Analiza evoluţiei comerţului internaţional

al României
Prof. univ. dr. Alexandru Manole
Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti
Lector univ. dr. Ana Carp
Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti
Asistent univ. dr. Zoica Nicola
Universitatea „ARTIFEX” din Bucureşti
Drd. Marius Popovici
Academia de Studii Economice din Bucureşti

Abstract
În acest articol autorii şi-au propus să efectueze un studiu asupra
modului în care a evoluat activitatea de comerţ internaţional a României. Scopul
acestei analize are la bază faptul că balanţa activităţii de comerţ internaţional
are efect direct asupra valorii anuale (trimestriale) pe care o înregistrează
Produsul Intern Brut, indicatorul cel mai semnificativ cu privire la evoluţia
economiei naţionale. Prin indicatorul export net, cel care concretizează soldul
balanţei de comerţ internaţional, activitatea poate determina o diminuare
a Produsului Intern Brut, atunci când înregistrăm un deficit sau o creştere
în situaţia în care soldul exprimă un excedent. În cazul României, care
face obiectul acestui studiu, soldul balanţei de comerţ internaţional a fost
întotdeauna deficitar. Pentru reliefarea modului în care a evoluat din punct
de vedere structural şi valoric activitatea de comerţ internaţional , am recurs
la analiza pe grupe de bunuri şi servicii, precum şi la volumul schimburilor
realizate în interiorul Uniunii europene, precum şi în afara UE-28. Prin
seriile de date prezentate, dar mai ales prin reprezentări grafice am urmărit să
realizăm o analiză sugestivă, uşor de identificat şi apreciat de cei interesaţi.
Analiza s-a adâncit şi ca urmare a prezentării evoluţiei trimestriale
a acestei activităţi pe o perioadă mai lungă de timp. În acest fel sugerăm şi
influenţa sezonieră a unor factori asupra comerţului internaţional.
Cuvinte cheie: import, export, deficit, excedent, indicator.
Clasificare JEL: F13, F14, F40

Introducere
Activitatea de comerţ internaţional joacă un rol important în
creşterea economic a unei ţări. Volumul total al comerţului internaţional
exprimă capacitatea unei ţări de a produce anumite bunuri sau de a asigura
servicii peste nevoile naţionale. În cazul când aceste bunuri şi servicii sunt

120 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

de calitate sau reprezintă o necesitate a altui stat, excedentul de producţie se
export. Realizarea exporturilor în condiţiile pieţei libere au loc în condiţii de
profitabilitate aducând astfel o sursă de la creşterea Produsului Intern Brut.
Pe această cale costurile efectuate cu producţia pentru export prin preţurile la
care se realizează, reprezintă un spor la realizarea Produsului Intern Brut.
Exporturile realizate au loc în contextual în care producătorii români
sunt specializaţi şi asigură bunuri şi servicii de calitate, competitive ca preţ
pe piaţa internaţională. Aceasta înseamnă că prin exporturile realizate o ţară
se înscrie în categoria exportatorilor. În antiteză, ţările care nu pot produce
ca structură şi cantitate, întreaga gamă necesară echilibrului economiei sale
naţionale recurg la importuri. Importurile, în condiţii generale, reprezintă
un aspect negative deoarece trebuie să se producă alte produse pentru a
asigura sursa financiară de import. Trebuie să facem o distincţie şi în cazul
importurilor. Atunci când se realizează importuri de completare, aspect care
reprezintă sporirea producţiei interne, importurile sunt necesare şi utile. În
varianta în care se import bunuri de consum, mai ales cu produse care se
realizează şi în ţară, importurile au efecte negative asupra creşterii economice.
În statistică se ia în calcul indicatorul export net, calculat ca diferenţă
între total export şi total import. Exportul net cu semn algebric negative
exprimă un deficit al balanţei comerţului internaţional, deducându-se din
totalul vânzărilor când se calculează Produsul Intern Brut. Dimpotrivă, dacă
semnul algebric al exportului net este pozitiv aceasta semnifică o creştere a
PIB pe seama activităţii de comerţ internaţional. România se înscrie în mod
permanent ca o ţară cu deficit al balanţei de comerţ internaţional. Deficitele
sunt an de an de ordinal miliardelor de euro. În acest context este interesantă
analiza propusă.

