Evaluarea calitatii unui produs alimentar din grupa stimulentelor:

CAFEAUA

Prezentare

Stimulentele reprezintă grupa alimentară a produselor care acționează asupra sistemului

nervos central și asupra sistemului circulator, înlaturând senzația de oboseală și prelungind
timpul acordat activității intelectuale si fizice. Aceste efecte stimulatoare sunt conferite ceaiului
si cafelei de cofeina conținuta, în proporție de 1…3%. La efectul reconfortant, de refacere a
capacității de muncă se adauga și valoarea lor gustativă deosebită, bine individualizată și
inimitabilă. Consumul exagerat de cafea și ceai dezechilibrează fiziologic organismul, poate
accentua starea de oboseală, reduce capacitatea de munca și poate crea dependență.(Bologa,
1999)
Arborele de cafea este originar din Africa Centrală, și anume din sudul Etiopiei până la
lacul Victoria. Frunzele sale sunt verzi-lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm. Florile
sunt albe, cresc sub formă de ciorchine și emană un miros puternic, asemănător cu cel de iasomie
sau de portocal, iar perioada de înflorire variaza de la o zona la alta. Ceea ce este caracteristic la
arborele de cafea este faptul că în toate sezoanele se gasesc în acelasi arbore ramuri de flori,
ramuri de fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecând de la verde, la galben, apoi
la roşu deschis si în sfârţit la roşu purpuriu, când fructele ajung la maturitatea completă.
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamană cu cireşele si conţin circa 68% pulpă,
6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este
o drupă falsă, acoperită de un tegument membranos care-şi schimbă culoarea de la verde la roşu
purpuriu în funcţie de stadiul de dezvoltare al fructului. Sub acest înveliş se găseste o pulpă
cărrnoasă, în interiorul căreia se află bobul de cafea. Acesta este format din doua părți aplatizate
pe o parte si despărţite de o adâncime longitudinală. Bobul de cafea este de culoare verde în
interior, acoperit de o peliculă subţire argintie, peste care se află un înveliş pergamentos de
culoare galbenă spre brună. Există însă fructe în interiorul cărora se gasește un singur bob de
cafea de formă rotundă și care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin
din fructele arbustilor îmbatrâniţi, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor
boabe este faptul ca aroma este mai pronunţată decât a celor de formă naturala, motiv pentru care
boabele de cafea Caracoli sunt atent selecționate de cultivatori și mult apreciate pentru aroma și
savoarea lor.
Arborele(arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee; în general, acesta nu
creste decât în regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principală de cultură
fiind situată între 22-24 grade latitudine nordică si sudică. Acest arbust creşte la altitudini care se
situează între 200m si 1200m arborele de cafea se cultivă totuşi si în zonele mai înalte -2000 m-
cafeaua recoltata aici este denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este
foarte bună, cu aroma puternică și extrem de apreciată de cultivatori.
Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de îndelungat, de la semănatul în
pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sădirea acestora în plantații, când ating înălţimea
minimă de 30-50 cm. Arborele de cafea se dezvoltă normal, în soluri bine lucrate, aerisite și bine
tratate cu diverse îngraşăminte artificiale, și din acest motiv se aplică culturi intercalate cu
banani, porumb și ricin. Aceste plante oferă, pe lânga protecţie la intemperii, și umbra de care au

1
nevoie în zilele când soarele este torid. În regiunile subtropicale, în care conditiile climatice sunt
mai blânde, plantaţiile de cafea se fac sub cer deschis. Un arbore de cafea tânar poate furniza la
recoltare pana la 2,5 kg de "cireşe", fructe din care se pot obţine dupa prelucrare, circa 500 g
boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajită. Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei
forma unui con, cu ramuri flexibile si rădăcini superficiale.(Ciumac, 1995)

Procesul tehnologic de obtinere, prelucrare și ambalare a cafelei

Obţinerea seminţelor de cafea necesită deshidratarea fructelor și separarea resturilor

cărnoase prin diferite procedee. Se pare ca fructele uscate la soare sunt mai aromate decât cele
spălate anterior uscării. Exista, așadar două metode de prelucrare a boabelor de cafea: cea
”umeda” si cea ”uscată”.
Metoda ”umedă”
Prin aceasta se obține cafeaua spălată. Fructele, după ce sunt curăţate si spălate, sunt
introduse în apa în instalaţii (tancuri de beton prevăzute cu canale și posibilități de sifonare)
unde are loc înlăturarea pulpei care înconjoară boabele.
Fructele își măresc volumul, datorită pătrunderii apei în pulpă. În timpul nopții, pulpa
fructelor se desprinde de boabe și este apoi eliminată mecanic. Boabele de cafea sunt introduse
apoi în tancuri speciale, unde în urma unor procese de fermentare, învelişul pergamentos și
pelicula argintie a boabelor de cafea, precum și resturile de pulpă aderente, se desprind cu
usurinţă. Acest proces de fermentare care dureaza 24-48 ore, acţionează simultan și asupra
boabelor de cafea, cărora le influenţează considerabil gustul. Dupa fermentare, boabele de cafea
sunt bine spălate, uscate și introduse în instalaţii de decorticare, unde învelișul pergamentos și
pelicula argintie care înconjoară bobul sunt complet îndepartate, în final boabele capatând un
aspect lucios.
Metoda umedă constă deci în urmatoarele etape: curăţarea cireşelor, înlăturarea pulpei,
fermentarea, spălarea boabelor și uscarea lor.
Calitatea produsului final este determinată de grija cu care se efectuează aceste
operaţiuni. După această prelucrare, boabele de cafea sunt sortate si apoi clasificate, după care
sunt ambalate în saci noi de iută cu capacitatea de 45-90 kg. În comerţul cu cafea se consideră
pentru statistică o greutate medie de 60 kg pe sac. Denumirea comercială a cafelei spălate este
milds. O parte importantă din cafeaua superioară este prelucrată prin metoda umedă. O astfel de
cafea provine din America Centrala, mai precis din Guatemala, Costa Rica, Columbia și Mexic,
și din Africa.
Metoda ”uscată”
Prin această metodă se produce cafeaua naturală. Această metodă, mai economică decât
prima, constă în expunerea la soare a cireşelor pe plafoane din beton, unde sunt lăsate timp de
două sau trei saptamâni și mişcate în mod constant, cu ajutorul unei greble speciale. Pentru a
proteja boabele de intemperii în timpul noptii și de temperaturi scăzute sau rouă, acestea sunt
strânse în grămezi si acoperite cu prelate. Se poate practica și o uscare în instalații speciale și în
acest caz operaţia de uscare durează între 3 si 4 zile. Dupa ce pulpa s-a uscat, cireşele sunt
trecute în concasoare speciale, unde boabele sunt separate de pulpa si curăţate de membrana
pergamentoasă, precum și de pelicula argintie care le înconjoară. Boabele de cafea sunt apoi
sortate pe dimensiuni în separatoare speciale. Pentru a obţine o calitate superioară a boabelor de
cafea, selecţionarea se face manual sau electronic, în instalaţii moderne.

