UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA, FACULTATEA DE

PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI, SPECIALIZAREA

PSIHOLOGIE,
ANUL II

Timiditatea la adolescenți

COORDONATORi ȘTIINȚIFICI: STUDENTĂ:

Prof. Univ. Dr. Floricica Mariana Călin Oprică Andreea Prof.
Univ. Dr. Sălceanu Claudia

1
 Cuprins
1. Operaționalizarea conceptului......................................................................3
2. Lista comportamentelor observabile............................................................4
3. Crearea definițiilor operaționale.................................................................. 5
4. Chestionar- Testare 1.....................................................................................9
5. Studiile statistice...........................................................................................13
5.1. Histograme testare I....................................................................................13
5.2. Tabelul cotelor z..........................................................................................18
5.3. Obiectivele cercetării și ipotezele............................................................... 20
5.4. Descrierea lotului de participanți................................................................ 20
5.5. Chestionar Testare 2....................................................................................21
5.6. Histograme testare 2....................................................................................23
5.7. Testarea rezistenței interne Alfa Cronbach.................................................27
5.8. Norul de puncte...........................................................................................28
5.9 Testarea ipotezei.......................................................................................... 28
6. Etalonarea.....................................................................................................32
7. Concluzii....................................................................................................... 33
8. Bibliografie................................................................................................... 33

2
 1. Operaționalizarea conceptului

Eysenck(1947) a crezut că cele mai multe diferențe individuale ale personalității pot fi
explicate prin prisma interacțiunii nivelului de nevrotism cu nivelul extraversiei. Conceptul
inițial de timiditate a fost definit pe acestă teorie. Astfel, cei cu un nivel înalt de nevrotism și
un nivel scăzut de extraversie au fost caracterizați ca fiind timizi social (Schmidt și Fox,
1999, apud Jones K. , Schulkin J. , Schmidt, L. , 2014).
După decenii de cercetare, s-au creat diverse definiții ale conceptului. Totuși, pentru că
nu s-a putut defini doar într-un singur sens, au apărut diverse constructe similare precum
izolarea socială, reticența socială, anxietatea socială, specifice atât copiilor cât și adulților.
Acestea chiar dacă sunt similare, au diferite origini, înțelesuri și rezultate (Jones K. ,
Schulkin J. , Schmidt, L. , 2014).
În prezent, conceptul este definit conform website-ului
https://en.wikipedia.org/wiki/Shyness (accesat la data de 13.01.2019) astfel:
Timiditatea este sentimentul de teamă, lipsă de confort sau stânjenire, mai ales atunci
când o persoană se află în jurul altor persoane. Acest lucru se întâmplă frecvent în situații noi
sau cu persoane necunoscute. Timiditatea poate fi o caracteristică a oamenilor care au o
stima de sine scăzută. Formele mai puternice de timiditate sunt de obicei menționate ca
anxietate socială sau fobie socială. Caracteristica principală definitorie a timidității este o
teamă în mare măsură de ceea ce ar putea spune ceilalti de comportamentul său. Acest lucru
are ca rezultat o persoană care se teme de a face sau de a spune ceea ce își dorește de teama
reacțiilor negative, fiind luat în râs , umilit, criticat sau respins. O persoană timidă, în
schimb, poate opta pentru a evita situațiile sociale.
Timiditatea implică trei mari componente: prima componentă fiind reprezentată de
reacțiile somatice ( accelerarea bătăilor inimii, înroșirea obrajilor, transpiratul excesiv,
durerile de stomac, etc.); gândurile autocritice, simțul penibilului mult prea dezvoltat, teama
de o evaluare negativă, formează cea de-a doua componentă; a treia componentă este
reprezentată de comportamentele observabile ( evitarea contactului vizual, tăcutul, ezitarea) (
Cheek J., Tyson K., 2009).
Cercetările privind timiditatea au sugerat diferite cauze ale acesteia, precum influențe
genetice, influențe prenatale, factori de mediu (inclusiv efectele abuzului emoțional în
copilărie) sau ca rezultat al unui episod social traumatic. (https://www.psychologytoday.
com/us/ blog/media-spotlight/201312/painfully-shy, accesat la data de 13.01.2019).

