Sunteți pe pagina 1din 7

1.

      Perspectiva Biblica a Familiei


 
Sfanta scriptura este clara in privinta familiei, aratand ca Dumnezeu a oranduit familia ca
si institutia de temelie a societatii. Ea este compusa din persoane inrudite unele cu altele
prin casatorie, sange sau adoptiune. Dictionarul Explicativ al limbii Romane (Academia
Romana, Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan”1996) defineste familia ca” Forma sociala
de baza, intemeiata prin casatorie, si care consta din sot, sotie, si din descendentii
acestora”
 
Casatoria este legamantul stabilit intre un barbat si o femeie care se leaga sa ramana
impreuna pe toata durata vietii. Casatoria este un dar unic prin care Dumenzeu
realizeaza cateva scopuri cum ar fi : ilustrarea unirii dintre Christos si Biserica Sa, pune
la dispozitia barbatului casatorit si a femeii casatorite un cadru pentru relatiile de
intimitate in care acestia isi implinesc dorintele sexuale in conformitate cu standardele
biblice si perpetueaza rasa umana.[1]
 
Cu toate ca in Vechiul Testament nu gasim nici un cuvant care sa corespunda exact cu cuvantul
modern “familie” totusi nucleul familiei este clar aratat in Scriptura  inca de la inceput: Gen. 1:26-
28
 
“Apoi Dumnezeu a zis: "Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să
stăpînească peste pestii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pămîntul si peste toate
tîrîtoarele cari se miscă pe pămînt.". Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după
chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească si parte femeiască i-a făcut.  Dumnezeu i-a binecuvîntat,
si Dumnezeu le-a zis: "Cresteti, înmultiti-vă, umpleti pămîntul, si supuneti-l; si stăpîniti peste pestii
mării, peste păsările cerului, si peste orice vietuitoare care se miscă pe pămînt." 
 
Gen. 2:18-25 “18. Domnul Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un
ajutor potrivit pentru el." 19. Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate
păsările cerului; şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care-l
dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele. 20. Şi omul a pus nume tuturor vitelor,
păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului; dar, pentru om, nu s-a găsit niciun ajutor, care să i se
potrivească.
21. Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om, şi omul a adormit; Domnul
Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. 22. Din coasta pe care o luase
din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. 23. Şi omul a zis: "Iată în sfîrşit
aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, pentrucă a
fost luată din om." 24. Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta
sa, şi se vor face un singur trup. 25. Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi, şi nu le era ruşine.”
 
In Noul Testament Termenul de “familie” (greceste: patria) este mentionat ca atare numai de trei
ori, si anume in Luca 2:4,” Iosif s-a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în
Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem,-pentrucă era din casa şi din seminţia lui David,”
Fapte 3:25 “Voi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinţii
noştri, cînd a zis lui Avraam: "Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta." , si
Efeseni 3:15 “din care îşi trage numele orice familie (greceste:patria), în ceruri şi pe pămînt,” 
insa ideea de “casa” sau “cei din casa” (greceste: oikos) este intalnita de mai multe ori.
 
Proeminenta paternitatii poate fi vazuta clar in cel de-al treilea text (Efeseni 3:15) unde cuvantul 
“patria”, adica famile are un “pater” adica “tata”  intelegand ca la originea tuturor sta paternitatea
universala a lui Dumnezeu din care este derivata toata ordinea relatiilor. [2]   Biblia arata clar ca
barbatul si nevasta au o valoare egala inaintea lui Dumenzeu, fiind creati amandoi dupa chipul si
asemanarea Lui. Relatiile de casatorie ilustreaza felul in care se poarta Dumnezeu cu poporul
Sau.
 
In cele ce urmeaza  ne v-om preocupa de aspectul  relatiilor din familia crestina si anume de (1)
relatia dintre sot si sotie, (2) relatia dintre copii si parinti, (3) relatia dintre membrii familiei si
Domnul Isus Christos, si (4) relatia dintre membrii familiei si lume.
 
