Laboratorul 03

Matyas Teodor Cristian

Tehn. si echip. de depol. solurilor 2
Prevenirea şi combaterea poluarii solului

Modul de prevenire şi combatere a pol solului depinde de felul acesteia. Acestea sunt:
 Degradarea fizica a solului se previne prin pregatirea solului in conditii de umiditate
optima
 Efectuarea lucrarilor agricole corect şi la timpul potrivit
 Irigarea solului la timp şi in cant necesara
 Folosirea asolamentelor (rotatia culturilor )

Saraturarea solului:

Se previne prin:
o Mentinerea in sol a cantitatii de apa optima
o Prevenirea in urma lucrarilor aricole
o Utilizarea pentru irigatii a apeleor fara saruri
o Mentinerea unei vegetatii dese pe o perioada cat mai lunga
o Controlarea continuutlui de saruri
o Evitarea excesului de apa
o Construirea unor sisteme de drenaj şi desecare
Combaterea saraturarii solului se realizeaza:
- prin irigatii de spalare

Acidificarea solului:

Se previne prin:
 controlul poluarii solului
 utilizarea fertilizantilor in cantitate necesara(fara exces)
Ea se combate prin amendamente cu saruri de calciu.

Carenta sau excesul de elemente nutritive:

Se combate prin:
 corectare ph-ului cu amendamente pentru a se obtine o valoare cuprinsa intre 6,5-7,5
 controlul continutului de microelemente
 asigurarea cant necesare de azot, fosfor, potasiu

Excesul de apa:

Se previne prin:
 controlarea cantiţăţii de apă
 evitarea irigatiilor excessive
 realizarea lucrarilor de drenaj şi desecare
 afânarea solului pe o adâncime de 70-80 cm
 folosirea asolamentelor
 utilizarea culturilor

1
 Laboratorul 03
Matyas Teodor Cristian
Tehn. si echip. de depol. solurilor 2

Eroziunea solului:

Se previne prin:
 folosirea de culturi antierozionale
 tasarea terenului
 micşorarea pantelor
 executarea arăturilor după liniile de nivel
 supraînalţarea terenului de protecţie
 folosirea asolamentelor
 realizarea de lucrări pentru prevenirea şi combaterea efectelor torenţilor
 regenerarea pajiştilor
 folosirea îngrăşămintelor naturale 1 data la 2 ani
 suspendarea păşunatului in perioade nefavorabile (primăvara timpurie sau toamna
târzie)
 împăduriri şi perdele de protecţie

Poluarea chimică, biologică şi radioactivă:

Se previne prin:
- combaterea proceselor tehnologice care evacuează astfel de substanţe pe sol
- controlarea nămolurilor rezultate din descompunerea apelor uzate şi evacuate pe sol
- controlarea condiţiilor şi securitaţii depozitării materialelor pe sol
-
Poluarea cu pesticide:

Se poate controla:
- cultivarea solurilor rezistente la daunatori pentru care nu este nevoie de tratarea cu
pesticide
- selectonarea semintelor
- fol asolamentelor
- utilizarea metodelor biologice:
a) însămânţarea unei suprafeţe reduse din terenul din care se urmăreşte o
anumită cultură, cu un soi care atrage dăunători
b) folosirea ferononilor-substanţe chimice care perturbă procesele naturale de
reproducere a dăunătorilor
c) atragerea unor insecte , păsări sau microorganisme nedăunătoare culturii dar
care distrug paraziţii şi insectele dăunătoare
Pentru a se putea renunţa la folosirea pesticidelor este necesar să se folosească un sistem integrat
de combatere a dăunătorilor:
- eliminarea subvenţiilor de la stat pentru producerea de pesticide
- plăţi pentru necultivarea terenurilor slab productive
- interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor
- cultivarea de soiuri rezistente la dăunători

Neutralizarea pesticidelor în sol se poate realiza prin:

