profund
în stromă și erodează pereții endoteliali ai caplilarilor materni. Sângele matern ajunge în sistemul lacunar, trofoblastic acesta fiind începutul
circulației utero-placentare.

12.Ziua a 13 14a de dezvoltare. Suprafața lezată a mucoasei uterine de la locul de implantare a blastocistului se vindecă. Uneori în acest loc pot
apărea hemoragii. La nivelul trofoblastului apar primele structuri bilozitare, celulele trofoblastului proliferează local și pentrează în sincițio
trofoblast formând niște coloane înconjurate de sincițiotrofoblast.Aceste coloane împreună cu sincițiul formează vilozitățile corionice primare. În
același timp, endodermul produce celule, care emigrează în interiorul cavității exocelomice. Celulele proliferează și formează treptat sac vitelin
secundar.Concomitent celomul extraembrionar se extinde și formează cavitatea corionică. Mezodermul extraembrionar, care căptușește
citotrofoblatul este numit placa corionică. Singurul loc unde mezodermul extraembrionar traversează cavitatea corionică este pediculul de fixație.
Prin dezvoltarea vaselor sangvine ăn acest pedicul se formează cordonul ombilical. La sfârșitul săptămînii a 2-a discul embrionar este format din 2
straturi celulare; atipice, alipite, respectiv stratul ectodermal care formează planșeul cavității amniotice, în continuă expansiune, și stratul
endodermal care formează
13, Formarea mezodermului intraembrionar. Placa precordala. Mezoblastul intraraembrionar (mezenchimul) mezadermul
intraembrionar Cel mai caracteristic fenomen care apare in saptamana a 3-a este formarea liniei primitive la suprafa ectodermului, initial aceasta
linie este vag definita pentru ca in zilele 15-16 sa apara sub forma unui oann delimitat de creste (de ambele parni de creste) unor ridicat, care
inconjoară o mică gropia nodul primith Hensen Celulele ectodermale prolifereaza, migreaza spre linia primitiva, se desprind de eetoderm
aipătrund sub acesta (miscarea de invaginare). Ajunse intre ectodermi. Endroderm formiaza cea de a 3 foita numita mezodermul intra
embrionar. Placa precordala Este o mica arie endodermala formata din celule inalte situată rostral de procesul notocordal (notocord Hesen).
Endodermul corespunde partii endodermale a viitoarei membrane bucofaringiene, La acest nivel intră ectoderm , endoderm, exista o stransa
aderensa, ceea ce obliga ca mezenchimul ce va migra spre plica cefalica (partea craniana), sa ocolească aceasta dubla membrana, in aria placii
precordale, se pot descrie 3 structuri cu destinatii diferite: 1) Membrana precordala este o arie endodermala ingrosata, care formeaza stratul
endodermal al membrunei bucofaringiene, mucoasa intestinului cefalic si mucoasa intestinului anterior .Membrana bucofaringiana endodermala
care se va reabsorbi in saptamina a 5-a. Mezenchimul precordal-care contine celule prenotocordiale de origine endodermala care vor forma muschi
extrinseci ai globului ocular. Mezoblastul intraermbrionar (mezenchimul intraembrionar) in stadiul de disc embrionar trilaminar, se intilnesc
2 situatii a tesutului embrionar: A) Tipul epitelial caracterizat prin celule ce prezinta o polaritate (pol abical, pol bazal) prezintă o stransa aderenta
intre ele, sunt prevazute cu membrana bazala. B) Tipulampzenchimal -connine celule fara polaritate de diferite forme cu spaatii intercelulare largi
ai slab aderente intercelulare. Celulele ectodermale sunt de tip epitelial si migrează la nivelul nodului Hensen si liniei primitiv formând
mezodenmul intraembrionar, insa trecand prin faza mezenchimala, denumit mezenchim primar. Ele refac in anumite locuri, structuri de tip
epitelial, precum somitele sau notocordul. Acestea in evolutia lor generează din nou celule mezenchimale, formand mezenchimul secundar din
care se vor forma somitele care vor participa la formarea componentelor mezodermale al unor organe (oase, muschi, viscere), Mezenchimul
intraembrionar mai poate deriva si din structuri epiteliale cum ar fi creste neurale, acesta fiind denumit si ectomezenchim (mezenchim secundar).
Tesut mezenchimal constituie un suport pentru cel epitelial, controlând dezvoltarea acestuia, iar acesta la randul lui ingiuensa a destinul
mezenchimului subiacent. Zonele discului embrionar intre endoderma si ectoderm nu se interpune mezenchim, se va resorbi membrana
bucofaringiana si cloacala.

14 Formarea cordului. Celulele invaginate prin foseta primitiva, migrează in directie cefalica, pana vor intilni membrana bucofaringiana,
unde vor forma un fel de tub, numit proces capital (notocordal). In ziua 17. stratul mezodermal si procesul notocordai (cu exceptia membranei
bucofaringiene si cloacale) vor separa total endodernul de mezoderm. In ziua 18. planseul procesului notocordal fuzioneaza cu endodermul
subiacent si in aria respectiva c 2 straturi se dezintegreaza. Temporar. lumenul procesului notocordal va dispare complet. portiunea restantă a
procesului notocordal formează o lama ingusta de celule. intercalata pe mijloc in stratul endodermal. Un mic canal neurentetric conectează
sacul vitelin cu cavitatea arnniotică.

15 Dezvoltarea trofoblastului. La inceputul saptaminii a 3-a, trofoblastul e caracterizat prin prezen vilozitatii primare, in timpul dezvoltarii,
celulele mezodermale patrund in atul acestor vilozitati si prolifereaza in directia deciduei endometriale, formand viloz e corionice secundare.
La sfarsitul saptaminii a 3-a celulele mezodermale din axul vilozitatii secundare se diferntiaza in vase sanguine formand sistemul capilar
vilozitar, ce caracterizeaza vilozitatile corionice tertiare. Capilarele acestora vinin contact cu ale placii corionice, si intri in pediculul de fixa in
monetul in care inima fetala incepe sa bata. sistemul vilos este pregatit sa aduca embrionului portul necesar de O2 si substante de nutritie
16 Derivatele ectodermale. La inceputul saptamanii 3 foita ectodermala are forma unui disc plat care in reviune cefalica este mai lat decat in
regiunea caudal. Simultan formarea ectodermul va da nastere SNC. Aceasta apare initial ca o ingrosare ectodermala in regiunea cervica
Ulterior aceasta placa alungita va forma placa neural, care se extinde treptat catre linia primitive: la sfarsitul saptamanii 3 marginile placii
neural devin proeminente formand creste neural care se vor inchide formand tubul neural. In general ectodermul formeaza aceleasi organe si
structure care pastreaza contactul cu mediul extern: SNC, SNP, epitelii senzorial retina, mucoasa si anexele lui, glandele mamare, hipofiza,
smaltul dintilor.

17 Derivatele mezodermului. Deoarece forma exterioara a embrionului este mult de somitelor derivatele sunt influentata formarea e
dependete de aceste somite.Initial celulele foitei m de fiecare parte a liniei mezodermale un strat subtire de cellule. Aproximativ in ziua 17
celulele paramediane prolifereaza formand mezodermul paraxial; lateral de acesta mezodermul ramane subtire formand placile laterale. Prima
pereche de arii somitice apare in partea cefalica in ziua 20, apoi in sens cranio-caudal apar somite noi in medie de 3/zi. Pana la sfarsitul sapt 5
apar cele 42-44 perechi de somite destribuite astfel: 4 occipitale, 8 cervicale, 12 toracal 5 lombare, s sacrate, 8-10 coccigiene, primul somit
occipital si ultimile 5-6 coccigiene vor disparea.

