ORGANIZAREA GENERALĂ A UNUI ANIMAL

ANIMALELE sunt organisme eucariote pluricelulare cu celule diferenţiate, asociate

în ţesuturi, organe şi sisteme. Organismul animal este alcătuit din foarte multe
celule(metazoare). Majoritatea se deplasează în mod activ, iar acelea care sunt fixate într-un
singur loc, sedentare, îşi mişcă părţi ale corpului, ele fiind forme libere.

 Reproducerea
 Sexuat: prin meioză organe reproducătoare specializate produc spermatozoizi sau
ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau
celula-ou). Celula ou nu se segmenteaza,trecand prin stadiile:morula,blastura,glastura
 Asexuat: prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație
(împerechere), fragmentare, sau prin înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare
(spongieri)
 Deplasarea animalelor
Capacitatea de deplasare este caracteristică animalelor, care se mişcă fie în căutarea
hranei, fie pentru a scăpa de prădători sau pentru a-şi căuta un partener. Felul în care un
animal se mişcă depinde de complexitatea sa stilul de viaţă sau mediul în care trăieşte. Gama
largă de mişcări posibile include înotul, mersul şi târâtul pe pământ, zborul şi planarea.
 Deplasarea în aer
Insectele, păsările şi liliecii pot zbura cu ajutorul aripilor. Corpul păsărilor are o
greutatea redusă şi o formă aerodinamică. Ele îşi folosesc energia pentru a bate din aripi, ceea
ce le împinge înainte. Pe măsură ce aerul trece peste aripi, se creează portanţa care menţine
pasărea în aer.
 Deplasarea în apă
Multe animale acvatice sunt adaptate pentru deplasarea în apă, printr-o formă de
hidrodinamică a corpului. Cei mai mulţi peşti se deplasează prin mişcarea dintr-o parte în
cealaltă a înotătoarei codale. Această mişcare împinge apa înapoi şi în lateral, ceea ce
propulsează peştele înainte. Balenele se deplasează într-un mod similar, cu excepţia faptului
că îşi mişcă în sus şi în jos coada.
 Deplasarea pe pământ
Pe pământ, animalele se mişcă în diferite moduri. Multe au membre care ridică corpul
pe de pământ şi îl susţin, permiţându-i totodată animalului să meargă, să alerge sau să sară.
Animalele se deplasează înainte împingând extremităţile membrelor în spate, pe pământ.