Literature review
Anghelache şi Anghel (2015), Anghelache (2008) se preocupă de
studiul indicatorilor macroeconomici, din punct teoretic şi practic. Anghelache,
Anghel, Manole şi Lilea (2016) descriu instrumentele modelării economice,
financiar-monetar-bancare şi informatice, ca suport al analizelor la nivel
micro şi macroeconomic. Anghelache, Manole şi Sacală (2014), Anghelache
et.al (2014) studiază evoluţia comerţului exterior al României, Pagliacci
et.al. (2016) propun un model econometric pentru analiza acestei activităţi.
Anghelache şi Manole (2012) au prezentat modele de analiză a schimburilor
comerciale internaţionale româneşti. Anghelache, Anghelache şi Dumbravă
au abordat comerţul internaţional prin prisma analizei structurale. Atkeson şi
Burstein (2008) abordează costurile şi preţurile relative asociate comerţului
internaţional. Bernard et.al. (2012) au efectuat un studiul empiric asupra

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 121

comerţului internaţional. Botescu (2007) a evaluat comerţul internaţional în
contextul economiei mondiale. Büthe şi Milner (2008) se concentrează pe
utilitatea acordurilor de comerţ internaţional în creşterea investiţiilor străine, ca
o componentă a politicilor orientate pe ISD în economiile în curs de dezvoltare.
Chaney (2008) studiază marjele comerţului internaţional. Dix-Carneiro
(2014) apreciază corelaţia dintre liberalizarea schimburilor comerciale şi
evoluţia pieţei forţei de muncă. Etro (2015) analizează comerţul internaţional
şi structurile pieţelor endogene. Fajgelbaum, Grossman şi Helpman (2011)
se preocupă de legătura dintre distribuţia veniturilor, calitatea produselor
oferite şi comerţul internaţional. Hummels (2007) studiază impactul costurilor
de transport asupra comerţului exterior în contextul globalizării. Kehoea,
Pujolàsd şi Ruhle (2016) dezvoltă pe marginea costurilor de oportunitate ale
antreprenorilor în activitatea de comerţ exterior. Konya (2006) analizează
rolul exporturilor în creşterea economică. Staiger şi Sykes (2011) comentează
asupra unor reglementări legale asociate comerţului exterior. Waugh (2010)
are în vedere inegalitatea veniturilor.

Date și metodologie
Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin
însumarea datelor din sistemele statistice calculate de INTRASTAT şi
EXTRASTAT. Sistemul INTRASTAT calculează comerţul INTRA-UE
(schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii
Europene), deoarece acestea au unele particularităţi.
La sistemul EXTRASTAT se calculează indicatorii pentru comerţul
EXTRA-UE (schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt
membre ale Uniunii Europene).
Referitor la comerţul INTRA-UE precizăm că se cuprind expedierile de
bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile (intrările) de
bunuri în România având ca ţară de expediere un alt stat membru UE.
Expedierile din România includ bunuri în liberă circulaţie care
părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE
precum şi bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare
activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care
sunt destinate altor state membre.
Introducerile (intrările) în România includ:
- bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE care intră pe
teritoriul statistic al României;
- bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare
activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe
teritoriul statistic al României.

