tISCUSUL LA MENGIU

AL 13-1.1JI

N. I () CI A.
Deputat de Covurlui
Profesor la Universitatea din Bucure0
Fost PresedInte al Camerei Deputatilor

mut la Camera Deputatilor in ziva

de 29 lulle 1920

C-1 r...;\

BuCiAC$T1
, lipografia TARA NOUA", - Berbeaf:u
Str. Numa Pompiliu, 26
1920

PIIFITILTL LAM 3
,
DISCUStill LA IVINAGIU
AL EI-LUI
W. I0121.
TINUT LA CAMERA DEPUTAT1LOR
IN Z1UA DE 29 1UL1E 1920
ri

CA iFt.3

AIL

BUCUREVI
Tipograna TARA NONA" - Borbecaru
Str. Numa Pomp Mu, 26
1920 =
 AY/ -=,-,:t.-,..!...441r.s..._-_-:_-,,,,....4_,P.:,-c-fr.7. 17i---,!-1_". '',fit.
la

ref

N. 1 CI 'L Gr A

t Profesor Universitar
Poet Presedinte al Camerei Deputatilor
74.
 DISCURSUL LA MESAGIU
/- AL D-LUI
4
N. IORGA
rostit in Camera Deputatilor in ziva
de 29 lulie 1920

D. Duiliu Zamfirescu, pre§edintele Adu-

Wadi : D-le lorga, trebuie sa va aduc amin-
te cA d-voastrA, §efli de grupdri, ni-ati de-
clarat sä restrângern numärul...
D. N. lorga : Doi de f ecare partid, Din
partea partidului national-democrat nu a
.vorbit niciunul panA acum.
D. Duiliu Zamfirescu, pre§edinfele Adu-
narii: Santeti inEcris pe lista aceasta, care
r/
de acord cu d-voastra a fost stabilitá ; va
rog luati cuvantul.
D. N. lorga : (Este primit la tribuna cu
aplause prelungite §i ovatluni din partea
opozit'ei nationale)-
Onorata Camera, imi dati vole sg-mi a-
, duc aminte de timpurile, pentru totdeauna
 6

dispirute, o recunosc, si n'o deplor din a-

numite puncte de vedere, and discutia la
Mesagiu avea un innalt si solemn caracter.
Am vorbit la Mesa& in timpul celor a.
proape cinsprerece ani de and am cinstea
de a reprezinta, intr'un Parlament roman,
pe alegatorii cari mi-au dat voturile din
buns vole a lor, fArä nicl o sill d'n parte
nimanui. S! era in adevAr o mare plAcere
pentru mine sA vorbesc inaintea unei Ca-
mere, in care si majoritatea i minoritatea
urmArlau cu cea mai mare luare aminte
expuneri cari se incercau, si izbutiau de
cele mai multe ori, sl Le objective, si care
aduceau, in orice caz, ceva nou. Fiindcd
socot 0, mai ales in discutia la Mesagiu,
cloud feluri de lucruri nu trebuiesc spuse :
lucruri pe care ce lalti le stiu, l mai ales
pe care oratorul nu le stie.
D-lor, acuma s'or fi intamplat, nu s'or fi
intamplat, in discutia la Mesigiu din anul
acesta, lucruri de acest fel, aceasta nu o
pot spune. (Aplause unanime). Se pare a
nu s'au intamplat, de vreme ce aplausele
sant unanime ; prin urmare Camera este
fAr vinovatie ! Dar imi fAcea placere sä
vorbesc la Mesagiu, i, and spun aceasta,
o fac nu numai in numele mieu particular,
ci in numele generatiei care acum in star-
sit se apropie de vremea and lucrurile se
privesc mai linistit l cand nu este nici un
 7

fel de nemultarnire c vin la rand si altii.

Cu placere ma gandesc la vremea mea
parca imi vine sa intrebuintez cuvantul a-
cents , la vremea mea care e 0 a atatora
din acela cari sant de fata §1 cari pot sa
controleze amintirile mete §i le vor gasi
prefect exacte.
Pe atunci Mlnisterul era res)onsabil fata
de otYnia publica prin membrii Par lumen.
tului. inchipaia nlci un ministru pe
vremea ac&a de cligailfe cat volt!, dar
nu-§i inch puiai nici un ministru cd nu este
dator sä dere samX opiniei publice repre-
zintati in vremea acela legal prin deputati
§i senatori, de cel mai tire lucru pe care
1-ar fi %cut. A§a that situatia ministrului
era de multe ori o situatle neplacuta. Ne
silLm noi sä pastram obiectivitatea, §1 and
o calcam, ne sfiam, mai cu seamä cei ti-
neri ; §1 erau momente and aveam ade-
Orate mustrari de cuget, vazand un mi-
nLtru zl 4(o1:ga1hieiD care parnise mai mult
decat se cuvenia. i mini§trii ace§tia ai o-
ligarhiei aveau un defect, care pentru noi
era o calitate, §i anurne : cea mai mica a-
luz:e ii facea sensibili. N'am apucat nici-
()data vre-un ministru care, in rezolvarea
unel chestiun1 sa ii gre§it, si fi avut cea
mai slat:4 bänuiala ca a refit, §i care, sa
1
zicem, sä rada innaintea celui care il ataca
I pentru gre§ala care a facut-o.
 8 ---

_ Era multA bunA credintA in acel timp.

Rea administratie, putinA grijA pentru po-
por, necunoa§terea imprejurArilor din jur :
a§a era §i la noi, §i in foarte multe tart
mai inaintate, fiindd popoarele s'au tre-
zit la drepturile lor prin marele ra'zboiu, §i
aceluia care tace §i null face paite el sin-
gur, attal ii face parte cam greu. Era foarte
multe defecte pe acele timpuri, dar noi
eram capabili sa avem toatA buna ciedintä
cAtA trebtfa ca sl felicitam" pe un adversar
care ne alta gre§elile, ca sä ne ru§inArn
de gre§elile !Acute de noi §1, dad atacam
dincolo de ceea ce trebuia sA fie atacat, ne
duceam la sfarOtul cuvântäril noastre §i
strangeam mama acelui pe care-I atacasern
ne intelegeam titi din ochi, in vechile lupte,
dad se trecuse dincolo de margenile ce
nu trebuia sä le trecem.
SA-mi dati vole acuma, fata de schimbd-
rile totale ale imprejurArilor de astAzi, sa
aduc aminte cd in acele timpuri in care
supt uncle raporturi erau foarte multe rele,
dar supt alte rapo:turi, bOoS indoialA erau .f.'
§i lucruri bune, cAnd se intampla sA vor-
beascA duet a care reprezinta un partid,
mare ori mic. era un obiceiu, foarte bun,
ca mini§trii, fiind ocupati probabil mai pu-
tin, toti sä fie acolo, pe band, ceia ce era
avantagios, zic, fiindcA pe oratorul care are
de vorbit de politica general a unei tali,
 9

§i care atinge cAnd pe un ministry, cand

pe altul, nu-I silia s vorbeascA despre oa-
meni cad nu sant de fata, cAci e desagrea-
bil sA vorbe§ti despre cineva care nu este
la locul su sA-ti raspunda. Dar, astAzi,
cand se &scud politica generalà a Orli,
care se aduce astfel innaintea factorilor res-
pon sabil din Guvern, §i ace§tia, dad nu
sant inte1e§1 in IntentivnPe lor, sat' e call-
Math gre§:t artiunea lor, au tot dreptul sit
se ridice pentru a protesta, ni e neplAcut
sA nu vedem aici pe cl.- Argetoianu pe care-I
cons'der ca prima edilie responsablA a Gu-
vernului de acum. Nu §tiu dad §1 editia
urnid'oare o va scoste tot dumnealui, dar
editia intaia fárä indolall ii apartine.
mi-ar plAcea, cand volu ceti anumite acte,
care ar putea sA-i intercseze, privitoare
chiar la inceputurile Ligii Poporului, mi-ar
placca sA-I vdd aici, cA sA ne intelegem a-
supra sensului de artribuit unor documente
politice de cea mai mare importantA. Mi
se pate intampia aitfel ce ml S'a iniampiat,
cand aminteam d-lui Argetoianu anumite
declaratiuni, despre care d-sa a spus cä nu
le-a rostit, §i eu am alergat la izvoarele
autentice, constatAnd cA le-a rostit. D-sa nu
era de fata, era bolnav. Mt s'a intamplat o-
data, mi-ar pArea rdu SA mi se imtample §i
a doua oarA.
Sunt apoi multe lucruri grele de definit
 10

in viata noaStra politica si tridrAznesc sit

spun ca intre acele ltr.ruri grele de definit
in vlata noastra politica este sl a unea
,d-lui Take louescu. Ce vrea d. Take tones-
cu, inteun moment dat, care este s.tuatia
d-lui Take Ionescu inteun moment -dat ? In
Ministerul acesta vine dumnealui aducand
un partid i reprezintand un partid sau Mi-
nisterul, cum zice d. presedinte al Consiiiu-
lui, e unitar ? Dar d. Take Ionescu poate
ca a inteles altfel, pentru ca acestea sant
notiuni foarte fine si ioarte personale. E
d-sa numai o persoana, careia la un mo-
ment dat i-a juruit presedintele Consiliu-
lui ceva, si care, cand a tebuit, s'a pre-
zentat cu zapisul, si in puterea zapisului a-
celuia a fost acceptat personal, impreunä cu
o alta persoana, care depinde atat de mult
de d. Take Ionescu, incat ambii nu sunt
dent dubla infatisare a acelu'asi talent ?
Dad d. Take Ionescu ar fi aid, lucrurile
s'ar putea lmuni, i. lumea ar sti daca are
innainted sa un Minister tons Eiviitat de
nuanta Partidului Poporului, sau un Minis-
ter conservator de nuanta democratica al
d-lui Take lonescu, sau care este partea
care predomina" in tovarasie.
Noi trebuie sä mai stim, gratie explica-
tiuni!or d-sale, daca problema ezernd va ft
rezolvitä de d. Take lonescu dupd ideile
pre§edintelui Consiliului, ceia ce, imi per- r."
 12

i -
mit sa spun, oferA altA garantie sau dacd
va fi !ezolvitä dupd ideile sau impulsiunile
d-sale proprii, care poate reprezintä, nu
zic mai mult, dar altfel de garantie.
De acela mult bine ar fi dacA d. Teke
lonescu ar fi venit aici. MA felicit last de
prezenta d-lui minktru al Muncii d. Trancu-
Iasi, care resold chestiunile cu un curagiu,
cu o elegantl impotriva cAreia nu e nimic
de zis. Ma felicit :And vAd aici pe d. Nita
care ni infatipaza spiritul r ou din Basa-
rabia i care a fAcut ca Ba;-arabla sä nu
mai sangere de rattle de_ pand acum.
Dar, d-lor, eu nu am nimic de adao nici
pentru, nici contra politicii basarabene a
d-lui NitA, nici pentru, nici contra politicei
de Inland a d-lui Trancula§i. Sunt per
soane ministeriale care- nu se preteazA la
critick ceia ce insemneazA, ptobabil, ca
administreazA foarte b ne departamentele
lor. De aceia numai ca o introducere, sau
o pArere de ran personalA, regret ca nu
sunt aici mini§trii cArora ad li pot pune
1ntrebärt in chestiuni care a§teapta un ras
puns, i cari prin declaratiunile lor ar putea
sa lamureasca pe deplin opinia publica a
supra acestor chestiuni.
Aceasta mai ales, data fiind o presA pe
care Guvernul insu§i §i o declara irespon-
sabila, dar care singurA manifesteazA in-
tentiunile Guvernulul. Opinia publicA este
 12 -
astfel foarte nellmur.tä §i se creiaza o stare
de spitit foarte rea qi care ar putea sa fie
evitata. Avem destule incurcaturi, nu ni mat
trebuie alte incurcaturi pe care le provoacd
curagiul farA responsabilitate al unei prese
eminente supt raportul delicatetei stilistice,
dar nu atat de eminente in ceia ce privqte
valoarea de fapt a afirmatiunilor sale.
Dupa aceia circler cA nu-mi sta in gand
de loc sa contribui eu la obstructie. Aveam
toate mij'oacele pentru a vorbi §1 diseara,
ear nu am volt sa intrebuintez aceste mij- .
loace : de a culege pe seama adversarilor
,

mei, Mudd nu am inimici politici, tel de

fel de hartiute, pe care sa le sucesc, si
le invartesc, 4i sa scot din ele ce-mi con-
,

, vine mie, i ce nu convine adversarilor, $1

f

.t in feint acesta sä joc pe perfectul raseur"

de la EceasrA tribuna.
Eu vreau sa stabilesc unele fapte, sA res-
tabilesc altele, i este interesul tuturor sa
41 stabilesc pe cele d'iniaiu §i sA restabilesc
pe cele de al doilea, Vreau s definesc
C anume situatiuni. fiincicd politica este in-
I' nainte de toate o arta de definitiune, de§i
cuprinde wine ni indefinisabili cari creiaza,
evident, situatii atat de grele de deflnit. (liar
ritate pe bancile minoritatil).
Si, dupa ce situatiile vor fi definite, sa
ni dam seama cu loth', flinica sunt fapte
cara nu se pot gala, de situatiunea re-
 13

ala a Orli in momental de fatA, de mij-

losee'e cad ii stau Ia indemAnA pentru a )
?media aceastA situatie pe care eu o ju-
dec desastroaa 51 o judec dezastrossa, nu
in ceia ce prive§te viitorul neamulut nos-
tru. Eu am o incredere oarbA, nebunA, in
viitorul acestui neam. (Aplause prelungite).
Dar aceasta nu mA impiedecA de a spune --- 1A-1
cA situatia tarii poate fi deadhead, daci
nu se fece apel, cAnd trebuie, la fortele re-
ale care pot sprijini acest neam in mo-
mente de arid?
DupA aceasta voiu cAuta sA arAt ce se
poste face WA patimA din, o parte §i din
, altA parte. Si cred cA i prietenii mei hni
' vor da voie sl desbrac de omul politic pa-
s:onat §i sA imbrac haina, pe care o cunosc
de multA vreme, hula, a§i vrea al evit
un termin mare ; n'a§ vrea :sA Spun : a pa-
triotului, a nationalistuluf, flindcA §titi, n'am ,i,
doetrinA §i nici trecut (ilaritate) ci a§ 41
vrea sti intrebuintes termlnul acesta : haina
inbitorului de eceastA tell, iubitorului de
I. aceastA natiune.
SA cAutam deci, In impasul acesta in care
am ajuns, prin multe geeIi ac umulate, I,
care este drumul pe unde putem ajunge la !

