Tema 4: ORGANIZAREA MONETARĂ

CUPRINS: 1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL

2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL
3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN
1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL
1. Sistemul monetar naţional.
1.1. Noţiune de sistem monetar.
1.2. Compoziţia sistemului monetar.
1.2.1. Componenta instrumentară.
1.2.2. Cadrul reglementoriu.
1.2.3. Cadrul instituţional.
1.3. Tipuri de sisteme monetare.
1.4. Sistemul monetar actual al R.Moldova.
BIBLIOGRAFIE:
Constituţia R.Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 1 din 1994.
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995
Basno, C.; Dardac, N.; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică,
2003. –P…..
Lucian C. IONESCU. Băncile şi operaţiunile bancare. – Bucureşti: Editura Economică, 1996. –
Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - Turliuc,
V.; Boariu, A.; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, 2005.- P…….
Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред.), - 2-e изд. -Москва: Финансы и Статистика,
2004. – C….
Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф., Зеленкова Н. М., Максимова Л. М., - 2-e
изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. – C….
Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва: ЮНИТИ-
ДАНА, 2004. – C….

1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL

Moneda şi circulaţia monetară în majoritatea ţărilor s-a constituit istoric, având în primele cinci
secole pretutindeni caracter sporadic şi haotic.

ORIGINEA SISTEMULUI MONETAR

În sec. al VI-lea î. Hr., potrivit scrierilor lui Herodot, în Lidia, ţară din Asia Mică, regele Cresus (a.a.
560 – 547) instituie primul sistem monetar naţional:
 stabileşte unităţile şi subunităţile monetare,
 fixează pentru fiecare conţinutul de metale nobile,
 determină raportul dintre aur şi argint,
 bate centralizat moneda,
 decide asupra regulilor de emitere şi circulaţie a banilor.

STATERI DE AUR ŞI ARGINT

EMIŞI DE CRESUS

EFECTELE CONSTITUIRII SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL

 centralizarea şi unificarea baterii monedelor;
  aprobarea unităţii naţionale unice;
 stabilirea unui raport de valoare fixat între monedele de aur şi argint egal cu 1 : 13 1/3.

RAPORTUL DE VALOARE DINTRE MONEDELE DIN AUR ŞI ARGINT

½ DE STATER EMIS DE CRESUS 1/3 ŞI 1/6 DE STATER EMIS DE CRESUS

1.1. NOŢIUNE DE SISTEM MONETAR NAŢIONAL

Evoluţia contemporană a sistemelor monetare naţionale este marcată de procesele de internaţionalizare a
relaţiilor monetare, tendinţa de aderare la sistemele monetare regionale, apariţia noilor forme ale banilor,
schimbare de fond a conţinutului valoric al monedei.
Noţiunea de sistem monetar naţional îşi găseşte reflectare în lucrările diferitor autori, care redau esenţa acestei
formaţii sub diferite aspecte.

OPINII PRIVIND NOŢIUNEA SISTEM MONETAR

 Jucov E. F. afirmă: “Sistemul monetar este forma de organizare a circulaţiei monetare în ţară,
consfinţită de legislaţia naţională”;
 Poleac G. B. scrie : ““modul circulaţiei monetare din ţară, consfinţit de legislaţia naţională
reprezintă sitemul monetar”;
 Dardac Nicolae enunţă: ”Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare şi
reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului
respectiv”.;
 Turliuc V. menţionează că „sistemele monetare reprezintă forme de organizare a baterii şi circulaţiei
monedei într-o ţară sau alta, organizare realizată prin normele dictate de stat, dar şi prin norme ce
decurg din cutume”;
(După cum se observă, sistemul monetar naţional este sesizat de autori ca o configuraţie sau procedeu al
circulaţiei monetare reglementat strict de legislaţie. Abordarea unilaterală a acestui fenomen complex nu este în
favoare dezvăluirii profunde a esenţei lui.)

ALTE OPINII PRIVIND SISTEMUL MONETAR

Kiriţescu Costin susţine că „Sistem bănesc. Termen generic pentru ansamblul normelor legale şi instituţiilor
care reglementează, organizează, respectiv supraveghează relaţiile băneşti dintr-un stat. Aceste norme şi
instituţii servesc la realizarea obiectivelor politicii economice, sociale, financiare şi de credit urmărite de fiecare
stat”;
Stoica Victor afirmă că sistemul monetar este „un anumit mod de organizare şi reglementare a
circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului respectiv;

TRATAREA ORIGINALĂ A SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL

În formula noţiunii sistemului monetar naţional trebuie incluse toate elementele constituente ale acestuia:
 instrumentarul monetar;
 cadrul reglementar;
 cadrul instituţional.
Sistemul monetar naţional
reprezintă organizarea funcţională a instrumentelor de natură monetară în temeiul reglementărilor
juridice sub supravegherea autorităţii monetare publice

ANSAMBLU MĂSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRIVIND CONSTITUIREA ŞI

FUNCŢIONAREA SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL ACTUAL
• alegerea valutei care îndeplineşte funcţia de măsură a valorii, de etalon, de echivalent general, prin care se
defineşte moneda naţională;
• stabilirea unităţii monetare, care, sub o anumită denumire, serveşte ca etalon al valorii;
• alegerea instrumentelor efective de circulaţie şi de plată (monede principale, bani divizionari, bancnote
etc.);
• reglementarea tipăririi cupiurelor şi baterii monedelor divizionare metalice;
• reglementarea emisiunii şi circulaţiei bancnotelor şi a altor semne de valoare, precum şi a decontărilor fără
numerar;
• organizarea aparatului instituţional care supraveghează şi sprijină aplicarea sistemului monetar;
• stabilirea relaţiilor cu alte sisteme monetare.