122 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 Pentru comerţul EXTRA-UE se cuprind schimburile de bunuri între
România şi statele nemembre UE, având ca obiect, importul direct de bunuri
pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele
libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională,
precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern.
În activitatea de comerţ internaţional se cuprind de asemenea:
importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul
ţării), exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă,
exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare
în alte ţări), importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea
în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar
(la valoarea integrală a bunurilor).
Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional bunurile în tranzit, bunurile
temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare),
bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în
România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente.
Datele valorice sunt exprimate în preţuri FOB pentru exporturi şi în
preţuri CIF pentru importuri.
Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera
ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport
până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să
le suporte pentru a fi încărcat la bord.
Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă
preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente
ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.
Datele valorice calculate sunt exprimate în euro şi lei. Conversia în
euro a datelor valorice exprimate în lei (colectate prin declaraţiile statistice
INTRASTAT şi declaraţiile vamale), se face utilizând cursul de schimb
mediu lunar lei/euro comunicat de Banca Naţională a României, pentru
sistemul INTRASTAT şi cursul de schimb lei/euro comunicat de Banca
Naţională a României pentru penultima zi de miercuri a lunii, pentru sistemul
EXTRASTAT.
Pentru stabilirea indicatorilor privind comerţul INTRA-UE sunt
utilizate ca surse de date declaraţiile statistice INTRASTAT colectate de către
Institutul Naţional de Statistică (INS) direct de la operatorii economici care au
realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un
volum valoric al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului
pragului statistic INTRASTAT stabilit pentru fiecare flux şi an de referinţă
şi declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală (ANAF), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 123

pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal, bunuri care
se mişcă din /către părţi ale teritoriului statistic al UE dar care nu aparţin
teritoriului fiscal al UE.
Pentru comerţul EXTRA-UE Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală (ANAF), colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi
import, pe care apoi le transmite Institutului Naţional de Statistică.
Un aspect important îl reprezintă comerţul internaţional cu energie
electrică şi gaze naturale.
Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică
şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile
importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica
SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind
cantităţile fizice de energie electrică şi gaz natural transportat prin conducte
care tranzitează teritoriul naţional.
Gradul de colectare a datelor prin cercetarea statistică INTRASTAT
a fost de peste 95,0% atât pentru introduceri cât şi pentru expedieri
intracomunitare de bunuri, raportat la volumul total al introducerilor şi
respectiv expedierilor intracomunitare de bunuri. Pentru restul de cca. 5,0%
reprezentând valoarea comerţului sub pragurile statistice INTRASTAT şi non-
răspunsuri, au fost realizate estimări de date.
Astfel, în perioada 1.I-30.XI 2016, pentru care avem date certe,
exporturile FOB au însumat 53072,2 milioane euro, iar importurile CIF au
însumat 61842,1 milioane euro.
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în aceeaşi perioadă a fost de 8769,9
milioane euro, mai mare cu 1575,5 milioane euro decât cel înregistrat în
perioada similară a anului 2015.
În luna noiembrie 2016 exporturile FOB au fost de 5304,9 milioane euro,
importurile CIF au fost de 6170,4 milioane euro, rezultând un deficit de 865,5
milioane euro, deci aproape un miliard de euro ceea ce este destul de ridicat.
Faţă de luna noiembrie 2015, exporturile din luna noiembrie 2016
au crescut cu 11,7%, iar importurile au crescut cu 11,6%. Acelaşi trend de
creştere a înregistrat şi deficitul balanţei comerciale.
În graficul următor sunt prezentate datele privind importurile,
exporturile şi deficitul balanţei comerciale în perioada 2011-2016. Se constată
că cei trei indicatori au avut un curs crescător. Datele sunt prezentate lunar pe
întreaga perioadă pentru a reliefa mai pregnant unităţile pe perioade scurte de
timp evidenţiindu-se astfel şi caracterul uneori sezonier al activităţii complexe
de comerţ internaţional.

