CURS 12.

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARȚIALE MOBILIZABILE SCHELETATE

(PPS)

Etapele clinico-tehnice :
1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal, diagnsticul
de urgenta, chirurgical, parodontal, protetic, odontal.
Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a concepe
planul protetic individualizat.
2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar –vezi PPA. Se
realizeaza cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R. (agar-agar) –
procedeu mai complicat.

Caracteristicile amprentei preliminare :

• Sa redea cu precizie suprafata de sprijin (suportul dento-parodontal,
creste alveolare) ;
• Sa redea cu aproximatie zona de inchidere marginala (retentie) ;
• Sa prezinte suprafete integre, fara desprinderi, zone neacoperite ;
• Sa nu prezinte goluri pe suprafata.
Inainte de turnarea modelului, amprenta se igienizeaza, se aplica sulfat de calciu
pentru neutralizarea alginatului de potasiu ce ramane activ in momentul turnarii
modelului.
Amprenta preliminara se indica a se turna in decurs de 30 minute ; se conserva in
mediu umed (hidrofoare) sau se aplica rulouri umede pe suprafata.
Se contraindica introducerea amprentei in boluri cu apa, absorb apa si se deformeaza.
Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de turnare, materiale,
dozare-vezi PPA.

Caracteristicile modelului preliminar :

• Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualizeaza mult mai obiectiv
situatia clinica a cazului ;
• Se realizeaza etapele de pregatire preprotetice, proprotetice ; echilibrarea
planului de ocluzie ; reducerea planului de ocluzie in normoocluzie ;
echilibrarea ocluzala ;
• Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea solutiei protetice ;
• Se confectioneaza lingura individuala ;
• Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;
• Se toarna din gipsuri β hemihidrate ; mai indicate sunt gipsuri dure .

Pregatirea campului protetic in vederea realizarii PPS :

• Etapa clinica in care rolul cheie il detine clinicianul (medicul);
• Pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica=vezi PPA;
• Pregatiri proprotetice:
-lacasuri pentru pinteni ocluzali, de forma triunghiulara . Pintenii emerg din corpul
crosetului, asigura sprijinul si stabilitatea in sens orizontal. Se plaseaza in lacasuri
speciale mezial /distal sau pe coroane de acoperire.Forma lacasului este de hemisfera,
inclinata spre centrul suprafetei ocluzale si situata spre centrul suprafetei ocluzale

1
pentru ca presiunile ocluzale sa se transmita in axul lung al dintelui stalp.Pintenul are
o grosime de 1,5 mm, lungime ¼ din diametrul M-D al dintelui si latimea 1/3 din
diametrul V-O.Unghiul de unire intre pinten si conector sa nu fie mai mare de 90º.
Daca este mai mic de 90ºeste foarte bine. Daca este mai mare de 90º, pintenul are
tendinta de alunecare din foseta. Lacasul se prepara in coroane naturale, in incrustatii
si cel mai frecvent la nivelul coroanelor de acoperire metalice/mixte.Cea mai rigida
unire pinten-corp se obtine prin turnarea de aliaje Co-Cr.
-amputarea coronara : dintii migrati prin extruzie, egresiune, malpozitii
primare/secundare sunt adusi in planul normal de ocluzie prin modelari usoare ale
suprafetei ocluzale .In cazul migrarilor accentuate se sectioneaza dintii si se acopera
cu coroane de invelis.Acoperirea coronara se realizeaza cu coroane metalice, mixte
prevazute cu lacasuri pentru pinteni, cu convexitati accentuate cu praguri sau atasuri
de parti de pe componentele sistemelor speciale pentru a agrega corespunzator
elementele de mentinere directa.
-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi retentive cu fixari
proximale de patrici ale sistemelor speciale sau bare frictionale in edentatii frontale,
laterale sau aplicarea de D.C.R-uri unite cu bare reziliente (Dolder manufacturat de
semiprecizie).