vederea netedA a situstiunii, la recunoa§terea '2

drumului drept, pe care avem datoria sl n!
mergem energic in interesul tarii §i al nea-
mului (aplause pe bindle minoritAtii).
 14 =
Onorata Camera, am §i eu oarecare ex-
perienta politic. Pentru Umlaut din urmi
am chiar o parte de experienta politick pe
care nu o impArtdsesc cu altii, Imprejurtirtle
au facia a§a ca anurne s;tuatiuni sn-mi fie
, mai dare fiindcd am fost amestecat in ele
cleat altor persoane, foarte inteligente, ca-
pab le, bine intentionate, care insa n'au
fost amestecate in ele, §i care au poate §i
inteesul si le interpreteze altfel de cum au
fost.
,

Nu incep de cine §fe cand, 1821 apar-

tine, cum se §tie, partidului liberal, care la
sdrbätorirea celor o suta de ani de la Tu-
dor Vladimirescu va §ti de sigur sa cola-
boreze cu tot ceia ce poate da Cartea Ro-
mâneasca." §i +Date celelAte e1emente de
cantata care-i apaitin ( laritite).1
1848 : n'avem nici un punct de vedere
personal in cela ce prive§te anul 48. N'arn
facut nici Unitea Principatelor, nici räzboiul
n
de la 77. Asociatiunea noastra politica este
foarte recenta, §i partdul in mimic chute
sd-mi fe Ingaduit sá vorbesc, de si am fost
eliminat" dinteinsul, e un partid relativ
nou. Prin urmare n'am facut nici Regatul
si, mai §tii, poate, nu vo:u ft contribuit per-
sonal, §i nici cu prietenii mai, la aceast4
mare opera, care este a§a de mult a tuturora,
incdt fiecare o reclamd, §1 anume in pro.
portilte in care a lucrat mai putin §1 mat
n

n
 - 15

I" putin sincer pentru Oita (aplauSe pe Mu-

,_ clic minoritItii).
Eu voiu incepe, nu de la moment care
nu e pun in discutie, ci de la momentul
care se pune in discutie si care, prin urmare
trebuie sA fie Idmurit.
Onoratä Camera, n'as zice, CA spre Stir-
prinderea tuturor unit stiau foarte bine
cA se va ajunge acolo ; eu o stiam din Ia-
nuar, dada nu din Decembre. st n'a fost
deloc o uimire pentru mine si pentru pee-
tenii mei din lama si din p=imAvara anului
acestuia, 1920, s'a intamplat sch:mbarea
de Min.steriu, a Ministe bath in fruntea cA-
ruia a stat d. Vaida Voevod.
Cineva zicea : de ce a stat la Park, si
nu la Bucuresti ? Pentru motivul--pe care-mi
permit, sA-1 erect intemektcd datoria unui
presedinte de Cons liu e Sä s &eased a-
colo unde interesele ce'e mai marl ale na-
tiun i cer sa fie cu cea mai mare autoritate.
De ace:a a fost la Paris. (Aplause pe ban,
cite minor;tatil).
Ministeriul presidat clO d. Vaida Voevod,
acest Ministeriu a fost silit sA piece in con-
! ditiuni pe care ma abtin sa le calific f i ca
om politic si ca istoric, cd:i ca om politic
Ieai caliiica pasiowt, iar -Ga_ istoric, stiu
cA ele vor fi calificate la timpul lor asa
cum trebuie. A fost deci silit a face loc.' ,altui
Minister,
1
 16
t
u Suveranul are dreptul sa schimbe Mini-
sterul situ. Ce s'a petrecut in ce prive§te
schimbarea Ministerului ?
. In convetsatiunea pe care, potr:v4 drep-
, tului meu de preqedinte al Camerei, am a-
vut onoarea s'o am cu Suveranul, canna,
Indtaznesc a spune cd i-am fost destul de
- devotat, §I in cete mai grele clipe ale vietli
sale, pentru ca anume calomnii sä nu mA
poata atinge, ce s'a petrecut, in aceasta in-
-, trevedere a pre§edintelui Camerei cu Suvc-
ranul tarli, sa-mi perm'tett s nu o spun.
N'am obiceiul a spun lucturile care se
petrec intre cele patru sidurl care trebuie
sä Inchicla totdeauna i patriotismul §1 de-
votamentul, dar §I discretiunea, ale Palatului
Regal.
Atata am crezut cd trebuie sA spun: Firm'
,
dat cA trei locuri erau libere In M;nisteriu
§i doul Ministere, al Munci §i mi se pare
cA era vorba atunci, al Sanatatil Publice,
trebuiau create, a§a ca ace4sta adaoga Inca
cloud locuri vacante In present, mi-am in-
gaduit sà dau sfat Majestatti Sale Inse-§i,
in intn-eaul desvoltArli rii, prin persoane
apartinand oricdrui partid. Nu am luat in
privinta acrasta päruea salvia care tines
locul d lu! Valeta Voecod dar noi eram a§a
de int' le§1, in ce prive§te directivele gene-
rale, incat, lucrand dupa capul nostril, nici-
Wall nu am avut nicl cel mai uric conflict
) ".
 -- 17 --
cand am stat la Guvern. Propunerea a fost
refusala. Am zis : primim oamenl compe-
tent' la aceste departamente. Propunerea
a fost refuzata. Am mai propus I cretaroa
unui Minister, nu de functionari, dar de
oameni cari au fAcut politica si cart sa se
priceapg, dupa socoteala fled rata la depar-
tamentut lor. Propunerea a fost refuzata.
Am propr s ca din elernentele tinere ale deo-
sebitelor partide care nu au avut ocas'unea
sA lupte prea mult tImp si cu prea mare
inviersunare, sa fie facuti, mini§tri. i, Dada
domnul Sassu este aicea, pot spune ca a
ri
. fost §i d-sa unul dintro aceia, despre care
se vorbia in momentele acelea.
D. V. P. Sassu: Eu 1 eu ?
D. N. Iorga: Da, da I D-ta si alte per-
, ' soane din alte particle care puteau sa aduca
4impatitle partidului dumnealor, tarS insä
fã aduca defectele inveterate ale altei parti
din partidul dumnealor. (Aplauze pe bancile
Federatiei.) i aceasfa propunere a fost re-
' fuzata. Am propus atunci altceva. Vedeti.
Consiliile de Coroana sant o inovatie ile
gala. Totusi Coroana simte nevoie in unele
Imprejurdri sa nu ramand singura fata de
opinia publica §i fata de rgspunderea isto7
riei, si atunci e foarte natural sa cheme pe
iângA mintstrit sgi si aid e un rAu cei
din Ministerial actual majorand pe ceilalti,
- Sa cheme zic, in Consiliul de Cor oana §i
 --- 48

alte perSoane. Si atunci am SpuS: multe

lucruri s'ar rezolva dacA, In loc de a re
cuncasie prin ceia ce scriu gaz7tele §I
regret ca trebue sit o spun, dar tocmai lii
starea de dupA rAzboiu, clad presa ar avea
cea mai mare opera moralizatoare de hide-
pl nit, tocmai atunci presa. roman& a contri-
buit esential sii indusmaneasca oameni, sA
faca a se urt oameni cari se dusmAneau §i
fart de aceasta si nu mai trebuia sa vie si
presa ca sa toarne un pic de otravA pentru
a face iresoirabq aierul din viata noastrA
politica. (Aplauze pe bindle Federatiel).
ca, in loc5 ne cunoastem prin ziare, prin
oameni interesatl sa poarte vrajba sa poarte
vorba intrigei, cum sc facea Inca de pe
timpul FanariotVor si cum se face si acum
ar fi altceva daca Maiestatra Sa ar presida
cu tot ceia ce reprezintA Maiestatea Sa, cu
Mail acea jertfa de sine de care a dat
dovada in titian! razboiulul, cu tot acel
rise pe care 1-a luat pentru cauza naconala
chiar dad Domnia lui Ferdinand I-iu §i
Dinastia lui Ferdinand Hu ar fi fost sa se
fcgroapt In cea mai mare neloro Are care
amen nta natianea noastra.
Si Regele a prevazut clipa in care
era sa se inzroape neamul salt, si-mi aduc
aminte ca Maiestatea Sa in palatul dela
Iasi cu ochii in lacrirni a spus acest cuvant
. Daca natiunea are nevole BA ml duc eq
a
 = 19
ca sä fie laical, sant gala s ma duc".
(Aplause, strigate de naiad Regele I) Si
n'am putut rAspuee ntmic, fiindca, atunci
cand lacrimtle sant pe genele cuiva, poate
vorbt, dar cand lacrimile 11 strang de gat,
nu poate spune nimica. Si conversatia s'a
terminat acolo.
Autoritatea o are Regele insu§i, nu nu-
mai s tuatia lui, cad Regele nu e Uctiune,
.
§i eine a spus n'a §tiut ce spune, Regele
este un simbol, i un simbol de care avem
nevoie. (Aplause.) Si, dacd pe langA simbol
se adaega un om foarte bun, foarte iubitor
de tara §i care stä mai presus de ceia ce
ne desparte, cu ant mai bine, §1 recunos-
cAtorl trebue sä fim soaltei care ne- a dat
in acest limp acest Suveran.
Revenind am zis, ca, dacA Regele ar pre-
sida Consiliul eIilor de partide, ar putea
sa ajunga la alte rLsultate de cum am ft
ajuns schimband art cole de gazete §i vorbe
purtate dela personal la p2rsoanä, de la o
cask la alta, ajungand, de pildg, la rezul-
1 tatul la care a elan; d. kgetolanu, cand
a invitat pe d rul Lupu al paraseasca gi-
nisteriul, puna ndu-i- se Inainte eventualita-
tea intrArii in aut.* calitate in alt minis-
ter:u. Vedeti ce iese cu mijlocul acesta al
oamenilor cari merg din loc in loc §i cari
1
crelaza stutii desagreiabile pentru toll?
S1 aceasta oferta a fost ref uzata.
 20

li- Si Ministerul s'a dug.

Constitutia clA Suveranulni dreptul de a
numi §i mi se pare ca terminul se ga-
se§te in constitutiune de a destitui pe
mini§tri.
1 D. General Al. Averescu, pre§edintele Con-
siliului : Constituttunea lice : oRegele nu-
mc§te §i revoacit pe ministril sai". ,

D. N. Iorga : Alte popoare au un termen

mai acceptabil pentru mini§trii cari trebuie '
/ 1
sA se clued ele zic : orenvoyer» evident
,envoyera nu este acela§i lucru cu terme-
i nul care este in Constitutiunea noastra.
Dar aici s&mi dati voie sa cxprim un
!I punct de vedere personal in ce priveite .

acest d ept regal, mai ales in timpurile de

acum, când toatá lumea atArnA mai mult
1 sau mat putin de sentimentul public, de -
pArerea, intemeiatA sau nu pe care lumea
o are despre actiunile fiecAruia.
Acum Mien zile rsfolm o foarte lute-
resantA carte, a unut scriitor sviterian: dar
care este, nu carnal un mare romancier -
-
francez, ci s'a preocupat toatä vista lui §i
de chestiuni po'itice.
Este Victor CherbuIez, care analisAnd,
Irate altele §1 perscrialitatea unui Suveran
german, ajunge la aceasta chestiune, difi- :
, cilA §i neplAcuta pentru Suveran evident '.4
mai nepla:utA pentru acei cari plead,
ajunge zic, In chestiunea nepldcuta pentru
9,
 - -21

ambele pArti a retrimeterti, a revocArii, a

destituirii ministrilor de cAtre Suveran, st
iatA ce zice el ;
In Bavaria, ca in toate monarhille ger-
mane, Este un principiu de drept public, ea
existenta unui Cabinet nu atarnA de ot tt-
rile und Camere Ca Suveranul alege pe
m1nitrJi sAi, dupa plac §i nu-i destitue deck
cand au piErlut increderea sau favoarea sa"
Observati cA la inceput zice; oIn Bavaria
ca in toate monarhiile germane, cele ce in-
seamnd cä acest drept aiurea nu este setts
in Constitutiune, sau nu se exeloitd.
El aduce in aceastA privintä t unee ca-
zuri foarte eurioase din Bivaria. Astfel la
1875, Rege fiind Ludovic al II-lea. Camera
a pus in minoritale pe mini§tr!. Acestia au
oferit dimisia Ouvernului. Suveranul a scris
pe dimisiune : Mie singur imi apartine
dreptul de a numi fiber pe Consilierii Co-
roanei mele. Aveti increderea mea vd or-
don sä ramaneti la locul vostru §i sA faceti
cunoscutA vointa mea poporului men".
Apot a facut ca declaratiunea sA fie ti-
Oita in noul in't de exemplare sd fie all-
riatA in toate comunele §i a dat ordin ca
intr'o Duminecd sa iie adunati toti tAranti,
pentru ca dupä slujba dumnezeiascA sA ii 1

se EiteaacA acest rescript regal.

