Sunteți pe pagina 1din 1

ATLASUL LUMII 8

FINLANDA
FINLANDA
Suprafa)a:
337 032 km'
A;ezarea geografică :
Iatitudine no dicd:59 °30' - 70° 50'
Longftudine esticA:19 '70'- 31 ° 35'
(Inclusiv insulele Aland)
Populaxia :
5 029 000 locuitori
Densitatea populaXiei :
16 locuitori/kni
Capitala : ploatează lutul in vederea fab-
Helsinki (492 000 locuitori) ricdrii de cărămidă . Lutul special,
Limbi oficiale: ce se găseşte in împrejurimile
Finlandeza şi suedeza • Oraş cu peste 100 000 de locuitori capitalei Helsinki este materia
Importă : * Ora; cu peste 50 000 de locuitori ; prima a pro0uctiei de portelan.
maşini unelte, litei şi produse Ora$ sub 50 000 de locuitori
petroliere, produse chimice, olel, TRANSPORTUL
textile, vehicule şi alimente Din cele 5883 de kilometri
Export.): de căi ferate s-au electrificat
Hînie, celuloză, fumituri, buşteni, 30%. Reteaua de drumuri publi-
produse din letnn, vapoare, ce are 129 246 de kilometri, din
mbrăcăminte care 40% in proprietate privată .
Moneda oficială: Căile de transport fluvial au lun-
marca finlandeză gimea totală de 6675 km, toto-
(1 markka = 100 pennia) dată traficul naval între insule şi
Produsul intern brut (GDP): de-a lungul coastei este însem-
- 7 900 milioane de dolari SUA
nată . Pe un sistem de canale cu
Forma de guvernămînt : lungimea de peste 9000 de kilo-
republică metri se transportă buşteni pen-
tru constmctii . Comertul Finlan-

