ATLASUL LUMII 5

Belgia
Suprafata :
30525 kin'
A5ezarea geografică :
latitudine nordică 49°30'-50°30'
latitudinc estică 2 ° 35'-6° 25'
Populatia:
10 054 000 locuitori
Densitatea populatiei:
323 locuitori/km'
Capitala şi cel mai mare ora ;: Populatia :
• Oraye cu este 100 000 de locuitori
Bruxelles (970 000 locuitori) 367 000 locuitori
orase cu peste 10000 de locuitori
Limba oficială : Densitatea populatiei :
• Oraye cu mai pulip de 10000 de-locuitori
flamanda, franceza, germana 142 locuitori/km'
Produse importate : Capitala 5i cel mai mare ora$:
(ilei şi produse petroliere, Mama Nordică • `y er„my . . Luxemburg (76 000 locuitori)
produse chimice, mijloace de /- Zegbruge Limba oficială :
:emecze
p ~-
Turnhou~'
~J . `'`
transport, diamant, metale Oosteitde --, Brugge 1~ ANTWERPEN
tranceza, germana şi
neferoase, fier şi olel Antwerpene1, u y luxemburgheza
Produse exportate: etAe urâeâr,cet, . ..r7 u°wt Produse importate :
fier şi olel, produse chimice, ,LIMBOURGP ~ materii prime, alimente, articole
mijloace de transport, materiale O _ "~Q,r,
ee, n9en ~ :. cle uz comun
w eoroet
xemmewerg (FLANDRIA)
sintetice, textile (156 m) O Zolder Moneda natională :
t>er^e
Moneda natională : ', a q, Koritijk O O Gen Franc luxemburghez (1 franc =
gRUXELLES/ rl sseit
Franc belgian (1 franc = 100 O Leuven 100 centime)
centime) Ronse 200 - 656 Produs intern brut (PIB):
•
Produs intern brut (PIB): Tongeren ~, '-~ prior 13 700 milioane de dolari SCA
209600 milioane de- dolari SUA 111 Forma de stat :
Forma de stat : uper principat
Lieg~ Verviers E
monarhie constitutională ; regat .

