Sunteți pe pagina 1din 1

EUROPA DE NORD

DANEMARCA SI
∎ INSULELE FEROE
∎r
DANEMARCA
Suprafal;a :
m

20
picior
INSULELE FEROE,

EUROFA -

INSULELE BRITANICE

Skagefi s
43080 km'
Aşezarea geografică :
Latitudine nordică 53 ° 34'-57 ° 45' Hirtshals
656
Longitudine estică 8 °05'-15 ° 12'
Popula~ia : Frederikshavn
5119000 de locuitori
DANEM CA
Densitatea populaxiei :
120,1 locuitori / km
Capitala ;i cea mai mare
localitate : SUEDIA
Copenhaga (1343000 locuitori) INSULELE FEROE
Alborg Katlegu)
Limba de stat : Suprafal:a :
Daneza 1400 km`
Principale articole de import : A5ezarea geografică între:
Utilaje - maşini, combustibil, t/,,rd Latitudine nordică , 61'26'-(i2'24'
produce chimice, cereale, Longitudine estică 6°15'-7°41'
ja,,,,de,c cyr,r
hârtie, fier şi olel, textile . Populaxia :
Principale articole de export : Randers Km +'287 de locuitori
Alimente, printre care carne de
50
Densitatea populaXiei :
pore şi peste, maşini - utilaje, 34 locuitori/km'
0 25
mobilă, produse chimice, Capitala :
produse electronice.
mile
Thorshavn (14547 de locuitori)
Moneda natională : Limba de stat :
Coroana daneză (1 krone = Feroeza, Daneza
100 ore) Principale articole de import:
Produsul Intern Brut (PIB) : Combustibil, alimente, utilaje -
85480 miliarde dolari SUA maşini, textile .
Forma de stat: Principale articole de export :
regal Pete şi produse din peste .
Moneda natională :
CONDITII NATURALE
Danemarca este o lară
cu nivelul foarte aproape de
nivelul mării. Cel mai înalt
punct al ei se ridică doar la
Coroana daneză (1 krone =
100 ire)
Produsul Intern Brut (PIB) :
794 milioane dolari SUA
Forma de stat :
I
173 de metri fail de nivelul Regiune autonomă din cadrul
mării si se află in Yding Danemarcei .
Skovohoj, in Jyllanda de Est .
Peninsula lungă şi îngustă a CONDITIILE NATURALE
Jyllandei (29650 km' ) Există 18 insule locuite .
reprezintă cea mai mare parte Ele constau din bazalt şi tufă
din aria mării, dar de ea aparlin (cenuşă vulcanică) .
încă 406 insule, dintre care 97
sunt locuite . Cele mai mari CLIMA
dintre acestea sunt Fyn, Temperatura medic in
Lolland şi Sjaelland . Suprafala iulie este de circa 10 °C, şi
mării este acoperită de putin peste 0 ° C şi în mijlocul
sedimente din era glaciară . iernii . Cantitatea de precipitatie
Prin centrul Jyllandei se întinde anuală este 1400 mm .
un lanl de coline morenice, iar
la nord de acesta apele
glaciale au depus conuri
aluviale nisipoase . Regiunea soot în proprietate privată şi suprafata tării este utilizată bacurilor; în 1998 s-a realizat
O ECONOMIA
Este cultivata 2% din
suprafata insulelor . Se produc
estică a peninsulei, cât şi mate cele mai multe vase au pentru agricultură, 5% pentru un pod de 17,7 km care leagă in special legume . Cea mai
insulele mai mari (in afară de dimensiuni mici. Diminuarea păşuni . Se cultivă multe plante între ele insulele Fyn şi importantă ocupalie este
Bornholm) sunt acoperite de populaliei de peşti a atras furajere . Principalele produse Sjaelland . Copenhaga este unul păstoritul de oi . Peştele si
aluviuni argiloase care s-au după sine scăderea importanlei agricole sunt orzul, grâul, dintre cele mai aglomerate produsele din peste reprezintă
depus pe stratul de morenă de pescuitului . cartofii, mazărea, plantele aeroporturi din Europa . Cele mai mult de 90% din export.
pe fundul mării din era furajere şi secara. 0 ramură mai importante porturi sunt :
glaciară . Pe acesta s-a format INDUSTRIA eficientă si înfloritoare a Copenhaga, Alborg, Arhus şi
un sol deosebit de fertil, Danemarca nu are industriei agro-alimentare este Esbjerg .
propice agriculturi . Tărmul zăcăminte de cărbune, nici de industria de prelucrare a
este crestat de numeroase fier şi nu există posibilitatea laptelui . Majoritatea
ORA$ELE
golfuri. Mai departe spre est se utilizării energiei apelor, însă gospodăriilor soot mici, si de Din 1417 capitala mării
află insula Bornholm formată are importante zăcăminte de aceea acestea se organizează
este Copenhaga . Deoarece se
din roeS străveche de granit . petrol şi gaze naturale în in colective. Există 2,2
află pe partea estică a insulei
Marea Nordului, milioane de bovine, mai mult
Sjaelland, a avut un control
® CLIMA Are puline resurse naturale : de 9 milioane de porci si 15
permanent asupra intrării pe
Datorită influentei calcar şi grant . Pe caolinul din milioane de păsări . Doar 6%
Marea Baltică . Este centrul
Oceanului Atlantic, iarna este Bornholm se bazează industria din populatia activă lucrează în
industrial şi administrativ al
moderată, uneori friguroasă . În pormelanului . Fabrica Regală de agricultură, dar produc 30%
Copenhaga, temperatura medic Danemarcei . Si in prezent este
Portelan din Copenhaga a luat din export .
un port international, aici se
in luna ianuarie este de 0 °C, fiinmă in 1775 . Industria de
iar in luna iulie este de 17 °C . maşini, de produse electronice desfăşoară aproximativ
CIRCULATIA Sando,~
Cantitatea de precipitatie anuală şi textilă prelucrează materiile Din reteaua căilor ferate, jumătate din comertul exterior .
este de 800 mm. prime importate . Este Al doilea oras ca mărime este ~, •'Husevig
lungă de 2476 km, 225 de km
însemnată industria produselor aunt electrificate . Reteaua Arhus (204000 de locuitori) iar
® PESCUITUL alimentare (prelucrarea laptelui drumurilor publice are o al treilea este Odense (144000 20 40
Tărmul lung şi si a cărnii) şi de asemenea lungime de 70488 km. Din de locuitori) . Cel mai însemnat
oral în partea nordică este
0 10 20
numeroasele golfuri protejate industria produselor cauza numeroaselor insule, mile
au ajutat la crearea unei traditii farmaceutice . legăturile sunt complicate şi Alborg (115000 de locuitori) si
puternice în navigalie, greoaie, de aceea transportul pe tărmul vestic Esbjerg (71000
pescuitul fiind întotdeauna o AGRICU LTU RA cu bacuri este semnificativă . de locuitori) este cel mai
ocupalie însemnată . Cele mai Cu toate că nu peste tot Trenurile din Jyllanda ajung pe important port. 84% din
multe flote de nave de pescuit este sol fertil, 62% din Fyn şi Sjaelland cu ajutorul populatie trăieşte în orase .

EUROPA DE NORD