124 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 Exporturile, importurile şi soldul balanței comerciale în perioada
ianuarie 2011 – noiembrie 2016
6500

6000

5500
Importuri CIF

5000
Milioane Euro

4500
Deficit FOB/CIF
4000

3500
Exporturi FOB
3000

2500

2000
mar.11

mai.11

mar.12

mai.12

mar.13

mai.13

mar.14

mai.14

mar.15

mai.15

mar.16

mai.16
ian.11

apr.11

iun.11
iul.11
aug.11
sep.11
oct.11
nov.11
dec.11
ian.12

apr.12

iun.12
iul.12
aug.12
sep.12
oct.12
nov.12
dec.12
ian.13

apr.13

iun.13
iul.13
aug.13
sep.13
oct.13
nov.13
dec.13
ian.14

apr.14

iun.14
iul.14
aug.14
sep.14
oct.14
nov.14
dec.14
ian.15

apr.15

iun.15
iul.15
aug.15
sep.15
oct.15
nov.15
dec.15
ian.16

apr.16

iun.16
iul.16
aug.16
sep.16
oct.16
nov.16
feb.11

feb.12

feb.13

feb.14

feb.15

feb.16
Medie mobila 12 luni - Exporturi-FOB Medie mobila 12 luni - Importuri-CIF

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică: Comunicat de presă nr. 05/09.01.2017

Schimbul de mărfuri (bunuri şi servicii) în cadrul UE se abate de la

regula generală a comerţului exterior internaţional în sensul că nu se plăteşte
TVA, schimburile îmbrăcând forma expresiilor „de în „ şi „din”. Aceasta se
bazează pe directiva UE privind libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor în
cadrul UE -28.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în
perioada 1.I-30.XI 2016 a fost de 40021,2 milioane euro la expedieri şi de
47805,3 milioane euro la introduceri, reprezentând 75,4% din total exporturi
şi 77,3% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în
perioada 1.I-30.XI 2016 a fost de 13051,0 milioane euro la exporturi şi de
14036,8 milioane euro la importuri, reprezentând 24,6% din total exporturi şi
22,7% din total importuri.
În continuare am recurs la reprezentarea separată, grafică a
exporturilor, a importurilor şi soldului balanţei de comerţ internaţional în
perioada ianuarie 2014-noiembrie 2016.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 125

 Exporturile INTRA–UE28 şi EXTRA–UE28 în perioada
ianuarie 2014 – noiembrie 2016
6000

5000

4000
Extra UE28
Milioane Euro

3000

2000

1000 Intra UE28

0
mar.14

mai.14

nov.14

mar.15

mai.15

nov.15

mar.16

mai.16

nov.16
ian.14
feb.14

apr.14

iun.14
iul.14

sep.14
oct.14

dec.14
ian.15
feb.15

apr.15

iun.15
iul.15

sep.15
oct.15

dec.15
ian.16
feb.16

apr.16

iun.16
iul.16

sep.16
oct.16
aug.14

aug.15

aug.16
Exporturi - FOB Intra UE28 Exporturi - FOB Extra UE28

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică: Comunicat de presă nr. 05/09.01.2017

La capitolul exporturi se constată o creştere de la un an la altul, atât în

interiorul UE-28 cât şi în afara Uniunii Europene. Exporturile sunt considerate
în condiţia FOB de construcţie a preţurilor.

Importurile INTRA–UE28 şi EXTRA–UE28 în perioada

ianuarie 2014 – noiembrie 2016

7000

6000

5000
Milioane Euro

Extra UE28
4000

3000

2000
Intra UE28
1000

0
mar.14

mai.14

nov.14

mar.15

mai.15

nov.15

mar.16

mai.16

nov.16
ian.14
feb.14

apr.14

iun.14
iul.14

sep.14
oct.14

dec.14
ian.15
feb.15

apr.15

iun.15
iul.15

sep.15
oct.15

dec.15
ian.16
feb.16

apr.16

iun.16
iul.16

sep.16
oct.16
aug.14

aug.15

aug.16

Importuri - CIF Intra UE28 Importuri - CIF Extra UE28

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică: Comunicat de presă nr. 05/09.01.2017

Aceeaşi tendinţă s-a înregistrat şi în realizarea importurilor în sistemul

UE-28 şi în afara acestuia. Ponderea mai mare se înregistrează în cadrul UE-
28. Importurile sunt considerate în condiţia CIF de calculare (construcţie a
preţurilor).