2
 Ulterior, în vederea consumului, cafeaua este supusă prăjirii (torefierii) si macinării.
Prăjirea cafelei la temperatura de 180…200°C, prin amestecare continuă, contribuie la formarea
caracteristicilor de gust, miros si aroma; după prăjire, cafeaua este supusa imediat răcirii, pâna
la temperatura de 40…60°C, pentru evitarea pierderii aromei prin volatilizarea rapida a
substanțelor implicate. Prin prăjire, culoarea cafelei devine brună, iar volumul acesteia crește cu
30…50%. Cea mai importantă fază din procesul de prăjire este formarea complexul aromatic
“cofeol”, care grupează un numar însemnat de substanțe volatile și nevolatile implicate în
formarea caracteristicilor de aroma. La formarea aromei contribuie cel puțin 40 substanțe
formate prin prăjire sau existente în cafeaua crudă, printre care se afla: alcooli (furfurilic, etilic),
diacetil, dietilcetona, cresoli, pinol, piridina, guaiacol, vanilina, furan etc.
Conducerea corecta a procesului de prăjire a cafelei are o importanță hotarâtoare asupra
caracteristicilor gustative ale infuziilor de cafea ce se pregatesc ulterior. La prăjire, cafeaua
pierde pâna la 18% din masa sa ca urmare a evaporarii apei, a volatilizării unor substanțe sau a
descompunerii altora.
Întreprinderile industriale moderne care prelucrează astăzi cafeaua verde utilizează
instalaţii speciale automatizate, unde durata si gradul de prăjire sunt reglate electronic. Cu astfel
de instalaţii, procesul de prăjire a boabelor de cafea se reduce de regulă numai la 6 minute.
Cafeaua verde este vărsată într-un buncăr cu plan înclinat si cade în curăţitor, unde este
debarasată de praf si de impurităti. Apoi ea urca în amestecatorul de cafea verde, de unde este
dirijată către prăjitor, care o înapoiază apoi catre răcitor. De acolo, cafeaua prajită trece la
răscolitor, unde un impuls de aer agită cafeaua pentru a pierde eventualele impurităţi la nivelul
inferior. Colectorul curăţă aerul care a servit la răcire, în timp ce distribuitorul transportă cafeaua
în răscolitorul compus din trei rezervoare. Boabele trec, în sfârşit, în rezervoarele maşinii de
ambalat, care formeaza, cântareste si închide pachetele într-un ritm de un pachet pe secunda.
Dacă se doreşte să se obţină cafea măcinata, măcinarea boabelor se face înainte de ambalare.
Aroma cafelei formată prin prăjire se pierde cu timpul, fapt ce limitează păstrarea
cafelei prajite. Pierderea aromei se datoreaza volatilizării, oxidării, hidrolizei sau interacțiunii
compușilor prezenți; ea poate fi limitată prin folosirea ambalajelor impermeabile la gaze, în
absența aerului, prin folosirea antioxidanților și utilizarea ambalării în vid sau gaz inert.
Pierderea aromei este mai mare la cafeaua măcinata. Cafeaua măcinată se poate comercializa si
în amestec cu înlocuitori pe baza de naut, soia, orz, secara, grâu, cicoare etc. sub anumite
denumiri, precizându-se proporția cafelei naturale.
Extractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubilă, nescaffe sau cafea
instant. Ca și prepararea cafelei prăjite, fabricarea unei cafele solubile de calitate superioară
depinde în mod esenţial de amestecul de boabe de cafea pregătit pentru obţinerea acestui produs.
Se utilizeaza în general amestecuri de cafea Braziliana, din America Centrala si Africa de Sud.
Un rol important în fabricarea cafelei solubile joacă și modul în care a fost condus procesul de
prăjire a boabelor de cafea verde. Ideea obţinerii acestui nou produs s-a născut cu ani în urma,
datorita progresului tehnic la care a ajuns astăzi omenirea, precum și datorită vietii noastre
trepidante, factori care au impus găsirea unor soluții de a se extrage din boabele de cafea prăjita
"esenţa" acestora, evidenţiată prin: aromă, gust, parfum și savoarea cafelei solubile.
Este deci evident faptul ca preţul cafelei solubile îl depăşeste cu mult pe cel al cafelei
livrate sub formă de boabe prăjite măcinate, datorită pierderii de substanţa înregistrate prin
îndepărtarea "zaţului" în urma procesării cafelei macinate, în al doilea rând, trebuie avute în
vedere și costurile suplimentare suportate de fabricanţii de cafea solubilă la deshidratarea
concentratului de cafea, utilizat ca materie primă în obţinerea acestui produs. Există mai multe