3
 Modelul tipic al vieții sociale pentru copiii timizi sunt relațiile proaste cu colegii
dar interacțiuni pozitive acasă, în special cu mamele lor.
Diferențele culturale pot influența gradul de timiditate și pot reflecta impactul practicilor
de socializare. Astfel, în Israel, copiii sunt lăudați pentru încrederea în sine, fiind implicați în
discuțiile adulțiilor, pe când în Japonia, copiii sunt educați să fie tăcuți și să se supună
necondiționat unei autorități. Gradul timidității în Israel, este unul redus, pe când în Japonia
unul foarte ridicat ( Cheek J., Tyson K., 2009).
Wallon (1961) evidenţiază două forme de timiditate – timiditatea-inhibiţie şi timiditatea-
mânie. În fiecare caz este vorba despre o sensibilitate excesivă la prezenţa celuilalt.
Psihanaliştii, Freud S., Freud A. (1927) cred că angoasa copiilor faţă de anumite
persoane se generează adesea în timiditate: “ cuminţenia “ lor este însoţită de o inhibiţie a
pulsiunilor care trebuie cunoscute ( Trofila, L., 2014).
La adultul nevrozat, timiditatea poate rezulta dintr-o dificultate de a concilia valorile şi
contravalorile, adică de a rezolva conflictul intrasistemic al idealului eului şi al eului ideal
( Trofila, L., 2014).

2. Lista comportamentelor observabile

- tremurături
- bătăi accelerate ale inimii
- dureri de stomac
- evitarea contactului vizual
- noduri în gât
- transpirație excesivă
- uscăciune a gâtului
- înmuierea genunchilor
- bâlbâială
- tremur al vocii

4
 3. Crearea definițiilor operaționale
DEFINTII OPERATIONALE ITEMI
Dificultate în exprimarea propriilor opinii 1. Chiar dacă nu sunt de acord cu spusele unei
persoane, prefer să nu-mi exprim punctul de
vedere.
2. Am tendința să le dau dreptate celor din jurul
meu, chiar dacă părerea mea este diferită de a
lor.
3. Când ceva mi se pare greșit, nu am curajul să
îmi expun opinia.
4. Mă simt copleșit când cineva îmi cere
părerea.
5. Mă simt inconfortabil dacă cineva îmi cere
să-mi spun părerea.
6. Nu-mi susțin ideile până la final.
Teamă de necunoscut, de situații și 7. În loc să merg la o petrecere, aș prefera să
oameni noi citesc o carte.
8. Mă simt stingher în preajma oamenilor
necunoscuți.
9. Nu îmi plac petrecerile surpriză.
10.Îmi este greu să-mi gasesc cuvintele când
întalnesc persoane noi.
11. Ceilalți știu mai bine decât mine cum să
procedeze in situații imprevizibile.
12. Evit situațiile cu care nu m-am mai
confruntat înainte.
13. Prefer să am totul sub control.
14. Nu-mi plac lucrurile imprevizibile.
15. Sunt rezervat în grupurile mari de persoane.
16. Nu-mi place să-mi asum riscuri.
17. Mă sperie necunoscutul.