18.Derivatele endodermale. Tractul gastrointestinal este principalul sistem organic a carui formare este dependeta de inchiderea craniocaudala
si dorsolateroventrala a corpului embrionar. Inchiderea craniocaudala se datoreaza cresterii longitudinale rapide a SNC,in timp ce inchiderea
dorsolateroventrala ae la baza formarea si cresterea rapida a somitelor Astfel formarea intestinului primitiv este pasiv si consta din incorporarea
unei parti de endoderm ce formeaza tavanul sacului vitelin. Ca rezultat comunicaea dintre embrion si sacul vitelin se reduce la un canal lung si
ingust denumite ductul vitelin.In partea anterioara, ectodermul formeaza intestinul anterior (proenteron), iar in regiunea caudala formeaza
intestinul posterior (metenteron). Partea dintre cele 2 portiuni va forma intestinul mijlociu (mezenteron). Intestinul mijlociu va comunica
temporar cu sacul vitelin prin intermediul canalului vitelin omfaloenteric). Acest canal dispare complet la nastere. Persistenta sa dupa nastere
duce la aparitia diverticulului Meckeel.

19 Diferentierea somitelor. La inceputul saptamanii 4 celulele epiteloide car4e formeaza peretii anteriori si laterali ai somitelor isi pierd forma
devenind polimorfe si migreaza spre metocord. Aceste grupe de celule din scleroteoame formeaza un mezenchim tanar care va inconjura
metocordul formand coloana vertebrala Restul peretelui dorsal va forma dermatomul si miotomul miotomul formeaza musculatura fiecarui
segment embrionar (metamere).Dupa ce celulele dermatomului au definit miotornul, isi pierd caracterele epiteloide si se aseaza sub ectoderm
formand ele edrmul si tesutul subcutanat ai pielii.Astfel fiecare somit formeaza un sclerotom (cartila), miotom (segmente osoase si musculare)
si un dermatom din care se va forma aria dermocutanata corespunzatoare.

20 Mezodermul intermediar. Acest tesut care conecteaza temporar mezodermul paraxial cu partea lateral se diferentiaza fata de somite,,stfel in
regiunea cervical si toracala superioara formeaza insule celulare asezate segmentar din care se vor forma viitoarele nefrotoame,in timp ce din
portiunea caudala se va forma o masa de tesut nesegmentat a forma cordoane nefrogene dezvolta caile excretoare urinare.Dupa extinderea
miotomului catre anterior, celulele dermatomului definitiveaza stratul dermului.Celuele migratoare care provin somite mezenchimul secundar, ce
primar apare din primitiva de la nivelul plicilor cefalica si caudala din nodulul Henslee si linia a embrionului.
21 Corionul frondos si decidua bazala In saptamanile timpurii ale dezvoltarii vilozitatilor acopera intreaga corionului. Pe masura ce sarcina
avanseaza,vilozitatile polului embrionar cresc si se extind formand corionul frondos (vilos); cele ale polului embrionar degenereaza, in luna a3a
suprafata devine neteda, formand neted.Decidua din format din celulele compacte si bogate in lipide si glicogen. Acest strat reprezinta placa
deciduala si este strans legata de corion; stratul decidual de pe polul aembrionar formeaza decidua inceputul lunii a-4a placenta 2 formata din
corionul vilos i materna,care e formata din decidu bazala;

22 Structura placentei. Este alcatuita din 2 componente: o componenta fetala derivata din corionul vilos si o componenta materna derivata din
decidua bazala Spatiul dintre placa corionica si membrana decidua este reprezentat de lacurile interviloase care sunt pline cu sange matem.In cazul
placentei complet dezvoltate lacurile interviloase contin 150 ml de sange matern care este reinnoit de 3-4 ori pe minut. 1.

23 Placenta matur Placenta matura are forma discoidala, diametrul cuprins intre 15-25 cm grosimea de 3 cm si greutatea intre 500-600g Dupa
nastere prin examinarea fetei materne sunt identificate de arii pro (cotiledoane) acoperite cu un strat subtire 15-20 in intregime de placa corionica.
de fetala a placentei este acoperita

24 circulatia Circulatia omfalo-mezenterica Acesta este primul tip care durează până în saptamâna a 6-a a vietii intrauterine. Aceasta circulatie
se realizează prin legatura dintre embrion si vezicula ombilicala. Cordul fatului este ca un tub umflat si curbat din care pleacă două arcuri aortice
dand aorta toracica din care pleacă două artere omfalomezenterice. Acestea se ramifica care se unesc repea din care pornesc apoi venele
omfalomezenterice. pe vezicula ombilicală intr-o embrion si se varsă in extremitatea inferioară a tubului Prin ele gele incarcat cu substante
nutritive cine spre cardiac.

25 Circulatia alantoidiana. Circulatia alantoidiana (fetoplacentara) dureaza pana la nastere din tubul cardiac primitiv se formeaza cordul din
arterele hipogastrice se formeaza arterele ombilicale in cordonul ombilical,ajung in si se ramifica. Din cele doua artete iau nastere 2 vene care se
vor uni formand vena ombilicala. Vena ombilicala incarcata cu sange cu substante nutritive si oxigenet luat de la nivelul placentei materne
strabate corddonul ombilicar ajungand in ficatul fetal unde imparte in 2 ramura :VENA LUI AMBIUS SI VENE PORTA.

28.lichidul amniotic: Cavitatea amniotica este umpluta cu un lichid clar,apos produs de celule amniotice provenit sangele matem cu rol in
absoarbe socurile-previne aderentele embrionului la amnios usureaza miscarile fetaleAcumularea unui volum excesiv de lichid amniotic defineste
Incepand cu luna 5 fatul inghite din lichidul amniotic care va fi a la nivelul intestinului fetal. La sfarsitul sarcinii urina fetala este adaugata la
lichidul amniotic.
 29-Organogeneza. La sfarsitul primei luni: -oul este inconjurat de trofoblast-apar mugurii membrelor-inima este proeminenta. La sfarsitul lunii a-
2a (8-9 saptamani): embrionul are o lungime d 4 cm; greutate 10-12 grame- extremitatea cefalica este bine conturata- incepe diferentierea
organelor genitale- rinichii sunt in plina formare ficatul ocupa cea mai mare parte a cavitatii abdominale sfarsitul saptamani): este formata fatul are
o lungime de 9 cm; greutate 50-55 grame-capul si degetele sunt bine formate-se diferentiaza organele genitale externe veziculele ombilicale si
alantoidiene se resorb-lichidul amniotic si membrele sunt bine vizibile. La sfarsitul lunii 4 (saptamanile 15-16) fatul are o lungime de 15-16 cm si
270 g-corpul este bine conturat placenta e complet dezvoltata apar primele miscari fetale.La sfarsitul lunii a-5a (saptamanile 20-22): fatul are o
ungime de 25 cm si 700 g rinichii functioneaza intestinul contine meconiu-apare BCF.La sfarsitul lunii a-6a (26 saptamani): fatul are lungimea de
30-35 cm si 1 kg-organele interne capabile sa functioneze-SNC imatur.La sfarsitul lunii a-7a (30-3l saptamani): lungimea 40 cm si 1700 g-
organele genitale externe sunt maturate-fatul este viabil aratand ca un batran.La sfarsitul lunii a-8a (36 saptamani): lungimea de 45 cm si 2500 g-
aspectul pielii se apropie de cel normal- incepe osificarea in epifize-in acest moment fatul este supraponderal. La sfarsitul lunii a-9a (saptamana
40): -lungime de 50 cm si 3200 g-prezinta lanugo pe corp unghiile depasesc pulpa degetului-toate organele sunt capabile de functionare.