2.      Relatia dintre sot si sotie
 
Efeseni 5:33 “Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de
bărbat.”
 
Sotul - Pentru ca relatia dintre sot si sotie sa fie dupa modelui Scripturii, sotul trebuie sa invete
sa-si iubeasca sotia  cu lepadare de sine. Apostolul Pavel scrie Efesenilor: Efeseni 5:25
“Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea”  Am
spus “sa invete” deoarece acest fel de iubire nu vine in mod automat, firesc.Trebuie sa invatam,
urmand exemplul Domnului Isus unde vedem ca dragostea autentica nu poate venii pe cale
normal fireasca, ci trebuie sa izvorasca din sursa nesecata, din Dumnezeu, care este  dragoste.
Apostolul ridica nivelul dragostei in familie la cel mai inalt standard, aratandune ca aceasta este o
ilustratie a relatiei dintre Domnul Christos si biserica Sa.
 
Casatoria este de folos la toate nivelele:
(1) emotional: Gen 2: 18.” Domnul Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i
fac un ajutor potrivit pentru el.",
(2) social: Gen 1:28 “Dumnezeu i-a binecuvîntat, şi Dumnezeu le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă,
umpleţi pămîntul, şi supuneţi-l; şi stăpîniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice
vieţuitoare care se mişcă pe pămînt."
(3) fizic: 1 Cor 7: 1-3 “1. Cu privire la lucrurile despre cari mi-aţi scris, eu cred că este bine ca
omul să nu se atingă de femeie. 2. Totuş, din pricina curviei, fiecare bărbat să-şi aibă nevasta lui,
şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei. 3. Bărbatul să-şi împlinească faţă de nevastă datoria de
soţ; şi tot aşa să facă şi nevasta faţă de bărbat”., si
(4) spiritual:  Efeseni 5:21-24 “21. Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos. 22. Nevestelor, fiţi
supuse bărbaţilor voştri ca Domnului; 23. căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos
este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului. 24. şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot
aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.”
 
Dragoste Sacrificiala - Daca sotul are ca model pe Domnul Christos si dragostea Sa pentru
biserica, atunci el o va iubii pe sotie cu o dragoste sacrificatoare. Dupa cum Christos s-a dat pe
Sine pentru biserica, tot asa sotul , in dragoste se da sotiei sale. Adevarata dragoste “nu caută
folosul său” (1 Cor 13:5), deci nu este egoista.
 
Dragoste Sanctificata - Efeseni 5:26-27 “26. ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul
cu apă prin Cuvînt, 27. ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără
sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană.”
 
Daca dragostea sotului este sacrificiala, atunci ea va fi si Sanctificata. Expresia “ca s-o
sfinţească” are intelesul de a o pune deoparte. In casatorie cei doi se pun deoparte unul pentru
celalalt si orice interferenta in aceasta institutie este pacat. Astazi, Domnul Cristos I-si curata
biserica prin Cuvant, Ioan 15:3 “Acum voi sînteţi curaţi, din pricina cuvîntului, pe care vi l-am
spus.” si Ioan 17:17 “Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvîntul Tău este adevărul.”
 
Dragoste Satisfacatoare - Dragostea sotului pentru sotia sa trebuie sa fie Sacrificiala,
Sanctificata si totodata si Satisfacatoare. Efeseni 5:28-30 “Tot aşa trebuie să-şi iubească şi
bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş. 29. Căci
nimeni nu şi-a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; 30.
pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui”.
In casatorie, cei doi devin un singur trup, asa ca orice se face celuilalt se face si lui personal,
devenind o experienta de satisfacere reciproca. Daca ambii soti sunt supusi Domnului si unul
altuia, ei vor fi in asa fel satisfacuti, incat nu vor mai fi temptati sa caute in alta parte implinire.
Apostolul Pavel incheie Efeseni 5 cu rezumatul cuvintelor anterioare. Sotilor le spune” fiecare din
voi” fara exceptie, sa-si iubeasca sotia ca pe sine, adica nu doar cum te-ai iubi pe tine insuti, ci in
semn de recunoastere a faptului ca ea este una cu tine.[3]
 