1.2. COMPOZIŢIA SISTEMULUI MONETAR

 1.2.1. COMPONENTA INSTRUMENTARĂ

1.2.2. CADRUL REGLEMENTORIU

1.2.3. CADRUL INSTITUŢIONAL

1.3. TIPURI DE SISTEME MONETARE

Multiplele sisteme monetare naţionale cunoscute de istoria monetară au fost originale şi unicale. Şi dacă unele
au avut trăsături comune, aceasta nu anihilează individualitatea fiecărui sistem monetar.

Cu toate acestea, istoric sau format diverse principii privind constituirea sistemelor monetare naţionale, care,
fiind aplicate separat în fiecare ţară, generau formarea sistemelor monetare asemănătoare. Aceasta permite ale
grupa potrivit anumitor criterii şi ale îngloba în anumite grupe cu caracteristici comune.
POTRIVIT CARACTERULUI AUTORITĂŢII CONSTITUANTE A SISTEMELOR
MONETARE

SISTEMELE MONETARE ANTICE ŞI MEDIEVALE

s-au caracterizat prin
:fărâmiţare – descentralizarea baterii monedei;
simplitate – absenţa instrumentarului de supraveghere, reglementare, etc.;
deteriorare – uzura şi falsificarea monedei.
SISTEMELE MONETARE MODERNE
Odată cu formarea statelor sistemele monetare moderne şi-au asumat roluri monetare:
crearea monedei,
definirea unităţii monetare,
stabilirea parităţii metalice.

ÎN FUNCŢIE DE ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMELOR MONETARE

TIPURI DE SISTEME METALISTE

1.4. SISTEMUL MONETAR ACTUAL AL R. MOLDOVA

Circumstanţele necesare pentru instituirea sistemului monetar naţional s-au conturat după obţinerea de către
R. Moldova a independenţei la 27 august 1991. La 15 decembrie 1992 este adoptată Legea cu privire la bani
nr 1232 – XII. Prin această Lege a fost stabilită unitatea monetară naţională a R. Moldova - leul
moldovenesc, şi unitatea divizionară banul. Un leu moldovenesc este egal cu 100 bani.
Leul a fost introdus în circulaţie la 29 noiembrie 1993. În această zi cursul valutar a fost stabilit de 3,8 lei
pentru $1. Numerarul aflat în circulaţie (banii de tip sovietic şi cupoanele) şi banii din conturi au fost
schimbaţi în proporţie de 1 000 pentru un leu.

LEUL MOLDOVENESC
(emisiunea mai 1994)
Caracteristici:
 • Dimensiuni: 58 x 114 mm;
• Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi ocru;
• Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui
Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;

CADRUL REGLAMENTORIU AL SISTEMULUI MONETAR AL R. MOLDOVA

Constituţia R. Moldova în art. 130 stipulează: „... (2) Moneda naţională a Republicii Moldova este leul
moldovenesc. (3) Dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii naţionale a Republicii Moldova. Emisia
se efectuează conform deciziei Parlamentului.”
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei consacră monedei un capitol special – capitolul VIII „Moneda
CADRUL INSTUTIŢIONAL AL SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL

Instituţiile bancare din ţară:

 Banca Naţională a Moldovei, fiind autoritatea monetară publică, are rolul central în organizarea circulaţiei
monetare. Banca Naţională prin regulamentele sale stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea,
designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mijloc de plată în R. Moldova.
Banca Naţională organizează tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea
în siguranţă a celor neemise în circulaţie. Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite în circulaţie
bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată legale pe teritoriul R. Moldova.
 Băncile comerciale sunt sprijinul Băncii Naţionale în organizarea funcţionării sistemului monetar naţional.
Prin intermediul acestora are loc emisiunea numerarului în circulaţie, retragerea cupiurelor şi monedelor
deteriorate, preschimbarea semnelor monetare, organizarea evidenţei şi statisticei monetare (16).

1. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL

2. Sistemul monetar internaţional
2.2.1. Evoluţia sistemului monetar internaţional
2.2.1.1. Primele Uniuni Monetare
2.2.1.2. Crearea şi funcţionarea sistemului monetar
internaţional Breton- Woods
2.2.1.3. Constituirea şi evoluţia sistemului monetar
internaţional actual
2.2.2. Instituţiile monetare şi de credit internaţionale
2.2.2.1. Fondul Monetar Internaţional
2.2.2.2. Banca Mondială
2.2.3. Drepturile Speciale de Tragere – monedă internaţională
2.2.4.Colaborarea R. Moldova cu instituţiile monetare
şi de credit internaţionale

2.SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL

Dezvoltarea economică a condus la intensificarea legăturilor economice dintre diferite ţări, inclusiv şi a relaţiilor
monetare. Până la sfârşitul celui de al II-lea Război Mondial relaţiile monetare dintre ţări purtau, de regulă,
caracter bilateral. Totuşi trebuie de menţionat că au existat încercări de o mai largă colaborare în reglementările
internaţionale a relaţiilor monetare, care s-a realizat sub forma de uniuni şi blocuri monetare.