30. Osificare de membrana. In mezenchimul osteogen apare o condensare in care celulele incep sa se aseze paralel cuprinzand intre ele
manunchiuri de fibre colagene ce sporesc ca numar dand regiunii aspectul de membrana fibroasa osul matriceal creste in toate directiile incluzand
in cl lacune cu osteoblasti ce devin osteocite.cresterea se face prin intermediul spiculiior ososi,care impreuna cu osteoblastii imping catre periferie
manunchiurile colagene conducand catre formarea centrului de osificare constituind asfel, lamele sau trabecule osoase,care se vor uni formand,osu
spongios primar. In tot acest timp ,la suprafata centrului de osificare,se diferentiaza pcriostal bine vascularizat,cu un strat extern .care devine fibros
si un strat intem care devine osteoblastic.incepand sa para os lamenar in placi ramane spongiosin el vascular ,maduva hematogena;acest os va
creste si se va remania prin activitatea osteoclastilor proveniti tot din periostal.

31. Formarea coloanei vertebrale. Vertebrele se formeaza din sclerotomul cu originea la nivelul somitelor, acestea fiind derivate din
mezodermul paraxial O vertebra este alcatuita dintr-un arc vertebral si gaura vertebrala, un corp vertebral, doua procese transverse si un proces
spinos.In saptamana a patra celulele sclerotomului migreaza in jurul maduvei spinarii si notocordului si se intrepatrund cu celulele provenite de
la somitele din partea opusa a tubului neural.Pe masura ce dezvoltarea continua, portiunea din fiecare somita care reprezinta sclerotomul sufera
un proces denumit resegmentare.

32. Formarea coastelor si sternului.Coastele se formeaza din procesele costale ale vertebrelor toracice deci sunt derivate din sclerotom care
are originea in mezodenmul paraxial .Sternul se dezvolta independent in mezodermul somatic de la nivelul peretelui ventral al corpului, de
fiecare parte a liniei mediane se formeaza 2 benzi sternale care fuzioneaza si formeaza modelele cartilaginoase ale manubriului, sternebrelor si
procesului xifoid.
33.Formarea si diferentierea mugurilor membrelor. Dezvoltarea membrelor are loc in cursul sapt 5-8 de viata embrionara, din muguri
embrionari.Mugurii membrelor apar la nivelul peretelui ventral al trunchiului la sfarsitul S4 mugurii membrelor superioare apar in regiunea
cervicala inferioara in Z24- mugurii membrelor inferioare apar in regiunea lombara inferioara in 228.Mugurii membrelor sunt formati din: un
miez mezenchimal(la interior), derivat din placa mezodermala somatopleurala laterala proliferarea para ca raspuns la stimuli cu originea in
somitele adiacente Din el vor lua nastere oasele si tesuturile conjunctive ale membrelor- un invelix ectodenmic(exterior).Sub influenta
inductoare a mezenchimului subiiacent, in ectodermul ce acopera extremitatea distala a mugurilor membrelor, se diferentiaza o ingrosare
epiteliala numita creasta ectodemica apicala(CEA) [apical lectodermal ridge AER)

34. Dezvoltarea oaselor si articulatiilor membrelor. Se formeaza prin osificarea unui precursor cartilaginos(osificare
endocondrala).Mezenchimul de la nivelul placii laterale a mezodennului se condenseaza de-a lungul axului longitudinal al mugurilor
membrelor Condrocitele se diferentiaza in mezenchim(sub inductia factorilor de crestere). Acestea secreta molecule caracteristice matricei
extracelulare cartilaginoase(proteoglicani si colagen d tip 1). Mezenchimul interzonelor se diferentiaza in tesut fibroblastic(tesut conjunctiv
nediferentiat). Din acesta se diferentiaza straturi strat cartilaginos la fiecare extremitate a viitoarei articulatii- strat central de tesut conjunctiv
din care se vor diferentia: tesut articulara se diferentiaza din teaca mezenchimala intracapsulare(ligamentele incrucisate),Capsula interzonelor
se diferentiaza din jurul intregii interzone.Sincondrozele:Mezenchimul intr-un singru start fibrocartilaginos.

35. Dezvoltarea muschilor vaselor si nervilor membrelor. Mezodermul somatic invadeaza mugurii membrelol si formeaza 2 condensari
mari, dorsal si ventral din coloana mezenchimala axiala. Celulele acestora reprezinta volum prin membrelor si se diferentiaza in celulelor
musculare) Muschii cresc in muschii cresterea si ingrosarea fibrelor musculare existente. musculara dorsala forma: extensori si supinatori ai
membrelor superioare muschii abductori si extensori ai membrelor inferioare Masa musculara entrala va forma: muschii flexori si pronatori ai
membrelor superioare muschii flexori si adductori ai membrelor inferioare Regula nu este absoluta datorita rotatiei membrelor si migrarii
muschilor de la locurile lor de ramuri se impart in 2 ramuri primare: ramuri primare dorsale orientate posterior spre epimere spre primare
ventrale orientate ventral spre hipomere. Axonii nervilor situati cranial de mugurii membrelor cresc regiunea craniodorsala a mugurilor. Axonii
nervilor situati caudal de mugurii membrelor cresc spre regiunea entrocaudala mugurilor. La baza mugurilor membrelor axonii motori se
anastomozeaza dupa un model caracteristic si formeaza plexurile brahiale si lombosacrate.

37. Dezvoltarea articulatiilor Dezvoltarea Articulatiile se dezvolta in saptamanile VI-VIII. Articulatiile sinoviale mezenchimul dintre oase se
numeste mezenchim interzonal si se diferentiaza astfel 1)la periferie formeaza capsula articulara ligamente capsulare central mezenchimul
dispare rezultand un spatiu ce va forma cavitatea articulara. 3)la limita capsulei articulare cu suprafata intema se formeaza membrana sinoviala.
Articulatiile cartilaginoase mezenchimul interzonal se va diferentia catre cartilaj hialin (articulatia costo-condrala) fibro-cartilaj simfiza
pubiana) Articulatiile fibroase:mezenchimul interzonal se diferentiaza spre tesut conjunctiv fibros:suturile craniene

38.Stadiul embrionar al ontogenezei pulmonare, Stadiul embrionar-primordial plamanilor apare in saptamana 4 a vietii intrauterine sub
forma diverticului laringotraheal origine endodermala) prezent la nivelul anterioare a esofagului diverticul endodermal inconjurat de
mezenchim se dezvolta formand la extremitatea inferioara cei 2 muguri bronhopulmonari.Prin ramificare mugurii bronhopulomonari cresc in
grosimea dorsal,lateral si caudal patrunzand in lumenul canalelor pleuroperitoneale unde formeaza mugurii pulmonari care contin endoderm si
masura dezvoltarii mugurilor pulmonari canalele pleuroperitoneale e extind prin coborarea septului transvers si devin cavitati
pleurale.Mezoteliul peretilor cavitatii pleurale va da nastere pleure parietale si viscerale.Mularea pleurei viscerale pe generatia a 2-a de ramuri
bronhice (cele lobare) determina aparitia fisurilor si a lobatiei pulomnare.
39. Stadiu pseudoglandular. Stadiul pseudoglandular incepe la sfarsitul saptamanii 7 si dureaza pana la sfarsitul saptamanii 16,in acest studiu
plamanii preezinta formatiuni multiple aparent rotunde,asemanatoare glandelor separate printr-un tesut mezenchimal lax.Epiteliul care
delimiteaza caile aeriene e pseudounistratificat formand celul verticale, cilindrice si bazale, poligonale, avand depozite de glicogen,sarace insa
in organit celulare, Histodiferentierea ramificatiilor bronhice (pana la bronhiole respiratorii se face seccesiv astfel ca incepand cu saptamana 10
apare musculatura neteda si placile de cartilaj. Cartilagiile bronhice se dezvolta din zonele de precartilaj Dezvoltarea cartiiajului bronhic incepe
la cca. 9 generatii de ramuri in bronhiale lobului superior, p in saptamana 24

40.Stadiul canalicular al ontogenezei pulmonare. Stadiul canalicular (intre saptamanile 16 si 28) Se caracterizeaza printr-o vascularizatie
abundenta si prin continuarea remescentei arborelui bronhic concretizata prin dezvoltarea bronhiolelor respiratorii si schitarea canalelor
alveolare.Totodata se aplatizeaza si se diferentiaza epiteliul respurator Vasele sangvine de la nivelul plamanilor aflati in acest stadium
formeaza un system abundant ce apartine de asa-numitele vasa privata (vasele pulmonare) si vasa pubica (circulatia sistemica) Dezvoltarea
acestor cai de sange are doua mecanisme: o cale a vaselor mari cu originea in inima (pt circulatia sistemica).0 cale a vaselor distales (vasele
pulmonare) dezvoltate pe loc in si din mezenchimul mugurelui bronhopulmonar.