Dupd aceasta, adresAndu-se Camerel, La-
dovic al P-Iea a spus a§a, in persoana pre-
 22

§ed;ntelui; (< Nu am nidun motiv SA pri-

mesc adresa voastrd. Mai mult IncA, lim-
bagiul pe care I-au tinut unit dintre oratorii
d-voastrd m'au nemultumit antic Fac ob-
servatie presedintelui vostrup.
Evident, d-lo-, am cctl partea a dour,
ca sA se van unde se poate ajunge prin-
tr'un usagiu prea ad litteram" 1 preroga-
tivelor const;tutionaTe De aceia, fiindcA noi
iubim sincer pe Rege, nu fiindcA ne educe
sau ne mentine la &warn, nu fiindcd Este
in stare sA ne acorde _favoritri, ci findcd
este Rege!e §i ii iubirn chin cand avem
con§tiitta cA ni s'a flout putind nedreptate
de aCeia, findca stim Inca un lucru cd
orice regatate se sprij:nea inainte de toate
pe un puternic sentiment national, care
nici odatA nu trebue sd ajungd pdod la di-
vergentA lata de intentitznilt: §i de faptele
regalitAtii, noi suntern de pArere ca, atunci
cand se va ajunge la fixarea textului Con-
stitutlei, sA i se facA Rege!ui acest mare
I
avantagiu sä i se dea aceastA mare inks-
nire de a nu mai li supus presiunilor inte-
resate din pa tea unor anumite petsoane,
care nu pot veni la Guvern pe calea cea
mai naturalA, care este calea castigate
prin majoritati parlamentare, (aplause pe
bAncile Federatiei).
Dar aceasta Este un lucru pe mai tArziu,
*I iatA, vin acum la disolvarea parlamen-
tului 1
 23

5;, d-lor, trebue sà ating mi Intaiu un

lucru, a amintesc un lucru acelora cari
poate l'au uitat, sg-1 spun acelora cari nu
au avut de uitat ceia ce n'hu cunoscut.
S'au facut alezerile din Noembre 1919,
a caror autenticitate, onestitate impaitiali-
tate au lost contestate de o parte §t adm;se
de altä parte. Eu vol zice, stand Ia mijloc:
alegerile au fost facute onest §i impartial
de d. Vattotanu §i de secretarul sau gene-
ral, colonelul Manolescu, dar aparatul ad-
minirtrativ era Inca in mana hberalilor, .5i
aparatul acesta a trimes o suta de deputati
liberali, din earl scot vreo zece cari se ale-
geau i tOrI asta i raman nouazeci pe cari
i-a trimes adminisitAia.
Dar, in gall de aceasta, alegerile s'aft
facut cum trebuie. La alegerile acestea din
Novembre Partidul Poporului, care era a-
tunci numai Liga Poporului, partidul demo-
crat al lui d lui Take lonescu, care era ce
crede d. Take lonescu ca putea sa repre-
zinte, §i in ce prive§te numele, §i in ce
piive§te ideia, i in ce privqte compunerea,
§i partidul socialist, care n'a vrut sa se pre-
sinte la alegeri, cand a vazut un general
--
In activitate In fruntea Consiliului de m!-
ni§tri, a§top.and vremea cand va vedea un r

general in rezerva. (Ilaritate), va sa zica

aceste trei particle s'au unit pentru a nu
lua parte la, alegeri. Mare gre§ealä. i un
II-
 24

moment m'am temut de d-voastrit, partidul

national din Ardeal, yeti face ay. A fost
o mare bucurie pentru mine cA partidul na-
tional dia Ardeal a admis ca legal Guyer-
nul generalului VAitoiauu §i a participat la
alegeri, de §i eu fost unii din membri sM
cari nu erau de aceastA pArere. Socot cA,
in mornentul cAnd se fAceau cele dintaiu a-
legeri ale sufragiului universal, en putea fi
o grepaiA mai mare ca abtinerea. 1Ce ai
Oita, atunci cAnd te-ai presintat, aceasta se
poate explica. Ce ai pAtit, c4tigand ad-
versarul, cad atunci ai pierdut d-ta,ce ai
'Atli Riga cAnd nn te-ai pres:ntat, aceasta
dA loc la discutiuni interminabile.
A doua zi dupA reaultat, card a ie§it
partidul tdränesc pe care 1-ati acuzat cd s'a
folosit de popularitatea d.voasttdin a-
, ceasI privintti, voiu vorbi mai departe foarte
obiectiv §i nepArtenitor,--au ie§it mai multi
deputall decat oricAnd al partidnlui nationa-
bst, i cred ca nu yeti zice, date fiind le-
gAturlle dintre noi §i politica d-voastrii, cä
am usat de numele d-voastrA,§i pe lAngl
aceasta au ie§it un numAr de independent!
§i au ie§it §i destul de multi sociali§ti, a
doua zi deci dupl ce s'au fAcut alegerile
cu acest resultat §i Camerele au avut o ma-
joritate care nu era liberalA §i, d voastrA
nepresentandu-va, nici a d-voastrA, l nici
democratä
.
nici sociaFstA s'a ivit imediat
 - - 25

ideia pe care o represintau zi de zi ammo

gazete, cA aceste Camere trebuiesc disolvate
lmediat.
Ba un redactor t xtrAordinar, care si-a
repetat de altminteri pArerea zi de zi, era
de aceastä opiniune I cd, la urma urme lor
Senatul poate merge,nu stiu care erau
motivele care duceau pe acest ziarist i pe
cei represintati pun el la ingAduialA fata de
Senat, dar Camera nu. i anume : nici sA
se adune macar Camera, ci innainte de a
se aduna sA vie Regele care sA strice ale-
gerile si sa hothrascd allele. Va puteti In-
chlpui d-voastra cA nici ui singur moment,
dar nici un sir gur moment, noi n'am avut,
, §i asta trebu:e tinut In samin opera pe
care a ,inceput- o Ministerul blocului, n'am
avut o clipa de Entail,. De la alegeri si pang
la cAderea noasträ din Marte intr'una ni s'a
sunat in urechi clopotul de moarte, i s'a
, facut tot ce era cu putinta pentru a se a-
junge la acest starlit pe care noi ii credeam
fatal, flindcA Guvernul §l Parlamentul au
murit, dar care nu era fatal in cellalt inte-
les al cuvAntului, adecl nu era logic, nu
era natural.
Prin urmare incA de atunci disolvarea
Parlameutului a fost neconten:t pe tapet,
zi de zi, §i anume ziare aveau misiunea de
a o spune, zilnic ; lath, 0Epoca),, dacA voiti,
a avut misiunea de a spune ca aceSt Par-
 1 1

26

lament, cu tot aceia ce a produs, cu orga-

nisatia bloculul, cu Guvernul bloculut, cA
acest 1.1,1-lament, zic, flu poate fi toltrat §i
cA trebuie neapgrat dlolvat.
Eu nu eram pentru disolvare, nu din in-
' teres personal, ci pentru motivul pentru care
nu vreau nici acum disolvarea cestui Par-
lament, in ori ce imprejurAri : fiindcA atunci,
cand era natlunea cea mica, Lacteal s te
joci cu dansa, cAci ea §tia co insemneaza
Pa. lament], Alia ce insemneazA Guvernul
§i nu le lua in serios ; acuma e Intl nett-
urea cea mare, care la lucrurile In serios,
§i pe caud natiunea cealalla nu se pasiona
aceasta se pasioneazA, aceasta duce lupta
cu patimg, cu ura, cu Ilfrsare de sange
L tine ori. Nu putem scutura la intervale prea
scurte aceastä natiune, careia nu-i putem
spune ca totul e un fel de luptA ward .
ndin sulite", cum spune poetul, in aplause
gale, adauge el, ale.,, lumii de uliti"... .

Ci trebuie sd-1 spunem ca este un lucru

serios (aplause din parteaopositiel nationale).
Ni-a paint tau, §i sper, and o spun, ca
voiu fl crezut, ni-a parut räu cA in Parla-
mentul ales In Novembre 1949, nu erau
unele personalitati care impun prin trecu-
tul lor, prin experienta lor. AceastA experi-
enta o acord foarte larga d-lui Take lo-
nescu. De la d. Argetolanu cuno§team nu-
mai articole de arheologle In tconvorbiri
 27

Literare" i unele articole de politicA, iscd-

lite cu initialele sale, in Epoca", asa cd
nu puteam sd-1 pun in aceiasi categoric,
.

Dar eram de pgrere ca persoane care air o

autoetate mai putin arhcologica si mai ac-
biota, ca perslanele acestea sg se &eased
In Parlament. Si iml pare foarte ru cd nu
Se daduse ocasiune de a se verifica popu-
lar tatea, in mare parte intermiatd, a d-lui
general Averescu.
Fiindcd iatd punctul de vedere al mien I
d. general Averescu, pentru ceia ce a facut,
meritA alta popularitate decal popularitatea
care i s'a pregdtit pentru ceia ce n'a fdcut.
Aceasta este formula mea, imi dddeam
s .rna ed cste o popularitate a d-lui general
Averescu, care nu trebuia insa creatá si or-
ganisata cu fel de fel inchipuiri : id 1-au vd-
zut soldatii in tran§ee, atun i cancl n'a fost
niciodald in trausce cA 1-au vazut acolo,
. cd au mancat md:rdligd cu dumnealui, cd
dumnealui a lint in spinare pe cutare
Soldat rAnit i I-a dus la infirmerIe. Acestea
se spun l altele chlar, care rand se inve-
clereazA ed nu sant adevArate, popularitatea
poaie sd fie pusd la indoiala st nu se cu-
vine sa sA pule la invoiald, fiindca dum-
nealui a fost un splendid general sl un
general popular, pe vremea rAzbohilui, pe
care merita sg-1 iabeascd, nu poporul"
creat, ci natlunea care nu este creata, nici
cu haul, mci cu agenti, nici cu alte mijloace.
 -- 28
7 Mi a pärut rAu cd d-v. nu erati alai. Noi
nu cram vinovati ad nu ati fost prezent, §i
nici nu socotiam cd nite Camere in care
nu era represintata Liga Poporulul, Partidul
Democrat , Partidul Socialist era represin-
tat, fiindcA a avut prudenta sä potriveescd
asa, incdt nici sd nu se presinte la alegeri
§i cu toate acestea sa poatd figura in Ca-
_ mera (ilaritate) numai pentru aceasta tre-
buiau sa fie disolvate. Deci dram noi ne
; trudiam noi, sä Odin mijlocul prin care
s'ar putea drege aceastA lip d initiala, care
nu era o vinovatie pentru noi.
De aceia declaratia care s'a fdcut, in nu-
mele partidelor din bloc, and au devenit
vacante locuri in Ardeal, declaratia CA noi,
tinand sima de ce represintA mamba ele-
mente din o;ozitie care nu sunt in Camera
1 nu votm sa le opunem contra candidati. A-
.

until declaratie am scris-o cu mans mea. Si

, am fost de pArere sd nu vi se opund contra-
candidati nici in Regat. Hilda Inca dorinta
d-voastrA ni- a fost cunoscutA prea Urdu
n, §1 anumiti aderenti ai no§tri apucaserd sa-§i
punA candidatura, nu 11 puteam impune, and
- nu s'au retras dâni, sa se dea in Mari ca
sa veniti d-v. Numai din aceastA caul n'a
fost deschi i acest drum pentru intrarea
d-voastrA in Parlament.
Si aici pot sd deSchid o p:rantesd, fArA
sa stric economia d'scursului meu. VA ga-
rantez CA, asa cum se Oren, in fasa embri-
 29

mint acesfa es'e un termin din alt do-

meniu de §llinta , in fasa nelamuritä sä
ne gandim la acea lume aMralä, nedetermi- .
nata, in care stelele nu aunt Inca stele in
fasa aceasta redeeisä pole curente, dvoasträ
puteati sa guvernati cu anumite elemente t
din Camera noastra, duct att fl avut un anu-
mit program §i o anumita atitudine, precum t
noi suntem convin§i ca putem guverna cu
o parte destul de importanta din Camera
d-voasträ, dacd avem un anumit program
§i o anumitä atitudine (aplause din partea
opozitiei nat'onale). Vedeti o opiniune per- 1;

Sonata.
Dar sä revenim la motivul disoivärii. Acest
motiv de disolvare, legal nu eista, iar pen-
: tru partea nelegala nu puteam sä Trillturam
lipsa dela inceput. Natural cererea aceasta
'. de d'solvare s'a su:t mai sirs : dela gazete
a aims pant in sfere inrylte.
Am avut prilejul, cred: ca §i domnul
Vaida pe care 1-am rugat, innainte de a
pleca, sa intrebe In aceastä privta sä
mit informez clack d-lui plerand, viata Par-
lamenfului este asiguratk Dumnealui §i eu
ne-am informat de mai multe on, §1 nu a§
putea spune ca am avut, eu, impres!unea
unei asigurari definitive, dar cu toate aces-
tea, nici o catastrofa nu Mafia la orizont.
t Cand s'a produs sch'mbarea minsterialk
t cum aveam dreptul, am Intrebat : Bine Mi-
nisteriul se sch:mba, persoane care nu faG
-
 - 30

parte din Parlament vin pe banca ministe-

nail, cerscane care au atacat cu vehmenta
Parlamentul se infiinteazd acolo ; care este
sluatia Parlamentului ? Aid nu este nicl
un motiv de discretiure care sa mA inape-
dace de a da aspunsul, in'ocuind un sn-
ger cuvant cu un cuvant care valoreaza tot
atat, dar este mai potrivit pentru a fi repro-
dus : t'n ca Parlamentul sa nu fie,.. fall--
turat in acelas timp cu Guvernul".
Acesta rate raspunsul pe care I am avut
Inca de la iaceputul lath Marfe. Pe urma
1,
d-voastra ati venit aci in Camera. Cineva
a fault observatii in ceia ce pliveste cos-
tumul meu. Costumul meu nu cuprindea
caciula pe cap. Aveam aceasta gear:0, care
este si aci care nu are nimic indecent
i

este an portofoliu pe care mi la dat d. I. I.