Sotia – Ei Domnul ii cere respect, reverenta si supunere fata de sotul ei. Sotia trebuie sa se
supuna de buna voie autoritatii sotului care o slujeste din dragoste, dupa cum si Biserica este
supusa de buna voie lui Christos, Capul ei. Creata ca si barbatul dupa chipul si asemanarea lui
Dumnezeu, nevasta este egala cu el inaintea lui Dumnezeu si a primit din partea lui Dumnezeu
resposabilitatea de a-si respecta barbatul, de a-l sluji ca un ajutor potrivit in administrarea casei si
in formarea noii generatii.
 
Apostolul Pavel se adreseaza sotiilor zicand: Efeseni 5:33 “ Încolo fiecare din voi să-şi iubească
nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.”. El le spune, ai grija sa-ti respecti sotul si
sa asculti incontinuu de el. Ce efecte extraordinare ar rezulta aceasta ascultare in Domnul. Ce s-
ar intampla daca aceste instructiuni divine ar fi practicate pe scara larga in randurile crestinilor de
azi? N-ar mai fi certuri, nu s-ar mai produce despartiri, divorturi, ci caminul ar fi intr-adevar un
“colt de rai” (expresie  preluata din titlul cartii fratelui Pitt Popovici). Atmosfera din familie ar fi o
anticipare a paradisului. Dragostea (agape) a sotului si supunerea in reverenta si ascultare a
sotie pot fi realitate doar prin puterea Duhului Sfant.
Radacina problemelor maritale este pacatul. Supunerea fata de Christos si unii altora este
modalitatea de a biruii egoismul propriu. Cand suntem supusi, Duhul Sfant ne poate umple cu
putere de a ne iubi cu o dragoste sacrificatoare, sanctificata, satisfacatoare, o dragoste dupa
modelui Domnului Christos.
 
3.      Relatia dintre copii si parinti.
 
Am  relatat mai sus ca secretul unei relatii bune in caminul crestin este trairea dupa indemnurile
si puterea Duhul Sfant. Am vazut ca atunci cand sotul iubeste cu o iubire divina, sotia fiind si ea
condusa de Duhul Sfant se supune autoritatii lui. In aceasta sectiune v-om vedea ca secretul
relatiei bune dintre copii si parinti este o traire a copiilor familiei crestine in puterea  Duhului Sfant.
 
Copiii - Datoria fundamentala a tuturor copiilor este de a asculta de parintii lor in Domnul. Nu are
importanta daca copiii sunt crestini sau parintii sunt crestini. Relatia aceasta a fost randuita de
Dumnezeu pentru intreaga omenire, indiferent de crez.
 
In Efeseni 6:1-3 apostolul Pavel se adreseaza copiilor in relatia lor cu parintii: “ Copii, ascultaţi în
Domnul de părinţii voştri, căci este drept. 2. "Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta"-este cea
dintîi poruncă însoţită de o făgăduinţă- 3. "ca să fii fericit, şi să trăieşti multă vreme pe pămînt."
 
A asculta in Domnul de parinti, copiii trebuie sa asculte patrunsi de atitudinea ca facand asa, ei
asculta de fapt de Domnul. Ei trebuie sa asculte in toate lucrurile care corespund cu voia
Domnului. Pe baza acestui text, copiii ai caror parinti le cer sa pacatuiasca, nu li se cere
supunere in acest caz.
 
Apostolul Pavel se adreseaza copiilor crestini si le cere ascultarea de parinti aratand patru
motive.
 
1) In primul rand copiii trebuie sa asculte datorita faptului ca ei sunt crestini “ascultati in Domnul”.
 