3
metode de solubilizare a concentratului de cafea, care de fapt este cel obtinut menajer. Acest
concentrat de cafea din care se extrage cafeaua solubilă este, de fapt, lichidul compus din apa
potabilă în amestec cu cafeaua prajita si măcinată fin. Concentratul de cafea este filtrat cu
ajutorul unor filtre foarte fine, obţinute prin îndepărtarea rezidurilor, extractul de cafea, care
constituie materia primă pentru fabricarea cafelei solubile. Conţinutul în extract a concentratului
de cafea variază între 30,3 si 35,6%, în funcţie de varietatea si originea sortului de cafea folosit.
Extractul de cafea este supus mai departe deshidratării, prin diferite procedee tehnologice pe care
le vom prezenta în cele ce urmează:
Deshidratarea sub vid sau prin cilindri: extractul de cafea lichid este trecut printr-o
cameră de evaporare sub vid si expus direct sub formă de peliculă pe suprafaţa "lissa" a doi
cilindri, încălziţi în interior si care se rotesc concomitent de la exterior către interior. Datorită
căldurii radiate de acesti cilindri, apa din extractul de cafea se evaporă instantaneu, iar cele doua
cutiuţe plasate le exteriorul fiecărui cilindru desprind și adună pudra de cafea solubilă formată
astfel. Mai departe, cafeaua solubilă este aspirată si trecută prin site foarte fine, după care este
ambalată ermetic sub vid, în flacoane de sticlă, cutii de tablă de aluminiu sau în pungi de mase
plastice metalizate în interior si închise prin sudare la cald. Capacitatea acestor ambalaje variază
de la 100-250 grame, în functie de cererea pietei si de fabrica producătoare.
Deshidratarea prin pulverizare sau atomizare: prin acest sistem de deshidratare
extractul lichid de cafea este pulverizat foarte fin sub formă de ceaţă - prin conducte cu duze
foarte fine amplasate la partea laterală a unei coloane din oţel inoxidabil, de formă conică. Prin
partea superioară a acestei coloane se introduce aer cald uscat, care întâlnind în calea sa extractul
de cafea îl deshidrateaza instantaneu, iar concomitent, aerul umed este evacuat prin cealalta parte
laterală a acestei coloane conice, în urma deshidratarii instantane a extractului de cafea, se obtine
prin cădere liberă cafeaua solubila sub formă de pudră. Aceasta este aspirată mai departe pe la
partea inferioară a acestui rezervor și este apoi ambalată sub vid dupa sistemul și în tipul de
ambalaje amintite.
Deshidratarea prin liofilizare sau sublimare: este unul dintre cele mai moderne și mai
costisitoare sisteme de deshidratare a extractului de cafea utilizate la fabricarea cafelei solubile.
Ne vom referi numai succint asupra modului de obținere a cafelei solubile prin acest sistem de
sublimare a apei sau deshidratare la rece. Extractul de cafea este mai întâi congelat rapid, la
temperaturi foarte scazute de la -10 la -40 grade C, în instalatii speciale de liofilizare. Extractul
de cafea congelat este apoi încălzit rapid până la o temperatura normală și apoi răcit sub vid la o
presiune absolută de 2- 0,1 mm Hg, când practic se produce procesul de sublimare. Concomitent
se produce și evaporarea apei, fără ca gheaţa să se topească. Vaporii de apă sunt evacuaţi forţat
iar cafeaua solubilă obținuta sub formă de pudră cristalizată este aspirată și ambalată sub vid în
ambalaj.
În S.U.A. cafeaua solubilă liofilizata este consumată în proportie de numai 22%, în
timp ce în țările europene acest procent atinge chiar 88%. Subliniem că prin deshidratarea
extractului de cafea la rece sau prin liofilizare, cafeaua solubilă își păstrează mult mai bine
calitatile gustative, prospetimea, aroma, gustul și savoarea, comparativ cu celelalte doua sisteme
prezentate înainte.
Cafeaua solubilă fără cofeină
În constituţia boabelor de cafea intră și cofeina, care este o baza purică, omologul
superior al theobrominei, alcaloid, care se găsește în boabele de cacao. Cantitate de cofeină ce se
găsește în boabele de cafea crudă variază în general între 1,5 si 2,5%, în funcţie de originea și

4
sortul de cafea care este examinat. Astfel, la cafeaua din sortul Arabica, cofeina variaza de la 1 la
1,5%, iar sortul de cafea Robusta, aceasta reprezintă un procent ridicat, respectiv între 2 si 2,5%.
Cantitatea de cofeină conţinută într-o ceaşcă normală de cafea este aproximativ de 0,1 g
si are proprietatea de a stimula apetitul si de a favoriza în acelasi timp si digestia, eliminându-se
complet din organism dupa 24 de ore. Este cunoscut faptul ca acest alcaloid, odată ingerat,
provoaca organismului uman anumite reacții, al căror efect poate fi benefic și stimulator pentru
persoanele tinere, în schimb, pentru cele în vârsta sau bolnave de inima, absorbția unei doze
puternice de cofeina poate genera chiar efecte nocive. Pentru a se evita ajungerea la asemenea
rezultate negative, boabele de cafea se decofeinizează pe cale industrială. Acestea sunt umectate
într-o baie de vapori in interiorul unui recipient inoxidabil, timp în care canalele intercelulare
sunt lărgite si penetrația este astfel ameliorată. Se adauga apoi un dizolvant care are proprietatea
de a dizolva cofeina din boabele de cafea. Dupa extragerea cofeinei, acesta se retine si boabele
de cafea sunt aspirate, spalate în vapori, uscate si apoi ambalate în saci de iuta.
De regulă, conținutul în cofeină al boabelor de cafea decofeinizate variaza între 0,02 si
0,05%. Eliminarea cofeinei din boabele de cafea verde antrenează unele pierderi care ajung pâna
la 5%, materializate prin dispariția unor ceruri care duc la obtinerea unei cafele mai digerabile.
Pierderile care se produc prin eliminarea cofeinei sunt însa mult mai reduse în raport cu cele ce
se obtin la prăjirea cafelei. Cofeina astfel extrasă este utilizată în industria farmaceutica, iar
cafeaua fara cofeină poate fi consumată astfel și de persoanele în vârstă sau cu afectiuni
circulatorii și cardiace.