126 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 Soldurile balanţelor comerciale INTRA-UE28 și EXTRA-UE28
în perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2016
mar.14

mar.15

mar.16
mai.14

mai.15

mai.16
aug.14
sep.14

nov.14
dec.14

aug.15
sep.15

nov.15
dec.15

aug.16
sep.16

nov.16
apr.14

apr.15

apr.16
ian.14
feb.14

iun.14

oct.14

ian.15
feb.15

iun.15

oct.15

ian.16
feb.16

iun.16

oct.16
iul.14

iul.15

iul.16
400
200
Extra UE28
0
Milioane Euro

-200
Intra UE28
-400
-600
-800
-1000
-1200
-1400

Sold (Exp.FOB-Imp.CIF) Intra UE28 Sold (Exp.FOB-Imp.CIF) Extra UE28

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică: Comunicat de presă nr. 05/09.01.2017

Soldul balanţei comerciale a urmat acelaşi trend existând câteva

vârfuri ale deficitului în decembrie 2015 ca şi în lunile aprilie şi iulie 2016.

Structura comerțului internațional pe grupe de produse,

în perioada 1.I-30.XI 2016

Total exporturi FOB Total importuri CIF

61842,1 mil.euro
53072,2 mil.euro Combustibili
minerali, Materii prime si
Combustibili
Materii prime si lubrifianti, etc.
minerali, materiale
Produse chimice materiale 5,5%
lubrifianti, etc. 3,1%
si produse conexe 4,2% Produse
3,4%
4,3% agroalimentare, Masini si
bauturi si tutun echipamente de
Produse
8,6% transport
agroalimentare,
bauturi si tutun Masini si Produse chimice 38,0%
8,3% echipamente de si produse
transport conexe
47,2% 13,6%
Alte produse
Alte produse
manufacturate
manufacturate
32,6%
31,2%

Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică: Comunicat de presă nr. 05/09.01.2017

În perioada 1.I-30.XI 2016, ponderi importante în structura

exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi
echipamente de transport (47,2% la export şi 38,0% la import) şi alte produse
manufacturate (Sunt cuprinse produse prelucrate, clasificate în principal după
materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 127

(îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.)) (32,6% la export şi respectiv
31,2% la import).
În reprezentările următoare, sub formă de grafice de structură se
evidenţiază ponderea principalelor de produse în totalul importurilor şi totalul
exporturilor.

Concluzii
Schimbul de bunuri şi servicii în perioada Ianuarie-Noiembrie 2016 a
crescut. Acest trend a fost mai ridicat în relaţiile cu ţările Uniunii Europene şi,
în acelaşi timp, cu statele din afara UE. Dacă vom considera perioada Ianuarie
2014- Noiembrie 2016, vom observa că exporturile şi importurile se înscriu pe un
trend crescător. Aceleaşi evoluţii se observă în cazul balanţei comerţului exterior.
Evoluţia, atât a importurilor, dar şi a exporturilor fiind pe un trend de creştere,
diferenţa se menţine în favoarea importurilor. Analizând structura exporturilor,
vom observa că principalele bunuri sunt materiile prime şi materialele, bunurile
manufacturate, produsele chimice, maşini şi utilaje, produse agroalimentare. În
ceea ce priveşte structura importurilor, am descoperit că România a importat în
principal bunuri manufacturate, produse chimice şi agroalimentare. Structura
comerţului internaţional în funcţie de parteneri relevă faptul că principalele relaţii
comerciale au fost dezvoltate cu China, Germania, Italia, Ungaria, Franţa şi China.
Principalele aspecte referitoare la structura exporturilor pe categorii
majore de bunuri, precum capitalul, bunurile intermediare şi cele de consum
sunt reprezentate de faptul că reducerea semnificativă a schimburilor de
bunuri intermediare, în principal în ceea ce priveşte importul, a fost de natură
să scadă capacitatea productivă a industriei şi, de asemenea, a altor activităţi,
punând sub semnul riscului perspectivele activităţilor economice viitoare.