 Hrănirea
Toate animalele se hrănesc prin ingestia de substanţe nutritive. Animalele apelează la
diferite strategii de hrănire şi pot fi grupate în funcţie de acestea. Unele dintre animale ucid şi
consumă alte animale. Unele pasc sau rod plante, iar altele filtrează particule fine din apă.
După hrănire sau ingestie, hrana este digerată pentru a putea fi folosită de organism.
 Erbivore
Animalele care se hrănesc exclusiv cu plante se numesc erbivore. Unele folosesc piese
bucale specializate, precum dinţii adaptaţi pentru mărunţire, folosiţi la sfărmarea părţilor dure
ale plantelor. Materialul vegetal nu este o sursă de hrană prea bogată, multe erbivore
consumându-l în cantităţi mari pentru a-şi procura nutrienţii necesari.
  Carnivorele
Animalele care se hrănesc în acest fel sunt adaptate la detectarea, prinderea şi uciderea
altor animale, care reprezintă prada, urmată de sfârtecarea şi consumarea. Între acestea se
numără pisici, vulturi şi unele insecte. Larvele de libelulă trăiesc în apă şi pot prinde mici
peşti cu care se hrănesc.
 Animale care se hrănesc prin filtrare
Aceste animale se hrănesc prin filtrarea particulelor de hrană din apa care trece prin
corpul lor. Multe dintre ele sunt sedentare şi doar absorb apa. Unele balene se hrănesc prin
filtrare apei şi absorbţia unor animale mici numite krill.
 Simţurile animalelor
Principalele simţuri sunt văzul, auzul, gustul, mirosul şi simţul tactil. Animalele îşi
folosesc simţurile pentru a afla ce se întâmplă în jurul lor. Un stimul extern, de exemplu un
sunet, e selectat de un organ de simţ, precum urechea. Impulsurile nervoase emise de
organele de simţ sunt interpretate de creierul animalului, care decide cum să răspundă.
 Ochii au senzori sensibili la lumină. Când sunt stimulaţi, aceştia trimit impulsurile
nervoase la creier, care formează o imagine. Insectele au ochii compuşi, formaţi din
mai multe unităţi separate numite omatide.
 Antenele se găsesc pe capul artropodelor, cum sunt insectele. Sunt folosite pentru a
detecta mirosuri sau substanţe chimie, numite feromoni, eliberate de insecte pentru a
comunica între ele. De asemenea, antenele detectează vibraţii şi mişcări în aer sau în
apă.
 Urechile, unele animale pot detecta sunete cu ajutorul urechilor. Urechea transformă
sunetul în impulsuri nervoase care pot fi interpretate de creierul animalului. Animalele
folosesc sunetele pentru a comunica între ele şi pentru a detecta prădătorii sau prada
care se apropie.
 Clasificarea animalelor:
 Nevertebrate (nu au coloană vertebrală): spongieri, celenterate, viermi laţi,
viermi cilindrici, viermi inelaţi, miluşte, artropode;
 SPONGIERI
- au ţesuturi, dar nu au organe
- -au o organizare aşa de simplă încât, dacă se separă celulele şi se cultivă într-o soluţie
de apă marină, din fiecare celulă se reorganizează un nou spongier;
- -trăiesc în apă
- sunt animale solitare sau coloniale
- corpul are formă de cupă
- peretele corpului este format din două straturi celulare :ectoderm și endoderm
- au pori şi canale cu coşuleţe vibratile - au schelet intern spongios (silicios sau
calcaros) - respirația este aerobă - se hrănesc cu bacterii și particule de substanțe
organice - reproducerea este asexuată (prin înmugurire) sau sexuată - sunt în
majoritatea lor hermafrodiți
 CELENTERATE (Filum Cnidaria) sunt o subdiviziune de animale
nevertebrate, acvatice, ce trăiesc în orice mediu salin. De regulă celenteratele
se hrănesc cu pești. Cavitatea gastrică are aspect saciform, ca la hidrozoare.
Secundar această cavitate se compartimentează cum se întâmplă la polipii de
scifozoare și anthozoare. Se poate face fie asexuat prin înmugurire sau
 diviziune, sau sexuat. Majoritatea celenteratelor au metageneză în ciclul de
viață. Încrengătura celenterate cuprinde cca 9.000 de specii de animale
acvatice fixate-polipii si libere-meduzele. Hidra sau polipul de apa dulce (din
lat.polis-mult,podos-picioare) se fixează de plantele acvatice cu tentaculele în
jos. Corpul ei este cilindric,iar cavitatea bucală este înconjurată de 5-12
tentacule. Actiniile sunt polipi marini de dimensiuni mari viu colorați în
verde,albastru, roșu.Ele au în jurul orificiului bucal-anal câteva coroane de
tentacule scurte și groase care-i dau aspectul unor "flori de mare" sau
"anemone". Meduzele sunt celenterate înotătoare care au corp gelatinos cu
aspect de umbrelă(Aurelia aurata,Rizostoma). În centrul părții inferioare a
corpului se deschide orificiul buco-anal, iar pe marginile corpului sunt dispuse
tentaculele.
 VIERMII LAŢI(Încrengătura Plathelmintes)
- trăiesc în apă, pe soluri umede sau parazitează organisme animale;
- -sunt tridermice, au corpul turtit, nesegmentat, care prezintă teaca musculo-cutanee;
- nu au sistem respirator, circulator,
- digestiv(se hrănesc prin osmoză)
- -tubul digestiv comunică cu exteriorul prin orificiu buco-anal;
- -sistem excretor şi reproducător, dezvoltate
- -respiraţia este cutanee;
- -înmulţirea este sexuată, indivizii fiind hermafrodiţi;
- -nu au organe de simţ;
•Clasificare în trei clase:
a. Clasa turbelariate – cuprinde planariile
b. Clasa trematode – cuprinde viermii inelaţi
c. Clasa cestode – cuprinde teniile parazite
 VIERMI CILINDRICI(Încrengătura Nematelminthes)
- -sunt liberi sau paraziţi la om, animale, plante;
- -au corpul moale, cilindric, ascuţit la capete, nesegmentat şi acoperit cu o cuticulă;
- -au sistem digestiv cu orificiu bucal şi orificiu anal;
- -nu au sistem respirator, circulator şi nici organe de simţ;
- -sexele sune separate, majoritatea cu dimorfism sexual;
- -respirația este anaerobă
- -corpul se mișcă liber în intestin
- -nutriția, heterotrofă, este parazită
- -majoritatea sunt paraziţi) cei mai periculoși fiind limbricul (Ascaris lumbricoides),
oxiurii și trichina(Trichinela spiralis)
 VIERMI INELAŢI(Încrengătura Annelida)
- Corpul este format din segmente asemănătoare(metamere) şi este acoperit de o
cuticulă umedă şi transparentă cu rol în respiraţie;