Calități și defecte ale cafelei

Dintre caracteristicile organoleptice specifice boabelor crude mentionăm: culoarea,

aspectul, forma, gustul și mirosul apreciindu-se după operația de prăjire. Cele mai apreciate sunt
loturile de cafea cruda omogene în ceea ce priveste forma, mărimea, care au grad de puritate
ridicat, nu conțin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte si nu au impurități minerale. Cafeaua
cu boabe rotunde este superioară celei care are boabe plate sau ovale, iar cea cu boabe mici este
mai bună decât cea cu boabe mari. Sunt apreciate loturile de culoare deschisă, comparativ cu cele
de culoare brun-cenușie, care sunt predispuse la depreciere pe parcursul prelucrării primare,
transportului sau păstrării. Cafeaua crudă veche, corect prelucrată, fără să fi fost depreciată,
păstrată în condiții optime, este superioară celei noi.
Prin prăjire, cafeaua pierde în medie 18% din masa sa prin eliminarea apei si
descompunerea unor componente chimice. Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei
prăjite și măcinate se determină prin intermediul indicatorilor: extractul solubil apos (minimum
25% la cafeaua de calitatea I și minimum 23% la cafeaua de calitatea a II-a), conținutul de apa
(maximum 4,5%), cenușa totală și cenușa insolubilă în HCl 10% (maximum 4,5% și respectiv,
maximum 0,1% pentru cafeaua de calitatea I), conținutul de cofeină care se exprimă prin
raportare la substanţa uscată si trebuie sa fie de minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I și
minimum 1% la cafeaua de calitatea a II-a, precum și proportia spărturilor pentru o depozitare de
durată, conţinutul de apă al produsului nu trebuie sa depăşească 12%.
Cele mai frecvente defecte, și falsificari sunt intâlnite in urmatoarele subpuncte:
• Sortare necorespunzătoare
• Uscarea în condiţii necorespunzătoare
• Nerespectarea temperaturii la coacere
• Răcirea brusăa la temperaturi mici

5
 • Conținut prea mare in apă
• Măcinarea prea granuloasă
• Depozitare greșită
• Transport necorespunzător
• Ambalaj necorespunzator
• Cafeaua verde poate fi falsificată prin lustruire sau adăugare de diverse substanţe; în
scopul de a i se da un aspect sau o culoare mai atrăgătoare acoperindu-i-se astfel defectele ce le-
ar avea.
• Cafeaua verde mai poate fi falsificată prin tratarea ei cu apă, cu scopul de a i se mării
bobul;
• Cafeaua prăjită, boabe, poate fi falsificată prin ungerea ei cu uleiuri, soluţii de zahăr,
rășine, etc.;
• Cafeaua prăjită şi măcinată este cel mai des supusă falsificării prin adăugarea în
special de pulberi de surogate (cicoare, năut, zaţ uscat de cafea folosită, etc);

Metode de transport si de asigurare a calităţii

a. caracteristici tehnice si proprietăţi organoleptice:

• aspect: pulbere fină, granulată, omogenă si făra aglomerări
• culoare: de la brună la brună roşcat, uniformă în întreaga masa;
• gust si miros: specifice plăcute, bine exprimate, făra gust sau miros strain, fara gust de
caramel.
b. proprietăţi fizico-chimice:
• umiditate.maximum 4%
• solubilitate: solubilă 100% în apă calda si rece
• maximum 4,5-5
• corpuri straine absente.
c) reguli pentru verificarea calitatii: verificarea calitatii se face pe loturi, prin lot înțelegându-se
marfa de aceiași calitate, tip comercial și livrată de același furnizor.
d) verificarea aspectului exterior al marcării: această operațiune se va efectua la minimum 1%
din numărul total al ambalajelor de transport, cu examinarea fiecărui recipient.
e) prelevarea boabelor: se va face din ambalajele examinate și se vor recolta probe în proporție
de 0,03% din numărul total al recipientelor.
f) ambalarea si marcarea: cutiile metalice sau flacoanele din sticla trebuie sa fie închise ermetic.
Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru asigurarea integritătii, recipientele vor fi
ambalate în lăzi.
g) transportul si depozitarea: produsele vor fi transportate în mijloace de transport curate si
dezinfectate, iar depozitarea se va face în încaperi curate, uscate si fără mirosuri străine, la o
temperatură maxima de 18 grade C și o umiditate relativă a aerului de 75%.

Sortimente

Așadar, cafeaua rezultă prin prelucrarea semințelor plantei Coffea sp. din familia
Rubiaceae. Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultivă în scopuri industriale

6
urmatoarele tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua
Maragogype.
Cafeaua Arabica este cel mai apreciat și mai răspândit arbore de cafea. Denumirea sa
poate duce la unele confuzii, însă el nu provine din Arabia, ci aşa cum s-a amintit mai sus, din
Africa, mai precis Abisinia. Acest arbore de cafea furnizează astăzi aproximativ 75-80% din
producţia mondială de cafea. Se plantează în general la o altitudine variind intre 600 si 2000m.
Boabele de cafea ale acestui arbust se disting prin aspectul lor atrăgător si forma alungită, prin
suprafaţa netedă și lucioasă de culoare verzuie. Calitatea cafelei Arabica este în general
excelentă.
Cafeaua Robusta. Această specie creşte mai rapid si este mult mai rezistentă la intemperii
și boli, comparativ cu specia Arabica. Ea asigură aproximativ 20-25% din producţia mondială a
cafelei și este cultivată de regula, la altitudinea de circa 600 m faţă de nivelul mării. Este extinsă
în zonele tropicale din Africa, India si Indonezia, regiuni în care specia Arabica se dezvoltă slab.
Boabele de cafea Robusta sunt colorate in brun deschis si au o forma neregulată. Calitatea cafelei
provenită de la acest arbust este medie, gustul său fiind neutru. Este apreciată in gama de cafea
solubilă.
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la vârsta de 6 ani o înălţime de circa 5-
6 m iar cel din specia Robusta ajung pana la 10-15 m înalţime. Totuși, culturile se mențin prin
tăieri la o înaltime de 2,5-3 m, pentru creșterea randamentului în fructe și uşurarea culesului.
Arborele de cafea pretinde o temperatură medie de circa 18-22 grade C, cele inferioare
temperaturii de 11 grade C putând avea un efect negativ asupra recoltelor. Specia Robusta
înfloreşte începând din anul al 2-lea, iar Arabica înfloreşte în mod curent în al 3-lea an de
plantare. De regulă, primele recolte se obţin începând cu anul al 4-lea si chiar al 5-lea, când
plantațiile pot fi considerate "pe rod" și randamentul poate varia astfel:
Specia Arabica - de la 400 la 2000 grame de fructe pe arbust
Specia Robusta - de la 600 la 2000 grame de fructe pe arbust.
Cafeaua Liberica are de asemenea o creştere rapidă și o rezistenţă bună la intemperii si
boli. Este de origine din Africa Occidentală (Liberia) și se cultivă exclusiv în câmpiile tropicale
și subtropicale ale Africii și Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare și temperatura
variază intre 20 si 25°C. Boabele sunt de dimensiune medie, aplatizate si foarte neregulate,
adesea deformate. Culoarea acestora este de la brună la galbena. Calitatea acestui tip de cafea
este mediocră.
Cafeaua Maragogype. Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinătatea oraşului
Maragogype, statul Bahia din Brazilia. Este vorba de un hibrid rezultat prin încrucișarea dintre
speciile Arabica și Liberica; exceptând dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei
Arabica, în general, randamentul acestui arbust este totuși inferior și cultura sa este extrem de
împrăştiată (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine
variind între 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioară și
medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinţei unor consumatori, calitatea acestei cafele
nu poate depaşi calitatea cafelei Arabica.
Sortimentul de cafea cuprinde: cafeaua crudă, cafeaua prăjită și cafeaua prăjită și
măcinată. Cafeaua crudă se diferențiază după varietate, nivel calitativ și zona geografică.
Cafeaua prăjită și cea măcinată se obține prin amestecarea cafelei crude de diferite
proveniențe sau varietați, beneficiind de denumiri strâns legate de cele ale firmelor producătoare
sau ale zonelor geografice recunoscute, formând astfel sortimentul comercial din diferite piețe.