Bibliografie selectivă
1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi
studii ce caz, Editura Artifex, Bucureşti
2. Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A., Lilea, F.P.C. (2016). Modelare
economică, financiar-monetar-bancară şi informatică, Editura Artifex
3. Anghelache, C., Manole, A., Sacală, C. (2014). Romanian International Trade
Evolution, Romanian Statistical Review, Supplement no. 7/2014, pp. 17-24
4. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Bardaşu, G., Sacală, C. (2014).
The International Trade Evolution, Romanian Statistical Review Supplement,
Issue 1, pp. 84-87
5. Anghelache, C., Manole, A. (2012). Analysis Models of Romania’s Foreign Trade,
Economic Computation and Economic Cybernetics Studies And Research, nr.
2/2012, pp. 23-36
6. Anghelache, C., Anghelache, C.S., Dumbravă, M. (2009). The foreign trade
activity structural analysis, Metalurgia Internaţional Vol. XIV, nr. 14 Special Issue,
Editura ştiinţifică F.M.R., pp. 71-74

128 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2017

 7. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura
Economică, Bucureşti
8. Atkeson, A., Burstein, A. (2008). Pricing-to-Market, Trade Costs, and International
Relative Prices, American Economic Review, 98, 5, pp. 1998-2031
9. Bernard, A.B., Jensen, J.B., Redding, S.J., Schott, P.K. (2012) The Empirics of
Firm Heterogeneity and International Trade, Annual Review of Economics, 4, 1,
pp. 283-313
10. Botescu, I. (2007). The International Trade in Global Economy, Theoretical and
Applied Economics, No. 5 / 2007 (510), pp. 45-48
11. Büthe, T., Milner, H. (2008). The Politics of Foreign Direct Investment into
Developing Countries: Increasing FDI through International Trade Agreements?,
American Journal of Political Science, Volume 52, Issue 4, October 2008, pp.
741–762
12. Chaney, T. (2008). Distorted Gravity: The Intensive and Extensive Margins of
International Trade, American Economic Review, 98(4), pp. 1707–1721
13. Dix-Carneiro, R. (2014). Trade Liberalization and Labor Market Dynamics,
Econometrica, 82(3), pp. 825-885
14. Etro, F. (2015) Endogenous Market Structures and International Trade, The
Scandinavian Journal of Economics, vol. 117, issue 3, pp. 918-956
15. Fajgelbaum, P., Grossman, G., Helpman, E. (2011). Income Distribution, Product
Quality, and International Trade, Journal of Political Economy, vol. 119, no. 4,
pp. 721-65
16. Hummels, D. (2007). Transportation Costs and International Trade in the Second
Era of Globalization, Journal of Economic Perspectives, Summer 2007, vol. 21,
no.3, pp. 131–154
17. Kehoea, T., Pujolàsd, P., Ruhle, K. (2016). The opportunity costs of entrepreneurs
in international trade, NBER Working Paper Series, Cambridge, August 2016,
Working Paper No. 22514
18. Konya, L. (2006). Exports and growth: Granger causality analysis on OECD
countries with a panel data approach, Economic Modelling, vol. 23, issue 6, pp.
978-992
19. Pagliacci, M., Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2016). The Econometric
Model for the Economic and Financial Analysis of Romanian International
Trade, Romanian Statistical Review, no. 3, pp. 53-66
20. Staiger, R., Sykes, A. (2011). International trade, national treatment, and
domestic regulation, Journal of Legal Studies, 40(1), pp. 149-203
21. Waugh, M.E. (2010). International Trade and Income Differences, American
Economic Review, vol. 100, no. 5, pp. 2093-2124

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2017 129