1.2.1. EVOLUŢIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL

 CARACTERISTICA SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL (SMI) DE LA BRETON-
WOODS

PRINCIPII DE FUNCŢIONARE ALE SISTEMULUI DE LA BRETON-WOODS

 Alegerea liberă a etalonului monetar;
 Menţinerea stabilităţii parităţilor şi cursurilor de schimb ale monedelor naţionale;
 Asigurarea convertibilităţii internaţionale a monedelor;
 Crearea rezervelor monetare oficiale şi asigurarea lichidităţii internaţionale;
 Echilibrarea balanţelor de plăţi;
 Crearea instituţiilor financiar-monetare internaţionale.

1.2.1.INSTITUŢIILE MONETARE ŞI DE CREDIT INTERNAŢIONALE

 OBIECTIVELE FMI
• promovarea cooperării monetar - internaţionale prin intermediul unei instituţii specializate, care să facă
posibilă consultări permanente între ţările membre;
• facilitatea desfăşurării echilibrate a schimburilor internaţionale, care să contribuie la folosirea eficientă a
resurselor ţărilor membre;
• evitarea manipulării cursurilor valutare în scopuri incorecte;
• eliminarea restricţiilor valutare care frânează dezvoltarea comerţului internaţional.

FORMAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR FMI

FORMAREA RESURSELOR UTILIZAREA RESURSELOR

• cotele părţi ale ţărilor membre ale FMI;
• dobânzile încasate;
• cotizaţiile anuale ale ţărilor membre etc.
• mecanismul de creditare lărgit;
• facilitatea pentru transformare sistemică;
• facilitatea de finanţare compensatorie;
• finanţarea situaţiilor neprevăzute;
• finanţarea stocurilor regulatoare;
• facilitatea de ajustare structurală.

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

OBIECTIVELE BĂNCII MONDIALE

 Promovarea dezvoltării economice şi reformelor, în ţările în curs de dezvoltare;
 Acordarea de împrumuturi pe termen lung, destinate finanţării proiectelor de investiţii şi
programelor de dezvoltare. Aceste împrumuturi sunt dirijate spre domeniile infrastructurii:
şosele, căi ferate, sisteme de telecomunicaţii, domeniul energetic.
1.2.1.DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE – MONEDĂ
INTERNAŢIONALĂ
 1.3. COLABORAREA R. MOLDOVA CU INSTITUŢIILE MONETARE ŞI DE
CREDIT INTERNAŢIONALE
 R. Moldova a devenit membru al FMI la 12 august 1992, după achitarea cotei sale care constituie 90 mln
DST;
 La 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII, Secţiunile 2, 3 şi 4 ale Statutului FMI, fapt
care a permis liberalizarea operaţiunilor valutare curente.
 Republica Moldova conform hotărârii Parlamentului din 28.07.92 a fost acceptată aderarea Moldovei la
BIRD, CFI, AID şi AMGI. Calitatea de membru al Republica Moldova la MIGA a fost recunoscută la 9.06.93
după ce a fost achitată cota capitalului subscris de 960 mii DST.

3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

3.3. Sistemul monetar european
3.3.1. Evoluţia sistemului monetar internaţional
3.3.1.1. Crearea sistemului monetar european
3.3.1.2. Funcţionarea sistemului monetar european bazat
pe ECU
3.3.1.3. Constituirea şi funcţionarea uniunii monetare
europene actuale
3.3.2. Banca Centrală Europeană
3.3.3. EURO – monedă unică europeană

3.3.1. EVOLUŢIA SISTEMULUI MONETAR EUROPEAN

Sistemul Monetar European (SME) a fost creat în 1979 pe o perioadă de aproximativ 10 ani ca o zonă
de stabilitate monetară în cadrul ţărilor membre a CEE şi a avut drept obiective:
1.Creşterea stabilităţii monetare în cadrul CEE, în mod deosebit după înregistrarea fluctuaţiilor puternice ale
dolarului SUA din acea perioadă.
2.Îmbunătăţirea situaţiei economice a ţărilor membre a CEE, urmărindu-se în special creşterea economică, mai
buna utilizare a forţei de muncă şi ameliorarea mediului şi nivelului de viaţă.
3.Stabilizarea relaţiilor economice şi monetare internaţionale .

ETAPE TRECERII LA UNIUNEA EUROPEANĂ (UE)

3.2. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
 BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ a fost constituită în baza institutului monetar european
1999.
 Funcţia de bază este promovarea politicii monetare în zona EURO.

3.3. EURO - MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ

 Tema 5: CIRCULAŢIA MONETARĂ

CUPRINS: ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE.

