CEHIA
Suprafata : 78 .864 km'
Pozitie geografică :
între latitudinea nordică 48° 37'
si 50° 56' şi longitudinea estich
12° 12' şi 18° 45'
Populatia : 10 .400.000 locuitori
Densitatea popuIatiei :
131 locuitori/ km'
Capitala ;i ora;ul cel mai
mare :
Praga (Praha) 1 .217 .000
Limba oficială : ceht
Produse importate:
combustibile, minereuri,
vehicule de transport, confectii
Produse exportate :
lignit, lemn, maşini, textile,
încalt)tminte, sticllrie, produse
de consum, here, carne, peste
Moneda natională :
coroana (1 coroanh = 100 haleli)
Produs intern brut (PIB) :
34.534 milioane USD
Forma de stat: republics
A$EZARE GEOGRAFICĂ
"fara se împarte in Cehia
propriu-zisă şi regiunea Morva .
Bazinul Cell este înconjurat de
munti de înaltitne medic. Cei
mai înalti munti sunt in
Muntele Uriaş (Snezka, 1602
ni) . Râul principal este Elba
(Labe, 370 km), deşi Moldova
(Vltava) este niai lung (430
km). Pe Suprafata tilrii se
gilsesc 455 lacuri naturale,
21 .800 de baraje şi heleşteuri,
numeroase izvoare minerale şi
statiuni balneo-cliniaterice .
CLIMA
Continentala şi umeda,
cu veri scurte şi ierni friguroase .
Temperatura medic a lunii iulie
este de 20 °C in zonele de elm-
pie, iar in munti 8-11 °C . Tent-
peratura inedie a lunii ianuarie
se Situeaza între -1 °C şi -2 °C in
zonele de câmpie, şi între -5 °C
şi -7 °C in munti. În Praga tem-
peratura medic anuall in ianu-
arie este de -1,5 °C, in iulie 19,4
°C, rat cantitatea de precipitatii
medic anuală este de 483 mm .
0 MINEREURI
Cărbune şi lignit se
găseşte în regiunile Most,
Chomutov, Kladno, Ostrava şi
Socolov. Cea mai extinsa zonă
de extragere carbonifera exte-
rioara se ghseşte în Socolov (15
milioane tone anual). Rezervele
de carbune se află in proportie
de 90% in zona Ostrava. Se
exploateazil de asemenea calcar
şi nisip fin, acesta clin urmă
fiind utilizat pentru fabricarea
faimoasei sticle de Cehia .
s,,
ENERGIA
1! 22°i,, din energia electric)
se produce in centrala atomică
• PA
;Qhomnto •: • "01
• Karlovy vary !(
• Klihin
PRA
• Przi ram
Cimnipia
• Ceske Budejovire
de lângl Brno . 68°/u provine clin
termocentrale alimentate cu
lignit, iar restul este dat de
hidrocentrale .
AGRICULTURA
Suprafata este cultivata în
proporlie de 55%. Principalele
culturi Stint cele cle grău, sfeclă
de zahar, tomate, orez, ponunb,
orz, şi hamei . Cehia exporta
lactate, carne şi peste : crapul
crescut în heleşteurile din sudul
Cehiei . Vila de vie se cultivl în
Mikulov din regiunea Morva .
PRODUCTIA
FORESTIERĂ
Pldurile furnizează annual 11
milioane metri cub de material
lemnos.
INDUSTRIA
În Cehia se produc
anual 7,96 milioane tone de
otel . Alto ramuri importante
stint : industria cimentului,
industria vehiculelor, industria
chimicil, industria sticlei, încăl-
thmintei precum şi industria
lemnului . Berea ceha este de
faimă monclialh .
TRANSPORTUL
Lungimea retelei ferovia-
re este de 9000 km (din care
2593 km electriticati), jar
şoselelor 55 .557 km .
M ORA$E
Capitala, Praga (Praha)
este situată pe maCil râului
OLONIA
• Liberee__ .
J ablonec
t.llada Boleslav . 'b
Krălove
ubice '
Elba
Opava
~ Ostrava
~lomouc
Prostejov
j
'e ma • Jihlowa
AUSTRIA
Trnava
• Bratislava
Moldova, 51 este un important
centru industrial. Brno, al doilea
oraş ca miirime (390.000
locuitori), se reinarcit pi-in
indutria de maşini si textile .