7
 Cea mai mare cantitate de cafea prăjită si cafea prăjită și măcinată se comercializeaza
după preambalarea în materiale complexe, în prezența aerului sau prin vidare. Cantități mari de
cafea se prăjesc în diferite centre de prelucrare, se ambalează în saci și se macină la cerere, în
unitațile de desfacere. Cafeaua crudă (Pergamino) se obține prin uscarea fructelor dupa recoltare
și separarea resturilor cornoase.
Cele mai apreciate sunt loturile de cafea cruda omogene în ceea ce priveste forma,
mărimea, care au grad de puritate ridicat, nu conțin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte si
nu au impurități minerale. Cafeaua cu boabe rotunde este superioară celei care are boabe plate
sau ovale, iar cea cu boabe mici este mai bună decât cea cu boabe mari. Sunt apreciate loturile de
culoare deschisă, comparativ cu cele de culoare brun-cenușie, care sunt predispuse la depreciere
pe parcursul prelucrării primare, transportului sau păstrării. Cafeaua crudă veche, corect
prelucrată, fără să fi fost depreciată, păstrată în condiții optime, este superioară celei noi.

Date statistice privind comerţul internaţional si naţional al cafelei

Producţia mondială de cafea verde crudă este evaluată la peste 5 mil. tone anual, la
realizarea acesteia concurând numeroase țări, situate intre 22 si 24 grade latitudine nordica și
sudică (de o parte și de alta a Ecuatorului), din continentele America Centrala și de Sud, Africa și
Asia. Intre cele două state americane, locul de frunte îl ocupă America de Sud, unde culturile
cele mai extinse se găsesc în Brazilia și pe coasta însorită a Oceanului Pacific (Columbia,
Venezuela, Ecuador și Peru). In America Centrală, suprafeţele cele mai mari pe care se cultivă
arborele de cafea se găsesc în Mexic, la care se adaugă și culturile din Cuba, Guatemala,
Honduras și alte state.
În continentul african, culturile de cafea (cele mai extinse) aparțin statelor Congo,
Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania și Madagascar, iar în Asia, cel mai mare producător de cafea
este India, dupa care urmează Indonezia și Noua Guinee. Cele mai mari cantități de cafea sunt
vândute pe piața mondială în condiția de vanzare FOB (free on board, în traducere: la bordul
vasului in portul de imbarcare al țării de origine) sau CIF (cost, insurance and freight - costul,
asigurarea și transportul până la portul de destinație). Orașul New York reprezintă, de foarte mult
timp, principala piață comercială de cafea. Rezerve importante de cafea sunt însa depozitate și in
porturile europene Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg și Londra. La New York se
negociază în dolari americani toate loturile de cafea care provin din America de Sud și America
Centrală, iar loturile de cafea de proveniență africană se negociază în principal la Londra,
prețurile fiind stabilite în lire sterline.
Consumul mondial de cafea este influențat de numeroși factori, cum ar fi: profitul
realizat, nivelul de trai, fluctuația prețurilor, precum și preferinta pieței respective acordată altor
bauturi. Echilibrul între ofertă și cerere este însă adeseori întrerupt pe piaţa internaţională a
cafelei. Consumul anual de cafea pe piaţa mondială se estimează la circa 3 mil. t, din care o parte
infirmă este utilizată si în scopuri tehnice. După cum se cunoaşte, cafeaua este principala sursă
de profit a multor ţări din America Latină şi din Africa. Datorită importanţei acordate pe plan
mondial, producţiei si comerţului cu cafea, a existat interesul, încă de la inceputul acestui secol,
de a se pune la punct, în cursul conferințelor și a diverselor congrese, un sistem unic de
regularizare a pieței și de scadență a plăților pe baza unui acord internațional.
Astfel, in anul 1962, sub egida O.N.U., in cadrul C.N.U.C.E.D. (Conferinta Natională
Unită pentru Comerţ, Economie si Dezvoltare) a fost încheiat după interminabile discuții un
acord internaţional asupra cafelei, semnat și ratificat, în sfârsit, de către principalii producători și

8
consumatori ai acestui produs. Acest acord este destinat să asigure țărilor ân curs de dezvoltare
măsuri eficiente, care să le permita ameliorarea structurilor lor sociale și economice. Organizatia
Internationala a Cafelei (ICO), al cărei sediu este la Londra, se străduiește sa regularizeze cererea
și oferta printr-un sistem de contingente de export, menținând astfel și stabilizarea prețurilor la
un nivel minim. Utilizarea acestor contingente de export este supravegheată cu ajutorul
Certificatelor de Origine. Consiliul Internațional al Cafelei a depus eforturi susținute pentru a
realiza un echilibru judicios al producției în țările cultivatoare, însă nu a obținut, până în prezent,
decât foarte puține rezultate. De aceea, ţările consumatoare care au ratificat acest acord
internațional sunt obligate să restrângă importurile provenite din țările membre, deoarece cafeaua
nu poate fi importată din ţările producătoare decât pe baza Certificatelor de Origine amintite mai
sus. Deci, daca acest acord a permis redresarea prețurilor și adesea stabilizarea lor, el nu a putut
elimina răul sau esențial: supraproducția și în consecinţă, infracțiunile neîncetate asupra
modalităților de reglare a contingentelor de export. Cu privire la exportul și consumul modial de
cafea, trebuie reținute următoarele aspecte:
• Brazilia, ţara care se situează pe primul loc in America de Sud ca ţară producătoare de
cafea, exporta anual circa 1mil t și asigură mai mult de 30% din consumul mondial de
cafea;
• Statele Unite ale Americii: importă anual circa 1,3 mil.t de cafea și consumă circa 45%
din exportul mondial;
• Africa: furnizează circa 32% din producţia mondială și exportul său de cafea se
realizează de către 15 ţări din acest continent;
• Europa: absoarbe circa 45% din exportul mondial de cafea și aceasta este consumată in
mai mult de 20 ţări.