MASĂ MONETARĂ.
ECHILBRUL MONETAR ŞI INFLAŢIA.
BIBLIOGRAFIE:
Acte normative şi reglementorii:
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.56-57/624 din 12.10.1995
Regulament cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.176-181/643 din 30 decembrie 2005
Regulament cu privire la debitarea directă nr.374 din 15 decembrie 2005 // Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.176-181/644 din 30 decembrie 2005
Lucrări ştiinţifice şi didactice:
Kiriţescu, Costin. Dobrescu, Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1998. –P. 75, 188.
Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - P.25-40
Stoica, Victor. Deaconu, Petre. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi politica
monetară. - Bucureşti : Editura Economică, 2003. –P. 234.
Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва: ЮНИТИ-ДАНА,
2004. – C.30-48, 61-79

1.ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI MONETARE

1.1. Esenţa circulaţiei monetare.
1.2. Formele circulaţiei monetare.
1.3. Circulaţia monetară în R. Moldova.

1.1. ESENŢA CIRCULAŢIEI MONETARE

Existenţa economică se datorează circulaţiei valorii în diversitatea formelor acesteia.
Banii au apărut ca instrument de înlesnire a schimburilor de mărfuri, pentru ca ulterior să devină mijlocul
general de transferare a valorii.
Moneda, fiind ea însuşi purtătoare de valoare, se află în mişcare, generând fenomenul circulaţie monetară.

OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (1)

“Circulaţie bănească. Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma banilor, ca urmare a operaţiilor
de încasări şi plăţi determinate de curentele de mărfuri, de prestările de servicii etc. în cadrul economiei
naţionale.” (KIRIŢESCU Costin, DOBRESCU Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P.75).
Autorii fac delimitare între circulaţia bănească şi circulaţia monetară, definind-o pe cea din urmă ca „mişcarea
monezilor metalice principale, de aur şi argint” (Idem. –P.75).

OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (2)

„... accepţiune care se poate da circulaţiei monetare, ca fiind procesul de mişcare a banilor în cadrul şi în scopul
asigurării circulaţiei bunurilor şi serviciilor.” (Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. –Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2003. – P. 26).
„ …circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şi complex de fluxuri şi circuite prin
intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor şi serviciilor, mişcare
dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor, desfăşurându-se conform unor regularităţi specifice
economiei de piaţă.” (Idem. – P. 27).

OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (3)

Mişcarea banilor în exercitarea funcţiilor sale în numerar şi fără numerar reprezintă circulaţia monetară”
(Финансы. Денежное обращение. Кредит: Учебник для вузов/ Под ред. проф. Г.Б. Поляка. -М.:
ЮНИТИ, 2001. – C. 29).
Prin circulaţia monetară se înţelege mişcarea continuă banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în
procesul de exercitare a funcţiilor sale (O. Stratulat).

ASPECTUL CALITATIV AL CICULAŢIEI MONETARE

Latura calitativă a circulaţiei monetare este caracterizată de expansiunea gamei formelor monedei şi genurilor
instrumentelor de plată şi de amploarea diversităţii modalităţilor de achitare şi formelor de decontare.

ASPECTUL CANTITATIV AL CIRCULAŢIEI MONETARE

Latura cantitativă a circulaţiei monetare sunt definite de indicatorii masei monetare şi ai circuitului monetar.
Circuitul monetar reprezintă suma tuturor plăţilor efectuate într-o anumită perioadă de timp.

1.2. FORMELE CIRCULAŢIEI MONETARE

Circulaţia monetară se derulează în:
 circulaţia monetară în numerar – bilete de bancă, monede metalice divizionare;
circulaţia monetară fără numerar – bani de cont, numiţi şi monedă scripturală.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare în numerar:
 moneda principală;
 moneda divizionară.
Modalitatea de plată în numerar înseamnă transmiterea directă, nemijlocită a banilor.

CIRCULAŢIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare fără numerar:
 Cecul;
 Cambia;
 Bilet la ordin;
 Cardul bancar etc.
Modalităţi de plată prin virament:
 Ordinul de plată;
 Dispoziţia de plată;
 Acreditivul;
 Incasso;
 Cerere – dispoziţie de plată etc.

1.3. CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN R. MOLDOVA

În R. Moldova circulaţia monetară derulează în ambele forme ale sale:
 Circulaţia monetară în numerar;
 Circulaţia monetară fără numerar.
CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR ÎN R.MOLDOVA
 Numerarul în R. Moldova se constituie din:
Moneda principală cu nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500,1000 lei;
Moneda divizionară cu nominalul de 1,5,10,25,50 bani.

