Sunteți pe pagina 1din 1

Suprafată : grăul, cartoful, rapila şi secara,

-14996,i km2 dar in cca mai mare pane a


A ;ezare geografică : suprafelei agricole se cultivă
lautudine nordică 5520'-69"05 furaje . Productia animalieră se
longitudine estic~i I C-24"10' citrează la 2 milioane de capete
Popula)ia : de porci, aproape 2 milioane
8.635 .OI lI I locuitori de capete de vaci si mai molt
Densitatea populafiei : de 10 milioane de pui . Marile
~Orase cu p¢ste 400 000 bcmton
19 locuitori! km2 gospodării din sud produc in
Capitala ;i oraşul cel mai mod excedentar lapte, Lint . (.) Ora ;e cu pest. 0 000 locuitori
mare : caşcaval şi grăne . Gospodfu'iile * Ora- cu sub 5 000 locuitori
Stockholm, LA - 1 .000 It x u itori clin nord sunt inai mid şi
Limba ofieială : sueclcza produc pentru nevi tile locale
Produse importate: produse lactate 5i cartoft. O
ntaşini, produse petioclumice, rain u'ă impoit :ntl este şi
atno\ehicule . materiale textile, pescuitul . mai tie, în apcle
tontă . otel şi neteroa,e, deschise lăngă (owsta Lie '(Id .
,%ibrrek'dfge e Kiru a
imbrăcăminte, titei .5i alimente .
(21l"')
Produse exportate : ECONOMIA FORESTIERĂ
"$a,'u iiitkk~r# J.Stora Grleratteu
anaşini, produse chimice, fund Din suptafata lării 64'„ 5 •
((2G(90m)
şi olel, hărtie şi carton, celulo- este acoperită de păduri . Majo- ''?•"? S AgE1t
ză, aut rvehicule, chetestea, ritatea pădurilor stint de brad,
?'nrte/Jallea
tapoare, minereu dc fier. care numai in partea de sod se (2021 m)
Moneda oficială: asociază cu câteva păduri cle
Coroana (I Krona = 100 i t'e) foioase . Suedia este cel mai
Produs intern brut (PIB): important furnizor de cherestea
I37 .661) milioane dolari SUA şi celuloză a huropei . Comerlul
Forma de stat : regal cu produse lemnoase Se con-
centrează in partea de sud a'
A$EZARE GEOGRAFICĂ tării, pentru ca aici ritmul de
Parlra cea mai joasă se creştere al pădurilor este mai
atlă in partea sudicl a tării aco- mare . Pentru a nientine un
perită cu sedimente tSmase in hazin forestier constant, suprafe-
urnia ultimei glaciatitmi. În tele exploatatc se reimpădut'esc .
nord, in partea centrală a tărit şi
lângă granita cu Nolvegia se MINERITUL
intind nulnti inalli cie se Suedia este ttnul dintre
aplatizează către raslrit . Răurile cei mai mari furnizori de mine-
curg de la apus cltrc răsărit şi reu de tier . O parie clin cel 1
se varsă in Golful 13othnia . milion cle tone iiiiiiereu extras
Multe răuri creează lacuri se toloseşte in industria autono- de teleconwnic'atii . In anii '70
namrale, dintre elc cele mai mă iar trei păttinti (lin această Suedia era pe locul doi pe plan
iniportante fiind lacurile Vănern cantittte se exportă . Cele mai mondial în privinla constructiilor
si Vâtern, atlate in partea de importante regiuni miniere in navale (după Japonia) dar in
sud a tării . Dealtfel aproape ()"/,) nord stint Kiruna şi G2llivare, in ultintii ani această tainura indus-
clin suprafata tării este acoperitl sud Grangesburg şi Strassa . t'ială a înregistrat un regres .
de lacuri, ale citron bazine on Principalele extracte miniere
au fost scohite de gheahl . on stint pirita, zincul, argintul şi TRANSPORTUL
harierele de gheabi au închis pluntbul . În Suedia se află 15°1
. Lungimea toxală a căilor
calea râurilor . Panea de nord a din zăcămintele de uraniu tetate este de 11236 kin, din
Suediei aminteşte de Nolvegia, cunoscute pe plan mondial . care 60% snot electrificate .
dar partea de sud se aseamăn .l Reteaua de dn oturi are o Itin-
J.sily'~'
mai mult cu Danemarca . PRODUCTIA DE ENERGIE gime totală du 130834 km . iar
-l0% clin energie este 0 (' Gavle numărul de automobile raportat
~i Domnarvet
® CLIMA produsl în hidrocentrale, restul in L1nfd1 en`, ,. . . la numărul de locuitori este cel
Clinta Suediei, la această centrale atomo-electrice şi in mai mare (1St Europa : 3 .3
latitudine nordică poate fi con- termocentrale . În 1988 40°/o chin milioane, adică un automobil
Grangesberg
siderată caldă, multuntită mase- necesand de energie electrică era :ppsala pentru 2,6 locuitori . Transportul
lor de aer cald care vin dinspre produsă in centrale atomo- intern de persoane se desfăşoară
Strassa • /, .Melar Arlanda
Atlantic . În Tuna iulie in partea electtice, dar până in 2010 toate in majoritate pe calea aerului .
Orebroe
de sud a tării temperatura centralele atomice vor fi opnte. Sodertalje0 1•ransponul de mtlrfuri se face in
H dImua 'em,
medie este de 17 "C, in nord pane pe cale terat.t, iar mărturile
15 "C . lama, in partea de said INDUSTRIA STOCKHOLM de tonaj mare, cum ar fi
Oxelosund
temperatura abia coboară sub Baza indusiriei consul in minereul de fier, fierul şi masa
temperatura de înghel, la nord cantitatea imensă de material calaeu„u Norrkoping lemnoasâ pe apă . Există canale
însă lângă Lulea temperatura lemnos, in zăcăiiiintele miner-ale OTrollhattan utilizabile lângă Trollhâttan şi
medic este sub -10 "C, iar la şi în energia apelor curgătoare . 55 Sodertiilje. În lunile de iarnil,
h
nord de cercul polar mai rece . Pnncipalele ramuri inclustriale se spărgătoarele de gheată asigură
in jurul Gtiteborgului precipi- leagă de prelucrarea metalelor, y GSteborg • Jonkoping nasigabilitatea Mării Baltice .
Gotland
tabile anuale sunt de 70 cm, iar