5
Frica de a fi în centrul atenției
Teama de evaluare negativă
18.Încerc să nu atrag atenția prin prezența mea.
19.Îmi este dificil să vorbesc în public.
20.Mă simt stingher când trebuie să prezint un
proiect în fața clasei.
21. Inima îmi bate cu putere atunci când
profesorul mă ascultă la lecție.
22. Am senzația că lumea mă privește ciudat
când sunt autobuz.
23. Dacă cineva mă privește insistent, palmele
încep să-mi transpire.
24. Nu-mi place să mențin contactul vizual cu
cei din jurul meu.
25. La cinema încerc să ocup un loc cât mai
retras în sală.
26. Nu-mi place ca oamenii să-mi obseve
defectele.
27. Consider că plânsul mă face o persoană
slabă.
28. Nimeni nu trebuie să-mi afle calitățile
negative.
29. Încerc să las o impresie cât mai bună despre
mine.
30. Îmi place ca ceilalți să-mi vadă doar
calitățile pozitive.
31. Nu-mi place ca cineva să-și dea cu părerea în
ceea mă privește.
32. Îmi place să am cele mai bune rezultate din
clasă.
33. Îmi place să fiu considerat cel mai bun din
clasă.
6
Lipsa încrederii în sine 34. Oamenii mă complimentează doar atunci
când își doresc să obțină ceva de la mine.
35. Nu sunt destul de bun pentru a realiza ceva
unic.
36. Cred că ceilalți mă consideră dezagreabil .
37. Am dificultăți în a duce lucrurile la capăt,
pentru că nu mă simt suficient de pregătit.
38. Trebuie să primesc constant încurajări din
partea apropiaților pentru a-mi putea realiza
obiectivele.
Manifestări la nivel fiziologic (bâlbâială, 39. Simt noduri în gât atunci când trebuie să
tremurături, bătăi accelerate ale inimii, vorbesc în fața unui public.
etc.) 40. Am tendința să mă bâlbâi dacă mă
deranjează un lucru.
41. Uneori mă bâlbâi dacă o persoană face un
gest deranjant.
42. Dacă mă aflu în fața unui public, simt că-mi
tremură tot corpul.
43. Dacă trebuie să iau o decizie importantă, îmi
simt inima bătând cu putere.
44. Mă înroșesc repede în obraji dacă cineva
face o remarcă stânjenitoare.
Autoînvinovățire 45. Dacă spun un lucru greșit, îmi ia o perioadă
lungă de timp să nu mă mai gândesc la acea
situație.
46. Cred că sunt responsabil de lucrurile rele
care li se intâmplă persoanelor apropiate din
viața mea.
47. Mă învinovățesc pentru nereușitele
celorlalți.

7
Agresivitate evidentă 48. Mă enerveză când ceilalți se consideră mai
buni decât mine.
49. Dacă o persoană îmi vorbește agresiv,
reacționez în aceeași manieră.
50. Dacă nu-mi convine ceva, încep sa țip.
51. Nu cred că pot să-mi controlez foarte ușor
impulsurile.

52.Când se iscă un conflict, îmi place să iau

parte la el.
53. Dacă cineva mă face să sufăr, îmi doresc să
sufere la rândul ei la fel de tare ca mine.
54. Dacă mă aflu într-un conflict, mă apăr prin
adresarea injuriilor.

Sensibilitate excesivă 55. Mă consider o personă ușor de rănit.

56. Mă dau peste cap evenimentele triste și îmi
trebuie o perioadă lungă pentru a-mi reveni.
57. Mi se întâmplă fiu rănit de lucruri minore.
58. Oamenii mă consideră o persoană sensibilă.
59. Când cineva îmi atrage atenția, încerc să-mi
stăpânesc lacrimile.
60. Oamenii răutăcioși mă rănesc ușor.

8
 4. Chestionar- Testare 1

Mă numesc Oprică Andreea, sunt studentă în anul 2, la Facultatea de Psihologie și

Științele Educației, la Universitatea “Ovidius” din Constanța. Realizez un chestionar pentru
identificarea anumitor trăsaturi de personalitate.
La întrebările de mai jos, veți răspunde cu următoarele variante:
1- Foarte rar
2- Rar
3- Cateodata
4- Frecvent
5- Foarte frecvent
Precizez că nu există limită de timp pentru rezolvarea chestionarului.
Nu există răspunsuri bune sau rele, de aceea primul răspuns care vă vine în minte este
cel mai potrivit.
Pentru păstrarea confidențialității, am să va rog să completați un cod de identificare
alcătuit din inițiala numelui dvs, inițiala prenumelui dvs și ultimele 2 cifre din anul nașterii.
Ex: OA99
Succes!