Comerţul cafelei la nivel naţional

O cană zilnică de cafea are o mulțime de beneficii pentru organism, pe lângă faptul că
este o sursă garantată de energie. Studiile au dovedit că un consum moderat de cafea poate
influența în mod pozitiv starea de bine a corpului, dar și starea mentală și socială. Cafeaua poate
preveni apariția diabetului și a bolilor cardiovasculare și în același timp stimulează atenția și
concentrarea. Toate aceste beneficii i-au determinat pe români să consume din ce în ce mai multă
cafea, luând în calcul cele mai recente statistici.
În ceea ce privește frecvența de consum a cafelei, românii din mediul urban beau în
medie cam două cafele pe zi. Alte studii au dovedit că 15% dintre românii din mediul urban
consumă chiar și 4 cafele pe zi, în timp ce 41% din ei preferă să bea 2-3 cafele. Din aceste
statistici, reiese un singur lucru: românii sunt mari băutori de cafea, iar cei mai mulți folosesc în
jur de două lingurițe de cafea pentru o ceașcă. Consumul de cafea a crescut destul de mult în
mediul urban în ultimii ani, iar acest lucru se datorează mai multor factori, cum ar fi creșterea
puterii de cumpărare și diversificarea ofertei de pe piață. În 2018, România se afla pe locul 26 în
Europa, la consumul de cafea, cu 2.3kg/cap de locuitor anual.
Un studiu recent efectuat de Nielsen arată că sortimentele de cafea măcinată dețin două
treimi din totalul pieței, în timp ce cafeaua solubilă are un procent de 30%, iar restul pieței este
reprezentat de capsulele de cafea pentru espressor.Conform Euromonitor, cei mai mari
producători de cafea din România sunt Mondelez, cu brandurile Jacobs și Tassimo, care dețin o
cotă de piață de 27%, fiind urmați de Strauss cu brandurile Doncafe și Fort, care au o cotă de
24%, și Nestlé, cunoscut pentru brandul Nescafe, cu o cotă de 11%.

9
 Deşi are încă o pondere mică în totalul pieţei de cafea în ceea ce priveşte volumul, trebuie
menționat că segmentul de capsule înregistrează creşteri semnificative în fiecare an, devenind cel
mai dinamic din categorie. Potrivit RetailZoom, în IKA*) asistăm la creşteri ale vânzărilor de
peste 30%, atât ca valoare, cât și ca volum. ntâlnim în această piață nume precum Tassimo
(brand aparținând companiei Jacobs Douwe Egberts), Nescafé Dolce Gusto (Nestlé), Inspresso
(Julius Meinl), Tchibo Cafissimo și Davidoff Prestige (Tchibo), importuri și mărci proprii
(acestea din urmă într-o măsură mai mică).
Nu doar producătorii, ci și retailerii au descoperit potențialul acestei subcategorii; primii
au dezvoltat noi produse în gamă, ceilalți au reacționat prin redimensionarea spațiului la raft. La
rândul lor, consumatorii s-au dovedit foarte atrași de noul trend. Dacă inițial gradul de penetrare
a capsulelor a fost redus, adresându-se în special consumatorilor din categoria premium,
creșterea notorietății produselor și noile lansări au contribuit la extinderea targetului și către
consumatorii cu venituri medii.
La nivel global există o efervescență în categoria cafea, manifestată prin numărul mare de
inovaţii în categorie, dar şi prin varietatea şi calitatea tot mai crescândă a soiurilor. Piaţa este din
ce în ce mai sofisticată, metodele de preparare din ce în ce mai diverse iar accesul la origini rare
din ce în ce mai facil. „Marii jucători, împreună cu artizanii, împing cultura cafelei şi încearcă să
trezească pasiunea și curiozitatea consumatorilor pentru nou”, evidențiază reprezentanții Strauss
România. „Dacă ne uităm la canale pe plan local, HoReCa - în special HoReCa Cafenele - este
într-o schimbare continuă, canal care se reinventează printr-o creştere abruptă a lanţurilor de
cafenele gen Starbucks, Manufaktura by Doncafé, Paul, cât şi prin micii artizani şi prăjitori, gen
Origo, M60, Sensi. Sortimentația acestor jucători (origini, specialty coffee) şi metodele de
preparare (V60, Syphon) sunt factorii care vor dinamiza viitorul consum acasă. Consumatorii vor
să replice experienţa din cafenele acasă şi singurele soluţii care pot să livreze această experienţă
sunt capsulele şi espressoarele bean to cup.
Şi segmentul de espressoare cu capsule a înregistrat în 2017 o creştere de peste 30% vs.
2016. Pe măsură ce tehnologia avansează, aparatele devin mai performante şi beneficiul se
reflectă şi în creşterea accesibilităţii şi adopţiei acestei noi soluţii – în medie, aparatele au fost
mai atractive din punctul de vedere al preţului, acesta înregistrând o scădere de aproximativ 9 -
10% (Vaschi, 2019).
Așadar, în 2018, existau aproximativ 100 de locații în țară, unde românii puteau consuma
cafea de specialitate, iar majoritatea se aflau în București și Cluj. Totuși, în 2019, numărul
locațiilor de acest gen s-a dublat, iar acum se află în toată țara. București rămâne în continuare
lider, având aproximativ 90 de locații destinate consumatorilor de cafea.
Românii țin cont de beneficiile consumului de cafea, iar conform unor statistici recente,
53% din respondenți au dezvăluit că preferă să bea cafea dimineața, pentru revitalizare, în timp
ce 40 % preferă să o consume pe parcursul zilei, la locul de muncă. De asemenea, 39% dintre
consumatorii care au participat la studiu, au dezvăluit că preferă să bea cafea în momentele de
relaxare și de bună dispoziție. Așadar, românii sunt mari consumatori de cafea, iar acest lucru a
dus în timp la diversificarea și dezvoltarea pieței. Acest lucru poate fi un avantaj, ținând cont că
acum consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de sortimente (Draghici, 2019).