41. Stadiul sacular au ontogenezi pulmonare. La inceputul acestei faze, arborele bronhic schiteaza acinul ceea ce presupune formarea
ductelor alveolare si continuarea
procesului de aplatizare si diferentiere a epit luminal. Dupa luna a6a intrauterina, la nivelul epiteliului respirator se diferentiaza celule al de tip
I foarte care vin in contact cu endoteliul capilarelor sangvine pentru ca mezenchimul se reduce la o patura subtire.Diferentierea celulelor
alveolare de tip I e urmata de aparitia celulelor alveolare de tip care isi pastreaza aspectul cubic fiind responsabile pt secretia de
surfactant.Epiteliul alveolar e mult subtiat,ceea ce permite pulmonara Incepand cu in lumenul alveolar.Dupa luna 6 pana la nastere se dezvolta
reteaua limfatica saptamana 23 apar saculele, care sunt derivate dupa 2 succesive ale bronhiolelor terminale si sunt invelite de o dubla retea
capilara. Aceasta e rezultata prin apropierea spatiilor aeriene si a capilarelor din peretii lor.

42.Stadiul alveolar al ontogenezei pulmonare. La inceputul saptamanii 36 saculele formeaza alveole, perioada de a acestora putand dura
pana la 18 ani.Numarul alveolelor la nou-nascut,cat si perioada duratei de multiplicare a lor este controversata Se considera ca dupa nastere
cresterea numarului de alveole se face nu numai prin diviziunea i lor si ci prin formarea de noi alveole, aceasta fiind principalul motiv pentru
care perioada alveolara se extinde dupa nastere,

43. starea dezvoltarii plamanului uman la nastere. In cazul nasterii la termen plamanul poate si trebuie sa fie functional asigurand
hematoza.Studii recente arata ca, cu mult inaintea nasterii, plamanul se pregateste pt a trece peste dificultatea expansiunii.Schimbarile
morfologice care pregatesc plamanul pt functia de respiratie intereseaza doua aspecte: Ramificarea cailor aeriene care e completa la
termen.Reducerea grosimii epiteliului alveolar,care ar in cea mai mare parte distal nastere caile aeriene conductoare proximale sunt delimitate
de un epiteliu pseudounistratificat columnar cele intermediare sunt marginite de epiteliu cuboidal, iar cele distale de unul plat.Din cele 8 tipuri
de celule epiteliale prezente la nastere,4 dintre ele pot fi recunoscute inca saptamana 16:Celule pulmonar e bazale. caile aeriene din sunt
inundate cu un lichid secretat de epiteliul La si alveolat, care imediat dupa nastere evacuat prin compresia cutiei toracice in expulzie,dar si prin
reabsorbtia venoasa si limfatica din primele ore dupa nastere de retentie a lichidului pulmonar la prematurii nascuti la saptamanile 34-37
 44. Cresterea si dezvoltare pulmonara postnatal.De la nastere si pana la maturitate,plamanul creste in volum s greutate de cca. ala.
saculelor si a bronhiolelor distale care dupa nastere se 25 de ori. Alveolele se dezvolta pe seama transforma in bronhiole respiratorii astfel are
loc atat o crestere prin diviziune a numarului de prin presupunand Cresterea a plamanului are 3 de fara o crestere mare a masei tisulare,faza de
o crestere de volum a spatiilor aeriene respiratorii dar proliferare tisulara- evidenta in primii 3 ani fiind concretizata prin dezvoltarea
alveolelor.Faza cresterii echilibrate-se manifesta dupa 30 de ani; e caracterizata prin aparitia remodelarii in reteaua capilara de la nivelul
septurilor alveolare .

45.Dezvoltarea inimii. faz de tub cardiac..in ziua 19 o pereche de elemente vasculare denumite tub endocardiac sa se dezvolte in regiunea
cardiogena, locali in mezodennul cranial si caudal fata de placa neurala. Acesti tubi sunt formati mezodermul splahnopleural prin vasculogene
curbarea cranio-caudala si din La sfirsitul sap a 3 a discului embrionar aduce tubii end vor fuziona p formind un singur laterali in regiunea
dorsale care sunt perechi si din care se va forma aorta. dezvo Simultant se formeaza embrionar, de fiecare parte notocordului si dorsale in
dorsal al discului relatii cu arcurile se va conecta cu tubii endocardiali, naintea curbarii embrionului. In artere segmentare. faringiene se vor
dezvolta 4 perechi de arcuri aortice care ulterior vor forma Artere segmentare

46.Dezvoltarea inimii. Faza sigmoida-inima sigmoida.dezvoltarea venelor pulmonare, n ziua 23 tubul cardiac ventricolul lungi simultant
realizind niste bucle si piinduse. Bulbul cordului este dispus inferior, ventral si la dreapta, La fiind orientat spre stinga. Atriul primitiv este
deplasat posterior si superior, plierea incompleta in ziua 28 inceputul saptamanii a 4 atriul primitive genereaza o vena pulmonara, aceasta se
ramifica imediat in 2 ramuri pulmonare dreapta si stinga care se bifurca din nou pentru a produce in total 4 vene pulmonare. Aceste vene cresc
plamin unde cu venele saptamina a 5 trunchiul si primele 2 ramificatii ale systemului bronhici. In al atriului primitiv si vor venos pulmonary
sunt incorporate in peretele posterior a deplasa ventral si forma peretele neted al atriului sting definitive. Panea stinga trabeculata a atriului
primitive pulmonar se deschide la stinga, unde devine auricolul stang. Drept rezultat al acestui process sistemul venos enelor in atriul initial
printr-un singurul orificiu larg iar apoi tranzitoriu prin 2 orificii si in final cele 4 pulmonare.

47 Dezvoltarea inimii. Faza de septarea Septarea atriului primitiv. In ziua 28 aceasta depresiune se adanceste produce o proeminenta sub
forma unei semilune numita septumprimum, care se va extinde in interiorul atriului pe peretii superiori si Pe saptaminii a 5 marginea libera a
septului primum creste caudal spre canalul rioventricular separan astfel progresiv si sting. Orificiul ce diminua intre atrii numit septum primum
fuzioneaza cu intermedium. Cind septum primum creste in jos patru expansiuni tisulare se dezvolta la nivelul endocardului in jurul periferiei
canalului atrioventricular. Aceste ingrosari sunt denumite perinita ace stinga, dreapta, superioara, inferioara.