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 1 LEU
(emisiunea aprilie 1994)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 58 x 114 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi
ocru;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un
filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir
de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;
 Faţa bancnotei: Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui
Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central,
valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul " GUVERNATOR, L.
Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei -
"V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA
ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Căpriana cu inscripţia sub
ea "MĂNĂSTIREA CĂPRIANA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale
decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar
între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla
"BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 5 LEI
(emisiunea aprilie 1994)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 58 x 114 mm;
 Culori dominante, fata-verso: albastru, violet şi verde;
 Imprimata pe hîrtie speciala, în masa careia este inclus un
filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de
siguranţă vertical metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia
"REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente
decorative verticale, ghiosul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "
GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI...", simbolul
Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA
ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Bisericii sf.Dumitru din Orhei cu
inscripţia sub ea "BISERICA SF.DUMITRU DIN ORHEI", valoarea nominală în cifre şi în litere, două
elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana
Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla
"BNM".
 BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 10 LEI
(emisiunea mai 1994)

Caracteristici:
 Dimensiuni: 61 x 121 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: roşu, violet şi ocru-auriu;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce
reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical
metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan
cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central, valoarea
nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe
cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării
bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Hîrjauca cu inscripţia sub ea
"MĂNĂSTIREA HÎRJAUCA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative,
Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele
semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 20 LEI
(emisiunea mai 1993)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 61 x 121 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: verde şi galben;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce
reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical
metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA
MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative
verticale, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul
"GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul
Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA
ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetăţii Soroca cu inscripţia sub ea "CETATEA
SOROCA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema lui Ştefan cel
Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii
emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 50 LEI
(emisiunea mai 1994)

Caracteristici:
 Dimensiuni: 61 x 121 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: roşu-violet;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este
inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de
siguranţă vertical metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul
lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central,
valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci",
textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării
bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Hîrbovăţ cu inscripţia sub ea
"MĂNĂSTIREA HÎRBOVĂŢ", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative,
Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna,
denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 100 LEI
(emisiunea septembrie 1995)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 61 x 121 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: roz, cafeniu, galben;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce
reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical
metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan
cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul central, valoarea
nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe
cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării
bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetăţii Tighina cu inscripţia sub ea
"CETATEA TIGHINA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale decorative, Stema
lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna,
denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 200 LEI
(emisiunea septembrie 1995)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 66 x 133 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: roz, violet, portocaliu, ocru;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce
reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical
metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei: Stema Republicii Moldova, denumirea băncii
emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui
Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, trei elemente decorative verticale, ghioşul central,
valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci",
textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul
imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE
PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei: În interiorul unei rame imaginea grafică a Primăriei Municipiului Chişinău cu
inscripţia sub ea "Primăria Municipiului Chişinău", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei elemente
verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana
Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI",
sigla "BNM".
BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 500 LEI
(emisiunea decembrie 1999)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 66 x 133 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: verde-deschis, portocaliu şi gri;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel
Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A
MOLDOVEI", inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional
multicolor, trei elemente verticale decorative, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în
litere, sigla "BNM", faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI,
PE-O GURA DE RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria
bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei : În interiorul unei rame dreptunghiulare imaginea grafică a Catedralei din Chişinău cu
inscripţia sub ea "Chişinău. Catedrala", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei elemente verticale
decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între
ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA
CU VALOAREA NOMINALĂ DE 1000 LEI
(emisiunea octombrie 2003)
Caracteristici:
 Dimensiuni: 66 x 133 mm;
 Culori dominante, faţă-verso: violet-deschis, violet-închis,
albastru-deschis şi albastru-închis;
 Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un
filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de
siguranţă vertical metalizat complet încorporat.
 Faţa bancnotei :Stema Republicii Moldova, denumirea băncii
emitente "BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", inscripţia
"REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, trei elemente
verticale decorative, ghioşul central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM",
faximilul "GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE
RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei, textul
"FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
 Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a fostei clădiri a Parlamentului Republicii
Moldova cu inscripţia sub ea "Parlamentul Republicii Moldova", valoarea nominală în cifre şi în litere, trei
elemente verticale decorative, compoziţia din steguleţe, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a
Columnei lui Traian, Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA
NAŢIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".

CIRCULAŢIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR ÎN R.MOLDOVA

Se organizează în conformitate cu:
- Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 15 decembrie 2005;
- Regulamentul cu privire la debitarea directă nr.176-181/644 din 30 decembrie 2005

TRANSFERUL DE CREDIT
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de către emitent a ordinului de
plată şi executarea de către banca plătitoare a acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume
de mijloace băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul
beneficiarului.
Tipuri:
 Transferul ordinar este utilizat în scopul efectuării tuturor plăţilor, care nu se referă la bugetul
public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi
nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în
numerar de la persoanele fizice.
 Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor care se referă numai la bugetul
public naţional şi poate fi iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi
nemijlocit de bancă în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în
numerar de la persoanele fizice.
Documente:
Ordinul de plată - document de plată în baza căruia se efectuează transferul de credit.

DEBITAREA DIRECTĂ
Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către banca plătitoare a contului bancar
al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de
către banca beneficiară a contului bancar al beneficiarului.
Debitarea contului bancar al plătitorului de către banca plătitoare se efectuează în
conformitate cu mandatul de debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a
contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind debitarea directă.
Documente:
Cererea de plată - document de plată în baza căruia se efectuează debitarea directă.

II. MASĂ MONETARĂ

2.1. Noţiune de masă monetară.
2.2. Agregatele monetare.
2.3. Indicatorii monetari.
2.4. Masa monetară în R. Moldova.

2.1. NOŢIUNE DE MASĂ MONETARĂ

 Conceptul masă monetară a evoluat de la o perioadă la alta în funcţie de cunoaşterea fenomenului
monetar şi de formarea capacităţilor de gestiune atât a sectorului monetar, cât şi, prin acesta, a
economiei în ansamblu.
 Aşa, multă vreme s-a considerat că masa monetară ar fi constituită numai din monedă cu valoare deplină.
 Apoi în masa monetară au fost incluse şi bancnotele şi biletele de tezaur.
 Ulterior s-a acceptat cuprinderea în masa monetară şi banii de cont.
 În prezent masa monetară reprezintă o agregare de mijloace monetare suficient de largă.