BraCanu intorcandu-se dela Petrograd. §i
.

i-am spus cA este singural portofoliu pe

care pot sa-I plairsc de la durimealui. Mi
le-a oferit pe celelalle de patru on I le-an
refuzat. i pe Jana aceasta era si sprijinul
omului ajuns la o anumitA varsta. Flindea
eu, informatlle mele, judecam cA mi se va
intampla ceia ce se intampla acusatilor din
Uagaria, apartinand nationatitatilor, atunci
and se infaqau innaintea tribunal,lor un-
guresti. D-voastra tIti poate pe acel Slav-
de-Sud care, dat in judecata tribunalelor
unguresti, a ven:t cu un geamantan in mana ;
 31

I s'a cerut SA recunoald, sal' al tAgliduia-

sca faptele ce i se imputau. Nu a rAs- -
puns nimic, i 1-au intrebat: dor, bine, gea-
- mantanul ?
Eu §tiam d'innainte ca n;A Infatisez
. Innaintea unui tribunal vnguresc st din a-
. ceastA causA am venit cu geamantanul ca
sA merg de-a dreptul la inchisoare.
Nu este nevoie, d-voastrA sunteti oameni
suptiri, nu este nevoie sA vä mitt care este
legatura intre anecdota aceluia care se pre-
sinta Innaintea tribunalului unguresc si intre
situate Pariamentului feta de noul Minis
teriu.
Am avut impres!unea, and d, general
este vorba de o prorogare,
IntAmplat numai odatA ,
Averescu a luat hArtia s'o citeascA, cA nu
lucru care s'a
si n'am in-
teles care erau motivele pentru care Guyer-
nul a venit cu ea dela inceput. Iar, dad
, este vorba sA se cA'itige oameni, in cele
zece zle, pentru anumite avantagii, o ma-
joritate nu se creiazd In felul acesta I o-
mul pe care I- ai castigat in cele zece z:le
meritA atAt de Mind credintk, incAt te in-
curd( mai mull decat ii foloseste (aplause
pe bAnci:e Federatei).
Eu am crezut insA cA era un decret de
disolvare, i, cum era vreme de tarn?...
D. general Alexandru Averescu preqedin-
tele Consiliului de minieri : Domnule lorga,
 32

int a fost acesta Scopul : ca sd cd§tigdm

partisani, ci sA putem sd và dAm de lucru ,

im ediat ce am intrat InGavern ; §i aveam

nevoe de zere zile sa ne ludm in posesie
posturile noastre, §i sä ne ojentdm in afa-
cerile Gavernului.
D. N. Iorga. Admirabild intentiune, dom-
.
nule general.
D, general Alewandru Averescu, pregedin.
ide Consiliului de miniglri, Nu Le atribuiti
alte motive, cA voiam sä cdpatdm paths:rd.
Nu, domnule lorga. Domnule lorga, nu im-
partd§iti ideile prietenilor d-voastrA politici .
cd suntem atAt de lizantini.
D. N. lorga. Domnule general, ca sd fi
§tiut inient'unile d-voastrA adevarate, trebula
sd am legaturi personale, pe care nu le
aveam.
Eu v'am cunoScut in parlamentul liberal,
and erati ministru de Rãzboiu ; de atunci,
am fost impreund la Ia§i, §i s:risesem
chiar articole cu privire la d voastrA ca ge-
neral, articole pe care nu le-ati putut ceti,
aid, la Bucurc§ti, §i lumea zicea cA erau §i
sincere §i nu erau chiar a§a de nate, dar
d-voastrA aveati de lucru pe front, a§a cA
nu le-ati putut ceti. La la§i, and ati fost
numit Ministru intdia oarA, n'am avut feri-
cirea sA ne Intftinim.
Toti ceilalti, cum este obiceiul cand ci-
neva vine la Guvern, sA lege relatiuni cu
 33

anume persoane politice, §i acelea pe care

ar putea sd le alba de advelsari. Dintr'un
otiv care nu md prive§t,?, relatiunile aces-
tea nu le-am avut Este un alt mijloc de a
se informa cineva asupra intentiunilor unui
om politic sä citeascd presa lui. D-voastra
ati avut o presA care nu v'a apattinut de
fapt niciodatA §i care a dat despre d-voastrd
o ideie care este mult inferioard situatiei pe
care d-voastrA o ocupati in vista noastrd
politicd. Dbti-vd osteneala o sAptamand sä
cititi presa d-voastrd, §i pe mint ultati cd
este vorta de d-voastrA, care vd num4i ge-
neralul Averescu, indepArtati -aceastd recu-
nos§tere a personalitAtit d-voastrd §i ziceti :
duct aceastä presa ar fi a altui paitid sau
a altui om, ce ideie §i-ar putea f sce opinia
publicd despre acest partid §i despre acel
om.
D. general Alexandra Averescu pre§edin-
tele Consiliului. In prorogue este spus mo-
tivul ; prin urmare nu cdutati alt misty.
D. P. lorga: CAnd am venit in said, nu
§tiam cd este un asemenea decret. Majesta-
tea Sa Regele nu mi-a comunicat intenti-
unea de a proroga Camera, cum trebuia stt
fiu in§tiintat ca pre§edinte al el. Dar sunt
lucruri de mare importantg, §i tec la Insd§l
d!solvarea.
Arum situatiunea mea devenia, evident,
foarte grea. Eu, pen,ru motive ce voiu a-
3
 -- 34
rata pe urata, n'am putut aproba politica
ce s'a facut in numele d-voasträ. A rama-
nea presedinte al Camerei, nu era de loc
in intentiunea mea, dar n'am voit sa creez
nici un tel de d neutral', si de aceia m'am
retras de la locul acesta si am läsat sg pi e-
zideze un vice-presedinte, ca unul care ti-
neam foarte mult la lucrul aces a, ca ni-
mic din atitudinea mea sä nu contribuie la
intarirea unei situatiuni pe care n'o crea-
se m eu, a4a cum era.
Prin urmare am asteptat evenimentele, si
de la acel loc n'am zis un singur cuvant.
Atunci d voastra v'ati facut declaratia, parte
scrisä, parte vorlottä : cea scrisä putea im-
paca o parte din Camera, cea vo:bitä a lost
socotita de o parte din Camera ca avea un
caracter agresiv, care putea sa tie inläfnrat.
Dupd aceia au luat cuvantul cu privire
la decla-atk d-voasträ d-rul Lupu §1 d. Mi-
halache.
D-voastra n'ati fost in fata Parlamentului
decat in scurtul timp cat ati rant parte din
Cabine!ul Sturdza. Cand ati fost d-voastra
prim-ministrunu era Parlament, ci primul-
ministru vorbia unui fragment de Parlament
care nici nu inea sedintele 'agate, la Iasi.
Deci nu Visit ce t ti acuma, ce se putea
spune intr'o Camera, ce era incl'ept sa se
sputra intt'o Camera, ce se spune, f; re§te.
intr'o Camera, cu atmosfera ei pasionEld.
.
 35

Va inchipuiti ea, la membrii unui Guvern

cäruia i se frange gatul in momentul toc-
mai cand vine cu proiectele lui, la care a
muncit cinci luni de zile §i in care el 1§i
inchisese toata individuaLtatea sa, teia ce
se petrecea in sufletul acestor oameni, nu
putea sA fie cea mai perfecta filosofie obiec-
tiva, pe cw e Inteleptii din antich tate ar fi
putut-o roqi, si adversarii d-imastrd §i-au
oral ,t, deci, parerea ca nu cred in inten-
tine democratice ale d-voasträ.
51 va pot spune cd aceasta nu este numal
, parerea mea, ci am voilit cu oameni c3ri
nu fac politica, dar au o infuenta asupra
vieti pelitiTe. §i until din ei a venit la mine
scum cloud luni sA mi spunä opinia sa. Eu
II bänuiam ca a fost amestecat in aceasta
s himbare, §i el, care nu e aid Fbzral, nici
conservator sub orice forma, ci aurnai un
om foarte cinstit si o importanta persona-
litate, pe care imprejurnie ca -§t vointa lui
ii impiedia de a juca un rol activ in po-
litica, pe care 1-ar putea juca odcand, mi a
spus: "nu ciede cd am dat sfatul de a se
disolva Parlamentul ; ti-ai face rea ideie de
/ mine dada ai crede cà cram capabil de un
astfel de sfat.
5i lath' de ce mai inTu ce 'ns:amn5, din
punct pe vedere constitutional, faptul Ca
doi membri influmti ai Parlarnentului n'au
aprobat politica d vo 'strä agrará ?
a.
 36

Cand este vorba de disolvarea unui Par-

_ lament, trebuia altceva : trebuia ca d voastra
sA va faceti programul, trebuia ca progra-
mul accsta SA fie Watford Camerelor,
dacd el°, Camerele, v'ar fl dat vot de bhm,
Coroana ar fi avat dreptul sit aleagi intre
Ministerul pe care 1-a numit 1 Camerele
pe care acesta vrea si le disolve. Aratati mi
d-voastra votul de blam ;care s'a d.it in
Parlament? InCun moment ati disparut de
acolo, iati reaparnt putin chip aceasta
cu o 'rattle in mina, avand chirr un aier
de triumt usor, I ati aauntat cuprinsul a-
celui decret. Parlamentul ea d:solvat.
Bine s'a facut, rAu s'a facnt ? Eu zic ca
s'a fAcut foarte ru. -Fiinda nu suntem
numai noi in Tara RomaneascA : noi de aici
cei veniti in Martie, mai Stint §i altli :
mai sunt i liberalii, cari n'au popularitate,
mai sunt i conservatori cari au si mai pu-
tina popularitate, mai sunt oameni ca d.
Marghiloman care are si mai putina, si se
poate funda i alta grupare, de cativa oa-
meni foarte simpatici cari nu s'ar gandi
hist la popularitite.
Si atunci vedf ti calea care se deschide.
Calea care se deschide e foarte ward :
cineva se duce si raporteaza Suveranului
ca ministrii sat sunt anarhisti, sunt bal1a-
vi0i, ca tara este amenint itA in existeuta
 37

ei, neamul in viitorul sgu, dad acesti oa-

meni Oman.
Cine nu Poate spune lucrul acesta 1 Dar
e mai greu de dovedit. Ma de putin era
dovedit lucrul acesta, incAt mie nu mi s'a
vorbit n'ciodati pe un ton serios despre
aceste lucruri.
lar, dad e vorba cle d. dr. Lupu, fostul
Mlnistru de Interne, eu ma voiu felicita tot-
deauna ca am putut, in imprejurarile grele
din lanuar 1919, sä recomand pentru locul
de ministru de Interne pe d. dr. Lupu.
VI voiu spune de ce. Soialimu, d-Ior
acela pe care l'a explicat d. Ciser, un om
foarte linItt, pe care 1-a explicat d, Pis-
tiner, un om foarte invg0 si, prin urmare,
foarte modest, sl pe care l'au explicat §i
alte persoane, care nu au chlar acek a§i ca-
litgti, socialismul acesta este foarte teribl
§i in doctrina lui, §i in amenIntgrile lui,
§i poate §i in leggturtle lui. Dar, pentru ca
o doctrinA politicá, fie §i socialistA, o ac-
tiune politick fie si a sociali§tilor, sl devie
amenintatoare pentru tarA, se cere ceva pe
care nimic nu-I poate inlOcui.
Aceasta este un om de talent, un om
cult, un om muncitor, un om popular §i
un om care sä creadA in tot ceia ce spune
§i in tot ceia ce face.
0 voce : i cinstit.
 38

D. N. lorga: SA-mi dati vole sl nu in-

troduc cuvantul acesta de : cinstit, cad este
un cuvAnt cu bocluc. Pita ululate, dad noi
am fi indemnat pe d. dr. Lupu, prin ne-
dreptatea noastrg, sA meargA din7o'o, atunci
ar fi inceput adevArata viata, nu in doc-
trina, in teorie si in articole de gaze% ci
adevarata viata activA a acestui partid. Iar
a retinea pe d. dr. Lupu prin patriotismul
sAu, prin calda sa iubire de natiune, in
mijlocul olmenilor sAraci, re calea care
poate da rtatea reforme in chip evolutiv,
Mai a clararna casa fi:ndcd sant anurnite
elemente, chiar foarte esentiale, de inlocuit
pentru ca i mai deperte sa dureze casa, si
nimeni sä nu stea in ploaie si in bataia
vaatalui pana ce casa cea noun se va fare,
e nu lueru bun meritoriu. i, dacA cineva
a fast in stare sä fact lucrul acesta : sA-1
retie pe dr. Lulu acolo utile originea sa,
legatwile sale de familie, cresterea S3, viata
sa de melic de plssa in mij ocul tIranirnii
din judetul Ilfov toatA dezvoltarea mai tar-
zie a spir tulul si a vietli sale, ii chemau
indreptateste pe omul acela care a fficut
aceasta, sau pe oamenii aceia, a crede cä
au fAcut foarte bine aducand pe dr. Lupu
in Minister. _

Dar si pentru alte motive, acelasi dr.