48 .Dezyoltarea inimi. Faza de septare .Septarea ventriculului primitiv. Septarea ventriculelor, care incepe cu finele saptaman cu aparitia
Sep nterventricular muscular care seoara incomplet ventricolul prima dintre viitoarele a 4 partea inferioara a santului proemina in lumenul
cardiac la nivelul interfete camera ventriculare. septului interven sufera o intrerupere la mijlocul saptaminii sa ajunga la septum intermedium.
Daca fuziune survine prea repede a ventricolul sting va fi exclus din calea de ejectie ventriculara, Simultant se dezvolta miocardul si incep sa
apara crestele Portiunea anterioara a septului si primar interventric nea posterioara numinduse este trabeculata, numinduse septul primar si es
septurn orificial. peretele drept aria dintre septul conecteaza septul este marcata printr-o trabecular constanta, denumita trabecular
septomarginala care muscular cu muschiul papilar anterior al valvei atrioventriculare drept
49. Dezvoltarea valvelor atrio-ventriculare, acestea se formeaza in saptamina 5-6. Organizarea miocardului care inconjoara canal a posterior
pizi valvulari, care s te pe marginea orificiilor valvulare. Marginea li peretii ventriculari anteriori si posteriori prin niste tendoane sub cuspizi
anteriori si cordaje tendinoase, care sc insera pe cite posterior, numinduse valva dicuspida sau un muschi papilar, Valva atrioventriculara stinga
are 2 divizata prin intermed ul a 2 plici in 2 parti, astfel incit aceste plic vor fonnand un sept care separa comp trunchiul pulmonar e insotit de o
schi antembare care are loc in arterial, pentru a forma aorta ascendenta s interiorul septului.

50.Dezvoltarea sistemului excito conductor. Dezvoltarea stistemului excitoconductor, acesta se formeaza timpuriu pentru a coordona bataile
cordului, inima fiind obligata sa functioneze imediat dupa formare. Miocitele s diferentiaza din inima tubulara primitiva si incep sa prezinte o
activitate electica ritmica incat inainte ca tubii endocardiaci sa fi fuzionat. In tubulul cardiac primitive ventricolul reprezinta pacemaker initial,
ulterior aceasta activitate e preluata de nodulul sinoatrial derivat fie de la nivelul venelor cardinal commune, fie de la nivelul sinusului venos
drept. Dupa dezvoltarea nodulului sino-atrial celulele din perinita endocarda superioara formeaza nodulul atrio-ventricular care coordoneaza
contractia celor 2 ventriculi. Dezvoltarea nodulului atrioventricular este insotita de aparitia fascicolului Hiss care trimite o ramura in ventricolul
stang si alta in ventricolul drept (in interiorul trabecului septomarginale). In final sistemul exctio conductor se termina prin reteaua purkinie
dezvoltata din mezodermul cardiaogen.

51.Dezvoltarea arcurilor aortice. Aortele ventrale impreuna cu aortele dorsale si cu cele 6 arcuri aortice, sufera modificari majore in
saptaminile 4-7, astfel arcurile 1,2,5 se resorb arcul 3 formeaza artera carotida comuna, care se continua cu artera carotida interna ce se
formeaza din aorta situata arcului 3. Din aortele ventrale se formeaza artera carotida externa care se racordeaza in vasele ce se dezvolta in
mezenchimul arcurilor brahiale l si 2 devin astfel ramuri ale externe: artera tiroidiana superioara, artera linguala, faciala. Segmentul arcului
aortic si al aortei ventrale din partea dreapta, situata intre arcurile 4, 5, formeaza trunchiu artera Aorta dorsala situata intre arcurile 3 si se
resoarbe Din arcul partea dreapta se formeaza sublacivulara dreapta din arcul sting, formeaza crosa aortei, care se continua cu aorta dorsala
stinga descendenta), din segmentul medial al arcurilor 6 se formeaza arterele pulmonare dreapta si stinga care se ataseaza trunchiului pulmonar

52.Evolutia ramurilor ventrale ale aortei Trunchiul arterial e subdivizat prin intermediul aortico- pulmonar (spiral), in aorta descendenta si
trunchiul arterei pulmonare. Trunchiul arterial se continua cu 2 aorte si apoi cu doua aorte dorsale. Aortele ventrale sunt unite cu cele 2 a 6
perechi de acuri aortice faringiene aceste intermediul celor arcuri aortice vor fi numerotate in sens cranio-caudal de la 1 la 6, succesiv, fiind
incluse in arcurile faringiene. l. erele le sunt reprezentate de arterele duc din care persista definiti ciliac si artere mezentelice, precum cele 2
artere ombilicale singele la placenta. Din aorta se formeaza cele 2 artere iliace comune terminale.

54 Sistemul venos vitelin Venele viteline sunt perechi pornesc din peretii sacului vitelin si al tubului intestinal, si strabat septul
transvers.patrunzind in sinusul venos al inimii. Cresterea ficatului, intrerupe legatura lor in sinusul venos, astfel segmentul subhepatic al acestor
vene se transforma in vena se capilare sinusoide, iar segmentul suprahepatic formeaza vene suprahepatice. Capilarele sinusoide asigura drenarea
singelui adus de vena porta spre venele hepatice si spre ductul venos. Venele hepatice se deschid initial in sinusul venos al inimii iar apoi vena
cava inferioara.
55.Sistemul venos ombilical. Venele ombilicale se gasesc in cordonul ombilical ele pornind de la placenta si terminindu-se in sinusul venos al
inimii, lateral de venele viteline, asigurind nutritia si oxigenarea fatului. Dupa formarea ficatului cele 2 vene ombilicale realizeaza conexiuni cu
capilare intrahepatice, iar legatura lor cu sinusul venos al inimii se resoarbe. O parte din aceste capilare conflueaza formind ductul venos al lui
Arandius, drenind singele placentar spre inima. Ductul venos primeste si singele portal si se uneste la inceput cu venele hepatice, iar dupa
formarea venei cave inferioara devine un afluent al acestuia. Singele placentar ajunge astfel in sinusul venos s apoi in drept, in tot acest timp vena
ombilicala atrofiindu-se astfel incit la inceputul saptaminii a 5 singele placentar va fi drenat catre inima numai prin vena ombilicala stinga, ductul
venos, vena cava inferioara.

56 Sistemul venos cardinal. Venele precardinale sunt 2: dreapta si stinga, dispuse cranial fata de inima. Cele 2 vene precardinale, se unesc prin
venele postcardinale homolaterale si formeaza venele cardinale comune sau canalele precardinale, incep cu plexurile capului, care se varsa in
Cubie, care se dezvolta in sistemul venos al inimii primare ale capului, iar acestea formeaza venele pr Din plexuri se rormeaza venele superficiale
si profunde a creierului, si sinusurile durei mater. Venele primare a capului se transforma in final in cele 2 sinusuri stinga, caudal de anastomoza
precardinale in saptamina a parte a i postcardinale oblica, iar vena precardinala cavernoase. Intre cele 2 vene se atrofiaza impreuna cu o 8 se une
stingi. si o portiune din vena precardinala stinga, situata superior de anastomoza, formeaza vena efalica stinga. Din vena, precardinala dreapta,
situata superior de anastomoza se va forma vena branhiocefalica dreapta. Iar in portiunea situate caudal de anastamoza si din vena cardinala coma
dreapta sa va forma vene cava superior simultan la nivelul membrilor superioare se organizeaza venele tributare (cave superioare).

