EUROPA DE NORD
DANEMARCA SI
∎ INSULELE FEROE
∎r
DANEMARCA
Suprafal;a :
43080 km'
Aşezarea geografică :
Latitudine nordică 53 ° 34'-57 ° 45'
Longitudine estică 8 °05'-15 ° 12'
Popula~ia :
5119000 de locuitori
Densitatea populaxiei :
120,1 locuitori / km
Capitala ;i cea mai mare
localitate :
Copenhaga (1343000 locuitori)
Limba de stat :
Daneza
Principale articole de import :
Utilaje - maşini, combustibil,
produce chimice, cereale,
hârtie, fier şi olel, textile .
Principale articole de export :
Alimente, printre care carne de
pore şi peste, maşini - utilaje,
mobilă, produse chimice,
produse electronice.
Moneda natională :
Coroana daneză (1 krone =
100 ore)
Produsul Intern Brut (PIB) :
85480 miliarde dolari SUA
Forma de stat:
regal
CONDITII NATURALE
Danemarca este o lară
cu nivelul foarte aproape de
nivelul mării. Cel mai înalt
punct al ei se ridică doar la
173 de metri fail de nivelul
mării si se află in Yding
Skovohoj, in Jyllanda de Est .
Peninsula lungă şi îngustă a
Jyllandei (29650 km' )
reprezintă cea mai mare parte
din aria mării, dar de ea aparlin
încă 406 insule, dintre care 97
sunt locuite . Cele mai mari
dintre acestea sunt Fyn,
Lolland şi Sjaelland . Suprafala
mării este acoperită de
sedimente din era glaciară .
Prin centrul Jyllandei se întinde
un lanl de coline morenice, iar
la nord de acesta apele
glaciale au depus conuri
aluviale nisipoase . Regiunea
estică a peninsulei, cât şi mate
insulele mai mari (in afară de
Bornholm) sunt acoperite de
aluviuni argiloase care s-au
depus pe stratul de morenă de
pe fundul mării din era
glaciară . Pe acesta s-a format
un sol deosebit de fertil,
propice agriculturi . Tărmul
este crestat de numeroase
golfuri. Mai departe spre est se
află insula Bornholm formată
din roeS străveche de granit .
® CLIMA
Datorită influentei
Oceanului Atlantic, iarna este
moderată, uneori friguroasă . În
Copenhaga, temperatura medic
in luna ianuarie este de 0 °C,
iar in luna iulie este de 17 °C .
Cantitatea de precipitatie anuală
este de 800 mm.
® PESCUITUL
Tărmul lung şi
numeroasele golfuri protejate
au ajutat la crearea unei traditii
puternice în navigalie,
pescuitul fiind întotdeauna o
ocupalie însemnată . Cele mai
multe flote de nave de pescuit
m
20
picior
656
soot în proprietate privată şi
cele mai multe vase au
dimensiuni mici. Diminuarea
populaliei de peşti a atras
după sine scăderea importanlei
pescuitului .
INDUSTRIA
Danemarca nu are
zăcăminte de cărbune, nici de
fier şi nu există posibilitatea
utilizării energiei apelor, însă
are importante zăcăminte de
petrol şi gaze naturale în
Marea Nordului,
Are puline resurse naturale :
calcar şi grant . Pe caolinul din
Bornholm se bazează industria
pormelanului . Fabrica Regală de
Portelan din Copenhaga a luat
fiinmă in 1775 . Industria de
maşini, de produse electronice
şi textilă prelucrează materiile
prime importate . Este
însemnată industria produselor
alimentare (prelucrarea laptelui
si a cărnii) şi de asemenea
industria produselor
farmaceutice .
AGRICU LTU RA
Cu toate că nu peste tot
este sol fertil, 62% din
INSULELE FEROE,
INSULELE BRITANICE
Skagefi s
Hirtshals
Frederikshavn
Alborg
t/,,rd
ja,,,,de,c cyr,r
Randers
suprafata tării este utilizată
pentru agricultură, 5% pentru
păşuni . Se cultivă multe plante
furajere . Principalele produse
agricole sunt orzul, grâul,
cartofii, mazărea, plantele
furajere şi secara. 0 ramură
eficientă si înfloritoare a
industriei agro-alimentare este
industria de prelucrare a
laptelui . Majoritatea
gospodăriilor soot mici, si de
aceea acestea se organizează
in colective. Există 2,2
milioane de bovine, mai mult
de 9 milioane de porci si 15
milioane de păsări . Doar 6%
din populatia activă lucrează în
agricultură, dar produc 30%
din export .
CIRCULATIA
Din reteaua căilor ferate,
lungă de 2476 km, 225 de km
aunt electrificate . Reteaua
drumurilor publice are o
lungime de 70488 km. Din
cauza numeroaselor insule,
legăturile sunt complicate şi
greoaie, de aceea transportul
cu bacuri este semnificativă .
Trenurile din Jyllanda ajung pe
Fyn şi Sjaelland cu ajutorul
EUROFA -
DANEM CA
SUEDIA
Katlegu)
Km
50
0 25
mile
bacurilor; în 1998 s-a realizat
un pod de 17,7 km care leagă
între ele insulele Fyn şi
Sjaelland . Copenhaga este unul
dintre cele mai aglomerate
aeroporturi din Europa . Cele
mai importante porturi sunt :
Copenhaga, Alborg, Arhus şi
Esbjerg .
ORA$ELE
Din 1417 capitala mării
este Copenhaga . Deoarece se
află pe partea estică a insulei
Sjaelland, a avut un control
permanent asupra intrării pe
Marea Baltică . Este centrul
industrial şi administrativ al
Danemarcei . Si in prezent este
un port international, aici se
desfăşoară aproximativ
jumătate din comertul exterior .
Al doilea oras ca mărime este
Arhus (204000 de locuitori) iar
al treilea este Odense (144000
de locuitori) . Cel mai însemnat
oral în partea nordică este
Alborg (115000 de locuitori) si
pe tărmul vestic Esbjerg (71000
de locuitori) este cel mai
important port. 84% din
populatie trăieşte în orase .
EUROPA DE NORD
INSULELE FEROE
Suprafal:a :
1400 km`
A5ezarea geografică între:
Latitudine nordică , 61'26'-(i2'24'
Longitudine estică 6°15'-7°41'
Populaxia :
+'287 de locuitori
Densitatea populaXiei :
34 locuitori/km'
Capitala :
Thorshavn (14547 de locuitori)
Limba de stat :
Feroeza, Daneza
Principale articole de import:
Combustibil, alimente, utilaje -
maşini, textile .
Principale articole de export :
Pete şi produse din peste .
Moneda natională :
Coroana daneză (1 krone =
100 ire)
Produsul Intern Brut (PIB) :
794 milioane dolari SUA
Forma de stat :
I
Regiune autonomă din cadrul
Danemarcei .
CONDITIILE NATURALE
Există 18 insule locuite .
Ele constau din bazalt şi tufă
(cenuşă vulcanică) .
CLIMA
Temperatura medic in
iulie este de circa 10 °C, şi
putin peste 0 ° C şi în mijlocul
iernii . Cantitatea de precipitatie
anuală este 1400 mm .
O ECONOMIA
Este cultivata 2% din
suprafata insulelor . Se produc
in special legume . Cea mai
importantă ocupalie este
păstoritul de oi . Peştele si
produsele din peste reprezintă
mai mult de 90% din export.
Sando,~
~, •'Husevig
20 40
0 10 20
mile