Principalii producători

10
 Valoarea pieței locale de cafea a ajuns, în 2018, la 1,39 miliarde de lei, în ultimii ani
înregistrând fluctuații ușoare, conform datelor Euromonitor, care includ atât cafea proaspătă, cât
și instant. Scăderea cotei TVA la alimente de la 24% la 9% care a avut loc în 2015 a determinat
creșterea ca volum și scăderea ca valoare a vânzărilor de cafea, care s-au redus cu 4%, în 2016,
la 1,45 miliarde de lei. De exemplu, în 2015 s-au vândut peste 31,320 tone de cafea, în 2016 s-au
vândut aproape 32,300 tone de cafea, iar în 2017, aproximativ 33,250 tone de cafea. În 2018
piața de cafea a ajuns la 34,090 de tone, deși ca valoare a scazut, până la 1,39 de miliarde de lei.
Calitatea este criteriul principal pentru consumatorii de cafea atunci când aleg un produs,
iar modificările de preț generate de scăderea TVA-ului nu au avut un impact semnificativ asupra
clasamentului jucătorilor din industrie în 2016. Prețul mediu al cafelei a scăzut semnificativ în
2015 și 2016, ca rezultat al modificărilor legislative, ce au avut ca scop stimularea pieței și a
jucătorilor internaționali și locali de a investi în dezvoltarea produselor lor.
Estimările specialiștilor Euromonitor arată că scăderea prețurilor va continua să afecteze
valoarea vânzărilor de cafea în următorii patru ani, în ciuda creșterii volumului, care, în 2021
este estimat să ajungă la 36.000 de tone. Cu toate acestea, în timp ce piața de cafea a scăzut, în
2016, cea a ceaiul a câștigat 4%, arată datele Euromonitor. Clasamentul celor mai vândute cinci
branduri de cafea a fost, în 2018, ocupat de Jacobs (parte a companiei Jacobs Douwe Egberts, cu
o cotă de piață de 27,1%), Doncafé (Strauss Group, 23,6%), Nescafé (Nestlé SA, 10%), Tchibo
(Tchibo GmbH, 6,8%) și Amigo (Strauss Group, 4,4%). Din punctul de vedere al companiilor,
însă, primele două locuri din top s-au inversat: Strauss Group a fost pe primul loc, cu o cotă de
piață de 28,5%, în timp ce Jacobs Douwe Egberts a coborât pe al doilea, cu 28,2%. Astfel,
vedem că niciun producător român de cafea nu-și face loc în acest top, dominat de jucători
internaționali.
În următorii ani, jucătorii de pe piața cafelei vor putea să-și crească marjele de profit și să
intre într-o competiție și mai acerbă pentru a câștiga cotă de piață, subliniază specialiștii
Euromonitor (Dorobanțu, 2018).

Modalități de promovare a cafelei

La majoritatea mărcilor de cafea prezente pe piața românească, promovarea se face

intensiv, în paralel prin mai multe canale de difuzare a publicității: televiziune, radio, presa, la
nivelul unităților ce o comercializeaza.
Marca Jacobs a realizat o promovare intensa a produsului său de-a lungul timpului atat
prin spoturi TV: reclama Jacobs ce evidentia in primul rand atributul sau principal, Alintaroma,
prin presa: reviste, ziare, dar și publicații ale unităților comerciale unde este disponibilă pentru
vânzare, dar și panouri publicitare amplasate pe strazi: la pliculețele Jacobs 3 in 1, aceasta
reclama la rulând și la TV. Tchibo foloseste si ea variate canale de publicitate TV: reclama de
lansare Tchibo, intitulata: „Drumul Anei”, cererea în casatorie, dar și presa: ziare, reviste, etc.
Elite isi promoveaza produsele atat prin presa, dar și prin TV. Se remarcă numeroase
reclame, unele cu caracter promoțional; astfel s-a desfasurat promoția "Descopera bucuria de a
trai" ce a fost susținută prin materiale specifice amplasate la punctele de vanzare și prin 2 spoturi
TV intitulate "Casa" si "Elementele".

11
 Nescafe este definită ca avand o promovare foarte intensa, canalele de promovare vizate
incluzând nu numai presa și TV, ca și în cazul celorlate marci, dar și cinematograful. Printre cele
mai cunoscute reclame Nescafe se numără cea care subliniază mesajul Nescafe Brasero: „o cafea
tare pentru dimineți grele”, dar și cea pentru Nescafe Frappe sub sloganul: „antrenează-te la
sportul verii”. În ultimii 2 ani, subsegmentul de cafea capsule cu aparatele aferente, efectiv a
căpătat 95%
din bugetul de marketing al companiei. Cine nu a rămas impresionat la reclamele cu George
Clooney?!? Iar magazinele Nestle, la nivel global, reprezintă un statement al gustului,
rafinamentului și inovației în rândul brand-ului.