CARACTERISTICI
GEOGRAFICE
Tărmul belgian are lungimea
de 66 kilometri şi este mărginit
de un şir de dune continue. În
spatele lor se află câmpia
polderilor, recuperată din mare .
Spre interiorul tării urmează
câmpia Flandrei, care este
acoperită cu un strat
sedimentar depus de mare.
Partea estică a câmpiei s-a
format din depunerile fluviului
Schelde. Între capitală şi valea
Sombre-Meuse (Maas) se
intinde un podiş de înăltime
mică, in spartele cărtlia începe
lantul munlilor Ardenne .
Munlii exteriori formati din
greste au inăltimea pănă la 300
m si sunt străbătuli de ape cu
matca scobită in solul calcaros .
Către sud aceste dealuri sunt
din ce în ce mai dezmembrate .
Masivul cel mai înalt al
munlilor Ardenne ajunge la 600
m, fiind format din roci
străvechi şi acoperit cu păduri
şi mlaştini.
® CLIMĂ
Datorită influcntei
oceanului, clima Belgiei este
moderată, bogată în precipitalii .
Temperatura medie in Bruxelles
ese 2 "C şi 17 'C in ianuarie
respectiv în august .
Spre interiorul continentului,
iama este din ce în ce mai
rece . Pe vârfurile munlilor
Ardenne, temperatura medie
e 17 "C vara şi sub 0 "C
iama . Precipitatiile medii la
(ărmun sunt de 80 cm şi scad
către interioml uscatului, dar în
zona muntoasă din regiunea
u dică ajung până la 100 cm .
ZĂCĂMINTE
Minele de cărbune din
valea fluviilor Sambre şi Meuse,
care s-au format în epoca de
carbon, joacă un rol important
în economia energetică a
Belgiei, precum şi zăcămintele
de gaze naturale şi litei. În
munlii Ardenne fimctionează
numeroase hidrocentrale. Unicul
zăcămănt al fluviilor Sambre şi
Meuse, si al regiunii Kempen,
este cărbunele . Mineritul de
cărbune reprezintâ o bază a
economiei belgiene . Centrele
industriale sunt: Mons (Bergen),
La Louviere, Charleroi,
Namur/Namen şi Liege/Luik . Azi
Genk este cel mai insemnat
centru de minerit, deoarece cele
din zona Mons sum aproape
epuizate .
INDUSTRIE
Belgia este o lară
puternic industrializată . Industria
de olel şi maşini sunt deosebit
de dezvoltate, dar şi metalurgia
de neferoase este însemnată .
Industria textilă este de renume
mondial . Pe lăngă prelucrarea
traditională de in, humbac şi
dantelărit, s-a dezvoltat si o
industrie puternică de prelucrare
a bumbacului şi a celofibrei. În
zona combinatelor petroliere de
la Antwerpen s-a dezvoltat o
industrie chimică puternică .
LIEGE
't'o?
P tr ,. prst^e
P-gplnize
(SSV u
F-1 deJ
LleyL v1ti ' L
Ba ogn •`v '"' S
AR~
LncdelngLIPr' ,
Hautrsu
autrsure
re "SUre Dlekr,n
LUXEMBURG .- Ettelbruck + -'
• dange { Mersch
BONI, PAYS
Ccwmad)
LUXEM URG
OO
AGRICULTURA fluviul Schelde, iar cu Liege
Din totalul suprafetei, prin canalul Albert . Gent este
25% este arabilă şi 21'Yo cel de-al treilea ora5 ca mărime,
păşune . În economule eficace avănd 230000 de locuitori . Este
ale fermierilor lucrează 5% din mai îndepărtat de tărm, şi a
populalia activă, şi produce 2% devenit faimos datorită
din PIB . Pe polderi, în muntii industriei textile, dar azi 5i
Ardenne si în zona Kempen- industria modernă de
ului există crescătorii mari de electronică este semnificativă .
bovine şi centre de Alte oraşe industriale sunt Liege
industrializare a laptelui . Pe (195000 locuitori) 5i Charleroi
câmpia fertilă a Flandrei (207 000 locuitori) .
acoperită cu loess se cultivă
grâu, orz, sfeclă de zahăr, LIMBI
hamei şi cartofi . În Bruxelles 5i 19 Cele doua comunităli
în celelalte oraşe mari - de etnice majore sunt: la sud
multe on in sere - se cultivă vallonii (33% din popula(ie),
legume şi fructe . Pădurile vorbind limba franceză şi
ocupă 21% din suprafata hlrii, tlamanzii la nord (55% din
mai ales la sud . În ciuda populalie) . Linia de demarcalie
regresului, pescuitul este şi azi geografică între limbi se
însemnat în oraşele Oostende situează la sud de Bruxelles, pe
şi Zeebruge . linia ce leagă Ronse cu
Tongeren . La Est de Liege
ORA$E există o comunitate germană
97% din populalie mică, numărănd circa 68000 de
locuieşte la ora5 . Capitala persoane.
Buxelles este un centru
industrial, comercial şi cultural, LUXEMBURG
totodată găzduieşte sediul Suprafata :
Uniunii Europene . Portul cel 2586 km'
mai important, Antwerpen, cu Asezarea geografică :
o populalie de 468000, este latitudine nordică 49 °26'-50° 10'
legat cu interiorul tărit prin latitudine estică 5 ° 44'-6 ° 31'
CARACTERISTICI
GEOGRAFICE
Treimea nordică din suprafata
Luxemburgului este continuarea
I
munlilor Ardenne. Cel mai înalt
vărf este Bourgplats (599m) .
n Partea sudică, Bon Pays sau
ţ
Gutland, este ondulată şi se
GERMA- întinde la extremitatea bazinului
NIA Paris, fiind străbătut de văile
fluviilor Alzetie şi Mosel .
d,ternac
CLIMĂ
Ca şi clima Belgiei, este
oceanică, dar deoarece este mai
w
spre interioml uscatului, verile
At,eUe C sun t mai calde . Temperatura
. Sett ,b
U medie este de' 2 " C jama şi 19
C vara . Precipitatiile medii
anuale sunt de 20 cm .
INDUSTRIE
Din cărbunele si
minereurile de fier importate,
industria metalttrgică produce
anual peste 3 milioane de tone
de otel . Din 1984 Luxemburg
este membru al uniunii
economice Benelux. 33% din
populalia activă lucrează în
industria de maşini, 4% în
agricultură şi 63% în domeniul
prestărilor de servicii .
AGRICULTURA
Partea arabilă reprezintă
5% din suprafata totală, iar 22°%d
este păşune . Produsele majore
sunt : orzul, grăul, cartofii,
ovăzul şi strugurii . În zona
Gutland-ului intloreşte industria
cărnii şi a laptelui, iar la sud se
cultivă legume şi fructe .
•
ORA$E
Luxemburg : capitală,
cent u comercial şi administra-
dv, sediu pentru numeroase
organizatii europene .
•
LIMBA
Limba oficială in
Luxemburg (letzenbuergesch)
este de origine germană .

EUROPA DE VEST