Cod identificare:

Foarte Foarte
Itemi Rar Cateodata Frecvent
rar frecvent
Chiar dacă nu sunt de acord cu spusele unei
1 persoane, prefer să nu-mi exprim punctul de
vedere.
În loc să merg la o petrecere, aș prefera să
2
citesc o carte.
3 Încerc să nu atrag atenția prin prezența mea.
Nu-mi place ca oamenii să-mi obseve
4
defectele.
Oamenii mă complimentează doar atunci când
5
își doresc să obțină ceva de la mine.
6 Simt noduri în gât atunci când trebuie să

9
 vorbesc în fața unui public.
Dacă spun un lucru greșit, îmi ia o perioadă
7 lungă de timp să nu mă mai gândesc la acea
situație.
Mă enerveză când ceilalți se consideră mai
8
buni decât mine.
9 Mă consider o personă ușor de rănit.
Am tendința să le dau dreptate celor din jurul
10 meu, chiar dacă părerea mea este diferită de a
lor.
Mă simt stingher în preajma oamenilor
11
necunoscuți.
12 Îmi este dificil să vorbesc în public.
13 Consider că plânsul mă face o persoană slabă.
Nu sunt destul de bun pentru a realiza ceva
14
unic.
Am tendința să mă bâlbâi dacă mă deranjează
15
un lucru.
Cred că sunt responsabil de lucrurile rele care
16 li se intâmplă persoanelor apropiate din viața
mea.
Dacă o persoană îmi vorbește agresiv,
17
reacționez în aceeași manieră.
Mă dau peste cap evenimentele triste și îmi
18
trebuie o perioadă lungă pentru a-mi reveni
Când ceva mi se pare greșit, nu am curajul să
19
îmi expun opinia
20 Nu îmi plac petrecerile surpriză.
Mă simt stingher când trebuie să prezint un
21
proiect în fața clasei.
Nimeni nu trebuie să-mi observe trăsăturile
22
negative.
23 Cred că ceilalți mă consideră dezagreabil.
Mă bâlbâi dacă o persoană face un gest
24
deranjant.
25 Mă învinovățesc pentru nereușitele celorlalți.
26 Dacă nu-mi convine ceva, încep sa țip.
27 Mi se întâmplă fiu rănit de lucruri minore.
28 Mă simt copleșit când cineva îmi cere părerea.

10
 Îmi este greu să-mi gasesc cuvintele când
29
întalnesc persoane noi.
Inima îmi bate cu putere atunci când
30
profesorul mă ascultă la lecție.
Încerc să las o impresie cât mai bună despre
31
mine.
Am dificultăți în a duce lucrurile la capăt,
32
pentru că nu mă simt suficient de pregătit
Dacă mă aflu în fața unui public, simt că-mi
33
tremură tot corpul.
Nu cred că pot să-mi controlez foarte ușor
34
impulsurile.
35 Oamenii mă consideră o persoană sensibilă.
Mă simt inconfortabil dacă cineva îmi cere să-
36
mi spun părerea.
Ceilalți știu mai bine decât mine cum să
37
procedeze in situații imprevizibile.
Am senzația că lumea mă privește ciudat când
38
sunt autobuz.
Îmi place ca oamenii să-mi vadă în special
39
calitățile.
Dacă trebuie să iau o decizie importantă, îmi
40
simt inima bătând cu putere.
Când se iscă un conflict, îmi place să iau parte
41
la el.
Când cineva îmi atrage atenția, încerc să-mi
42
stăpânesc lacrimile.
43 Nu-mi susțin ideile până la final.
Evit situațiile cu care nu m-am mai confruntat
44
înainte.
Dacă cineva mă privește insistent, palmele
45
încep să-mi transpire.
Nu-mi place ca cineva să-și dea cu părerea în
46
ceea mă privește.
Mă înroșesc repede în obraji dacă cineva face
47
o remarcă stânjenitoare.
Dacă cineva mă face să sufăr, îmi doresc să
48
sufere la rândul ei la fel de tare ca mine.