60.Dezvoltarea intestinului anterior .Esofagul si stomacul. Dezvoltarea esofagului presupune fenomenul de alungire in raport cu cresterea
corpului si aparitia diverticulului respirator. Dezvoltarea stomacului. La inceputul saptamanii 4, stomacul aparea ca o siune a intestinului anterior,
imediat sub septul transvers, iar la saptamanii a4-a devine fusiform. In saptamana 5, dorsal al stomacului creste mai rapid decat peretele anterior
sfarsitul marea curbura gastrica, pe sema peretelui anterior al stomacului se formeaza mica curbura gastrica. La saptamanii 7, datorita cresterii
diferentiate se formeaza in portiunea superioara fornixul gastric si incizura cardiaca. In saptamanile 7 si 8 stomacul sufera o rotatie de 90 astfel
incat curbura mare se orienteaza la stangaa iar curbura mica la dreapta. Comcomitent cu aceasta rotatie si trunchiurile nervilor vagi (drept si stang)
devin anterior si posterior.

61.Dezvoltarea intestinului anterior. Ficatul si pancreasul. Dezvoltarea ficatului. In ziua 22, apare pe fata anterioara a pe duodenului ingrosare
endodermala denumita cloaca hepatica care prolifereaza si formeaza di hepatic care se va dezvolta in portiunea inferioara a septului
transvres.Diverticulul hepatic da nastere cordoanelor celulare hepatice care vor forma hepatocitele, canaliculele biliare si. ductele hepatice.
Stroma ficatului se dezvolta pe seama mezodermului mopleural din vecinatatea cardiei. Dezvoltarea pancreasului Tot in ziua 26 un alt mugure
endodermal incepe sa creasca in mezenterul opus diverticulului hepatic, formand mugurele pancreatic dorsal. Peste cateva zile apare un alt
diverticul endodermal din mezenterul ventral inferior de vezicula biliara) formand mugurele pancreatic ventral. In ziua 32, ductul principal a
pancreatic ventral se conecteaza la ductul biliar Mugurele pancreatic dorsal va forma 'capul, 'corpul si .coada pancreasului, iar mugurele pancreatic
ventral va forma procesul uncinat.
62.Dezvolta intestinului mijlociu. In saptamana 5 viitorul ileon creste si se alungeste rapid, formand o prima curbura dorso. ventrala, denumita
ansa intestinala primitiva. Bratul cranial al acestei anse da nastere jejun-ileonului, in timp ce bratul caudal va forma colonul ascendent si o parte a
colonului transversjejunul si ileonul se alungesc formand ansele jejuno-ileale, in timp ce cecul formeaza apendicele vermiform. In saptamana 10
intestinul e retras in cavitatea abdominala.

63 Dezvoltarea intestinului posterior. Portiunea tubului digestiv primitiv situata in raport cu membrana cloacala. formeaza o portiune mai
dilatata numita cloaca. In saptamanile 4-6, cloaca e subdivizata intr-o portiune posterioara a forma viitorul rect si o portiune anterioara numita
sinusul primitiv urogenital. Acest fenomen este determinat prin aparitia si cresterea unui sept frontal urorectal. Marginea distala a acestui sept,
fuzioneaza cu membrana cloacala, divizand-o intr-o portiune anterioara denumita membrana urogenitala si alta posterioara denumita membrana
anala. Din zona de fuziune dintre septul urorectal si membrana cloacala se va dezvolta perineul.

64.Evolutia pronefronului. Incepand din saptamana a 4a mezodermul intermediar din regiunea cervicala. segmentat in 7 perechi de segmente
va da nastere unor mici formatiuni epiteliale veziculoase din nefrotoame: la om pronefrosul este nefunctional si dispare in saptamana a 4a.

65. Evolutia mezonefrosului.Tot in saptamana a 4a mezodennul intermediary, incepand cu regiunea toracala si pana in regiunea lombara da
nastere unor perechi de tubi nefrotici: acestia se dezvolta ca perechi de muguri alungiti, situati de o parte si de alta a viitoarei coloane
vertebrale. Ansamblul acestor structuri se numeste mezonefros sau creasta mezonefritica. Aproximativ 40 de tubi mezonefrotici total in
succesiune craniocaudala, dar pe masura ce unii se diferentiaza in regiunea caudala cei din regiunea cranialka vor involua; la sfarsitul
saptamanii a 5 a regiunea cranial a mezonefrosului involueaza masiv circa 20 de perechi de tubi mezonefrotici situati in regiunea lombara
superioara.

66. Evolutia metanefrosului. Aproximativ in ziua 28 din portiunea distal a ductului mezonefrotic apare mugurele ureteral. Mugurii ureterali
sunt simetrici si induc formarea metanefrosului pe seama mezonefrosului intermediary din regiunea sacrata, din blastem metanefrotic si incepe
sa se bifurce. Cand mugurele ureteral se ramifica fiecare varf nou creat acopera de o calota din tesutul blastemului, iar metanefrosul capata un
aspect lobulat. La mijlocul saptamanii a 6a metanefrosul in evolutie consta din 2 lobi separati printr-un sant, iar la sfarsitul saptamanii a 6a
formati deja l4 pana la 16 lobi dispusi intre mugurele ureteral si blastem. Ureterele si tubii colectori ai rinichilor se formeaza din mugurele
ureteral in timp ce nefronii se formeaza din blastemul metanefrogen.

67. Forma sistemului de tubi colectori Acest sistem se formeaza pe seama bifurcarii secventiale a mugurelu ureteral. In saptamana 7
urmatoarele 4 generatii de ramuri cresc, formand calicele mici. In saptamana 32 generatiile successive de bifurcatii vor forma 3 milioane de
ramuri din care se vor forma viitorii tubi colectori ai rinichiului. Fiecare nefron este format pe seama unei vezicule formate din blastemul
metanefrogen. Cand aceasta vezcula se alungeste pentru a forma un tub, un glomerul capilar se formeaza chiar langa una dintre extremitatile
tubului. Epiteliul tubului din vecinatatea glomerulului diferentiat se subtiaza si apoi se invagineaza formand capsula Bowman n timp ce
corpusculul renal se formeaza, tubul metanefrotic se diferentiaza formand restul elementelor nefronului. fronul impreuna cu corpusculul sau
renal formeaza o unitate excretorie metanefrotica. In timpul saptamanii l extremitatea tubului contort distal se conecteaza la ductile colectoar si
metanetrosul devine functional.
68.Contributia intestinului posterior la dezvoltarea cailor urinare. La dezvoltarea aparatului urinar participa si endodermul intestinului
posterior. Cloaca este subdivizata intr-un sinus urogenital dispus anterior si un sinus rectal dispus posterior. Sinusul primitive urogenital se
continua superior cu alantoida, iar inferior este inchis de membrana urogenitala; el consta dintr-o portiune superioara dilatata, din care se va
forma vezica urinara si o portiune inferioara ingusta, din care se va forma uretra pelviana; portiunea cea mai inferioara formeaza sinusul
urogenital definitiv. La barbati uretra pelvina devine uretra membranoasa si prostatica, iar sinusul urogenital va forma uretra peniana. La femei
uretra pelvina devine uretra membranoasa, iar sinusul urogenital definitive formeaza vestibulul vaginei. Intre process 4-6 terminala a ductului
in peretele posterior al vezicii. ta de adduce deschiderea mugurilor ureterali in peretele vezicii,Acest process adduce deschiderea mugurilor
ureterali in peretele vezicii . in timp ce ductul mezonefrotic este inferior nivelul uretrei pelvine

69.Caracteristici morfologice ale sistemului urinar la nou-nascuti. La nou-nascut rinichii sunt rotunjiti, ovoidali, nascut are o lata devenind
netezi pana la 4 ani. Dimensiunile si greutatea rinichilor variaza cu varsta. La nou lungimea lungime de 4-5 cm, latime de 2-2,5 cm, 2 cm.
Rinichiul adultului creste inegal astfel incat nastere devine de 3 ori mai maire, in timp ce grosimea creste de cel mult 2 ori; rinichiul devine
usor aplatizat. La gaseste in are adult are 120-150 g. Vezica urinara a nou-nas are un aspect varful totalitate intraabdominal chiar daca este
goala; orificiul intern al uretrei se afla la vezicii se inapoia odata cu dezvoltarea p vezica se va situa doar la nivelul pelvisului

70.Dezvoltarea gonadelor. Etapa indiferenta. Celulele germinative primordiale care migreaza in saptamina a 5 de la nivelul sacului vitelin
(via mezenterul dorsal) vor popula mezenchimul peretelui posterior al corpului. Pentru ambele sexe sosirea celulelor germinative primordiale
in zona viitoarei gonade, induce proliferarea celulelor mezonefrosului si a epiteliului celomic adiacent. Se formeaza astfel o pereche de creste
genitale chiar medial de mezonefros. In saptamina a 6 celulele din mezonefros si epiteliul celomic invadeaza mezenchimul in regiunea viitoarei
gonade formind cordoanele sexuale primitive care vor imbraca celulele germinative primordiale Mezenchimul crestelor genitale care contine
primitive, prezinta o regiune corticala si una medulara; acestea urmeaza o evolutie diferita functie de sex.