M CARACTERISTICI
GEOGRAFICE
m picioare
dei se desfăsoară in principal pe
mare, chiar şi cu vecina ei, Sue-
Tara este în cea mai mare pan dia, deoarece sistemele de căi
de joasă altitudine . Cel mai înalt 2000 6560 ferate difetz prin ecanament .
punt este vîrful Haltiotuntuti, ce Flota maritimă comercială are 79
1000 3280
se atlă in Lapon, in Nord-Vestol nave eu capacitatea de o mie de
500 1640 tone sau mai mult. Cel mai
lării, avînd înăltimea de 1328
metri . Altitudinea medie este de 200 656 mare port este Helsinki.
150 metri, dar cîmpiile de pe lîn- 0 0
gă coasta din sudul şi vestul 91r6 AGRICULTURA
200 656
abia sunt la 20 de metri . Denu- Doar 7% din suprafata
mirea tării în finlandeză este Suo- m picioare lării este arabilă, şi încă un
mi, adică "Tara lacurilor" . Cele procent este cu păşune. 9% din
aproximativ 55000 de lacuri aco- populatia activă lucrează în agri-
peră 10% din suprafala totală a cultură. Se cultivă în principal
lării . Majoritatea lor s-au format grîu, orz, şecară, ovăz, canofi, si
in era glaciară în adînciturile cre- teritorii însemnate sunt folosite
ate de gheală şi prin depunerile ca finele. Efectivul de bovine es-
de aluviuni ale fluviilor . Cel mai te de 1,4 milioane, de porcine
• Whimdld
,C
mare dine sistemele de coline 1,3 milioane iar undeva peste 6
morenice se întinde în jurul lacu- ~~~~USIM'AA milioane este numărul păsărilor
lui din sudul Tampere-ului. ~~ . rl LnINKI de curte . Număml de reni se es-
Regiunile pe lîngd coasta sudică timează la 364000. Terenurile
f
sunt cele mai fertile din tard . e o
potrivite pentru agriculmră se
Hanko' A , simează în sudul lării . Un sfen
Inww• Aw.a
.,;j
CLIMA din gospodării au sub 20 de
® Temperatura medie în Hel- hectare, iar trei sferturi î5i desfă-
sinki este de -6°C în ianuarie şi PADURILE produc nu numai cherestea, dar importante sunt industria de şoară activitatea pe un teritorm
17°C în iulie . Mergînd spre nord, Suprafata Finlandei este o şi prelucrează în continuare. mase plastice si cauciuc, industria sub 5 hectare, Acestea s-au
temperatura devine din ce în ce acoperită de păduri în proportie farmaeeutieă şi electronică . instalat în împrejurimile lacurilor
mai scăzută . În sud, iama durea- de 66% . Industria lemnului pro- ECONOMIA ENERGETICA şi pe terenurile despădurite . La
z~ 3-4 luni, dar regiunea din duce în principal hirtie şi fumi- 51 INDUSTRIA MINERITUL nord sunt mad crescătorii de
nord este acoperită eu zăpadă turi. Veniturile economiei Finlan- Energia cascadelor se utilizează Finlanda este bogată în reni .
din octombrie pînă în aprilie sau deze provin în 40o%% din prelucra- în hidrocentrale . Necesarul de zăcăminte de cupm, fier, nichel,
argint, plumb, crom cobalt mer-
chiar mai molt. lama toate apele
curgătoare si lacurile îngheată . La
rea lemnului . Finlanda este cel
mai mare exportator de celuloză
energie al lării este acoperit în
proportie de 22% de hidrocen- cur, vanadiu şi zinc . Combus- 0 POPULATIA
Popoml Finlandei este de
Cercul Polar de Nord, de la stir- din Europa, al doilea ca expor- trale, 20% de centrale nucleare şi tibile fosile nu sunt, deşi în sate origine scandinavo-baltică, dar
şitul lunii noiembrie pînă la tnij- tator de hînie şi al treilea ca mai molt de jumătate de termo- se utilizează mrba pentru lapon i provin din Asia . 93% din
locul lunii ianuatie, este înmneric exportator de furnituri . Majorita- centrale în care combustibilul încălzire. Mineritul de cupm în populatie are limba matemă
complet, in ionic - iulie însă tea pădurilor sunt in proprietate este tileiul provenit din import . Outokumpu datează încă din finlandeza . 89% din populatie
soarele nu apune deloc ("_Nopli privată . Exploatarea lemnului se Cele mai importante ramuri ale 1910, şi este tolosit de industria este de religie luterană, iar
albe "). Vara regiunea mlăştinoasă face în principal pe teritoriile industriei sunt metalurgia şi pre- electronică . Zăcămintele de mine- aparline bisericii ortodoxe.
la nord de Cercul Polar de Nord, sudice, deşi pădurile se întind lucrarea lemnului . Centrele meta- reuri de fier din zona
este plină de Smtari . Cantitatea peste Cercul Polar de Nord. Din lurgice si de constructii de maşini Otanmănki, soot pe locul doi ca ORASELE MARI
medie anuala de precipitalii în cele 30-31 milioane de hectare stint : Helsinki, Tampere, Turku şi importantă . Vanadiul şi cobalml 7R62% 62/o
0 din finlandezi locu-
Helsinki este de 65 cm . Regiunile de păduri, pe 19,7 se desfăşoară alte oraşe mai mici . Această ram- sunt componente ale diferitelor iesc în mediu urban . În Helsinki
nordice sunt mai secetoase, silvicultură organizată . Pe lîngă ură acoperă 300A din exporuil aliaje speciale de otel . Finlanda se concentrează 20% din popula-
cantitatea medie de precipitatie lacuri şi gurile fluviilor s-au tării. Industria navală produce în este al şaselea producător pe lia Finlandei, Tampere are
anuală fiind de circa 40 cm, din construit gatere şi fabrici de principal bacuri şi nave spărgă- nivel mondial de aliaje de c 17-500 de locuitori iar Turku are
care 30% este zăpadă . celuloză. Majoritatea fabricilor toare de gheată. Alte ramuri cromat . În multe locuri se ex- 159000 .

EUROPA DE NORD