2) In al doilea rand ei trebuie sa asculte de parintii lor in Domnul “caci este drept”. Ascultarea in
Domnul este dreapta. Standardul ascultarii l-a creat Domnul, nu este subiectiv, ci drept.
Ascultarea este un principiu intretesut in insasi structura vietii de familie, ca cei care sunt inca
imaturi si lipsiti de experienta vietii sa se supuna autoritatii parintilor care au maturizare si
intelepciune.
 
3) Un al treilea motiv de ascultare este ca ascultarea este o porunca este parte din decalog. Exod
20;12 “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o
dă Domnul, Dumnezeul tău.” Deut 5:16 “Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, cum ţi-a poruncit
Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai zile multe şi să fii fericit în ţara pe care ţi-o dă Domnul,
Dumnezeul tău.”
A cinsti parintii inseamna mai mult decat a asculta de ei. Inseamna a le arata respect si dragoste,
grija pentru ei atita timp cat au nevoie, si de a-I onora prin trairea dupa principiile scripturii.
 
4) Al patrulea motiv de ascultare de parinti este ca ascultarea aduce binecuvantare “ca sa fi
fericit”. Apostolul aminteste copiilor crestini care-si cinstesc parintii ca aceasta o se le faca bine si
“o sa le mearga bine”. Ce s-ar intampla daca cu un copil care nu ar primi nici un fel de indrumari
si indreptari din partea parintilor sai! Cand copiii asculta de parinti in Domnul, o sa fie feriti de
multe caderi in pacate.  Pacatul intotdeauna ne jefuie de fericire, ascultarea intotdeauna ne
inbogateste de binecuvantari. Promisiune pentru cei ce asculta si cinstesc parintii este o viata
lunga fericita. In acelas fel, cei ce nu asculta si cinstesc parintii au parte de sfarsit tragic dupa
exemplul dat de fii lui Eli, Hofni si Fineas: 1 Sam 4:11” Chivotul lui Dumnezeu a fost luat, şi cei
doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, au murit.”
 
Parintii - Responsabilitatile parintilor in relatia lor cu copiii.
Efes 6:4 “şi voi, părinţilor, nu întărîtaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi-i, în mustrarea şi
învăţătura Domnului.” Coloseni 3:21 ” Părinţilor, nu întărîtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă
nădejdea.”
Aceasta avertizare se adreseaza in primul rand tatalui, dar fara indoiala ele sunt necesare
ambilor parinti. Parintii sa nu intarate pe copii la manie printr-o asprime exagerata sau printr-o
sanctionare necorespunzatoare in exercitarea pedepselor. Sa dea copiilor o crestere in
milostenia de tata si intr-o dragoste de mama, si a creste copiii in “ invatatura Domnului” Tatal ori
este de multe ori prea aspru, ori prea indulgent, cum am aratat mai sus din exemplul lui Eli. De
asemenea David a esuat in privinta aceasta in legatura cu educatia fiului sau Adonia. 1 Imparati
1:6 “Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viata lui, zicînd: "Pentru ce faci asa?" Adonia, de altfel,
era foarte frumos la chip, si se născuse după Absalom.”
Aceasta lipsa de mustrare din partea lui David conduce la inganfare pe Adonia care a vrut sa
devina imparat prin inlaturarea tatalui sau de pe tron. Cu multa vreme inainte Dumnezeu si-a
destainuit intentia de a pune pe Solomon ca urmas al lui David pe tronul lui Israel. Adonia, in
urma lipsei de mustrare din partea tatalui sau David, pasea pe o cale contrara voiei lui
Dumnezeu.
 