OPINII PRIVIND MASA MONETARĂ (1)

 Noţiunea „masă monetară” are mai multe sinonime: masa banilor în circulaţie; masa bănească.
 „Masa banilor în circulaţie – mărime eterogenă constând din suma activelor care por fi utilizate pe
teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor”
(KIRIŢESCU Costin, DOBRESCU Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1998. –P. 188).
 Masa monetară – totalitatea mijloacelor de cumpărare, plată şi acumulare, care deservesc diverse
raporturi şi care aparţin persoanelor fizice şi juridice şi statului” (Финансы. Денежное обращение.
Кредит: Учебник для вузов/ Под ред. проф. Г.Б. Поляка. -М.: ЮНИТИ, 2001. – C. 33).
 „Masa monetară se reprezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea activelor care pot fi
utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru plata datoriilor” (Stoica, Victor.
Deaconu, Petre. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi politica monetară. -
Bucureşti : Editura Economică, 2003. –P. 234).
 „Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichidităţi, existente la un
moment dat în cadrul unei economii” (Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. –Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2003. –P. 28).
 Masa monetară reprezintă totalitatea eterogenă a mijloacelor de lichiditate existente la un moment dat în
cadrul unei economii (O. Stratulat).
COMPONENTELE MASEI MONETARE
✔ moneda efectivă sau numerarul (moneda principală şi divizionară);
✔ moneda de cont (disponibilităţi în conturi curente);
✔ depuneri la termen;
✔ alte active.

2.2. AGREGATELE MONETARE

 Raţionamentul care stă la baza măsurării cantităţii de bani reiese din următoarea axiomă: întrucât banii
sunt rezerva de active lichide folosite pentru efectuarea tranzacţiilor, cantitatea de bani, de fapt, este
cantitatea acestor active.
 În aspect conceptual ideea este simplă, însă tehnica realizării în practică este suficient de dificilă.
 Aceasta este condiţionat de faptul că activele menţionate posedă diferit grad de lichiditate.
 Cu toate acestea, în scopul măsurării cantităţii de bani în economie, se folosesc anumiţi indicatori,
rezultaţi din gruparea activelor lichide, care au fost numiţi agregate monetare.
OPINII PRIVIND AGREGATELE MONETARE (1)
 AGREGATELE MONETARE până în anii 1970 aveau o structură relativ simplă, fiind considerate
drept monedă, mijloacele de plată cu plasamente lichide pe termen scurt, incluse în pasivul băncilor.
 Agregatele monetare reprezintă una din câteva grupări ale activelor lichide ce servesc ca măsurătoare
de alternativă a masei monetare.

ACCEPŢII PRIVIND AGREGATELE MONETARE (2)

AGREGATELE MONETARE cuprind atât mijloacele de plată (moneda efectivă, depunerile în conturi la
vedere) deţinute de agenţii nefinanciari rezidenţi, cât şi acele plasamente financiare care pot fi transformate
cu uşurinţă şi rapiditate în instrumente de plată, fără riscul pierderilor de capital. (Basno C., Dardac N.,
Floricel C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 2003. - P. 76 -85)

AGREGATELE MONETARE ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE

 C - grupează toate mijloacele de plată sub forma monedei efective (bilete de bancă şi moneda
divizionară)
 M1 – include C+depunerile în conturi curente
 M2 – constă din M1+ depozitele la termen şi conturi de economii în băncile comerciale;
 M3 – cuprinde M2+ active cu grade diferite de lichiditate şi în structura cărora pot fi incluse certificatele
de depozit, bonuri de casă, conturi de economii pe termen mediu ş.a. titluri.
 L – constă din M3+ titluri emise pe termen mediu şi lung negociabile şi care pot fi transformate mai rapid
sau mai lent în mijloace de plată, respectiv în lichidităţi.

2.3. INDICATORII MONETARI

Indicatorii monetari sunt indicatorii cu ajutorul cărora este posibilă dimensionarea masei monetare,urmărirea
evoluţiei şi efectelor ei.

CATEGORII DE INDICATORI
Prima categorie include indicatorii care estimează nemijlocit parametrii masei monetare şi evoluţia acesteia.
A doua categorie de indicatori este utilizată pentru estimarea efectelor masei monetare asupra parametrilor
economici.

INDICATORII DE ESTIMARE A PARAMETRILOR MASEI MONETARE ŞI EVOLUŢIEI

ACESTEIA:
 de nivel;
 de structură;
 de dinamică.

INDICATORII DE NIVEL AI MASEI MONETARE

Nivelul masei monetare reprezintă mărimea acesteia pe fiecare agregat monetar la o anumită dată .
Un indicator special de nivel este ponderea masei monetare în PIB. Acesta se calculează
potrivit relaţiei:
MM / PIB x 100 %.
Tot pentru evaluarea nivelului masei monetare se foloseşte indicatorul baza monetară (BM),
care se calculează ca suma dintre banii în numerar (C) şi rezervele băncilor comerciale la Banca centrală (R).
BM = C +R.

INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE

Structura masei monetare reprezintă ponderea fiecărui constituent în totalul ei.
Structura masei monetare (Smm) se determină potrivit relaţiei:
Smm = Ci / MM x 100%,
unde:
Ci – componentul masei monetare i;
MM – masa monetară;
i – genul componentului
 INDICATORII DE DINAMICĂ AI MASEI MONETARE
Dinamica masei monetare remarcă modificarea parametrilor cantitativi ai ei de la o perioadă la alta.
Indicatorii de dinamică principali sunt creşterea absolută (∆AM) şi creşterea relativă (IAM)
a masei monetare şi se calculează potrivit relaţiei:
∆AM = AMi1 – AMi0,
unde:
AMi1 – agregatul monetar de genul i la data de referinţă;
AMi0 agregatul monetar de genul i la data de bază;
i – genul agregatului monetar.
IAM = AMi1 / AMi0 x 100%.

INDICATORII DE EVALUARE A EFECTELOR MASEI MONETARE

 rata dobânzii;
 viteza de rotaţie a banilor;
 rata de schimb.

RATA DOBÂNZII
Efectele variaţiei indicatorului ratei dobânzii asupra masei monetare se manifestă în funcţie de perioada de
timp, şi anume:
 pe termen scurt - o creştere a dobânzilor accelerează creşterea masei monetare, iar o scădere, o
încetineşte.
 pe termen mediu, o creştere a dobânzii încetineşte creşterea masei monetare şi invers.

FORMULA DE CALCUL
Indicatorul principal de efect este rata dobânzii (r). Aceasta exprimă raportul procentual dintre dobânda plătită
pentru angajarea creditului şi valoarea creditului:
R = D /Cx100%.

VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR

Viteza de rotaţie a banilor este indicatorul care exprimă numărul mediu de utilizări a unităţii monetare în
tranzacţii pentru plata mărfurilor şi serviciilor, onorării obligaţiilor, transferul capitalului într-o anumită
perioadă de timp.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR

 conjunctura economică,
 agregatele monetare,
 organizarea plăţilor,
 factorul psihologic etc.

ECUAŢIA SCHIMBULUI
M x V = P x Y, unde:
M – cantitatea de bani ce se află în circulaţie (masa monetară);
V – viteza de circulaţie a banilor;
P - nivelul preţurilor (mărimea medie);
Y – volumul real al producţiei.

1.2. MASA MONETARĂ ÎN R. MOLDOVA

Agregatele monetare se calculează potrivit Regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei
În aşa mod, componenţa masei monetare are autenticitatea sa.

COMPONENŢA MASEI MONETARE ŞI METODOLOGIA DE CALCUL A AGREGATELOR

MONETARE ÎN R. MOLDOVA
 M1- include banii în circulaţie (M0) + depozitele la vedere;
 M2 – constă din M1 + depozitele la termen + instrumentele pieţei monetare;
 M3 – constă din M2 – depozitele în valută.

EVOLUŢIA MASEI MONETARE ÎN R. MOLDOVA în perioada n.-dec. 2009 şi ian. – febr.2010

 III. ECHILBRUL MONETAR ŞI INFLAŢIA
3.1. Tratări privind echilibrul monetar.
3.2. Inflaţia, cauzele şi formele ei.
3.3. Indicatorii inflaţiei.
3.4. Consecinţele inflaţiei.

3.1. TRATĂRI PRIVIND ECHILIBRUL MONETAR

○ Echilibrul monetar reprezintă acea stare în care nu există nici exces de bani, nici penurie de bani în
circulaţie, acea stare în care nu există nici inflaţie, nici deflaţie.
○ Echilibrul monetar este punctul neutru dintre inflaţie şi deflaţie.
○ Echilibrului monetar este dat sub aspectul relaţiei dintre cantitatea de bani existentă în circulaţie
şi cantitatea de bani obiectiv necesară în circulaţie. Condiţia echilibrului monetar este egalitatea între
oferta şi cererea de bani a economiei.

ECUAŢIA ECHILIBRULUI MONETAR ÎN INTERPRETAREA LUI J. KOOPMANS

C+S+M = C+I+L, unde:
C+S+M - oferta de bani, cantitatea de bani existentă în circulaţie;
C+I+L - cererea de bani, cantitatea de bani obiectiv necesară a se afla în circulaţie în condiţiile date.

ECUAŢIA ECHILIBRULUI MONETAR ÎN INTERPRETAREA LUI GUNNAR MYRDAL

C + I + ∆M = C + I + ∆L, unde:
○ C – consumul;
○ I – investiţiile;
○ ∆M – fluxul (oferta) monetar;
○ ∆L –cererea de lichidităţi.