11
49 Oamenii răutăcioși mă rănesc ușor.
50 Prefer să am totul sub control.
Nu-mi place să mențin contactul vizual cu cei
51
din jurul meu.
Îmi place să am cele mai bune rezultate din
52
clasă.
Dacă mă aflu într-un conflict, mă apăr prin
53
adresarea injuriilor.
54 Nu-mi plac lucrurile imprevizibile.
55 Încerc să mă fac cât mai puțin remarcat.
Îmi place să fiu considerat cel mai bun din
56
clasă.
57 Sunt rezervat în grupurile mari de persoane.
58 Nu-mi place să-mi asum riscuri.
Trebuie să primesc constant încurajări din
59 partea apropiaților pentru a-mi putea realiza
obiectivele.
60 Mă sperie necunoscutul.

5. Studiile statistice

5.1. Histograme testare I

12
13
14
15
16
5.2. Tabelul cotelor z

NR INTERESE SKEWNESS STD ERROR ZSKEWNESS

1 0 0.427 0
2 0.981 0.427 2.297423888
3 0.496 0.427 1.161592506
4 0.152 0.427 0.355971897
5 0.358 0.427 0.838407494
6 0.103 0.427 0.241217799
7 0.375 0.427 0.878220141
8 0.092 0.427 0.215456674
9 0.091 0.427 0.213114754

17
10 0.266 0.427 0.62295082
11 0.07 0.427 0.163934426
12 0.503 0.427 1.177985948
13 0.272 0.427 0.637002342
14 0.178 0.427 0.416861827
15 0.445 0.427 1.042154567
16 0.249 0.427 0.583138173
17 0.029 0.427 0.067915691
18 0.69 0.427 1.615925059
19 0.298 0.427 0.697892272
20 1.826 0.427 4.276346604
21 0.98 0.427 2.295081967
22 0.58 0.427 1.358313817
23 0.369 0.427 0.864168618
24 1.318 0.427 3.086651054
25 0.919 0.427 2.152224824
26 0.975 0.427 2.283372365
27 0.687 0.427 1.608899297
28 0.289 0.427 0.676814988
29 0.029 0.427 0.067915691
30 0.604 0.427 1.414519906
31 1.082 0.427 2.533957845
32 0.369 0.427 0.864168618
33 0.282 0.427 0.660421546
34 0.096 0.427 0.224824356
35 0.279 0.427 0.653395785
36 0.611 0.427 1.430913349
37 0.118 0.427 0.276346604
38 0.733 0.427 1.716627635
39 0.554 0.427 1.297423888
40 0.091 0.427 0.213114754
41 0.429 0.427 1.004683841
42 1.186 0.427 2.777517564
43 0.169 0.427 0.395784543
44 0.622 0.427 1.456674473
45 1.092 0.427 2.557377049
46 0.37 0.427 0.866510539
47 0.793 0.427 1.857142857
48 0.149 0.427 0.348946136
49 1.051 0.427 2.461358314
50 0.887 0.427 2.077283372
51 0.959 0.427 2.245901639
52 0.271 0.427 0.634660422
53 0.506 0.427 1.18501171

18
 54 0.095 0.427 0.222482436
55 0.584 0.427 1.367681499
56 0.603 0.427 1.412177986
57 0.527 0.427 1.234192037
58 0.084 0.427 0.196721311
59 0.178 0.427 0.416861827
60 0.524 0.427 1.227166276