Lupu aici la Teatrul National, la Palat, In
articolee pe care le-a tipArit in America,
 39

dar pe care nu le-ati cetit, In cartea pe

care a tipaft-o in America, pretutindeni
a declarat si a sustinut ca a ste §i patriot,
§i nationalist si monaihist : a spus-o in a-
uzul tuturor.
*i mai e Inca un molly pentru care ma
felicit ca 1 am fault membru al Guvernului
Nu existX o mai mare greseala deck gre-
, §eala pe care a facut-o d. Marzexu in luna
Decemvrie 1918 ames,.ecandu-se cu pusca
inteuri haos de strada. Aceasta nujolose§te
la nimic, dintr'o multime de motive.
Intai, omul asa e croit, incat daca-i zici
sa nu faca cutare silt cutare lucru, el are
pofta al fad tocmai pa acela, §i nu e
mijloc mai bun de a-1 impiecIL a sa faca un
lucru care nu primejdueite viata societatii
dent sa-1 la§i a-I face.
Ati vorbit de dernonstratile socialistilor
facute in cloud duminici din iana anului
1920. Apoi eu am spus d-rului Lupu alt-
ceva : to2gäi sa feta, nu o demonstratie
in fiecare Duminica ci, daca se poate, sä
faca una dimineata, una la pranz si una
seara, flinded daca le-or face cloud saptd-
mani la rand, se desgusta ei singuri de
aceste procesiuni fãrä scop §i nu le mai
fac niciodatä.
In cele ce priveste intrebuintarea fortei
publice, am o parere : ca o societate, ra-
deti d-le general, cred Ca n'aveti dreptate
 40

§i las la 0 paite (nice consideraff (ilaritate)

ca poate v'ati molipsit de la o anurnitä ye-
cinatate c o societate, zic, trebuie sä
aibA o anumitA rezervA la care nu trebuie
sä apeleze. E bine sä se §tie ca mai existA
ceva pe langA tot ce ai vzut, CA poti sa
mai vezi ceva. DacA Werth pe care trebuie
sA-1 vezi numai cand trebuie, 11 aduci in
fiecare moment, el i§i oierde orice credit
(aplause pe bande minoritatii.)
Eu eked in spiritul sanatos al armatei
noastre, pentru cá armata noastrA este al-
china din tarani, oameni prea cuminti
pentru a avea o anumitd doctrina, foarte
frumoasA ca forma : in ce prive§te aceastA
armatA care a fAcut razboiul, mai §tiu un
lucru : eu ma tern de armatele care §tiu ca
n'au facut ele tara pe care o apArA, dar
armata care are con§tiinta a a fAcut ea
aceasta tara, de ea poti fi totdeauna sigur
ca-§i va apAra creatiunea ei proprie (aplause)
Eu zic insa : sA nu aratam armata, and
putem sA aratam po'itia. I zic mai mult :
sA nu arAtAm nici politia atunci cand fArA
patie putem ajunge la acela§i rezultat. SI
ne deprindem cu o ideie§i aceasta o spun
ca nationalist, Nationalist insemneaza cine
iube§te poporul salt in partea cea mai
densa a acestui popor, in partea cea mai
muncitmre in partea cea mai ones% dar
§i pArtile celelte el le iube§te insa, pe langä
 41 L
toate, nationalistul este acela care iube§te
din corpul natiunii sale partea care doare
mai rau care sangereazd mai mult.
A§a Mud datt,mi voie, dacd imi spune
cineva, nu programul lui Karl Marx, nu
din cursurile feroce ;ale lui Lenin din fasa
intaia, ci cele mai cumplite lucruri indata
ce el ar fi om din neamul meu, m'a§ gindi
dad nu existä un m:j!oc si-I fac sa cugete
altfel : find -a tot un om la invatat asa §i
poate cd un alt om, cu ceva mai multd iu-
bire cu mai multä logica, sa-1 invete altfel.
Numai and as mantui toate mijloacele le-
a§i opri cu sla. Tot a§a a§ proceda si fati
de tin du§man, cad §i el este our. Numai
and at ispravit pe orice alta cale, recurgi
la mijloacele care nu t-ebuie sa fie niciodltd
compromise : la forta publica §i in randul
ultim la forta armata (aplause pe bäncile
minoritatii)
latä prin urmare, conditiile in care a fost
inlocuif Guvernul, in care a avut loc dizol-
varea Parlamentului §i iata cat de slaba
este baza care a fost pentru a aduce Inl5tu-
rarea Ministerului §i a Parlamentului.
Dupd aceasta a inceput regimul d-voas-
tra. Regimul acesta al d voastra ce repre-
sinta de unde venia, in ce fel fusese for-
mat, care erau credintele sale, persoanele
.are stateau in fruntea acestui nou regim ?
 42

Aceasta este datoria, pentru orice vorbitor,

s'o ldmureased, i voiu cauta a o face pe
Scutt. Nu rumai cd am dorinta sa scurtez
lucrurile, si cand ai multe de spus, trebue
sä votbesti pe curt, dar este o da!orie s'o
fac pentru ca sd nu ziceti domnul cutare
este impotriva noastra, pentru cine stie ce
dorinte de succesiune, pentra asi sAisface
cine stie ce pasiune, pentru a ceda cine
stie carui merit, ci pentru ca d-voastrd, in
fundul constiintei care este asa de adanca,
§i asa de sacra incat ni vorbte, dar se
prevede, se aude in actiunea omului, sa
ajungeti in constiinta adanca a fiecdruia
din d-voasr sä ziceti acel ce vorbeste este
un om onest t daca ne spune ca nu poate
sä mearga impreuna cu noi, ne dovedeste
cel putin pentru ce, si se vede din gandu-
rile sale, din inima sa, cd nu poate sä
mearga aldturi cu noi (aplause pe bäncile
minoritdtii ) _

D-le General, cram Ia Iai intr'un mo-

ment, care nu era numai tragic pentru noi,
ci in tragedie aceia se amesteca, ceia ce
e mai unit, un element comic. Can I trage-
dia este numai taged e, se innalta sufletul
dar, arid se amcs'ecd si elemental comic,
si tot ce este set Jere sufleteascd a oa-
menilor fata de misiunea pe care sufletul
omenesz trebue s'o indeplineasca, este co
 43

mic, comicul stria loath tragedia si devine

un element de rea educatlune pentru popor.
. A lost un moment la Iasi in care, cu a-
devarat situatia, din hegira ce era; a fost
p:efäcutd de unii representanti ai claselor
dominant,' intr'o situatie comicd. S'a crezut
cä situatia tarn noastre e cu totul piercing
cd nu se va ridim niciodatd, si atunci s'a
produ; acea emigratie la Odesa pe care
istoria va sti s'o infiereze c at mai aspru. Si
acum imi aduc aminie i s4 trAesc oricdt,
nu voi tfta ceasurle acelea de sguduire
a c'asutei in care s'ateam de roatele grele
ale camioanelor care, in loc sA-si facd da-
toria pa front, erau intrebuintate sa care in
Basarabia si dinco!o de Basarabia t t ce:a
ce apaitinea persoaneIor wataite sa-si pule
la adapost pretioasa lor piele (ap!ause.) A-
junsese sä fle cel mai mare chin al viet i
mei repetarea acestut sgomot surd, de di-
m:neata §i pand seara, care nu mai inceta.
Era pentru mine expresia infrangerii
noastre mai ales, a acelei infrangeTi care,
sa nu fi fost grand, care s'au dus acolo,
ar fi fost iremediabila infrangcre pe care o
sitntim Inca aici (aratd spre inima.)
S'a spus de Tolstoi, cu multd d
fri Rdsboi si pace" cd nu ex sta nicio bd-
talie castlgatd in punct de vedere militar.
Bdtälia este cd§tigatd de acela care are con-
' vingerea eA a castigato si mai ales infran.
 44

gerea se adevereste atunci cand guiletul 0 -

mului infrant recunoaste infrangerea (apiause.
La Odesa s'a dus, de fel de fel de lume
o viata care nu era din cale afara de-tristd:
joc de cart!, plimbU pe plaid, mici even-
turi mangaietoare, in starsit erau de toate.
Cu toate acestea e imp )sibi!. Si stea o
care este deprins sà fach politica fard sd
facd i putind politica. Acum p:etufndenis
si pe front si la partea sedentard, unde au
fost si multi oameni cumsecade, cari nu au
putut merge cht2oace ca d-voastrd, era un
singur strigat IL aui i acuma : nu se ma
poate cu trecutul: trebue facut ceva nou,
iata, in privinta aceasta, vit pot spune, ca
a venit inteun rand in toamna anului 1917
la redact'e la mine un ()titer din armata
d-voastrd---- daca 1-as vedea 1-as cunoaste
un olter care se vedea CO venia de pe front
care nu voia salt sound numele, st care
era inteo stare nervoasd extcaordinard si
mi-a spus : D-ta vrei sd facem o mare
revolutie ? 0 mare revolutie, cere te-ar
educe la putere.
Cum, in mij'ocul razboittlui tarii mele, in
clipcle acestea teribi!e, sa intrebuintez ne-
norochea Patriei pentru a ma ridica pe mine
cu atat mai mult cu cat cred cd, si fara
mijlocul acesta, tam totusi se va indrepta ?
Multi erau de pdrerea aceasta. i la otel,
in Bucure§ti, descWzand usa, cutare Offal.
 45

in uniformi de m:litar m1 p watula sa fac

revolutie ori macar sä iau parte la revolutle.
l-am rAspuns ca sunt prea bMran i ca ma
voiu uita la revolutia lor. Acelas rAspuns
i-am dat si ofiterului care venise la redactie.
Ofiterul insista i spunea ea, orice s'ar in-
tampla, revolutie trebuie sA se facA ; si, dad
nu o faci d-ta, o facem not".
De acestea se petreceau si la Odesa, §i
aldturi .de asemenea dorintt era si curioasa
i'uste cA onice om care nu a fAcut politica
pand atunci poate sä fac reforme din cele
mai marl, si la nevo.e hiar cu revolutie.
Si ne-am trezit, noi cei cari am rAmas la
la§1, in Noembre, cu o protestare datA Re-
. gelui, in care se ardta toata Nirra Guvernu-
lui liberal in ce priveite felul cum a fAcut
razboid, in ce p:iveite situatia de atunci a
tArii, §i rm: meriul se le:mqn cii ace:te cu.
vinte: E de nenchipuit cä acela§ Guvern,
devenit odios tArii, si calamiUti!e ce a pro-
_ vocat, sd fie ingaduit a_ presida tocmai el
clipele in care se vor asteine conditlile vii-
travel existente a n amului nostrum.
Nu e prea gramatical, dar nu era ua raS-
pans la Mesagiu. (Msete).
Asa fiind Sire, indrAsnim a solic:ta pu-
ternicul Maiestatii Vcastre sprijin pentru in-
franca In Constitute".
Foarte b'ne. Adicd nu decrete-!egi, nu ma-
suri exceptlonale, ci a intra in Constitutie,
 46

spre binde mult §i greu incercatului po-

por, pe care il represintdm".
Aceasta o spuneau cei dela Odesa I

Considel dud ca cea mai odioasd crimi

a continua sd as'stdm repdsAtori la jertfa
lui, care, de alta amar de vreme, vede,
tace, sclera', luptd §i Were fall a privi ma-
car spre ispita care -i ademene§te.
Iar, da0, mintea noastra refusä a col--
cepe, nu vor putea cdtrunde in cuprinsul
palatului constitutional, atunci, Sire, rds-
punderea nu va mai fi a noastra, cdci nu
vom alege mij oacele pentru a ddrâma un
Guvern care b3tjocoreVe tara printeo ac-
tiune ce n'are nume in cattea pdcateIor §1
un popor care cu sangele salt scrie cu slova
neperitoa e povestea neamWui romanesc",
Lcdliti : senatori in randul Intaiu,d. Ar-
getoianu, d. Canttlii P., etc., §i un numär
oarecare de deputati.
Eu cred, calin acel monten, la Cd( sa a rd-
skit idda noului part:d.
D voastrd d le general, in vremea aceea
aparati tara, erati, Lind indoiald departe de
de ceace se fitca la Odasa.
D. D. Argetoianu, ministru de interne :
Am sd iau o colectle aSemlindtorului" d-tale
de acum 12 ani !
D. N. lorga. Domnule ministru Argetoianu,
trebue ad §titi cd, S mAngtorul" a-fost o
gazetd Eterard : iar dacd d-voastrd atribuiti
 47

SemAndtorului" intentiuni politice, aceasta

arata cat de mutt v'ati departat -d-voastrd
de literatura, frä sd ajungett insd la poli-
va (Aplause prelungite pe baneile Federa-
tiei ; mare ilaritate). -
Prin urmare in motnentul acela s'a ivit
ideia noulut pallid politic al d-voasYä.
D. general, dupd cum am spus, era pe
front si nu avea nici un amestrc cu per-
soanele nesocialiste care aveau amestec cu
persoane socialiste sau mai bine zis, cu
persoanele socialiste care aveau amestec cu
persoanele nesocialiste ce umblau pe acolo
pe la Odesa, Cdtdva vreme chip aceas'a,
d. general a. fost chemat la guvern, i gu-
vernul d-gale a capatat o misiune. M.siunea
aceasta era data d lui general Averescu in
numele Regelui.
Acei cari cunosc lead pe d. loan I. C Bra-
tianu §i pe factorit condw:tori in partidul
liberal, acei cad stlu c5 vi s'a recomandat,
de exemplu, pe cand v pusintati la Buf-
tea, s1 nu va uitati sabia in anticamerP,
acei cart au urmat desvoltarea actiunit par-
t dului liberal MO de toate guvernele inter-
mediare, trebuie sa §tie foarte bine cd par-
tidal liberal nu admite guverne cu aceusi
valoare, care sd se succedeze, dupa cum nu
admite n!ci partidele cu acelasi mis une,
care si vind unelegdupd altele. Acestia tre-
bale s5 tie el particlul liberal numege nu-
 48 -

mai vicari al Sai, §i, atunci cand un vicar

nu mai trcbuie sA functioneze, partIdul li-
beral il rastoarria §i pune pe altul, 1, nu-
mai cand crede ca 'poate guverna Itntatit,
vine la guvern, iar, (and da de greu, &s-
pare, pentru a face loc unui alt vicar (a-
plause, ilaritate).
D-voastra ati fost cel d'intaiu vicar. A
fost pe urmg alt vicar, generalul Coanda,
care MBA a plecat in condit'uni care nu erau
potrivite pentru netagaduita sa valoare. Ge-
neralul Coanda, a plecat asa in cat unii
dintre ministri nici nu stiau la mint ea nu
mai cx:stä guvern.
Bietul domnul Pont, un om asa de vene-
rabil, a aflat aceasta spre marea sa surprin-
dere, §i, om linitit, se va fi scandalisat,
pentru prima oara violent, (and I s'a spus
ea Inca dela ceasurile opt dimineata d-sa
nu mai este ministru, de oarece nu mai
exista Ministeriul.
D. General Gheorghe Cantaeuzino. Grti-
nicerul : Culisele :
D. N. Iorga. Bas-Empire I
Cand a fost vorba de iscalit anume tra-
tate, era un lucru foarte greu, de oarece,
de o parte, era ambitiunea d-lui Bratianu,
care-1 imp edeca de a iscali acele acte, tar,
de altA pave, asa cerca si,uat'unea lint ca
a ee acte sä fie isciiite.
Brunel a venit generalul V4itoianu. Est
 49 --
adevArat el d-sa nu a dispArut prin vointa
d-lui BrAtianu, ci a dispd,ut pentiu prima
oara in aceastä tala prin vointa tarii. Dar
d-voastaa oricat v'ati face ilusiunea, ati fost
. s3lutat cu prea multd cAldutd de partidul
liberal §1. ati fost tratat in gre§elife d-voastra
cu un spirit de prea tare{ toleranta de a-
cest partid, care nu este obt§nuit de loc a
fi tolerant §1 bland, nu numai cu cei care-i
sunt duonani, dar nici cu acei pe care §i i
inchipue cä i-ar putea avea ca dulmani, ca
sa nu vedeti scopul imedlat pentru care att
venit, crezandu-se ea vä yeti usa imedlat,
clap ce s'a cAutat stt se dea impresiunea
et noi ne-am usat in cele patru, c:nci luni
de guvernare.
far conclusiunea o vedeti, de oare ce ati
dat §i precedentul venirii unut Ministeriu
care are nevoie de o anumitA majoritate in
Parlament §1 precedentul facerii unei ale-
gori de insu§i Ministeriul care are nevoie de
o anumiti majoritate. S!s'emul vicariatelor
poate sa mearga perfect de bine! atat timp
cat marele §i unicul pallid nu se simpte
dispus sä guverneze in imprejurAri a§a de
comode hick tome foloasele sa vinA la cei
care-I compun (aplause pe handle opolt-
tic 3).
Trecem asupra M'nisteriului d-voastrA. La
un anume moment, d-aoasträ att pArAsit gu-
vernul §i a venit d, Marghiloman,§i poate
4
 - 50