• Clasificaţi în 3 clase:
a) Clasa Oligochete – râma
b) Clasa Hirudinee – lipitoarea
c) Clasa Polichete – viermi marini
•Apare sistemul nervos ganglionar scalariform, organele de simţ(ochi simpli, antene),
sistem circulator închis şi sânge cu hemoglobină;
 • Respiraţie cutanee;
• Sistemul digestiv şi sistemul exctretor au forma unor tuburi ce străbat metamerele;
• Pe părţile laterale ale corpului pot avea apendici: parapode, peri chitinoşi, cheţi.
• Exemple: râma (Lumbricus terrestris), lipitoarea (Hirudo medicinalis), viermele roşu
(Tubifex tubifex).
 MOLUŞTELE (Încrengătura Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale.
Denumirea de moluște provine din latinescul molluscus (mollis însemând moale) și
reprezintă principala caracteristică a corpului acestor organisme. Printre reprezentanții
moluștelor sunt scoicile, melcii, sepiile, caracatițele. Sunt metazoare celomate
protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției, unele au devenit asimetrice
(majoritatea melcilor). Sistemul nervos la moluște este de tip ganglionar și constă în
ganglioni nervoși, concentrați în partea anterioară a corpului, și în cordoane nervoase,
care pleacă de la ganglioni spre toate organele corpului. Organele de simt sunt bine
dezvoltate la moluștile mobile în special la cele răpitoare și slab dezvoltate sau lipsesc
la cele bentonice și la cele puțin mobile. Reproducerea la moluște se face prin ouă.
 ARTROPODE:
 păianjeni:
- nu au antene
- corp format din cefalotorace şi abdomen
- o pereche de chelicere
- 4 perechi de picioare
- respiraţia prin plămâni şi trahei
 crustacee:
- 2 perechi de antene
- cefalotorace şi abdomen
- 5 perechi de picioare
- respiraţie prin branhii
- unele năpârlesc
 miriapode:
- au o pereche de antene
- corp segmentat
- la fiecare segment este o pereche de picioare articulate
- respiraţie prin trahei
 insecte:
- o pereche de antene
- cap, torace şi abdomen
- 3 perechi de picioare
- 2 perechi de aripi
- respiraţia prin trahei
- dezvoltarea prin metamorfoză la majoritatea
 Echinoderme
- sunt metazoare tridermice, celomate, deuterostomiene
- simetria este radiară la adulți și bilaterală la larve
- corpul poate fi aplatizat, sferic sau cilindric
- scheletul dermic cu spiculi sau plăci calcaroase
- cuprind stele de mare, arici de mare, crini de mare, castraveți de mare
  Vertebrate (au coloană vertebrală): peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere.
 PEŞTI
- -trăiesc în apă;
- forma corpului este hidrodinamica;
- au solzi osoşi înfipţi în piele;
- schelet intern(cartilaginos sau osos);
- înotătoare perechi şi neperechi;
- respiraţie prin branhii (cu unele excepţii);
- temperatura corpului variabilă;
- majoritatea se înmulţesc prin ouă din care iese puietul;
- fecundaţia externă (cu unele excepţii – speciile vivipare) -peștii cartilaginoși (rechinii)
au schelet cartilaginos, vertebrele înlocuind în mare parte notocordul -peștii osoși
(sturionii : morun, nisetru, cegă; teleosteenii: crap, știucă, păstrăv, cod; peștii dipnoi și
crosopterigienii).
 AMFIBIENI este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite.
Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ
350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibienilor se
împarte în categorii: Caudata - amfibieni cu coadă - și Ecaudata - amfibieni fără
coadă. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obișnuit, salamandra cu pete etc., iar
din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște. Pielea amfibienilor este subțire,
lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la
respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii,
precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea
amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și
sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători.
Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde de
mărimea broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană mănâncă aproape orice poate
înghiți, inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte broaște-bou.
După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o
prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită
de vie. Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic.
Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”.
Aceștia au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-
mormoloc-adult.
 REPTILE
- adaptate la viaţa de uscat;
- corpul este alungit, fusiform, diferențiat în cap, gât, trunchi si coadă;
- solzi cornoşi;
- au patru membre (cu excepţia şerpilor);
- respiraţia prin plămâni;
- temperatura corpului variabilă;
- aparat digestiv dezvoltat; limba este mobilă și îndeplinește funcția gustativă și tactilă,
iar la unele reptile (șerpi) și pe cea olfactivă;
- aparatul excretor este reprezentat de doi rinichi;
- cu rare excepții( crocodili, la care inima este tetracamerală), la reptile inima continuă
să fie tricamerală;
- înmulţirea prin ouă şi dezvoltare directă;
- apar anexele embrionare: amniosul şi alantoida - fecundaţie internă.
 PĂSĂRI
- -adaptate la zbor;
- au pene, fulgi, puf;
- au 4 membre; cele ante- riare sunt transformate în aripi - picioarele acoperite cu solzi;
- au cioc lipsit de dinţi (cu unele excepţii);
- -la majoritatea, oasele sunt pneumatice;
- respiraţie prin plămâni;
- temperatura corpului este constantă (+ 42 ° C);
- înmulţirea prin ouă pe care le clocesc.
 MAMIFERE
- adaptate la diferite medii de viaţă;
- corpul este acoperit cu păr;
- au 4 membre;
- dinţii sunt adaptaţi la modul de hrănire;
- respiraţie prin plămâni;
- temperatura corpului este constantă (+ 37° C);
- la majoritatea, embri- onul se dezvoltă în uter;
- nasc pui vii pe care îi hrănesc cu laptele produs de glandele.

BIBLIOGRAFIE:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Amfibieni
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Molusc%C4%83
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Regnul_Animalia