2
 Laboratorul 03
Matyas Teodor Cristian
Tehn. si echip. de depol. solurilor 2
- utilizarea unor substane care le degreadează
- folosirea asolamentelor
- cultivarea unor soiuri de plante care distrug unele erbicide
(porumb, trestie de zahar )
-
Protecţia solului se poate asigura prin:

- cultivarea unor plante rezistente la condiţiile climatice, defavorabile, la dăunători,

adaptabile la terenuri saraturate
- reducerea poluarii aerului şi a apei

Rolul antipoluant al pădurilor

Pădurile au un rol natural foarte important în asigurarea planetei împotriva poluării.
Funcţiile sale sunt:
1. participarea la formarea, evoluţia şi conservarea solului, concentrând în fitomasa
arborilor unele substante existente în sol , apă , aer,
2. înmagazinarea unei cantităţi de apa micsorând scurgerile la suprafaţa, viiturile,
inundaţiile şi evaporarea apei
3. evitarea tasării şi erodării solului
4. reglarea umidităţii aerului( mai ales în perioada de secetă)
5. purificarea aerului ( absorţia CO 2 H2 S), reţinerea prafului , distrugerea
microorganismelor, generarea de O2 . Totodată produce ionizarea aerului, cu efecte
benefice asupra sănătăţii omului
6. adăpostirea faunei şi florei foarte diversificate , necesare păstrării echilibrului ecologic
7. asigurarea a unei protecţii climatice zonale prin scaderea vitezei vântului şi a temperaturii
maxime în timpul verii şi atragerea umidităţii ceea ce impiedică deşertificarea
8. producerea lemnului necesar industriei construcţiilor, mobilei şi hârtiei şi folosirea ca
sursă de energie termică. Prin această suprafaţă ocupată de păduri se micşorează cu
consecinţele nedorite (desertificarea, eroziunea solului, alunecari de teren, cresterea
pericolului de inundatii, disparitia unor specii )

Acţiunea poluării mediului asupra pădurilor se manifestă prin :

 scaderea rezistentei arborilor la factorii climatici (ger, umiditate, temperature

ridicata, seceta) , a parazitilor , a insectelor, bolilor, a poluantilor
 scaderea rentabilitatii silvice
 crseterea cheltuielilor pentru imbunatatirea padurilor şi efectuarea lucarilor de
imbunatatire funciare
Poluarea pădurilor se previne prin:

 reducerea poluarii aerului şi apei

 exploaterea retionala ca volum şi metode
 reducerea daunelor provocate de axploatarea excesiva
 oprirea pasunatului in paduri
 impadurirea zonelelor slab productive

3
 Laboratorul 03
Matyas Teodor Cristian
Tehn. si echip. de depol. solurilor 2
 cresterea raezistei biologice a arborilor
 distrugerea biologica a daunatorilor şi insectelor
 plantarea de soiuri de arbori rezistenti la conditile climatice
 dezvoltarea managementului padurilor
Pentru protejarea zonelor din regiunile joase(campii) se planteaza perdele forestiere pe suprafete
reduse. Acestea determina:

- reducerea vitezei vantului ceea ce duce la:

 scaderea eroziunii solului
 scaderea pericolului folmatarii apei, a cant de nisip şi sol erodat
transportat
 evitarea degradarii samanaturilor
- retinerea şi vaporizarea uniforma azapezilor
- reducerea riscului de imbolnavire ce s’ar putea produce in urma parazitilor, virusi,
insecte
- micsorarea pierderilor din productia argicola datorita scuturarii permanente a plantelor
- impiedicarea rapandirii buruienilor
- atenuarea variatiilor temice locale
- mişorarea distante pe care se transporta poluantii la sol
- reducerea energiei apei, in acest fel se previn inundatiile

Protecţia resurselor naturale

Resursele naturale st elemente materiale, energetice şi informationale aflate in mediul

inconjurator inafara activitatii umane.