nu stiti ca intre cei cal s'a luptat 86 nu

vina d. Marghilomen a fost i umila per-
soana a aceluia care vorbeste acum ; a§ fi
preferat ä ram'aneti d-voasträ, dar, rand
am venit la Palat, hotararea era Watt( ; EC
facuse : era cineva care plansese, dar nu
va voi spune c ne, ca sä nu tie d. Mar-
ghiloman niciodatä cu ce seutimen'e a fost
acceptat in mistunea care i se incredintase;
nu eram eu acela care p,ansese.m. A venit d.
Marghiloman, si. indata dupa aceta d voastra
ati intemeiat Liga Poporului.
Eu sant un pasionat colectionator, si am
aid de la un prieten al mieu aactul con-
stitutiv al Uget Poporului, apelul d-lui ge-
neral Averesce: Tipärit la Iasi in 1918, in
ulima corectura bund de tras a acestli a-
nunt al ligii d-voasträ.
Anuntul acestea al ligii cuprinde multime
de lucruri bune ; toata partea retorica o is-
calim si noi, cu deosebita stima pentru acel
simt precis al st lului patic pe care-1 adu-
ceati din ocupatunile d-voastra militare.
Dar pasagiul care ma intereseazd mai:mult
e acela in care d-voastra spuneti ca rceasti
liga e late anume pentru a face sa
inceteze pentru totdeauna politica de per-
soave i politica de particle. Prin rurmare,
d-voastra aveatl in vedere ceia ce avem §i
noi : suprimarea acCor part:de, in care ra-
 51

mane cat vrea, in care se fokseste cat ra-

mane, in care chiar daca plead, i se acorn
tin concediu, se intoarce innapoi s, dupl
ce sa intors, gaseste Inca ram4ite de man-
care pe masa i patul cald de presenta sa
anterioard, e cineva aici in Camera, care mi-a
cetit scrisowea in care d-voastra 11 =strati
cä a plecat si se oferia sä citeasca i s risoa-
rea prin care a raspuns : am renuntat)a ce-
tirea ce!ei de-a doua scrisori : pe ceal' ltä
o cunosc foarte bine. Locul insa a fost gas t
foarte cald sinumai unul, ci dotra (d. Cuza
intrerupe). Da, da, scrlsoarea care ti-a scris-o
d. general Averescu, d-le Cuza, mi-ai cetit-o
mie cu i'onie crucla la adresa d-sale, iar
dupd ace'a te -ai oferit sA cifesti si serlsoa-
rea d-tale, ca sä vdd cat de crui al rAs-
puns (aplause p bdride opositiei),
D. C. A. Ci.za : Da, absolut crud.
Te somez...
D. N. lorga : M soniezi sä ma due eu
acasä la dumneTh sa sparg sertarul, sd icau
scf soarea din local uncle ai pus o.
D. A. C. Cuza : Oricand ti-o pun la cUs-
pozitie ca s'o publici in Neamul Roma-
nese".
D, N. lorga: Mai dep,irte, d-le general,
d-voast;à ati evitat cuvantul de partid ;
d-voastra volati o BO. Mai fusee o qa a
 52

lui Haret, dar a lui era .sä'easca, culfurala,

cn oarecare legatura cu politica, cred ; cel P

putin la urma s'a prefacut intr'o ligA pur

politica. care avea un singur drum, ducand
direct la.Clubul Liberal. D-voastra ati venit
cu altä liga, care mi s'a parut cam yoga si
oarecum suspecia. Erau unii din aderentii
mei cari spuneau : daca ai intra i d-ta in
aceastd liga I Invitatiunea n'a venit de la
d-voastra, domnule general, ci dela parti-
sani de-al miei. U-am spus: la o anume
varstä nu mei m(rgi in politica pe fntune-
ric ; trebuie sa vezi luminos care e omul,
care e Irnprejurimea lui, care e programul
lui, care e natura popular:tatii, lui, care e
tinta la care va ajunge (aplause pa bancile
opositiii).
Liga aceasta a mers o bucata de vreme,
dar au venit wia de multi domnule gene-
ral, incat, cand ati ajuns la guvern, a tre-
bult sat ivati masura de a inchide registrele
inscrierilor. Na stiu dacd s'au desch's dupa
I aceia, dar sa-ml fie permls a crede ca nu
e cea mai sanatoasa din popularitati ace'a
de la gustarea carela trebuia sa se abtina
anurniti oameni cari vin la auum:te mo-
mente. Liga sant convins ca a degenerat
contra ideii d-voastra, si din causa a:elora
cari au venit, si din causa zestrii pe care
o aduceau cu dânli, cad sant persoane
ca.e aduc in haina lor un miros care nu
 53

diSpate niciodat5, i erau multi din acestia.

Vi s'a adus odata" I sta de 41.000 de in-
scrisi. Eu vA ofer ca intro lung de zile sA
va aduc o stria de mii de is dlituri. Puneti-
mi la dispozite un numAr de agenti cart
sa spuna prin toate satele cä se vinde pa-
mântul cu cutare pret, cA li yeti da pAmAnt
pe care nu 1 vor plan niciodatä, si se va
face o pantahusa cum n'a mai fost alta. (A-
plause din partea opozitiei nationale ; pro-
restäri din partea majoritatii).
Dar, yeti zice d-voastra,, nu s'au adunat
a stfel aderentii. In casul acesta, agentii cari
au fost trimesi de d. Argetoianu care imi
pare rgu cd nu este aid, §i de aitii, a-
gentii acestia au tAcut o mare grese.alä. Itä
care : dud vrei sa cultivi popularitatea cui-
va, ori chard vrei s'o creezi, trebuie sä in-
fätisezi pe om asa cum este, findcä vine o
vretne de verificare, i, dacA-I Mfg seal asa
cum nu este, dacd-i atribui dururi miracu-
loase, supraumane, fIcAtoare de minuni, a-
de entul vine si controleaza", si, dacA con-
troleazd, atunci el nu inlatura numai partea
gresith de popularitate, ci zdrobeste popu-
laritatea Insà. i d-voastrA aveti, f ArA
indoiall o popularitate care poate sA fie
folositoare rlf, insa nu se infAtiseazd asa
cum sa infatisat de cei mai multi dintre a-
derenti d-voastrA. (Aplause din partea opo-
sitiei nationale).
 54

D voastra cunoasteti Italia, §i §t' tt ca la

Neapole es e stfcluta aceia in care se pas-
treaza sangele lui San Gennaio. Preotil de
la b serica lui San Gennaio au un talent
deosebit de a face ca acest sange sä se li-
cefieze. Sange le este inchiegat ; II poaita
prini maini.. efectul caldurii.., nu tägadu-
lesc miracolul, dar, in sfar§it, nimeni nu
aie mijlocul de a 1 prinde supt efectul
poate al degetolor, sangele .se licifeaza, §i
atunci toata biserica striga : «Viva San Ge-
nnaio !».
DacA s'ar intampla ca preotii SA-§I u:te
me§te§ugul, eu m'a; teme, nu numai pen-
tru fiola care cuprinde sangele sfant, dar
pentru Insult mitul Sfantului Gennalo, care
nu ar mai putea aduce la anul altä minu-
ne. i, daca Sfantul, in adevAr, eAe fd-itor
de minuni, pacat..
D. A. C. Cuza Domntee lorga, nu am
Intel s nimica.
D. /V. lorga : N'ai Ides pentru ca-ti
lipsesc §i mijloacele de ratiune i m jloa-
cele de inforrnatiune, chr mai cu samd cele
de bunA credinta. Cum vrei fart Jogica, fart
stinta §i fArd bunderedinta sa intelegi ceva ?
Aceasta nu se poate.
Prin urmare, domnilor, trec mai departe.
A venit un moment cand partidul d voa-
strd fiind totusi o 'Fga", numai in parantesd,
sä ma iertati, o sa mai adaug Inca ceva :
 55

este un ixoverlo romanesc ; pentru o bab6

surdd nu toacd popa de cloud ori" (Ilaritate)
§i prin urmare, intorcandu-md, a venit
un moment cand, d-voastra. fiind un par-
t d, dar zicandu-vd o liga si eu cred ca,
atunci cdnd esti o liga sd ti zict a§a, si nu
este bine sa se intrebuinteze termeni,de a-
cestia ambigui, a venit tin moment caul
d-voastra ati intrat in guvernul nostru. Si
vd vad celo ; am cu:rins cautatura voa-
gird catre mine atunci cdnd ma alesesem
presedinte ; i sunt dator sä yä dau expli-
eatiuni pentra ce mam ales presedinte.
D-voestrd at, atribuit-o cine stie cdror in-
tentiuni. Este interes-,nt sä se §tie, nu penru
persoana mea, ci pentru locul pe care I-am
ocupat mi s'au atribuit deci cine stie ce
sentirnente fatd pe d-voastra.
Avem o pdrere in p'ivintl aceasta eram
in divergent4 de opiniuni cu prietenii Wei
aveam pärerea aceasta, c tntr'o Camera
strand de sufragiul universal, prin alegeri
libere, preiedintele nu se recJmanda din
partea Guvernului. Eu, de multe on IAA
de prieteni nurni vine sä spun lu :ruffle,
dar actiunea mea se resimte d n ceia ce
dinteun defect de temperament nu am spus.
Si, atunci domnilor mi-au oferit pre§edin-
tla Cam-rei si am refusat-o. Pe urma am
stat si m'am gandit mii bine. Imi umbla
neconten't in ureobi vorbi acesta : disol-
 56

vare, disolvate", si nu vream sa fie Camera

disolvata, cu un presedinte pe care 1-a voit
Guvernul decat cu un presediute care a
dat lup.d in contra candidatalui guvernu-
lui si a apses sail ocupe locul sau. M'am
gandit la Inca un lucru : ma rog, noi am
avut ilus'e §i poate am gresit, iiincica
noi santem monarhie constitutionalä, §i nu
regim arlamentar, in adevaratul inteles al
cuvantuluiam avut ilusia ca, §i in folosul
monarhiei,, putem duce viata noasträ poli-
tica dire parlamentarismul adevArat (Apla-
use pe bdncile Federatiei). l ca:--,d Este
vorba de parlamentarismul adevarat, cum
a spus cineva care este aid, dar care acuma
are alta parere, Parlamentul tufluenteaza
putcrnic in ceia ce prive§te pe cei cari vor
fi ministri.
Din toate aceste mot:ve am tinut sa fiu
ales presedinte al Camerei, fard sa am nicl
un interes de vanitate i nici un alt inheres,
findca aveam destul de lucru ca sa ma
gandesc sa-mi crut interminabilele ceasuri,
§1 ch ar cu o jern din sanatatea mea.
D-voastra nu v'ati retras atunci ; retra-
gerea d-i oastrd a fost de.e,minatd de o ce-
rere pe care d. Vdda n'a putut s'o pri-
me ascd. ,
Asa este d-le Vaida, ca vi s'au cerut cinci
locuri in Minister ?
D. Alexandru Vaida Voevoci : Trei,
 57

