O SCRISOARE PIERDUTA"

I.L.Caragiale, este un mare clasic al literaturii romane , alaturi de I.Slavici, I.Creanga

si M.Eminescu a folosit, in operele sale comice , satira si sarcasmul, pentru a demasca
moravurile societatii romanesti din vremea sa.

Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, in care sunt
infatisate personaje, caractere , moravuri sociale intr-un chip care sa starneasca rasul,
avand un sfarsit fericit, cu un sens moralizator implicit.

Aceasta opera apartine genului dramatic, modurile de expunere predominante fiind

dialogul si monologul.

Autorul isi expune punctul de vedere, indirect, prin intermediul personajelor. De

asemenea, opera a fost destinata spre a fi reprezentata pe scena, existand limite privind
timpul si spatiul actiunii.Textul este structurat in patru acte , care, la randul lor, sunt
delimitate in scene.

Autorul intervine , in mod direct, numai prin anumite indicatii scenice.

Actiunea operei se dezvolta in jurul unui conflict dramatic, in cazul acesta de natura
politica, deoarece piesa "O scrisoare pierduta" ilustreaza dorinta de parvenire a
burgheziei in timpul campaniei electorale. Timpul intamplarilor este sfarsitul de secol
al XIX-lea, iar actiunea piesei se petrece in capitala unui judet de munte, in preajma
alegerilor .

Conflictul dintre cele doua grupari de interese este bine marcat: astfel, primul grup
(Tipatescu, Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache, Pristanda si Branzovenescu) spijina
alegerea ramolitului Farfuridi pentru Camera Deputatilor, in timp ce al doilea grup
(Catavencu, Ionescu, Popescu, dascalimea) se afla de partea lui Catavencu. Acesta din
urma, adversarul politic al lui Farfuridi, incearca, prin santaj , sa obtina sprijin politic
de la tabara adversa , deoarece a furat de la Cetateanul turmentat o scrisoare de
dragoste a lui Tipatescu pentru Zoe, pe care aceasta a pierdut-o, din neatentie.Toata
agitatia uriasa starnita in jurul acestui conflict se atenueaza(se sparge ca un balon de
sapun, alesul fiind o persoana trimisa "de la centru" si anume Agamita Dandanache,
pe care autorul l-a caracterizat prin cuvintele: "mai prost decat Farfuridi si mai canalie
decat Catavencu".

In fiecare moment al ei, actiunea starneste rasul, aducand pe scena oameni mediocri
(care se cred deosebiti), cu defecte umane, pe care autorul le satirizeaza, confruntati cu
probleme fara importanta (Zoe se teme ca-si va pata reputatia, Farfuridi se simte tradat
etc.)

Finalul, specific comediei, prezinta impacarea surprinzatoare a tuturor adversarilor

politicii la manifestatia organizata in cinstea noului ales.
Apartinand curentului realist, personajele operei reprezinta tipuri umane,
fiind caracterizate indirect, prin propriile ganduri, fapte, sentimente, comportament
dar si prin nume.

Principala modalitate de caracterizare este insa comicul , definitoriu unei comedii, sub

toate aspectele sale: de limbaj, de caracter, de situatie si de nume.

Ghita Pristanda, "politaiul" orasului, este tipul omului slugarnic, lipsit de demnitate,

care incalca legea arestandu-l abuziv pe Catavencu, deoarece primise ordin verbal de
la conu' Fanica. Totusi, oportunist, se pune bine si cu Nae Catavencu, luand in
considerare si eventualitatea ca acestuia i-ar reusi santajul:

"Eu gazeta dumneavoastra o citesc ca Evanghelia", trasatura ce reiese din dialogul cu

acesta. Se preteaza la mici furtisaguri, ghidandu-se dupa sfatul nevestei lui:"Ghita,
Ghita, pupa-l in bot si papa-i tot, ca saracul nu crede la al flamand".Incultura si lipsa
de instructie sunt evidentiate prin comicul de limbaj:"bampir","famelie" si ticuri
verbale:"curat murdar","curat constitutional".

Se intalnesc in piesa si alte tipuri umane:tipul incornoratului ilustrat de Zaharia

Trahanache, tipul parvenitului si demagogului, Nae Catavencu, tipul omului politic
incult, Agamita Dandanache si tipul cochetei, Zoe Trahanache.

Cetateanul turmentat il reprezinta pe alegatorul anonim, ametit de jocurile politice si

de discursurile fara sens.

Numele personajelor nu sunt alese la intamplare, ele avand un rol important in

comicul operei. De exemplu , numele cuplului Farfuridi -Branzovenescu are aluzii
culinare, iar cel de Agamemnon Dandanache este o alaturare ridicola a numelui
eroului grec cu sugestia de dandana, incurcatura.

Numele lui Nae Catavencu isi are originea in substantivul "cata", iar numele ziarului
condus de acesta are aceeasi sugestie:"Racnetul Carpatilor".

O alta trasatura a comediei ,care o apropie de fabula, o prezinta atitudinea critica fata

de unele aspecte sociale ale epocii. Astfel, sunt satirizate politicianismul, demagogia,
imoralitatea, servilismul, etc.

Comicul, ca realizare artistica, pune in evidenta talentul desavarsit al lui I.L.Caragiale.

Spre exemplu:tacerile semnificative ale personajelor, reluarea unor replici, punctuatia,
sugerand, accentuand ,diferitele stari emotionale ale personajelor, etc., toate acestea au
rolul de a facilita intelegerea mesajului transmis de autor catre cititor.

Avand toate aceste caracteristici, opera "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale

apartine genului dramatic, incadrandu-se in specia comedie.