Amprenta definitiva (functionala) in tehnologia PPS se practica cu materiale

elastice din grupa elastomerilor de sinteza, aplicate in portamprente individuale.
Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S., tip Duracrol.
Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate realiza din rasini
compozite .
Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.
Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza, consistenta
medie :tiocauciucuri (polisulfuri), siliconi de condensare (mai ales de aditie),
polieteri. Grosimea materialului de amprentare poate fi dirijata si la siliconi (2-3 mm),
in toate sensurile.
Amprenta definitiva (functionala) mai poate fi inregistrata si cu materiale elastice
alginice cum ar fi (hidrocoloizi ireversibili), in grosime de 3-5 mm, pentru situatii
clinice si proiectele de P.P.S.mai simple (edentatii T-T).
Observatie : materialele alginice se deformeaza cu usurinta marginal, la dezinsertie.

Caracteristicile amprentei functionale :

• Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta) +suportul
dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
• Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
• Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile vestibulare ;
• Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti,
dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru agregarea
elementelor de mentinere directa ;
• Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale (culise, capse,
bare) ;
• Alte caracteristici : vezi P.P.A.
Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care este un model de
mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul concep planul viitor al P.P.S.

Modelul de lucru :
Se toarna in amprente definitive (functionale) din materiale specifice :

2
 - gipsuri dure tip Moldano, Duralite, Bego Dur (marci originale) sau superdure
(Fuji Rock, Velmix, Suprastone).
- modelul de lucru poate fi realizat si din rasini compozite, model galvanic
(foarte rar).
Etapele tehnologice de obtinere a modelului+materialele =vezi P.P.A.
Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .
Dozare/preparare materiale.
Se aplica pulberea in bolul de cauciuc si apoi apa distilata (ideal).
Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare , dintr-un punct decliv al
amprentei, priza 20 minute Dupa priza se toarna gips normal cu priza de 30-40
minute.

Caracteristicile modelului de lucru :

• Frecvent se toarna din gipsuri dure (arcada) si soclul din gips normal ;
• Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor protetice ;
• Este utilizat pentru analiza la paralelograf ;
• Este utilizat pentru duplicare , duplicarea propriu-zisa, proba componentei
metalice dupa dezambalare, prelucrare.
Analiza modelului de lucru :
Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului, in vederea proiectului definitiv al
scheletului.
Paralelograful –parti componente :
• Stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4 picioruse ;
• Masuta (suportul) pentru modele. La anumite paralelografe este fixa si este
mobila in toate sensurile datorita unui sistem articulat. Se fixeaza in pozitia
stabilita cu ajutorul unui surub in pozitia de tripodare (axul de insertie) ;
• Cilindru ce contine accesoriile ;
• Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De el se articuleaza
bratul orizontal mai lat, articulat, cu 1 sau 2 articulatii. Bratul orizontal poate
fi nearticulat, orizontal la paralelograful cu suport magnetic. In capatul
bratului orizontal se afla tija verticala, prevazuta inferior cu un sistem de
prindere, tip menghina, pentru accesorii. Tija verticala este mobila in sens
vertical si revine in pozitia initiala datorita unui resort.
• Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.
Operatiuni :
Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale dintilor limitanti. Cand
convexitatile sunt depistate in acelasi plan, acelasi ax, modelul de lucru este fixat in
aceasta pozitie . Se inseamna cu creionul sau cu spatula pozitia modelului in
suport=tripodare. In aceasta pozitie se efectueaza si celelalte operatiuni in acelasi
ax (axul de insertie al PPS).
Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca traiect de cel anatomic.
Cu ajutorul retentivometrelor, sub ecuatorul protetic se puncteaza zona favorabila de
convexitate pentru bratul elastic si se marcheaza cu un creion moale. Dupa aceste
insemnari, clinicianul deseneaza proiectul elementelor componente ale mijloacelor de
mentinere directa (crosete turnate) dupa ce in prealabil a proiectat seile.
Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile plasarii