D. N. lorga : Peste cele cloud pe care le

avea, a mai cerut Inca trei.
D. General Al. Averescu, presedintele Con-
I
siliului : V'am cerut eu d-le Vaida ? De la
-Parlament am venit direct la d-voastrA §i
erati bolnav, §i a Minas sa" mai vedem. Nu
vreau sa intru in mai multe detalii.
. D. Al. Voida Voevod : N'ati venit d-voa-
strg. A venit cineva trimes.
D. N. lorga : D. Argetoianu, deIegat de
d. general Averescu, a cerut cele cinci lo-
curi.
D. General Averescu, pre§edintele Consi-
liului : D. lorga era convins ca, atunci caul
am intrat eu in Guvern, peste trei luni de zi'e
d. Vaida va sta la puicArie §i d-voastrà vA
yeti duce sA-1 ingrij,ti acolo, cd eu voiu
rästurna Guvernul §1 d-ta te vet duce la
pu§cArie cu mAncare.
. D. N. lorga : D-voastrá cetiti rAndurile
djn ziare ?
D. General Al. Averescu, presedintele Con-
siliului: Nu, din gura d-lut Vaida (Aplause
pe bgnciie majoritatii).
D. N. lorga : Atunci, cu mArturisirea d-lui
Vaida sau cu rânclurile din aceste ziare, imi
permiteti sä vä dau o explicatle: D-voasträ
erati considerat in op:nia publica intreagA
nu ca un min'stru care poate Sä primeascA
presldentia ce Consil'u a altuia, nu ca un
ministru care poate sa colaboreze §i mai
 58

departe cii aceia pe care prin mijloace ne-

naturale, cu totul miramloase, i ?nth rapid-
tor chiar relolut onare este in stare sa fad
fericirea TArii-Rornäne0i. Partisan d-vostrA
va infati§au ca pe repiezentantul cesaris-
mului salvator, si evident ca, atunci cand
face cineva pe Ludovic Napoleon Bona-
parte, de sigur cä acela care represinta pu-
terea inainte ca Ludovic Bonaparte sä fad
pe 2 Decembrie trebuia sä fie cautat la locul
unde se pun oamenii politici cari o bu-
cata de v, erne trebu'e s4 e facut, inofensivi.
DupA aceia a urmat ce a urmat, d-voa-
snit ati venit la guw rn. IndatA dupA ve-
, nirea la guvern ati urmat politica de de-
crete legi. PArerea mea §i pArerea atatora
este cä decretele legi care existä i aiurea,
au un precedent austrlac, este un patagraf
austriac...
D. M. Popovici: Acolo este constitutional.
D. N. lorga: i ex.stA §i in Ital a. In Italia
au existat decrete-legi. Decretele-legi au
fost create in Parlamentul Maighilornan
pentru indeplinirea, trite() fast din viata
noasträ politica in care nu se conta pe Par-
lament, pentru indeplinirea celor mai esen-
tiale acte de guvernamant. Nu i-a putut
trece cuiva prin minte decat nurnai prede-
cesorlior d voastrA liberal', de la cari ati
luat rtleta, cA reformele se pot face pe calea
unor decrete-legi. (Aplause prelungite pe
bancile Federatiei),
 59

vo!u spune pentru ce. Dan' dä cineva

un decret-lege privitor la o afacere oarecare,
la un punct curent de administratie, decretul-
lege nu poate sA rilmand totdeauna asa.
Trebuie infatisat Camerelor, inlAtis'and cineva
Camerelor acest decret-lege, se poate gdsi
cd decretul-lege nu este bun. ,E1 a fost exe-
cutat lust, s'a adus o pagubd oarecare ta-
: paguba aceasta Intern domeniu res
trans poate sä fie reparatd ; dar sd zicem cA
decretele-legi ale d vostrd, care In mare
parte au fost si aduse i aplicate, n'ar fi
acceptate de Parlament. Cum A. duceti dv.
pe urma sd refacett o .intreaga situatie' de
cafe sunt leg,)te interese pe care nimeni nu
mai este in stare sd le mai :eneased? (A
plause pe bAncile Federatie ). Aceasta este
nu numai cdlcar,a cerintelor vietii parla-
mentare, dar comp-omiterea pentru tot-
deauna a sentirnentului de legalita'e consti-
tutionald. (Aplaule pe bdneile Federat'ei).
Al dollea, cand ati venit la guvern in-
telegeam s veniti sau cu excelenti func-
, tionari, eu unul info'clf mina am dorit
Minister de functionari, in momentul cand
oamenil ceilalti nu se pot intelege intre ei,
sau cu oameni leiti absolut din straturfe
populate.
Ei bine, d vo.lstrd ati venit cu persoane
de care và legau poate simpatii personale,
cu persoane care s'au listing in anumite
 60

domenii §i cu persoane care nu cred sAse

fi clistirs in vie-un domeniu, oricum cu
persoane care nu aveau n'inic a face cu a-
cea ideLtiune §i sentimentalitate de unde a
iesit populaiitatea d-voastrA mistich. Fel de
fel de oameni, pe cari ii tiam cu 'Artie
ior bune §i rele
Dar nici d-voastrA flu admteti ceia ce
este mai esental in cariera d-Iui Take lo-
nescu, rOci d sa nu e legat sl vA aducd o-
magiile idolatriei.
D. Dr. Avram Imbróane, vice-prefedinte:
D-lor este ora unu i jumata'e. Doriti sA
continudm §edinta Ora o termina d. Iorga,
sau d-sa sA continue la ora cinci ?
D. N. lorqa: Domnule pre§edinte, intr'un
sfert de o:d voiu termina.
D-lor, unui Guvern i se poate face credit ;
unui Guvern i se poate -da incredere ; un
Guvern poate fi susVnut §i de adversari ;
§1 evident noi nu suntem oameni cari sd
a§teptdm cu nertibdare cutare ceas din cutare
zi In care vorn reveni.
Ei bine, toate aceste lu-2ruri se pot face
cu cloud conditiuni, dar numai cu numite
cloud conditiuni: intdiu, cA acel Guvern sä
aibd o flute de conduitg, sd aibd un pro-
gram, sA infati§eze tarti anumite fdgddueli
§i sA fie legat in fiecare moment de inde-
plinirea acelui program, de urmarea acelei
711,
 61

directive, de satisfacerea acelei fággdo ell.

Aceasta este o cond
Neapdrat cd, pe vremuri ca acestea, sa
mearga cineva cu oameni cad astAzi zic in-
tr'un iel., maine in altfel, dupX cum se schimbd
al :Atuirea bdndi mi&steriale, sau dupd cum
bate un vant din publ c sau alt \rant d:n
public, Sall din in:imitate, flindcA de a -
colo rasa de multe ori furtunt mai puter-
nice decat acelea care mi§cd vazduh de
la un capAt la altul, acesta nu se poate.
Dar nu se poate mai cu seamd tin luau
nu se poate ca sub eel mai minunat pro-
gram, sub cea mai dreaptA §i mai sigurd
Julie de fagadueli, luate in mod solemn,
sd figureze iscAlituri din care una distruge
pe cealaftd. Adecd un Govern de coalliune,
pentru a indeplini un program care anume
conditl indispensa bile.
*i eu sunt sigur cd se va ajunge aco!o
ca sA avem Guverne de coalitie strans legat
in jurui unui program.
* , in privinta aceas'a sn-rni datt vole
sa culeg d:n experienta mea poli icd un
!apt pe care-1 aduc inaintea d-voastrd. Sunt
anumite lucruri din relatiunile personale
care se pot spline, fiindcA nu supärd pe
nimeni. In 1913, d. BrAlanu vine la Gu-
vern cu programul exproprierii unui milion
de hectare §i cu Colegiul unic pe vre-
mea aceia se cerea mai putin de cat s'a cerut

"
 62

re urmd. Eu unul credeam cA, in locul Co-

leglulai unic, §t nu se gandia nimeni
la vottd universal, de ce n'om spus'o ? nu
vorbia nimeni din a7ei cari se puteau tinea
de fAgadue'i, iar ceali aveau voie sA fAgA-
duias-A orice, ar fi sä se fac un fel
de impArt;re a natiunii pe straturi, din care
fiecare sa aibl votul ski clef nit, §i fiecare
din acest stuturt sA aiba dreptul de a tri-
mete un numAr de represintinti in Parla-
ment, de specialfiti, a§a cum s'a ajuns in
Germania. In ceia ce prive§te exproprierea
unui mil'on de hcctare ceia ce este prea
putin, §i se dä Joe la atatea ocasiuni ca Sä
se c41ge din expropriere, cad §tiarn uncle
apu( Muni, decat aceasta, mai bine aren-
darea oblfgatorie §i lichidarea d6toriilor de
la Cordite, ceia ce ar fi adus o adevaratä
revolutie agrard.
M'am dus la d. BrAt'arm, ma rugase
prin thtervent a d-lui B mu, ca SA avrrn o
Intalnire, aici in 1913.0. BrAtianu a fost foar'e
amabil cu mine ; do. sa mi-a vorbit d?. frAtia
de pe vremuri dintre batranul Ion BrAtianu
si Kognniceanu, adicA eu a§ ft fost Ku-
gälniceanu, un compl!ment de naturA sl-mi
acopere fata de ru§ine. i i-am spus d-lui
Bratianu : SA facem un program cotnun,
subt programul acela s'a te iscalesq d-ta,
§i poti s'a pui ni§te Irtere cat jumAtate de
degkt : 5eful partidolui liberal* §i eu Sä
 63

Ind indatorez ca in literele ale mai mici

ce se pot inch pui sd iscdiesc inteun colt
in numele micii grupdri nationalist-demo-
crate, cum era pe atunci.
D. Brdtianu m:-a rdspuLs : A 1 nu vsa.
SA iestm in public cu un act iscalit de noi
arnandol, sä facem un Govern de goalitie
M'a Idsat sä inteleg ceeace s'a propus d-lui
Take Ionescu, si a acceptat : sä se aleagd
dintr'o mie un numar de deputati si sena-
tori. Eu am refusat. Inca de atunci am in-
teles ca lucrarile mari nu se pot face decat
prin silintele comune, cA reformele de ware
importanta trebuie sa poarte semnAtura ga-
rand a tuturor fortelor politte care au clTep-
de a vorbi inteo t
Ei bine, cat este de rAu dad, in loc sit
atbd cineva iscAliturt convergente are subt
programul sari iscAliturt divergente I St, a-
tunci and &neva zice : uitd-te la d. gene-
ral Averescu, omului fi alunced ochil la d.
Garoilic), care o fi facut un plogres imens,
dar nu e mai putin adevarat cA e membru
al cercului Conservator dela Convorb rile
literareu, este &reified ascultat al d-lui Mar-
ghiloman, face parte d n comitetul de con-
: ducere al acestui partid. si nu e mai putin
adevarat ea' Ia Iasi a recomandat munca sil-
nice ca panacee, tdranii muncind pa mo-
sitle boierilor si chip aceea pe moiile lor,
§i nu e mai putin adevarat cd a isdlit in
 64

Mantle cca mai indArdtritcd denegrare a ex-

proprlerit care a esit mediate din condelul
unui om politic.
Dar este un al treilea mot:v care ne face
pe noi, nationalist% sA nu putem primi o
conlucrare cu partidul ce are puterea in mo-
mental de feta, I iatA care este acest motiv :
Noi am pornit cu o ilusie, la care tinem
foarte mult si care, ziceam, dad va deveni
o realitate, vom bine cuvanta toate puterile
Cerului care ni-au dat-o : regenerarea prin
RomAnil neliberi[ i ce- ati facut cuei I
Ni-am cheltuit insA o viata intreaga cdu-
land sa trezim toate stratnrile acestei code-
tati de aci, flindd natonaliitii tin fail in-
doiald la partea din corpul national care
silted mbi tare, dar el nu-si permite sA ne- ric
glijeze pArtile celelalte, care deocamdatA se
gdsesc bine, insa dupa ce va ajunge BA fie
pe deplin lecuitd partea care allied, 5i ele
vor:avee dreptul la acelasi ingrijire ca §i
inainte
Din anume cause, In privinta politicei de
de clasa noi am facut reserve intr'un mo-
ment 5i, dad acum nu am mai fAcut, este
tru urmdtorul mottv,§i aici, o mica aba-
terd. Sunt lucruri despre care poti sa zici :
nu le vreau, dad vreme nu sunt, dar, cane
luciurile sunt, §I ele vin din vointa unei
natiuni, atunci nu mai poti sA lci cd nu le
weal, pentru cA nu natiunea e pentru doc-
 65

hind, ci doctrina este pentru natiune. (A-

plause pe bäncile tminoritatii.)
Si partidul taranesc s'a alcatuit, §i l'am
vazut eu cum s'a alcatuit. Acum cativa ani
imi mai vorbige de a§a ceva d. Mihalache,
care, o spun cu bucurie, Inca din tineretele
sale a avut stranse legAturi cu intreaga o-
pera de propaganda pe care am indeplinit-o
noi. Fiindca dumnealui, invatatorul dela
Topoloveniu, a dovedit cat poate strange
initiativa culturala a unui autodidact, and
a vorbit telt de aid, §i m vazut ce \rant
bate prin capetele captu§ite cu diplome ale
acelora cart au urmat toate §colile de pe
lume, dar cari nu pricep un lucru : ca nu
§tii de cat ceeace §tii dincolo de §coala la
care ai invatat. .

, D. A. C. Cuza: Exemplu d. Buzdugan !

D. N. lorga: Dacd al cauta cat e§ti de
calp in tot ceeace sine, nu ai mai deschide
gura. Pentruca d-ta pretinzi sa te accepte
lumea ca ban bun, d-ta e§tI ca banul §ters,
ca moneta umblata a§a de mult prin mai-
nile tuturora, ca nu se mai distinge nici o
efigie, nicio inscriptle. (Aplause prelungite
pe bancile minorit6tii).
D-lor, d. Mihalache §i noi n'avem Wink
de ascuns in legatura dintre noi. Mi-a spus
SA facem un partid tarauesc. Eu I-am zis :
nu, ma tin la vechea mea conceptie : or-
ganizarea corpulut infreg al nattunii. Si am
rl S
 66

scriS §i un articol explicativ, cad era vorba

sa 16murim §i pe atilt: Mi doare clasa Ora-
neasca, o ajut, dar nu ingramadesc toata
truda camel pe partea corpului national
care este clasa taraneasca.
D. General Alex Indru Averescu pre§edin-
tele Consilrului Ma rog, and era aceasta ?
D. N. lorga : Acum patru, clnci ani, in-
nainte de razbolu Ce s'a intAmplat pe urma,
d-le general ? S'a intamplat c clasa Ora-
rdneasa, a Mail, cu ajutorul nostru, al tu-
. turor oameoi'or de treaba, a Matt t.zboiul.
Si de ce nu am spune-o ? Ea ni-a dat Ba-
sarabia, fiindcä taraii basarabeni erau Ro-
manii basarabeni, cu putine exceptiuni in
.

boierime, ici §i col°, cari i au ajutat, and

a fost nevoie, la renasterea lor nationala.
(Aplause pe bAncile Federatlei.)
In ce pr-ve§te pe Bucovineni,' ei s'au
mancat fntre dan§ii a§a de mult, ca te miri
cum le-a mai rdmas came pe ()Ise. N'am
indrodus noi discordia litre dâaii, d'scor-
dia a fost totdeauna la ei ; dela noi a venit
doar cä e o tendinta de impIcare, §I a fost
un ceas fericit al vittii mele cand acum opt
pand la zece ani d. Flondor rn:-a trimes o
telegramä pentru a mi spnne ca in urma In-
terventivaii mete s'a realisat in sfar§it unirea
Romanilor din Bucovina. A Vnut. numai
doua luni, pentru a se cufunda din nou in
starea de mai inainte. Ia Bucovina ac2§ti
 67