Dupa posibilitatea refecerii in timp resursele nat st:

 inepuizabile sau reinnoibile(regenerabile) – sunt acelea ce se pot reface in timp
dupa utilizarea lor (apa, precipitatii, soarele, miscarea curentilor, atmosfera, energia aflata
in roci, biomasa)
 epuizabile sau neregenerabile – cele care odata consumate nu se mai
refac.Acestea se gasec in cant limitata şi au o raspandire geografica inegala.Din acestea
fac parte zacamintele.

Protejarea resurselor naturale şi implicit a mediului inconjurator se poate realiza prin:

1. economisirea prin cresterea economiei. Aceasta se poate realiza prin:

 folosirea unor tehnologii cu randament de valorificare a resurselor mare
 consumuri specifice de materie prima , materiale, combustibili, energie , mici
2. eleminarea pierderilor de orice natura din industria agrcola, a transporturilor,comnsum
casnic, ceea ce duce la reducerea poluarii mediului
3. protejarea meediului impotriva coriziunii prin folosirea metodelor so materialelor
eficiente
4. perfectionarea motoarelor , mijloacelor de transport astfel incat consumul de combustibil
sa fie scazut
5. protejarea resurselor naturale impotriva calamitatilor

4
 Laboratorul 03
Matyas Teodor Cristian
Tehn. si echip. de depol. solurilor 2
6. cresterea resurselor reinnoibile
7. inlocuirea materialelor naturale cu cele de sinteza( mase plastice, fibra optice, materiale
ceramice) care sunt mai ieftine şi uneori au propr superioare celor naturale. pentru
fabricarea acestora trebuie sa se utilizeze tehnologii care nu genereaza produse secundare
poluante
8. recuperarea şi reciclarea rezidurilor privenite din industrie, agriciltura, transporturi,
activitati menajere etc. precum grasimile, compusii metalelor, fibre clulozice,ape
reziduale
9. extragerea metalelor neferoase din sterilele industriale, zgurile metalelor , cenusile de
termocentrala
10. folosirea namolurilor de la statiile de epurare a apelor uzate ca fertilizant in agricultura
11. recuperarea hartiei, materialelor textile, materialelor metalice,cauciucului , maselor
plastice de la mari consumatori sau de la cei individuali. Acesta actiune este scumpa şi şi-
o pot permite doar ţările puternic industrualizate

Integrare in natura a deseurilor irecuperabile din industrie ce contin material solid steril ce nu
polueaza mediul.

Acesta se fixeaza in natura prin:

- tasarea depozitelor formate şi acoperirea acestora cu un strat de roca unde se
seamana iarba (plante)
- preluarea deseurilor nereciclabile rezultate in marile orase .Acestea se pot depozita,
incinera şi composta.
-
Depositarea se realizeaza pe suprafete speciale desitinate care nu pot fi utilizate in agricultura. Ele
se numesc rampe ecologice. La baza lor se depune un material plastic, apoi un matrial textil ce descompune
deseurile apoi se acopera cu un strat de argila crescabdu’se conditiile pentru fermentarea deseurilor. Acesr
proces este insotit de degazarea gazelor comb ce ts captate şi utilizate ca sursa de energie.

Incinerarea se realizeaza cu aer imbogatit cu oxigen .Inainte inicinerarii se recupereaza manual

sticla şi deseurile din aluminiu apoi electromagnetic corpuri din aliaje de fier şi restul este uscat şi in final
incinerat.

Arderea se realizează în cuptoare verticale, orizontale sau rotative. Gazele rezultate din ardere
sunt purificate într-o baterie de cicloane ( conţin particule şi cenuşă) ,apoi răcite într-un schimbator de
caldură . Mediul de răcire poate fi apa sau aerul.Apa caldă rezultată se utilizează urban. Aerul cald rezultat
se utilizeaza la faza de uscare a gunoiului.