Caracterul adevarat al tatalui crestin este revelat in echilibrarea responsabilitatilor lui in pozitia
autoritara in familie si felul cum aceasta este practicata. Simturile si predispozitia copiilor trebuie
sa stea in atentia parintilor. Fiecare copil este unic, deci trebuie ca parintii sa aibe multa
intelepciune in relatiile lor cu fiecare dintre copii.  Parintii nu au voie sa inlesneasca nimic din
raspunderea lor fata de Dumnezeu in educarea copiilor, insa trebuie sa se gandeasca si la
slabiciunea celor mici si sa nu puna in spate mai mult decat ar putea ei sa duca. Altfel copiii vor
deveni respingatori si se vor descuraja.
Cuvantul “mustrare” din Efes 6:4 are la baza si conceptual de “ ingrijire, sfatuire, pedepsire”.
Aceasta ne arata sensul si directia de crestere si de mustrate pentru a se ajunge la o stare inalta.
Ca si tatal, mama crestina are responsabilitatile sale fata de copii. In Scripturi gasim amintite
multe mame care si-au educat copiii in frica Domnului. Din aceaste exemple si din observatiile
zilnice ne dam seama ca mamele ocupa un loc foarte important in educarea copiilor. Mamele
educa copii in spiritul moral, spre finete intre oameni, pe cand tatal educa copiii spre influenta lor
in societate.
Istoria caselor imparatesti dovedeste influenta mamei, fie pozitiva, fie negativa in educarea
imparatilor. Vedem cat de important este ca o mama sa-si educe copiii pentru Imparatia lui
Dumnezeu. O crestere crestina este de o mare valoare si are urme adanci care nu se pot sterge
din inima copiilor. Cuvantul lui Dumnezeu spune la Proverbe 22:6 “Învaţă pe copil calea pe care
trebuie s-o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea.”  Cei “sapte ani de acasa”
proverbiali au o mare influenta in inima fragile a copilului si se mentine pana la adanci batranete.
La fel vedem si in Proverbe 31: 1 “Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea
mamă-sa.” Mama imparatului Lemuel l-a educat si toate indrumarile ei I-au fost de folos in viata.
 
4.      Relatia dintre membrii familiei si Domnul Isus Christos.
 
Efes 1:22 “El I-a pus totul supt picioare, şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile”
 
Domnul Christos are stapanire universala, nu numai peste oameni si ingeri ci si peste restul
creatiei sale. Un cuvant cheie ar fi  “supunere”. Pentru ca relatia dintre familie si Domnul Christos
sa fie o relatie de tip divin, trebuie membrii familiei sa fie “supusi unii altora “ iar intreaga famile sa
fie supusa lui Dumnezeu. Caminul crestin este locul unde poruncile dumnezeiesti sunt
respectate, legaturile dintre membrii familiei sunt dupa gandurile lui Dumnezeu si fiecare membru
din familie cauta glorificarea lui Dumnezeu. Pentru a avea un impact acest nucleu fundamental al
societatii trebuie sa fie un exemplu positiv, un indrumar pentru altii catre Domnul. Primirea de
oaspeti este un exemplu pozitiv. Casa din Betania este un astfel de camin. In timp ce Domnul
Isus calatorea pe pamant fara a avea un loc unde sa-si puna capul, vedem pe Marta cum Il
primeste in casa ei. Luca 10:38 “Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. şi o
femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.” Aceasta casa a fost fregventata de domnul Isus chiar
in saptamana dinaintea mortii. Ce balsam a fost aceasta casa pentru Domnul Isus!
Tot astfel, astazi familia crestina trebuie sa stie ca poate primi pe Domnul in casa lor ca Marta
odinioara. Domnul Isus a spus in Matei 10:40 “Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi
cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimes pe Mine.” Daca primim pe credinciosii
Domnului in casele noastre Il primim pe insusi Domnul Isus. Matei 25:40 “Drept răspuns,
Împăratul le va zice: "Adevărat vă spun că, oridecîteori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti
foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.” Aceasta este subiectul de baza pe care
Domnul Isus Il trateaza in acest text pentru toti care au hranit, imbracat, vizitat sau primit pe frati
in Domnul.
In zilele imparatului David, Domnul a binecuvanta pe Obed-Edom din pricina ca a tinut chivotul
Domnului trimp de trei luni in casa lui.  2 Samuel 6:10-12a “N-a vrut să aducă chivotul Domnului
la el în cetatea lui David, şi l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. Chivotul Domnului a rămas
trei luni în casa lui Obed-Edom din Gat, şi Domnul a binecuvîntat pe Obed-Edom şi toată casa lui.
Au venit şi au spus împăratului David: "Domnul a binecuvîntat casa lui Obed-Edom şi tot ce avea,
din pricina chivotului lui Dumnezeu.".
 