TRĂSĂTURILE ECHILIBRULUI MONETAR

○ Echilibrul monetar nu cere ca masa monetară în circulaţie să rămână constantă, ci să se adapteze la
necesităţile economiei.
○ Echilibrul monetar prin natura sa este instabil, adică odată ştirbită încrederea în bani, ea poate deveni
cauza inflaţiei, a creşterii preţurilor.
○ Echilibrul monetar nu presupune preţuri neschimbate.
○ Echilibrul monetar este legat de echilibrul economic general, el fiind o altă faţetă a acestuia.
3.2. INFLAŢIA, CAUZELE ŞI FORMELE EI
Inflaţia este unul din fenomenele care preocupă din ce în ce mai mult populaţia, astfel încât mecanismele
concrete prin care funcţionează economia sunt puţin adaptate pentru a răspunde acestei preocupări.

ACCEPŢIUNI PRIVIND INFLAŢIA (1)

 „Inflaţia reprezintă un dezechilibru structural între masa monetară şi economia reală (producţia de bunuri
şi servicii), care se manifestă printr-o creştere persistentă a nivelului general al preţurilor, provocând
deprecierea monetară (scăderea puterii de cumpărare a mijloacelor băneşti) (Lucian C. Ionescu. Economia
şi rolul băncilor. Institutul Bancar Român, vol.2.-Bucureşti: Editura Economică, 1997. – P.84);

ACCEPŢIUNI PRIVIND INFLAŢIA (2)

 În sensul cel mai general, termenul „inflaţie” este pur şi simplu sinonim cu noţiunea creştere. Modul în
care a fost utilizat termenul i-a dat însă un sens mai restrictiv, cel pe care ar trebui să-l analizăm aici.
Inflaţia este creşterea preţurilor mărfurilor (bunurilor şi serviciilor). (Dicţionar de ştiinţe economice.
_Ch.: Editura Arc: Î.E.P „Ştiinţa”; 206 (Tipografia Centrală). –P. 433)

ABORDĂRI ALE INFLAŢIEI

➢ Abordarea inflaţiei ca proces monetar afirmă că la originea creşterii preţurilor se află creaţia excesivă
de monedă.
➢ Abordarea inflaţiei ca proces economic afirmă că aceasta este expresia unui dezechilibru global generat
de conjunctura economică în domeniul producţiei, consumului, veniturilor, cheltuielilor etc.

MANIFESTAREA INFLAŢIEI
 Creşterea masei monetare;
 Scăderea puterii de cumpărare a banilor.

CAUZELE INFLAŢIEI
Inflaţia ca orice fenomen complex este explicat prin multiple cauze:
 creşterea excesivă a creditului,
 creşterea deficitelor bugetare şi balanţelor de plăţi externe;
 creşterea salariilor;
 scăderea producţiei de bunuri şi servicii etc.

MANIFESTĂRI A EVOLUŢIEI PREŢURILOR

 dezinflaţia se manifestă prin încetinirea ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor;
 stagflaţia desemnează acea situaţie din economia în care coexistă inflaţia cu lipsa de creştere
economică;
 slumpflaţia sintetizează coexistenţa inflaţiei cu recesiunea economică.

FORMELE INFLAŢIEI DUPA INTENSITATEA ACESTEIA

 Inflaţia târâtoare, exprimată printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la
3%;
 Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%;
 Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%;
 Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste 15%.
 Hiperinflatia cresterea preturilor depaseste 50%.

3.3. INDICATORII INFLAŢIEI

Rata inflaţiei exprimă ritmul de creştere a preţurilor şi poate fi măsurată prin mai multe metode statistice:

 Indicele Laspeyres (sau indicele agregat al preţurilor) se calculează potrivit structurii de producere a
bunurilor din anul de bază în următoarea formulă matematică:
Pl =
∑
Pt × Q0
∑ P ×Q
0 0

 Indicele Paashe se calculează potrivit structurii de producere a bunurilor din anul curent în următoarea
formulă matematică:
Pp =
∑ P ×Q
t t

∑ P ×Q
0 t
  Indicele Fisher se calculează potrivit formulei: Pf = Pl × Pp

 Indicele preţurilor de consum se calculează potrivit formulei: PIBn

Deflatorul PIB = Pp =
PIBr

DIAGRAMA DINAMICII RATEI INFLAŢIEI ÎN PERIOADA a.a. 1994 – 2007 ÎN R.

MOLDOVA

3.4. CONSECINŢELE INFLAŢIEI

 scăderea economiilor agenţilor economici diminuânduli-se resursele datorită scăderii puterii de
cumpărare a banilor;
 dezavantajarea creditorilor;
 scăderea producţiei, deoarece creşterea preţurilor conduce la nesiguranţa dezvoltării producerii în
viitor;
 eliminarea unei părţi din resursele acumulate;
 descurajarea investiţiilor productive, de lungă durată;
 generarea şi extinderea şomajul;
 deprecierea monedei naţionale;
 pătrunderea capitalului din procesul de producere în comerţ şi operaţiunile intermediere, unde se
produce o rapiditate mai mare a capitalului circulant şi se realizează un venit mai mare;
 creşterea speculaţiei în rezultatul creşterii neproporţionale a preţurilor;
 deprecierea resurselor financiare ale statului;
 redistribuirea bogăţiei şi a venitului, caz în care veniturile nu se indexează, iar creditele se acordă
fără a se ţine seama de indicele preţurilor.