În urma calculelor, au fost eliminate 12 întrebări, deoarece valoarea acestora este mai
mare de 1,96. Astfel, forma a doua a chestionarului va fi formată din 48 de întrebări.
(întrebările eliminate: 2, 20, 21, 24, 25, 26, 31, 42, 45, 49, 50, 51)

5.3. Obiectivele cercetării și ipotezele

Obiectivele urmărite ale cercetării sunt următoarele:
A) Efectuarea unui studiu pe adolescenți
B) Sublinierea diferențelor dintre sexe în ceea ce privește gradul de timiditate
C) Aducerea unui aport de informații studiilor deja existente

Ipoteza:
Se prezumă că există diferențe semnificative între gradul de timiditate si sexul
participanților, sexul feminin având un grad mai ridicat de timiditate.

5.4. Descrierea lotului de participanți

Lotul de participanți a fost format din 30 de adolescenți, cu vârste curpinse între 15
și 17 ani, 15 de sex feminin și 15 de sex masculin.

19
5.5. Chestionar Testare 2

Ma numesc Oprica Andreea, sunt studenta in anul 2, la Facultatea de Psihologie si

Stiintele Educatiei, la Universitatea “Ovidius” din Constanta. Realizez un chestionar pentru
identificarea anumitor trasaturi de personalitate.
La intrebarile de mai jos, veti raspunde cu urmatoarele variante:
6- Foarte rar
7- Rar
8- Cateodata
9- Frecvent
10- Foarte frecvent
Precizez ca nu exista limita de timp pentru rezolvarea chestionarului.
Nu exista raspunsuri bune sau rele, de aceea primul raspuns care va vine in minte este
cel mai potrivit.
Pentru pastrarea confidentialitatii, am sa va rog sa completati un cod de identificare
alcatuit din initiala numelui dvs, initiala prenumelui dvs si ultimele 2 cifre din anul nasterii.
Ex: OA99
Succes!

Cod identificare:

Foarte Foarte
Itemi Rar Cateodata Frecvent
rar frecvent
Chiar daca nu sunt de acord cu spusele unei
1 persoane, prefer sa nu-mi exprim punctul de
vedere.
2 Incerc sa nu atrag atentia prin prezenta mea.
Nu-mi place ca oamenii sa-mi obseve
3
defectele.
Oamenii ma complimenteaza doar atunci
4
cand isi doresc sa obtina ceva de la mine.
Simt noduri in gat atunci cand trebuie sa
5
vorbesc in fata unui public.
Daca spun un lucru gresit, imi ia o perioada
6 lunga de timp sa nu ma mai gandesc la acea
situatie.
Ma enerveza cand ceilalti se considera mai
7
buni decat mine.
8 Ma consider o persona usor de ranit.
Am tendinta sa le dau dreptate celor din jurul
9 meu, chiar daca parerea mea este diferita de a
lor.
Ma simt stingher in preajma oamenilor
10
necunoscuti.
11 Imi este dificil sa vorbesc in public.
12 Consider ca plansul ma face o persoana slaba.
13 Nu sunt destul de bun pentru a realiza ceva

