Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din

vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de

rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec.[13] Cronica
lui Radu Popescu menționează că "Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a
numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un
istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia,
fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela
Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și
bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."[14]

Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din

Condica episcopiei Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la
Drăgoești, localitate aflată pe partea stângă a Oltului, județul Vâlcea. Aceleași
surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche biserică
ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.[necesită citare]

Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la
Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia - Constantin Lecca

Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit,
probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului,
document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația
lui Stephanus Zamosius.[15]

Ascensiunea politică
La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593
ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău.

În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, după obiceiul timpului, o

sumă mare de bani (400.000 de florini[16]) și având și sprijinul patriarhului
Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării Românești la 2 septembrie/S.N. 12
septembrie 1593, înscăunarea sa având loc la București pe 15 octombrie/S.N. 25
octombrie, în același an.[17]

Aderă la „Liga Sfântă” creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-
lea, din care inițial făceau parte Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal,
Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au manifestat
rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și
Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două
state românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un
tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în
plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța
antiotomană.