3
bratelor flexibile ale crosetelor turnate ; 0,25 mm pentru dintii cu implantare medie si
crosete circulare ;0,50 mm pentru crosete divizate ; 0,75 mm pentru crosete biactive
La valoare parodontala mare, ecuatorul protetic va fi inalt. La valoare inferioara a
implantarii (0,25 mm), vom avea convexitati medii si valoare parodontala scazuta.
Tija razusa – se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.
Proiectul scheletului :
• Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de
lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
• Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei (conectorul
principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).
• Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in
edentatiile laterale iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
• Tipul de conector principal +-croset continuu ;
• Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ; apoi
pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta meziala-sprijin
mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele fosete (sprijin dento-
parodontal).
• Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag pentru acrilat
• Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
• Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu alte
elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : gherute.
Modelul duplicat :
Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru pregatit.Se obtine prin turnarea
amprentei duplicat cu mase de ambalat fodfatice9 cele mai frecvente), silico-fosfatice
Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de lucru pregatit cu
materiale speciale. in vederea acestei operatiuni .
Materiale pentru duplicat :
• H. R. (frecvent) ;
• H.I.R. ;
• Materiale siliconice (siliconi de aditie).
Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact), timp de lucru scurt 30
minute, coeficient de contractie scazut.
Denumiri comerciale : HERAFORM (Haereus), PROTESIL (Krupp) ; VIROSIL
(Bego) ; Sunt materiale hidrofobe si dupa amprentare, la suprafata amprentei rezulta o
tensiune negativa , nefavorabila aderentei maselor de ambalat.
S-au elaborat si siliconi hidrofili : DUBLISIL, DUBLISTAR, mult mai favorabili
turnarii maselor de ambalat in amprenta duplicatoare.
Etapele obtinerii modelului duplicat :
• Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si foliere ;
• Izolare model de lucru ;
• Amprenta duplicat ;
• Turnarea amprentei duplicat ;
• Indepartarea modelului duplicat ;
• Conditionarea modelului duplicat.
Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de gutaperca)
ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti interdentare ,creste

4
retentive , zone subecuatoriale (tot ce este retentiv si ar putea influenta exactitatea
amprentei duplicatoare). Ceara se prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale
paralele in acelasi plan= deretentivizare paralela.
Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa –treme, diasteme, creste
alveolare retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale ale coroanelor
puntilor, ale pregatirilor proprotetice=deretentivizare modelata.
Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac
retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se deforma
amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a facilita o amprenta
duplicat foarte exacta si de a facilita insertia elementelor rigide pe campul protetic
(conectori secundari).

Folierea se realizeaza cu ceara –benzi calibrate-si chiar prin picurare ; se aplica la

nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta. Se aplica folie de
ceara, de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale , seile sunt
prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va echilibra scheletul pe
campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua metalica si creasta ce va fi acoperita de
R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I Kennedy) si
2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor secundari, traiectul
conectorilor secundari la crosetele divizate , crosetul circular cu 4 brate , la pintenii
auxiliari distali (0,20-0,50mm), functie de rezilienta mucoasei. Conectorul principal
maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai marginea anterioara/posterioara.
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul median, papila
retroincisiva, rugile palatine), parodontiul marginal, zona diastemei, tremei, torus
palatin (0,5-1mm).Deretentivizarea spatiilor interdentare –spatii proprotetice- coroane
cu culise, spatii interdentare la nivelul microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale : culise, capse si axul
lor (care vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se pregatesc praguri, lacasuri
intracoronare pentru elementele de stabilizare, agregare. Sunt dotate cu micromotoare
si turbine.
• Modelul de lucru este pregatit pentru duplicare. Anterior acesta se izoleaza in
apa , timp de 15 minute .Scopul este de a satura porii modelului si de a facilita
enucleerea modelului de lucru din amprenta duplicat.
• Modelul de lucru este fixat pe un capac al conformatorului metalic. Prin
orificii se introduce masa duplicatoare in stare fluida. Modelul se fixeaza pe
capac cu chit siliconic/ceara de lipit.
• Duplicarea–materialul cel mai frecvent este un hidrocoloid reversibil-agar-
agarul.(HIDROCOLOID R, AGARLOID, DUBLAGA). Se livreaza ca gel in
cutii din material plastic Au ca componenta de baza apa (75-81%)si agar-
agarul (12%). Temperatura de lichefiere este de 80-100ºC.Se sectioneaza un
fragment asemanator cu suprafata de amprentare , se aplica intr-un recipient,
iar sub actiunea caldurii devine fluid.Temperatura de imersie 40-45ºC, se
toarna in conformator pana la umplerea totala a acestuia.
Priza de 30-40 minute , initial lent 10 minte, ulterior gelificare rapida sub actiunea