71. Etapa de diferentiere a sistemului genital masculin. Dezvoltarea gonadei masculine. Primul eveniment in dezvoltarea genitala masculina
este
reprezentat de elaborarea proteinei TDF (testis determining factor) in interiorul celulelor cordoanelor sexuale. Sub influenta acestui factor
celulele din cordoanele sexuale primitive ale regiunii medulare incep sa se diferentieze in celule Sertoli, in timp ce celulele corticalei
degenereaza. In timpul saptaminii a 7 testiculul incepe sa se rotungeasca si sa se concentreze, reducind suprafata de contact cu mezonefrosul.
Un strat de celomic. Fazele restante ale gametogenezei masculine sunt:continuare diviziunilor mitotice, diferentiera spre
spermatogonii,meioza,spermiogeneza. Aceste faze sunt aminate pina la pubertate.

72.Etapa de diferentiere a sistemului genital masculin. Dezvoltarea componentei endocrine a gonadei masculine. In saptaminele 9 si 10 se
erentiaza celulele Leydig pe seama celulelor mezenchimale din interiorul crestei gonadale, celulele Leydig vor conduce testosteronul. In acest
stadiu timpuriu secretia de testosteron e reglata de un hormon peptidic secretat de placenta numit gonadotropina corionica; pe parcursul
dezvoltarii embrionare rolul gonadotropinei corionice este luat de gonadotropinele hipofizare secretate de hipofiza fatului masculin.
73. Etapa de diferentiere a sistemulu genital masculin. Dezvoltarea cailor spermatice extratesticulare. Ductul mezonefrotic si tubii
mezonefrotici dau nastere ductului diferent si respectiv ductelor eferente intre saptaminile 8 si 12 secretia initiala de testosteron stimuleaza
transformarea ductelor mezonefrotice in ducte deferente. Capatul cranian al fiecarui duct mezonefrotic degenereaza, in timp ce regiunea
adiacenta testiculului formeaza epididimul. Pe parcursul saptaminii a 9, de la 5 pina la 12 tubi mezonefrotici fac contact in regiunea
epididimului cu cordoanel vitoarei retele testiculare. Acesti tubi mezonefrotici denumiti epigenitali isi vor definitiva contacul cu rete testis p
parcursul lunii a 3; dupa definitivarea acestui contact se vor numi ducte eferente.In contrast tubii mezonefrotici de la polul inferior al
testiculului, denumiti tubi mezonefrotici paragenitali, degenereaza lasind un mic vestigiu numit paradidin.

74. Etapa de diferentiere a sistemului genital masculin. Dezvoltarea glandelor anexe ale sistemului genital masculin. Veziculele seminare
inmuguresc din ductele mezonefrotice pe parcursul saptaminii a 10, in apropierea jonctiunii cu uretra pelvina, motiv pentru care portiunea
ductelor deferente aflate distal de fiecare vezicula seminala va fi numit duct ejaculator.Prostata incepe sa se dezvolte in saptamina a 10 sub
forma unui manunchi de evaginari endodermale care inmuguresc din uretra pelvina. Din manunchiul initial se vor forma 5 grupe independente
de cordoane prostatice; in saptamina 11 aceste cordoane capata lumen si acini glandulari, iar in saptaminile 13 si 15 prostata isi incepe
activitatea secretorie. Mezenchimul din jurul prostatei va forma tesutul musculo-conjuncti prostatic. Glandele bulbo-uretrale a sub forma a 2
muguri endodermali pereche situati imediat sub de o prostata si de o partesi de alta a uretrei pelvine; mezenchimul dinjurul acestor muguri vor
forma elementele conjunctive ale glandelor bulbo-uretrale.

75. Etapa de diferentiere a sistemulu enital feminin. Dezvoltarea gonadei feminine. La embrionii feminini celulele somatice ale cordoanelor
sexuale nu vor elabora proteina SRT si nu vor fi diferentiate spre celulele Sertoli. In absenta celulelor Sertoli nu vor aparea celulele Leydig si
nici secretia de testosteron. La embrionii feminini cordoanele sexuale primitive medulare degeneraza, iar mezoteliul crestei genitale formeaza
cordoane sexuale corticale secundare, acestea vor imbraca cel germinative primordial formind foliculuii ovarieni primordiali. Portiunea cea
mai inferioara a canalului utero-vaginal se inchide prin ceea ce se nume placa vaginala; placa vaginala se din luna a 3 pina in luna a 5 si se
canalizeaza printrun proces de descuamatie formind lumenul portiunii inferioare a vaginei.

77.Etapa indiferenta a dezvoltare a organelor genitale externe.La inceputul saptaminii a 5 apare o pereche de muguri denumiti plicele
cloacale, care se dezvolta de fiecare parte a membranei cloacale; aceste plici se gasesc anterior membranei cloacale, formind tuberculul genital.
De o parte si de alta a plicilor cloacale apar mugurii laabio- scrotali Cavitatea sinusului urogenital se extinde in saptamina a 6 spre suprafata
tubercului genital largit sub forma saptamina a 7 membranei urogenitale deschide cavitatea sinusului urogenital lichidului amniotic.
Tuberculul genital se alungeste formind falusul (primordiu al glandului clitorisului si penisului). Pina in saptamina 12 aspectul organelor
genitale este indentic la ambele sexe.

78. Etapa de diferentiere a organelor genitale externe. Incepind cu luna a 4 regiunea perineala dintre sinusul nital si anus incepe sa se
alungeasca; plicele fuzioneaza pe linia mediana formind scrotul iar plicile uretrale zioneaza fuzioneaza formind uretra peniana. La ambele
sexe, atit testiculului cit si ovarele se dezvolta la nivelul 10 toracic dupa care ele coboara dea lungul unor canale pina in pozitia lor finala;
migrarea testicului in sacul sorotal, are loc prin canalul peritoneo-vaginal si se produce in primii ani dupa nastere. Dupa migrare acest canal
este obliterat initial printro,serie de inele fibroase, iar apoi prin dezvoltarea tesutului conjunctiv lax.Persistenta canalului peritoneo-vaginal
dupa migrarea testiculului in sorot determina aparitia herniilor inghino-scrotale-genitale.
80.Formarea tubului neural si al invelisurilor sale. Saptamina a 3 se caracterizeaza prin gastrulatie si neurolatie. Placa neurala reprezinta o
ingrosare a ectoblastului inregiunea dorso mediana a discului embrionar tridermic, dorsal de notocord, intinsa intre nodulul lui Hensen (caudal)
pina la membrana bucofaringiana (cranial) ,placa neurala reprezinta primul element embriologic. Santul neural rezulta din adincirea mediana a
placii neurale si elevarea marginilor sale sub forma crestelor neurale. Tubul neural apare prin fuziunea marginilor, santul neural, fenomen care
ncepe in portiunea mijloc si se extinde atit cranial ci si cauda. La extremitati persista un timp cite un orificiu, constituind neuraporii anterior si
posterior (cranial / cauda) Partea de tub neural situata in dreptul notocordului va rma cordencefalul si maduva spinarii, restul situat cranial va
forma zona veziculilor cerebrale din care dezvolta arcencefalul inchiderea definitiva a neuroporului anterior apare in stadiul de 18-20 somite
(ziua 25), iar inchiderea neuporului caudal apre in ziua 27