Ostrava (331 .200) este control
industriei grele . Alte oraşe mari
stint : Plzen (175 .000(, Olomouc
(107 .000), Liberec (1(14 .000) şi
Hradec Krâlove (100.000) .
TURISM
DuIa caderea comunis-
mului clin 1989 Cehia este vizi-
tatl de 60-80 milioane de turişti
străini pe an . Are peste 50 de
statiuni balneo-climaterice, printre
careKarlovy Vary (Karlsbad) şi
Mariânske Lâzne (Marienbad) .
SLOVACIA
Suprafata: 49 .036 km'
Pozitie geografică:
între latitudinea norclică 47° 44'
si 49 ° 37' şi longitttdinea estich
16' 50' si 23° 34' .
Po u I aP tia : 5 .314 .000locuitori
Densitatea populatiei :
109 locuitori/km'
Capitala şi ora;ul cel mai
mare : Bratislava (410 .000)
Limba vorbită :
slovaca, maghiaril (11% maghiari)
Produse importate:
titei . gaz metan, produse
chimice, maşini, automobile,
instrumentc electronice . alimente
Produse exportate :
otel, textile, conserve, produse
chimice, maşini agricole
Moneda natională : coroana
slovacă (1 coroana = 100 halicii)
aşe cu peste 100000 de lomitori
Orefe cu peste 10000 de locuitori
* Orate cu mm putin de 10 000 de locuitori
• Karvina
P erov
imerniki
• zilina
• Martin
• Nitra
Produs intern brut (PIB) :
13 .640 tnilioane USD
Forma de stat :
republică
A5EZARE GEOGRAFICĂ
.
© Cele mai inalte vârfti lri
din pat tea nordicl a Carpatilor
se afla in tatra ; punctul cel mai
înalt este Vârful Gerlach (2655
m) . În sod se întinde câmpia
fertilă a celui mai mare râu al
Slovaciei, Dunilrea .
CLIMA
® Este continentalil şi
umedl, cu ierni reci şi veri
calde . Ploile Stint frecvente
primavara si vara, în zonele de
şes mcdi este de 400 mm . iar
in zonele tnontane 1000 mm .
larna precipitatiile soot sub
forma de zapadil. Cantitatea
medie a precipitatnlor este die
49 mm pe an . În Bratislava
temperatura medie a lunii
ianuarie este de -7 °C, iar cea
a lunii iulie 19,0 °C .
MINEREURI
Anual se exploatează
281 tone de cărbune bran, 163
tone minereuri felOaSe . Si 13 /1
milioane tone de lignit .
ENERGIA
Pe baza planurilor
jumatato clin pioductia de
energie electrich se datoreazil
centralei atomice de k nga
Mochovce (Molli) . Exista si o
hidrocentralh pe Dunare, la
Gabcikovo .
INDUSTRIA
Sc remarcă prin produc-
EUROPA CENTRALĂ
• Presov
• Kosice
120 km
t
tia (le fonth, ciment, sticla şr
produse chimie . Industria
uşoarl este reprezentată mai
ales prin industria textilit şi cle
încăltăminte .
AGRICULTURA
Principalele produse ale
agrculturii sunt : giâul, sfecla de
zahăr, canofii, orzul şi poni n
bul . Creşterea animalelor se ba-
zează pe porcine (2,1 milioa-
'ne), bovine (992,900 vite) si
celvine (411 .400 or) .
T PRODUCTIA
FORESTIERA
A
Productia de lemn a scazut de
la 5,2 milioane m' in 1991 la
3,9 tnilioane m' în 1993 .
TRANSPORTUL
Chile feate se extind pe
o lungime cle 3661 km (1408
km electriticati), iar drnmnrilr
publice formează o retea de
17 .685 km lungime . Transponul
se desfa5oara in procent dc
73% prin căile feroviare .
TURISM
El DuPă clderea re €,gimultti
comunist în 1989 turismul a
cunoscut o oarecare scadere . În
1993 numărul turiştilor straini a
fost de 1 .067 .739 .
ORA$E
CaPitala de pe maItrl
Dunării, Bratislava . este port
fluvial şi centre industrial .
Alto oraşe importante Suns :
Kosice (238 000), 2ilina
(85.000 locuitori), Presov
(90.000 locuitori) şi Nitra
(92 .000 locuitori) .