20
 unic.
Am tendinta sa ma balbai daca ma deranjeaza
14
un lucru.
Cred ca sunt responsabil de lucrurile rele care
15 li se intampla persoanelor apropiate din viata
mea.
Daca o persoana imi vorbeste agresiv,
16
reactionez in aceeasi maniera.
Ma dau peste cap evenimentele triste si imi
17
trebuie o perioada lunga pentru a-mi reveni
Cand ceva mi se pare gresit, nu am curajul sa
18
imi expun opinia
Nimeni nu trebuie sa-mi observe trasaturile
19
negative.
20 Cred ca ceilalti ma considera dezagreabil.
21 Mi se intampla fiu ranit de lucruri minore.
Ma simt coplesit cand cineva imi cere
22
parerea.
Imi este greu sa-mi gasesc cuvintele cand
23
intalnesc persoane noi.
Inima imi bate cu putere atunci cand
24
profesorul ma asculta la lectie.
Am dificultati in a duce lucrurile la capat,
25
pentru ca nu ma simt suficient de pregatit
Daca ma aflu in fata unui public, simt ca-mi
26
tremura tot corpul.
Nu cred ca pot sa-mi controlez foarte usor
27
impulsurile.
28 Oamenii ma considera o persoana sensibila.
Ma simt inconfortabil daca cineva imi cere sa-
29
mi spun parerea.
Ceilalti stiu mai bine decat mine cum sa
30
procedeze in situatii imprevizibile.
Am senzatia ca lumea ma priveste ciudat cand
31
sunt autobuz.
Imi place ca oamenii sa-mi vada in special
32
calitatile.
Daca trebuie sa iau o decizie importanta, imi
33
simt inima batand cu putere.
Cand se isca un conflict, imi place sa iau parte
34
la el.
35 Nu-mi sustin ideile pana la final.
Evit situatiile cu care nu m-am mai confruntat
36
inainte.
Nu-mi place ca cineva sa-si dea cu parerea in
37
ceea ma priveste.

21
 Ma inrosesc repede in obraji daca cineva face
38
o remarca stanjenitoare.
Daca cineva ma face sa sufar, imi doresc sa
39
sufere la randul ei la fel de tare ca mine.
Imi place sa am cele mai bune rezultate din
40
clasa.
Daca ma aflu intr-un conflict, ma apar prin
41
adresarea injuriilor.
42 Nu-mi plac lucrurile imprevizibile.
43 Incerc sa ma fac cat mai putin remarcat.
Imi place sa fiu considerat cel mai bun din
44
clasa.
45 Sunt rezervat in grupurile mari de persoane.
46 Nu-mi place sa-mi asum riscuri.
Trebuie sa primesc constant incurajari din
47 partea apropiatilor pentru a-mi putea realiza
obiectivele.
48 Ma sperie necunoscutul.

5.6. Histograme testare 2

22
23
24
25
5.7. Testarea rezistenței interne Alfa Cronbach

Reliability Statistics
0.6<0.779< 0,9 => Chetionarul este valid
Cronbach's
Alpha N of Items
.779 48

Correlations
Suma Suma
raspunsurilor raspunsurilor
Test1 Test 2
Suma raspunsurilor Test1 Pearson Correlation 1 .902**
Sig. (2-tailed) .000
N 30 30
**
Suma raspunsurilor Test 2 Pearson Correlation .902 1
Sig. (2-tailed) .000
N 30 30
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