ãrani sunt Josh' aceia can au sustinut nea-

anul.
. Iar adunarea de la Alba-Iulia meritä sä
- fie ousa alaturi de Adunarea taraneasea din
de la 3 maiu 1918, fiind-ca actorii au fost
ei taranii, iar nobilil interpreti Fti lost voi
-(adresandu-se catre Ardeleni) (Aplause pe
bancite Federatiei).
Prin urmare, la clasa aceasta tar6neaSca
ne gandim la ea, de cate on consideram
tot ce este esential, tot ce ste fundamental,
tot ce poate s pregateasca viitorul nostru.
Si ne gandim acum mai mult decat inainte
flindca clasa cea veche avea pasivitatea
martirului, pe cand clasa de astazi are ener-
gia ercului. (Aplause pe bangle minoritati).
Si a venit close aceasta din transee : ea
te pune E pe dumneata d-!e Averescu, in
functiune de dansa. Toti suntem in functi-
Arne de dansa, i cu cat esti mai putin in
functiune de dansa, cu atata-ti slabesc pu-
terile. Vechea fabuld a lui Anteu I Cel mai
elegant autotnobil aristocratic, cele mai ca
. oitonate Iingusiri personale nu pot sä in-
loculasca acel prafos i noroios pamant,
care cla puteri, din antichitatea cea veche
a Iui Anteu pana In timpurile noastre, ori-
,cdrui om politic vorbesfe in numeie pope-
ruin% (Aplause In randurile minoritatii).
Cand d. Rhalache a plecat in teritoriul - n

,ocupat ca sa vadd ce este aco o, mi-a spus

 68

scopul d-sale. Am avut o lungI convor-

hire atunci impreuna.
A vazut ce este : aproape ii flecare ju-
det a gasit un partid taranesc rasarit ele-
mentar din vointa insasi a nallunil (Apla-
use pe bAncilc minoritatii,)
Dc aci sc vede ea nu avem de astäzi un
partid taranesc ci partidul tardnesc este
tare, tocmai flinch-A se razimä pe legatura
fireasca a asociatiunilor taranesti ie§ite dela
sine, cel putin pc tot cuprinsul teritorifflui
muntean. ,Aplause pe bancile minoritatii.)
Nationaiismul din partea lui, a putut
face opera apostolicA douazecl de ani in
Moldova unde am fost de §ease ori can-
didat al Colegiului tAraneSc din Covurlui;,
sl ales de doui ori. Pe vreniurile fal§ifica-
tiei alegerilor Colegiului al III lea, am tinut
an de an legAturile mele aco'o, de §i mä
alegeam aiurea, i inteun rand au venit:
plaugand la mine tärani cari mi,au spus :
Ne pare rail cä n'am putut sa te alegem.
Dar stint ales aiurea. Sunteti ales
aiurea, bucuria ette a altora : noi n'am
putut avea nici acum bucuria sä vä alegem.
A§a Meat legaturile dintre partidul nat:o-
nalist st dintre parlidul taranesc nu sunt
legtturi pe care sa le fi pus la cale noi,,
ci Lunt legaturi care au iesit dela acela
chiar pe care-i ripresintam §i pentru cart,
train (Aplause pe bäncle minoritäti.)
 69

Si fatA de &Anil nu avem ambliunile pe

care le credeti d-voastrA : á fim un fel de
mohamezi, un fel de profeti sau un fel de
ntahdii rasAriti pentru a face fericirea lui.
Nu, not avem o singurA credinta : Ca
pArA ce taranul va veni si la noi cum a
inceput a veni InteuneIe regiuni priviti
la Bar atenipanA va veni taranul last* §i
VA zice : or eu vorbesc pentru mine eu lupt
pentru mine) pand atunci, noi, toti intelec-
tuali, sAraci ai acestei tari, aceia cari nu
s'au lAcomit la n'ciun loc de irunte, la nici
un mijloc de Imbogatire, ci au inteles sd-si
,consacie puterile lor, multe putine, Innain-
tArii natiunii noi nu suntem aItceva decat
p!ecurserii umili si predecesorii merit ai
aceluia care va veni cand-va In numele sAu
§i prin puterea sa : poporul romanesc In-
bust. (Aplause prelusgite strigate de bravo.)
Iar, dad avem legAturile de azi cu parti-
dul taranesc din Basarabia, cu ceia ce este
tatanesc §i in viata politica a Bucovinei, e
prin aceta§i hotarare, inapelabila, a stratului
adAnc stinatos al poporului romanesc din
acele part!. (Aplause).
Si, dad, dintre Ardeleleni, aceia algturi
de cari mergem Idol dumnealor, aceasta,
se datoreste faptului cA originea partidului
national, oricati advocati ar fi fost le se-
,clinta constutivä din 1881 si la §edintele
4de refacere a p:ogramului, originile acelea
 70 --
Sant insd in vlaga tXrdneascd de jos, in sd--
manta dela 3 Maiu 1848. (Aplause).
Dar tail zice d-voastrd ; s'a indepartat, a
devenit un partid conservator. Am auzit i
aceasta. Alianta cu noi, insa, dad undeva
si in oarecare mdsurd ar fi ay. este cel
mai mare bine ce-1 putem face Romanilor
,
de dincolo, pentru cd prin legaturite noastre
cu clasa populard nu facem altceva decat-
ii punem in legitura, de data aceasta, nu
nun-rat cu intreaga pdturd tärdneasca de
aco?o, ci cu intreaga paturd muncitoare a pd-
mantulut din tot cuprinsul Romaniti MarL ,

(Aplause).
Ne-ati adus acuzitya cd avem intelegere
cu socialtii. Crei ca nu exists = st fac-
apel la oamenii de varsta mea un om
care se aprop e de varsta de cincizeci de
ant si care sä,si fi facut educatia, nu in strA--
inState, ci aici in tard un i chiar cari att:
invdt-tt in strainatate, au facut tot asa si
care la un moment dat, cand ne asfxiam
cu totii in atmosfera de decadent!' a ultimu-
lui Ministeriu I. C. Brdtianu, sá nu fi rdsu-
fiat pe singura fereastra :are era deschisd
si care, data nu dadea pe o ample info-
ritg, dadea cel put n pe o larga carte de
fabricA, in care mirosul de cArbune si de
petrol nu era mai mat decat mirosul oddii
acesteia licatuite.
La ieaptesprezcce ani purtam serieale tElL
 -- 71
Kropotchin, CapitaluP` lui Karl Max, pe
care 1-am cetit it cd de la cinsprezece ani,
pe vremea chid in clasa a seasea, ceram
pe Darwin, pe Ley ll, re Lau arent, cgrti
; fundamentale din toate §tiintele, la vArsta
accia. Despre Capitalul" lui Karl Marx am
fAcut chiar o conferint5, si cum cunosc blue
pe acest utor din scrierile sa'e, imi es'e
ingdduit .cd nu-1 tratez Eiffel decal ca o
carte mare a timpulul s5u, ceia ce nu In-
semncazA cd este o evanghelie pentru toate
timpurile ce vor s5 vie.
Imi perm:ttti s5 dau aceastd &Mire §1
acelora cal s'au speriat de cite pagini sunt
in acest whim, s'au sperl incA dela pa-
gina intdia, filarial nu vor fi inteles-o. (A-
, plause).
Dr.p5 acela e. In vrzut pe ce drumuri
duce sociahsmal la noi. Ideologie seacA pe
de o parte, pe de Alta' parte diferite corn-
binatiuni, care SA:himbAnd din agon in va-
gon, aj,ngeau la gara cea mare a partidului
liberal. Raposatul Mortun 1 d. NAcicjde au
intrat in partidul liberal cu curioasa ideie,
pe care nu o recomand nim5nu:, de a de-
veni aripa srangA a acestui partid. (11`.reru-
peri pe bäncile socialiste).
DesluOti-vd cu (Mash, 1 prin urmare, nu
a§ recomanda nimär,ui ca, intro col;.boratie
politicA chla-, sä pima individualitatea Iui
pcn'.ru a se trar_sfo_rna lateen tncmb.0 al
 -- 72
corpului fie acest membru al corpului chiar ,
aripile. care sant dispuse totdeauna sä sboare.
Dupä acestea a fost, domnilor un socia-
lism adormit, §i prea putin. Azi, dumnealor
conduc curentul socialist pe care, la dreptul
vorbind, nu 1-au creat (Must(' ci masele
muncitoare ajunse la con§tiinta drepturilor
lor.
Da maseie muncitoare au creat un pattid
muncitoresc. (Aplause; la soeia110).
Dumnealor zic: partidul acesta este asa
cum z:ce la Karl Marx, sau a§a cum reco-
manda, in browrile sale, Lenin. Eu zic Irma
astfel : acest partld este Inca un strigat de
suferinta pe care nimic §i nimeni nu-I poate
inAbu§i, dar ceva 1-ar face sä inceteze, §i
anume dreptatea deplinA politicA, sochlA, §i
culturala acordatà acestei clase care §1 in
rdzboiu ni-a adus servicii pe care niciodatä
nu trebuie sa le uitdm (aplause pe bäncile
social* lor).
S'au interpretat rAu cuvintele pe care le-am
spus ddunzi la Cluj. Eind intrebat, cu prilejul
unei conterinte, ce zic eu de steagul ro§u,
am spus el in ro§ul acestul steag eu vAd .

dour sAngele c31d pe care aceasta ;clasä I-a

vArsat pentru biruint a steagului tricolor (a-
plause). Aa Inteleg eu legAtura noastrA cu
partidul socialist. (aplause).
A nedreptätt clasele muncltoreVi inSeam nä
a sapa ins4i temelia viitorului Romaniei.
 73

`5i fiti siguri cä clasa aceaSta nu va merge

niciodatd unde vor s'o indrepte oamenii
cari au numai defectul cd sunt prea gra-
biti §L, cari prea mult in carti, ca unii cari
au cetit prea putin sl au prea multd cre-
dinta Intel) singura carte, cad nimic nu e
mai pericolos decat omul care a cetit o
singurA carte. ,humo unius libri.
Oamenii cari au cetit mai multe carti si
mai ales au asistat la prdpästioasele dezas-
tre ale atator soclet5ti omenesti, la schim-
bärile de doctrine uimitoare, la aclimatzarea
§i nationalizarea tuturor tendinteIor univer-
sale, acestia tiu foarte bine ca sunt doud
lucruri care vor impiedeca orice si pe ori-
tine ar vent, de la Rdsdrit, de la Apus, de
la M azdnoapte §i Miazgzi, ca Romauia sti
se cufunde intr'un cataclism social.
Aceste cloud lucruri stint : calitatea de rasd
a unui popor care vede realitatea peste lip-
surile de doctrinii, care doctrind, In dorinta-i
de cristalizare, strange, realitatea, dar reali-
tatea, dard, sfarmä peretii doctrinei cand
nu se mai acomodeazd cu dansa.
al dailea lucru e hotärarea pe care o
au cei mai buni fit ai acestei tart e si re-
zolve chestiunea socialä altfel decat cu mi-
traliera.. (Aplauze).
* *
VrAi sA vedeti acum, domnule general
.care"- este concluea I Concluziunile se desfac
 74---
de obiceiu de aceia cdrora 11 s'au infatisat
faptele, §i nu tctdeauna arnatorii de con-
7 clusiute doiiedesc cd au urmArit atent §r;
au socotit dupa dreptate faptele can ii s'au
presintat.
Dar, fiindc5 este obiceiul de a presinta
la sfar§it, deed nu o peroratie eu nu ant
aceasta specialitate retorted, capabila sd des- n

guste suf:etul unui cm care a trecut prin

mul e rctorici In todte literaturile lumii,
Eluded este obiceiul de a da o concluziune
o clan :
Sunt convins cA aceastA tard cuprinde
tcsaure de energie maul( §1 sunt convins
ca aceas:a tarA cuprinde o posibilitate de
viatA moIala de neinchipuit.
Nenorocirea este aceia cA din cand in
and !Isar tot felul de infirmieri,-cari pretind
totdeauna sa tie de suptiori pe un om care
petite s5 umble singur. Natiurea romaneasca'
ina§i trebuie sä o descoperim oriunde este,.
s5 o int&egem pe cak se poate i si nu fhn
atat de pretentic§i ca sä olden' ca putem
indrepta ra§ii sat tinand-o mereu d brat,
caul ea poate sä calce cage ei. SA intre deci
in mintea tuturor oamenlior cart intrebuin-
tecza democratia altftl decAt ca un steag
de agitatiune electcralti, ce falfale in v Ant
inainte de alegeri si se bags frumol in bu
zucar dupa alegeri, ca este datoria luturora:
sä inccapl pregat.:ea Leamu:ui romarlesc
 75

pentru acea iata morala care singurg, Ina

cadrul material al reformeior indispensabile-
poate sä asigure viitolul la care avem drepttl.
A( eastä formula poate uni silintele noastre.
ale tuturor §i, indreptAndu-ni oatii catre
acest popor romanesc, schliodit de atatea
nedibacii pretentioase, sai spuuem cuvin-
tele evangheliel. Ia-ti pattI tau §i =Ma!
(Aplause prelungite).

F I N IT
 TIPOGRAFIA
Ti A. Tt A. IN 0 U A.
-
erbecaru

ExEcurA, CU DEOSEBITX INGRIJIRE SI PROMP-

TITUDINE ORI CE LUCRARE ATINGXTOARE DE
ACEASTX BRAN§X PRECUM :
TEZE, ZIARE, REVISTE, BRO§URI, REGISTRE,
CHITXNTI, CECURI DIPLOME, HARTII DE SCM-
SORI, MEMORANDUM, FACTURI, CIRCULXRI, PLI-
CURL, AFI§E, CART! POSTALE, CART! DE VIZITE,
CARTI DE LOGODNX, BILETE DE NUNTX, ETC.
ETC., CU PRETURI AVANTAGIOASE., GARANTAND
DE DEPLINX MULTUMIRE.

11

'y