1
renumite bind olelurile produse en
in partea de sud sub 60 cm. În in Domnarvet şi produsele in- ORA5E
muntii din nord nivelul preci- dustriei constructoare de maşini h t%din populatie trăieşte
pitatiilor este între 150-200 cm. din centrele inclustriale din în oiaşe . I'rincipalul cenrru
pe cămpiile clin sud SO-00 cm . Stockholm, Goteborg şi Malino . bland comercial şi administrativ este
Sunt loathe renumiti rulmentii . Stockholmul, cu multe unităti
AGRICULTURA
Din suprafata t,irii circa
este cultivată şi încă 1%
avioanele şi autovehiculele pro-
dose . O imponan(ă mare o au
şi produsele chimice mai ales
Q
Hdganas O
Karlskrona
l e
~1~
industriae. A I doilea oraş ca
măritne este Giteborgul, centru
comercial şi port, cu 431 .000
Helsingot4 • Helsingborg
este utilizată ca păşune . cele petrochimice . Din valoriti- de locuitori . Acest oraş, ca şi
Principalele suprafete agricole carea produselor lemnoase se ∎ Malntii, este înconjurat de pă-
sunt în sudul lării, aici china încasează 20% clin veniturile Kappenhaga 0 Malmo duri si de mari suprafele agri-
Km
fiind mai caldă şi solul mai industnei prelucrătoare . Produse o 100 200 cole Centre conterciale impor-
fertil . Principalele produse specific suedeze stint articolele tante mai stiti IIppsala . Orebro,
0 50 too
agricole : orzul, sfecla cle zahăr, electrotehnice şi ntirhtrile legate Norrkuiping şi Viisteras .
Mile

EUROPA DE NORD