81. Particularitati morfologice ale tubului neural. Structural tubul neurla evolueaza in etape succesive. La inceput tubul neural este format
dintrun perete de culele neuroepiteliale nedefirentiate, care prin proliferare si histogeneza suprafata denumit stratul marginal. Neuroepiteli care
ramine a limiteze cavitatea tubului neural va forma stratul prin proliferare si diferentiere vor genera 3 clase mari de celule: ependimoblastele
(celule ependimare) neuroblastele (viitorii neuroni) glioblastele (din care se formeaza astrocitele, produce mielina intranevraxial, microglia)

82. Dezvoltarea maduvei spinarii. Maduva spinarii se formeaza din restul tubului neural al carui perete se ingroasa treptat prin proliferarea
celulelor. In partile anterioara si posterioara pertele ramine mai subtire aceste portiuni numinduse lama ventrala si ama dorsala. Peretii laterali
se ingroasa mai mult formind placa fundamentala si placa alara. In timpul transformarii tubului neural in jurul canalului neural se formeaza o
zona de se formeaza o zona de proliferare cu nediferentiate numita stratul germinativ. Strat germinativ al maduvii = TN In jurul zonei
germinative se gaseste o zona in care celulele incep sa se diferentieze in neuroni celule gliale zona care se numeste stratul paleal. Strat paleal =
mantaua tubului neural La periferia acesteia se formeaza stratul marginal in care se gasesc putine celule si in care patrund prelungirile celulelor
pe masura ce ele se diferentiaza. Strat marginal start marginal = start marginal al TN.

83. Dezvoltarea rombenecefalului. La nivelul trunchiului cerebral, tubul neural sufera o serie de modificari care se datoreaza unor fenomene
de dezvoltare importante: forta de crestere a cerebelului va determina aparitia fosei romboide prin impingerea laterala a peretilor laterali ai
tubului neural: Partea trunchiului cerebral dispusa posterior de fosa romboida prezinta grosimi variabile, in sens craniocaudal descriind
urmatoarele fornatiuni anatomice; - lama tectala(cavadrigeminia)-valul medular superior (valvula Vienssens) cerebelul dispus in dreptul
metencefalului (a puntii)- valul medular inferior (valvula lui Tarin) si pinza coroida dispuse in dreputul bulbu Valu meduiar este o lama
nervoasa subtire rezulata din placa dorsala dispusa intre membrana ependimara si piamater. Membrana te este o lama epiteliala formata din
placa dorsala. Pinza coroida e o membrana ependimara, rest al placii dorsale care se diferentiaza in vase de singe si piamater. Plex coroid
reprezinta o parte a pinzii coroide care contine bogate plexuri vasculare cu rol de a forma lichidul cefalo rahidian.

84.Dezvoltarea cerebelului. Partea dorsolaterala a placii alare prolifereaza. creste spre medial si formeaza buzele rombice. In partea caudala a
mezencefalului buzele rombiee sunt mult departate intre ele, pentru ca imediat caudal de metencefal sa se apropie din nou intre ele si sa se
uneasca median. Ca rezultat al prezente flexurii pontine, buzele rombice sunt comprimate craniocaudal si vor edefica placa cerebeloasa. In
saptamina a 12 apare o proeminenta mediana numita vermis, si 2 portiuni laterale ce vor forma emisferele cerebeloase. Ulterior apare santul
transversal care va separa lobul foculolobular restul cerebelului. Mai tirziu apare fisura primara fata (pe fata superior) care va fi separa lobul
anteiror le lobul posterior,care va fi completata pe placa de… fisura secundara. Santurile mai putin adinci vor separa lobulii definitivind
scoarta cerebeloasa.
85. Dezvoltarea mezencefalului si diencefalului. Vezicula mezencefalica sufera putine modificari in dezvoltare semanind mult cu dezvoltarea
maduvii. Din placa alara se formeaza foliculii cvadrigemeni. Placa bazala da nastere calotei, cu nucleii nervilor cranieni III si IV, si cu
formarea nucelului rosu si a substantei negre.Piciorul peduncular se formeaza mai tirziu prin aparitia unor cai lungi descendente. Cavitatea
tubului neural formeaza apeductul lui Sylvius. Placa dorsala a diencefalului va evolua in 2 directii: anterior (cranial) persista sub forma coroida
a ventriculului III, continind si plexuri coroide;- posterior se formeaza epifiza care se va aseza dorsal de mezencefal intre cei doi foliculi
cvadrigemeni superiori. Placa alara formeaza peretii laterali ai diencefalului; santul limitant longitudinal al tubului neural se va numi aici sant
hipotalamic si va imparti placa laterala intro portiune dorsala si una ventrala din care se va dezvolta talamusul si hipotalamusul.

86. Dezvoltarea telencefalului. Emisferele cerebrale cresc si acopera treptat fata laterala a si a Astfel corpul striat ajunge in raport cu
diencefalul de care va fi despartit prin intermediul cap interne. Telencefalul emite 2 evaginari laterale din care se vor dezvolta emisferele
cerebrale, unite intre ele printro portiune mediana numita lama terminala. Cavitatile celor 2 emisfere comunica cu cavitatea diencefalului
(ventriculul 3) prin intermediul gaurilor Monro. Emisferele cerebrale apar in saptamina 5 din prozencefal. La mijlocu lunii a 2 partea bazala a
emisferelor, cea vecina cu diencefalul incepe sa creasca in volum si proemina in interiorul ventriculilor laterali, capatind un aspect striat de
unde si se va numi corpul striat.

87.Danveltirea epidermului. Embrionul este acoperit initial, de un singur strat de cellule ectodermice. La sfarsitul lunii a 4 epidermul
dobandeste structura definitiva alcatuita din 4 straturi celulare: stratul creste bazal formeaza cresti si depresiuni care se reflecta la suprafata
tegumentului sub forma amprentelor digitale; stratu este alcatuit din cellule poliedrice care contin tonofibrile stratul granular este alcatuit din
celule care contin mici granule de cheratohilian, stratul cormos alcatuieste suprafata scuamoasa si se formeaza prin dispunerea compacta a
celulelor epiteliale moarte care contin cheratina.

88 Originea melanoeitelor celulelor Langerhans si celulelor. Nierkel. Au originea in celulele crestei neurale care migreaza in epiderm Dupa
ce ajung la suprafata tegumentului celulele sunt incluse in stratul cornos si apoi s descuameaza.

89.Originea si dezvoltarea dermului. Dermul este derivat din mezodermul plac laterale si din dermatoamele formate din somite In lunile a 3 a
si a 4 a de viata intrauterina dermul formeaza numeroase structuri papilare neregulate care se proiecteaza in epiderm.Majoritatea acestor papile
contin un vas capilar mic sau o terminatie nervoasa senzoriala.Stratul profund al dermului contine cantitati mari de tesut adipos.

90.Dezvoltarea strueturilor specializate ale tegumentului. Parul glandele epidermale si unghiile. Firele de par apar prin proliferarea
celulelor epidermice in dermul subiacent. Glandele sebacee, glandele sudoripare se dezvolta prin proliferarea epidermului.