ATLASUL LUMIU
ROMAN IÂ
ROMÂNIA
Suprafată :
237 .500 km2
Pozitie geografică :
latitudine nordică
43° 15' - 48° 15' şi
longitudine estică
20° 15'- 29° 41'
Popula ,kia :
22 .760 .449 locuitori
Densitatea
popula#iei :
96 locuitori/km2
Capitala şi ora ;uI cel
mai mare :
Bucureşti,
(2 .064 .474 locuitori)
Limba of icială :
româna
Produse importate :
maşini, titei, cocs,
minereuri feroase,
vehicule, fier.
Produse exportate :
maşini, echipament
industrial, cherestea,
produse petroliere,
cereale, bovine, came .
Moneda natională :
leu
Produs intern brut
(PIB) :
22 .759 milioane dolari
americani
Forma de stat :
republică
AŞEZARE
® GEOGRAFICĂ
Munţii Carpati se extind in
directia nord - sud în
centrul tării, continuându-
se prin Alpii Transilvăneni,
şi atingând altitudinea de
2548m în Muntele Negoiu .
La vest de aceşti munti
este situată Câmpia
Transilvaniei, un bazin de
400-500 m, iar în vest se
află zone de şes cu soluri
de loess .
CLIMĂ
® Clima continentală
central-europeană se
manifestă prin ierni
1
UCRAINA
~~ SUCEAVA °
O rv,
7- f P' BISTRITA Pienoaw O
6n
n s .
ROM1~N
CLUJ- i 0 0 ~' o-
NAPOCA / -• PIATRA°
' o ° NEAMT
O
TURDA O¢ ¢ 7 BACAU
3 ®' o 50 100 km
STÂRGU wad ;,ns p
¢ S y MURE$ .- 'O'
O ¢Q
~
C>
S
MEDIA$
O •a BARLAD
ONEŞTI
,,
ALBAIULIA o` SFĂNTU
DEVA
R O M A N 1 A GHE.RGHE
HUNEDOARA •
SIBIU BRA$OV
C ,,_ mawenne
<,
O Cc PETRO$ANI ^.
REşITA ~ Y .I dip~`a i s,4 . ae
: zsr? C0
m sen,e 'Q 0~\~
a
¢
o Ba
° 3 14c5 O (Q TARGUJIU RAMNICU
G (~ Q • VALCEA SubCdIP° r BUZAU
O
• PLOIEŞTI
° C S u b c a r p° S ' 0 e ş c
TĂRGOVIŞTE ,a
~. 0 t 1 PITEŞTI rn c
9 t n i a
DROBETA .
e e
URNU SEVERIN 5'
P o d, ş u' 1
BUCUREşTI FETEŞTI Q
'0
CÂLĂRA¢I
O O
OLTENITA CONSTANTA
IUGOSLAVIA BULGARIA AGări rOP-o-GRĂF
friguroase şi veri destul de gaz, iar restul de 23% este regimului comunist, dar in România, reprezentând
fierbinti . În Bucureşti dat de hidrocentrale . 1991 guvernul a permis cele mai însemnate căi
temperatura medic a lunii restabilirea proprietătii pentru transportul de
iulie este de 23 °C, cea a AGRICULTURĂ private a parcelelor de marfă, este de 11 .348 km,
lunii ianuarie este de -3° C, 46 % din suprafata până la 10 hectare . 27% din care 3328 km sunt
iar cantitatea de precipitatii totai.1 este cultivată, iar din teritoriul tării este electrificaţi . Reteaua de
anuală este de cca . 60 cm . 19% se foloseşte ca acoperi( de păduri, drumuri publice totalizează
păşune . Mai mult de un industria de cherestea şi 72 .799 km, din care mai
MINE P 7, sfcrt db, , , ,yulatie este de mobilă sunt dezvoltate, puţin de jumătate sunt
INDUSTRIE an„ajată in agricultură. drumuri asfaltate .
ENERGETICĂ s cnuri arabile foarte INDUSTRIE
Productia de titei c :,Lc de fertile se găsesc în zonele Industria grea ORASE
aprox . 6,6 milioane tone, de şes din Câmpia cuprinde otelăriile din Bucureşti, pe malul
iar exploatarea de gaz Transilvaniei, Câmpia Hunedoara şi Reşita, iar râului Dâmbovita, este cel
metan din apropierea Română, Moldova şi industria chimică este şi ea mai mare centru industrial
Clujului atinge 28 .000 câmpiile din vestul tării. Se prezentă in majoritatea al tării. 51% din populatia
metri cubi anual . În cultivă pretutindeni grâu, oraşelor mai mari . României trăieşte în
Carpatii Occidentali, în porumb, floarea-soarelui, I Dezvoltările actuale au mediul urban, iar acest
Petroşani, se extrag anual sfeclă de zahăr şi cartofi . vizat mai ales creşterea procent este în continuă
43 de milioane tone de Lângă Oradea se cultivă producţiei de bunuri de cre5tere . Al doilea craş ca
lignit . Energia electrică cânepă, în Câmpia larg consum . mărime este Braşovul, cu
este produsă in proportie Română tutun, iar în o populatie de 323 .835
de cca . 77% de Moldova sunt zone TRANSPORTUL locuitori . Constanta
termocentrale, care viticole . Fermele au fost Lungimea totală a (350 .476) este cel mai
folosesc lignit, petrol şi colectivizate în timpul retelei feroviare în mare port.
a
EUROPA CENTRALĂ