5
apei reci.
Rezulta un gel in aceeasi stare fizica in care l-am dozat.Este un sistem bidirectional.
Alte materiale utilizate: siliconii speciali –pemtru duplicare-cu o consistenta
semifluida, iar dupa priza au un grad de elasticitate excelent.Se obtine amprenta
duplicat.Se enucleeaza modelul de lucru. In centrul amprentei duplicat se aplica un
conformator din material plastic prevazut cu un tunel (viitorul canal principal ) si o
palnie.
Rolul acestui conformator este de a obtine palnia pentru turnarea metalului si canalul
principal de curgere a metalului in tipar.
• Turnarea modelului duplicat se realizeaza din mase de ambalat specifice
(fosfati, silicati) (Bego Oral, Optivest, Wiroplus, Tancovest (toate mase de
ambalat fosfatice)sau Silican, Sweditherm, Thermovest, Tancovest ;
Duroterm, Expansit (mase de ambalat pentru aliaje nobile). Bazele scheletului
vor fi realizate din Ni-Cr –aliaje extrahard.
Masele de ambalat pentru aliajele nenobile se prepara manual sau la vacuum
malaxor.Cea mai indicata metoda este la vacuum malaxor . Rezulta mase de ambalat
fara goluri si modele de buna calitate.La 50 ml apa se adauga 100 grame pulbere ; se
extrage aerul din recipient .Rezulta o pasta semifluida ce se poate aplica prin vibrare
mecanica sau manuala . Priza masei de ambalat se realizeaza rapid, in 5-10 minutesau
normal in 40 minute (priza primara). Se sectioneaza gelul in 2-3 fragmente si se
enucleeaza modelul duplicat.
Caracteristicile modelului duplicat :
• Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
• Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru duplicare ;
• Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet metalic ;
• El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
• Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un orificiu=canal
principal de turnare iar pe soclu palnia=conul de turnare al viitorului tipar
Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza cu placuta
(conectorul principal).
Conditionarea modelului duplicat :
Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se preincalzeste
modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica. Va rezulta un model
duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un amestec de ceruri speciale pentru
conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in colofoniu. Rolul este de a obtine
o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila machetarea.
Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion de
mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se
ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica prepararea manuala a masei de ambalat
pentru a obtine tipare cu grad de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din
tipar.
Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei, conectori ce sunt
adaptate in limitele proiectului scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini
compozite.Pintenii se modeleaza prin picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri
rotunjite , se realizeaza praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj ergonomic,

6
timp de lucru scurt, posibilitatea de a realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.
2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele preformate
manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin picurare (pinteni), sei,
conectori principali din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se
picura.
Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai mica,
tehnicienii modeleaza elementele componente cu grosime mai mare si in etapa de
prelucrare le ajusteaza (timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta se finiseaza
si se pregateste pentru tipar.
Obtinerea tiparului :
• Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor secundare
+machetele pentru evacuarea gazelor.
Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale secundare 3-3,5 mm (2-4 la
numar), pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele marginale cele mai
groase pentru a asigura calea de curgere a metalului. Marginile la elementele
scheletului vor fi modelate in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului
(fenomenul Corolis).
• Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea lenta a acesteia pe
modelul duplicat timp de 6-12 ore; macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la 35ºC. Se expune
ceara la contractii.
• Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor grasoase,
restante. Curent se folosesc solventi organici:alcool, acetona, cloroform. Vor
rezulta suprafete netede , curate ,ce vor favoriza aderenta masei de ambalat pe
macheta si implicit absenta defectelor de turnare. ;
• Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat specifice .
Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa
semifluida care se va aplica intr-un conformator din material plastic cu
inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat , are loc priza
sa in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar ambalajul este prelucrat
tehnologic in etapele de preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se elimina
macheta din tipar.
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene fizice –sem.I).
Temperatura creste lent pana la 400ºC(nenobile).
Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC pentru ca tiparul sa fie adus
la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.
Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de mentinere
indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.
Pregatirea tiparului pentru turnarea scheletului metalic
Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in interiorul lui se afla
macheta pe modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina macheta din