26
5.8. Norul de puncte

5.9 Testarea ipotezei

27
 Group Statistics
gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Chiar daca nu sunt de acord 0 15 2.87 1.060 .274
cu spusele unei persoane, 1 15 2.47 1.125 .291
prefer sa nu-mi exprim
punctul de vedere.
Incerc sa nu atrag atentia 0 15 2.93 1.033 .267
prin prezenta mea. 1 15 2.47 .990 .256
Nu-mi place ca oamenii sa- 0 15 3.07 1.033 .267
mi obseve defectele. 1 15 2.67 .976 .252
Oamenii ma 0 15 2.80 .941 .243
complimenteaza doar atunci 1 15 2.60 .986 .254
cand isi doresc sa obtina
ceva de la mine.
Simt noduri in gat atunci 0 15 3.07 1.163 .300
cand trebuie sa vorbesc in 1 15 2.87 .990 .256
fata unui public.
Daca spun un lucru gresit, 0 15 2.87 1.125 .291
imi ia o perioada lunga de 1 15 2.73 .961 .248
timp sa nu ma mai gandesc
la acea situatie.
.Ma enerveza cand ceilalti se 0 15 2.73 1.163 .300
considera mai buni decat 1 15 3.27 .704 .182
mine.
Ma consider o persona usor 0 15 2.60 1.121 .289
de ranit. 1 15 2.67 .816 .211
Am tendinta sa le dau 0 15 2.73 1.033 .267
dreptate celor din jurul meu, 1 15 2.80 1.014 .262
chiar daca parerea mea este
diferita de a lor.
Ma simt stingher in preajma 0 15 2.87 .915 .236
oamenilor necunoscuti. 1 15 2.67 1.234 .319
Imi este dificil sa vorbesc in 0 15 2.73 1.100 .284
public. 1 15 2.73 1.163 .300
Consider ca plansul ma face 0 15 3.20 .862 .223
o persoana slaba. 1 15 2.53 .834 .215
Nu sunt destul de bun pentru 0 15 2.27 1.033 .267
a realiza ceva unic. 1 15 2.13 .915 .236
Am tendinta sa ma balbai 0 15 2.60 1.056 .273
daca ma deranjeaza un 1 15 2.33 1.234 .319
lucru.
Cred ca sunt responsabil de 0 15 2.73 .961 .248
lucrurile rele care li se 1 15 2.73 1.033 .267
intampla persoanelor
apropiate din viata mea.
Daca o persoana imi 0 15 2.67 1.175 .303
vorbeste agresiv, reactionez 1 15 3.27 .961 .248
in aceeasi maniera.
28
Ma dau peste cap 0 15 1.73 .799 .206
evenimentele triste si imi 1 15 2.67 .976 .252
trebuie o perioada lunga
 Din grafic rezultă ca fetele
au tendința de a se face mai des remarcate decât baieții. Acest lucru s-ar putea datora din
cauza unei stime de sine scăzute a băieților care se află la vârsta în care se produc foarte
multe schimbări, evitând expunerea de orice tip.
6. Etalonarea

Scoruri F Fc
99 1 1
100 1 2
104 2 4
106 1 5
109 1 6
111 2 8
112 1 9
114 3 12
117 1 13
118 1 14
119 1 15
120 1 16
121 1 17
122 2 19
124 1 20
126 5 25
130 1 26
131 1 27
132 1 28
158 1 29
167 1 30

Distribuție asimetrică, etalonare în cuantile:

29
Cuantile Nr %teoretic %real %cumulate Intervale
f.scazut I 25 7.5 7.5 99-111
scazut II 25 7.5 15 112-119
ridicat III 25 7.5 22.5 120-124
f.ridicat IV 25 7.5 30 125-167

7. Concluzii

În urma rezultatelor, băieții au ieșit mai timizi decât fetele. Ipoteza mea nu s-a validat.
Deși au existat diferențe semnificative între rezultate, mă așteptam ca rezultatele să fie
opuse. Sexul masculin de obicei este caracterizat prin independență și o stimă de sine mai
crescută decât cea a sexului feminin, Stima de sine este în strânsă legatură cu timiditatea.
Așadar, o explicație ar fi că testul a fost aplicat pe un eșantion cu un număr redus de
participanți, iar gradul de eroare crește.

8. Bibliografie

1. Cheek, J.M., & Tyson, K.E. (2009). Shyness. In H.T. Reis & S.K. Sprecher (Eds.),
Encyclopedia of Human Relationships (vol. 3, pp. 1489-1492). Thousand Oaks, CA: Sage.
2. Jones, K. M., Schulkin, J., Schmidt, L. A. (2014) Shyness: Subtypes, Psychosocial
Correlates, and Treatment Interventions. Psychology, 5, 244-254.
http://dx.doi.org/10.4236/psych.2014.53035
3. http://scitechconnect.elsevier.com/wp-content/uploads/2014/07/main-42.pdf
4. .https://www.psychologytoday.com/us/blog/media-spotlight/201312/painfully-shy accesat
la data de 13.01.2019
5. https://en.wikipedia.org/wiki/Shyness accesat la data de 13.01.2019

30
6. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Timiditatea%20la%20adolescenti%20si
%20impactul%20ei%20asupra%20reusitei%20in%20activitatile%20sociale.pdf

31
32
33
34