5.      Relatia dintre membrii familiei si lume (sau convietuirea  a doua
paturi sociale distincte)
 
Efeseni 6: 9 ”  şi voi, stăpînilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de ameninţări, ca unii cari ştiţi că
Stăpînul lor şi al vostru este în cer, şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului.” 
Efeseni 6: 5-8 “Robilor, ascultaţi de stăpînii voştri pămînteşti, cu frică şi cutremur, în curăţie de
inimă, ca de Hristos.  Slujiţi-le nu numai cînd sînteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi
oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, cari fac din inimă voia lui Dumnezeu.  Slujiţi-le cu bucurie,
ca Domnului, iar nu oamenilor,  căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată dela
Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.” 
 
Aici apostolul Pavel se refera la relatia dintre credinciosii care traiesc in doua paturi sociale
separate, insa principiul se poate aplica si la relatia familiei crestine cu lumea. Daca credinciosul
se gaseste in patura sociala adresata “ Robilor”  atunci el este indemnat sa asculte de stapanii lui
cu frica si cutremur ca de Christos, aratandu-I motivele de ascultare. Ascultarea, supunerea si
credinciosia sant caractere care trebuie sa se gaseasca la orice rob. Aceste caracteristici au fost
gasite in chip desavarsit in Domnul Christos, care de buna voie a devenit Robul desavarsit.
 
Primul motiv pe care apostolul Pavel il enumera in epistola catre Efeseni este ca ei slujesc
indirect pe Christos. Un alt motiv este ca ei slujind pe stapani, implinesc voia lui Dumnezeu.Un alt
motiv de slujire este ca v-or primi rasplata de la Domnul. Chiar si stapanii greu de multumit
trebuie slujiti ca Domnului. 1 Petru 2: 18-19 “Slugilor, fiţi supuse stăpînilor voştri cu toată frica, nu
numai celorce sînt buni şi blînzi, ci şi celor greu de mulţămit. Căci este un lucru plăcut, dacă
cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, sufere întristare, şi sufere pe nedrept.”
 
In acelas fel, cuvantul Domnului se adreseaza categoriei “stapanilor crestini”.
Si acestia au responsabilitatile lor fata de cei care-I slujesc. Una dintre primele responsabilitati
este sa caute binele slujitorilor. Efeseni 6:9 “şi voi, stăpînilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de
ameninţări, ca unii cari ştiţi că Stăpînul lor şi al vostru este în cer, şi că înaintea Lui nu se are în
vedere faţa omului.”
Stapanii credinciosi trebuie sa se gandeasca intotdeauna ca si ei au un Stapan in cer si ca sunt
responsabili de cei care le sunt in subordine. Sa se comporte cu slujitorii lor cum se poarta
Stapanul ceresc cu ei. Pentru aceasta constiinta lor trebuie sa fie totdeauna vie, sa simta duhul
blindetei al harului si al milosteniei in fiecare zi. Stapanul lor ceresc nu este aspru, deci nici
stapanul crestin sa nu fie aspru. In toate actiunile sale el trebuie sa reflecteze caracterul dragostei
crestine. Daca va proceda in felul acesta in toate actiunile sale va fi o lumina in jurul sau. Matei 5:
16 “Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune,
şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.”
 