7
interirul ambalajului, rezultand tiparul.
1) Etapa de preincalzire :
Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90 minute, pentru ridicarea
temperaturii intre 200ºC(aliaje nobile )si 400ºC(aliaje nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
• Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
• Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii tiparului ;
Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate prin ardere
(R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue
asupra peretilor tiparului cu aparitia fisurilor sau spargerea ambalajului.
Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.
Se contraindica ritmul accelerat de incalzire.
Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in 90
minute sa se ridice temperatura pana la 400ºC pentru a se produce tratamentul termic
lent al ambalajului.
2) Incalzirea ambalajului refractar
Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-800ºC(aliaje nobile) pana la
900-1000ºC (aliaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, cu 250ºC/ora , in cuptoare speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in cuptoare
programate.
Fenomene fizice ce au loc :
• Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului ;
• Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala va
compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand precizia
turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult datorita elementelor
componente foarte multe si greutatii aliajului foarte mare.
• Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu
temperatura de topire a aliajului.Ele sunt incalzite « la rosu » .Are loc
rarefierea mediului intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de
tipar.El este apt pentru turnare.
Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida sub actiunea
agentului termic, din stare solida este transformat in stare fluida. El se introduce fortat
in tipar. Aliajul patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu
ajutorul fortei verticale (procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat)
atat la centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne) sau in palnia
tiparului (procedeu contraindicat).
Se contraindica acest lucru deoarece:
• se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
• se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
• aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de flacara
oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la
modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului termic de la
bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti
de medie frecventa.
Surse calorice :

8
 • Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
• Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
• Acetilena +oxigen :3000ºC.
Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu un brener
(pistol)pe suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.
Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa –aparatul de turnat T.I.M.500 –cu protectie de gaz inert-
argon;
-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;
Alte surse :
• Jetul de plasma
• Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000ºC, sunt foarte eficiente, necontaminante,
dar pot arde aliajele.
Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele calorice ideale
de topit aliajele nobile deoarece avem o bobina de inductie infasurata in jurul
creuzetului, topirea are loc indirect in creuzete ceramice, timpul de topire este foarte
rapid, cantitatea de energie scazuta. Turnarea se realizeaza cu flux de protectie
(argon).
Aparate de turnat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune electrica
(Rotojet, Motor cast).
Pot fi utilizate si centrifuge automate.
Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie , lucioasa.Este
momentul in care se declanseaza turnarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250ºC, sub actiunea
agentului termic el trece din stare solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul
fragment se prabuseste este momentul declansarii turnaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem aceste medii se poate folosi
boraxul ce se combina cu oxizii metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa
turnare la prelucrare.
La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului . Aliajele baza
titan sun topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea
arcului voltaic din wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul
aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul se combina cu oxigenul,
carbonul, azotul ; isi modifica proprietatile si formeaza superficial un strat de 30
microni de microporozitati.
Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa introducerea in apa.
Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta dupa curatirea
totala de masa de ambalat.
Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale –defecte de
structura+porozitati si defecte totale –sa nu avem piesa protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare. Cele negative-