Diverse actiuni promotionale

Jacobs este binecunoscut în special prin realizarea unor vanzari grupate. La cumpararea a
10 pliculete Jacobs 3 in 1 este oferita cadou o cana. Pretul la care este comercializat acest pachet
promotional de 10 pliculete 3 in 1 plus o cana Jacobs este unul superior celor 10 pliculete, dar
avantajul este cumpărarea unei căni la un pret foarte mic. Se vizeazaă, în primul rând
promovarea, sustinerea vînzarilor și castigarea de incredere si a cotei de piață pentru produsele
noi sau care nu au succes ăn vânzări.
Tchibo, din perspectiva vanzarilor promotionale s-a afirmat într-o vreme cu o campanie
promotionala tot de natura vânzarilor grupate. A oferit doua pachete de 250 gr fiecare, alături de
o cană reprezentativă, toate acestea la un pret mai mic decat pretul a 2 pachete individuale
Tchibo. Astfel s-a aplicat tactica vânzarii unei cantitati mai mari la un pret mai mic. Câștigul a
fost dublu pentru cumpărător: o cană gratis și două pachete de cafea la prețul a mai puțin de 2
pachete. Scopul principal a fost cresterea cantității vândute. Deci chiar dacă aparent firma a
pierdut puțin din pret, ea de fapt și-a asigurat o vânzare sigură a produselor sale.
Nescafe a realizat promoții prin vânzari grupate: oferirea unor pachete promoționale: un
produs Nescafe Brasero și o cană rosie Nescafe cu design special de Crăciun sau toarta in forma
de crenguță de brad; pachet promoțional Nescafe Clasic cu lingurițe Nescafe sau pachete
Nescafe împreună cu căni roșii Nescafe cu mâner în formă de inimioară de Ziua Îndrăgostitilor.
Toate aceste pachete de cafea, alături de obiectele promoționale au fost oferite la un preț mai mic
decât cel al unui pachet de cafea, câștigul fiind exprimat în obiecte promoționale și cafea gratis.
Aceste vănzari grupate au fost realizate în vederea asigurării unor cumpărări sigure a produselor
respective. Tot Nescafe, mai nou, în magazinele sale monobrand, oferă discount-uri și diverse
beneficii pentru clienții fideli cu card, sau pur și simplu aflați în baza de date.

Concluzii

Din datele prezentate se desprind următoarele concluzii:  conţinutul în cofeină la cafeaua

prăjită scade foarte puţin datorită sublimării acestei substanţe în timpul procesului de prăjire a
cafelei verzi. Întrucât cafeaua verde pierde o importantă cantitate de apă, conţinutul procentual în
cofeină al boabelor de cafea prăjite este apropiat de conţinutul în această substanţă al boabelor de
cafea verde, uneori chiar mai mare (Dimitriu și Paraschiv, 1984).

12
 Cafea verdeCafea prajita 
Componente
[%] [%]
Apa 11,3 2,7
Substante azotoase 12,6 13,9
Cofeină 1,9 1,3
Grăsimi 11,7 14,4
Zahăr 6,3 2,8
Dextrina 0,4 1,3
Acid cafetanic 8,4 4,7
Celuloză 23,9 23,9
Substanţe minerale 3,8 3,9
Substanţe solubile 29,3 28,8

În timpul procesului de prăjire, zahărul se caramelizează formând caramelul, substanţa

care colorează în brun concentratul de cafea. Conţinutul în zahăr înregistrează o scădere între 0,5
si 3%. Prin prăjirea boabelor de cafea, conţinutul în grăsimi scade în valoare absolută, însă
conţinutul procentual în grasimi nu se modifica aproape deloc. Aceste substanţe care
reactionează între ele pot forma diferite substanţe de structură complexă care determină aroma
cafelei. În tabelele de mai jos prezentăm comparativ compozitia chimică a diferitelor sortimente
de cafea verde, de origine și varietate.
Greutate peContinutul in Aciditatea libera
Varietatea
Originea cafelei 1000 boabeextract pH-ul (ml/NaOHn 710 la
sortului
[g] [%] lOOg)
America Centrala          
Brazilia Arabica 160,7 33,8 5,31 32,2
Columbia Arabica 169,1 32,9 5,28 37,5
Mexic Arabica 157,3 32,1 5,81 30,8
Ecuador Arabica 148,5 34,6 5,27 39,4
Africa          
Etiopia Arabica 124,2 35,6 5,78 31,8
Kenya Arabica 159,1 30,3 5,60 31,5
Tanganica Arabica 169,4 29,0 5,59 30,2
Coasta de
Robusta 141,8 33,7 5,76 41,9
Fildes
Camerun Robusta 119,2 35,5 6,13 41,7
Angola Robusta 138,6 33,9 5,55 38,2
Asia          
India Arabica 156,8 30,8 5,49 37,5
Indonezia Robusta 110,8 31,6 5,72 43,4

13
 Varietatea Continutul in  Substante Acid
Originea cafelei Grasime Cafeina
sortului apa [%] minerale clorogenic
America
           
Centrala
Brazilia Arabica 9,67 15,12 1,11 4,16 5,44
Columbia Arabica 10,60 15,10 1,21 4,39 6,12
Mexic Arabica 7,40 15,00 1,25 3,71 5,13
Ecuador Arabica 11,60 14,60 0,96 4,22 5,69
Africa            
Etiopia Arabica 9,27 15,70 0,90 3,83 5,47
Kenya Arabica 10,50 15,20 1,30 3,66 5,07
Tanganica Arabica 9,85 16,50 1,32 3,70 5,04
Coasta
Robusta 8,00 11,00 1,95 4,21 6,41
de Fildes
Camerun Robusta 10,30 9,80 1,79 4,10 6,00
Angola Robusta 9,61 7,20 2,16 3,95 6,19
Asia            
India Arabica 11,15 14,30 1,17 3,93 5,77
Indonezia Robusta 8,40 10,10 1,68 4,49 6,30

Bibliografie

 Bologa, N.(2019) Merceologia produselor alimentare. București: Oscar Print, pag. 56.
 Ciumac, J.(1995) Merceologia produselor alimentare. Chișinău: Tehnica, pag.79.
 Draghici, S.(2019) Ce spun cifrele despre piața cafelei din România? . Capital [online].
Comunicate. Disponibil la: https://www.capital.ro/comunicate/ce-spun-cifrele-despre-
piata-cafelei-din-romania.html [Accesat la 2 Decembrie 2019].
 Dorobanțu, B. (2018) Cafeaua în cifre . Forbes [online]. Analize. Disponibil la:
https://www.forbes.ro/articles/cafeaua-in-cifre-105911 [Accesat la 8 Decembrie 2019].
 Dimitriu, M. și Paraschiv, E. (1984) Microbiologia si chimia produselor alimentare.
București: Didactica si pedagogica, pag.25.

14
 Vaschi, M.(2019) Cafeaua preparată la espressor: un trend mondial care prinde rădăcini
puternice și în România. Piața [online]. Disponibil la: https://www.revista-
piata.ro/fmcg/analize-si-tendinte/cafea-si-dulciuri/item/13779-capsulele-sunt-locomotiva-
categoriei-cafea-cresc-in-vanzari-cu-peste-30-anual [Accesat la 9 Decembrie 2019].

15