Un exemplu pozitiv vedem in Boaz care se purta frumos cu slujitorii sai. Rut 2:4 “Şi iată că Boaz a
venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: "Domnul să fie cu voi!" Ei i-au răspuns: "Domnul să te
binecuvinteze!". La sosirea sa la secerat, el I-si saluta robii cu cuvinte de binecuvantare.
 
Levetic 25: 43 “Să nu-l stăpîneşti cu asprime, şi să te temi de Dumnezeul tău.”
Stapanii crestini trebuie sa le plateasca datoria slijitorilor “fara amenintari”. Coloseni 4:1
“Stăpînilor, daţi robilor voştri ce le datoraţi, şi ce li se cuvine, căci ştiţi că şi voi aveţi un Stăpîn în
cer.”
 
Stapanul crestin trebiue sa fie drept fara partinire. Efeseni 6:9 “ca unii cari ştiţi că Stăpînul lor şi al
vostru este în cer, şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului”
 
6.      Concluzii
 
Daca am fost atenti, toate cele aratate mai sus au o singura tema si aceasta este supunerea fata
de Domnul. Supunerea in Domnul aduce armonie. Uitati ce se intampla cand supunerea fata de
Domnul este practicata in familia crestina:
Sotia este supusa sotului “ca Domnului”, iar sotul iubeste sotia “cum a iubit Christos biserica”
Copiii asculta de parinti “in Domnul”, iar parintii cresc copiii “in mustrarea si invatatura Domnului”.
Robii asculta de stapani “ca de Christos”, iar stapanii trateaza bine slujitorii “stiind ca stapanul lor
si al vostru este in ceruri”
 
Toate acestea sunt posibile prin Duhul lui Dumnezeu care locuieste in credinciosi. Romani 5:5
“pentrucă dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfînt, care ne-a fost
dat”.
 
Prin puteri proprii astfel de legaturi sun imposibile, insa depinzatori de puterea lui Dumnezeu care
este valabila credinciosului, acestea devin realitati “pot totul in Christos care ma intareste”.
Coloseni 1:11” întăriti, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare si
îndelungă răbdare, cu bucurie”
Domnul deci ne intareste si Domnul ne sustine in acest mod de viata.  Psalm 84:5 ” Ferice de
ceice-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea.”  Psalm 118:14 ” Domnul este
tăria mea şi pricina laudelor mele; El m-a mîntuit.”
 
Domnul este taria noastra. Familia a fost conceputa de Dumnezeu, este intarita de Dumnezeu,
sustinuta de Dumnezeu pentru a propaga principiile divine in lumea in care traim.  Dumnezeu
doreste ca pacatosii prin nasterea din nou sa intre in familia Sa rascumparata pentru a trai o viata
Dumnezeiasca pe pamant si vecinic cu Tatal in Imparatia Sa.
 
 
 
 
Bibliografie
 
        MacDonald, William, Comentar la Noul Testament
        Campbell, R.K, Viata Crestina Familiala
        Douglas, J.D, Editor, Dictionar Biblic
        Wiersbe, Warren W, The Bible Exposition Commentary, vol 2.
        Walvoord, John F, and Zuck Roy B, Editors, The Bible Commentary
        Erickson, Millard J, Introducing Christian Doctrine
        Hurley, James B, Man & Women in Biblical perspective
        Dictionar Explicati al Limbii Romana, Academia Romana
        Nestle-Aland, Greek-English New Testament
        Mesajul si Credinta Baptista, Southern Baptist Convention 2000

 
 

[1]
MESAJUL SI CREDINTA BAPTISTA aprobat de Conventia Baptista de Sud si revizuit in Iunie 2000. Cu aprobarea Conventiei
Baptiste de Sud, tradusa in limba romana pentru Asociatia Baptista Romana din SUA si Canada, in anul 2000 Anul Domnului.

S-ar putea să vă placă și