9
bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea
P.P.S. de la capat.
Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.
Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din toate zonele
profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile (cuart=nisip), la
presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de prelucrarea
mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea suprefetelor cu instrumente
abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate ,
plusurile.Zonele de unire ale conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai
mici, cu granulatie mai mica.
b) Fina (electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice. Scheletul se aplica
la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi
aliaj. Lustruirea dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de
disociatie electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect
scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact ale
conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a scheletului
metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu
gumele de forma diferite (polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura trebuie
sa fie perfect lustruita. Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai
persistent comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul pe
modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se imerseaza
modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a conectorilor
secundari, conector principal, nivelul de planare a bratelor elastice a crosetelor,
dimensiunea seilor in sens M-D si prepararea neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul seilor borduri
de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei acrilice cu rol
de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a amprenta finala,
functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele
se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea pozitilor
fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind mentinut cu
presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in R.C. la D.V.O. stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator pentru

10
obtinerea componentei acrilice.
Alta varianta :
• Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
• Insertia scheletului pe campul protetic ;
• Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
• Conducerea mandibulei in R.C. ;
• Priza pastei;
• Indepartarea inregistrarii.
• Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al
scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de lucru
+interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se
examineaza relatia de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea realatiilor
intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate marginal cu
1-2 mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului piriform.Applegate
+Holms realizeaza amprente cu materiale bucoplastice in 2-3 straturi
.Amprenta se realizeaza sub presiune digitala cu miscari pentru modelaj
extern, efectuate de medic si de pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-
dreapta, varful limbii in protractie, deschiderea larga a gurii. Se efectueaza 5
minute deoarece poate sa fuga materialul bucoplastic :Adheseal, Dentiplast, ,
3N-Ex Gold. Se obtine o amprenta functionala si apoi un model modificat .Se
sectioneaza seile terminale. Scheletul + amprenta lipite cu ceara speciala de
lipit se aplica pe modelul initial si se toarna amprenta Va rezulta un model
corijat pe care se confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms
utilizeaza doar 1 stat de material bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta numai ca
amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu Z.O.E.
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara
dura , stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare precizie.
Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile sunt adaptate
marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de
basculare este negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale
bucoplastice sub presiuni ocluzale si modelaj functional al amprentei. Va rezulta o
amprenta biofunctionala de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor
biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele cheie pentru a
impiedica tendintele de basculare.
Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru montarea
dintilor artificiali.

11
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.
Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele flexibile ale
crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din ambalaj.Prelucrarea
componentei acrilice se realizeaza cu instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri
aplicate strict pe acrilat (nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare ,
turnare model, machetare . La acestea se adauga erorile de la dezambalare.

Tehnologia protezelor flexibile

! examenul clinic al pacientului, stabilirea diagnosticului şi a planului de

tratament(etapă clinică);
! amprentele preliminare: documentară, de studiu (etapă clinică);
! conceperea planului de tratament
! confecţionarea portamprentei (lingurii) individuale (etapă tehnică);
! amprenta definitivă (etapă clinică);
! confecţionarea modelului de lucru (etapă tehnică);
! analiza modelului de lucru la paralelograf (etapă tehnică);
! modelul duplicat (etapă tehnică);
! macheta scheletului flexibil (etapă tehnică);
! ambalarea scheletului flexibil (etapă tehnică);
! fierberea și desfacerea cuvetei, obținerea tiparului (etapă tehnică);
! procesul de injectare (etapă tehnică) ;
! dezambalarea şi prelucrarea, lustruirea scheletului flexibil (etapă tehnică);
! curăţirea scheletului (etapă tehnică);
! finisare şi lustruire (etapă tehnică);
! proba componentei acrilice a scheletului pe câmpul protetic şi determinarea
relaţiei intermaxilare (etapă clinică);
! macheta componentei acrilice a protezei flexibile (etapă tehnică) ;
! proba scheletului flexibil cu macheta componentei acrilice pe câmpul protetic
(etapă clinică);
! tiparul componentei acrilice a protezei (etapă tehnică);
! prepararea, îndesarea şi polimerizarea acrilatului (etapă tehnică) ;
! dezambalarea prelucrarea și finisarea componentei acrilice (etapă tehnică);
! aplicarea şi adaptarea protezei pe câmpul protetic (etapă clinică).
! dispensarizarea pacientului.

12