CANDID C.

MUŞLEA

B ISER ICA SF. NICOLAE ·

DIN

ŞCHEII BRAŞOVULUI

VoI. II. (1743-1837)

l
Institutu de Arte Grafice .ASIRA· Braşov, Str. Lungă NI'. t - C·da Nr. 14
t 946

www.dacoromanica.ro
 CANDID C. MUSLEA

BISERICA SF. NICOLAE

DIN

SCHEII BRA5OVULUI
Vol. II. (1743-1837)

InstItutul de Arte GrafIce .ASTR A" Brasov, Str. Lunga Nr. 1 C-da Nr. 14
1946

www.dacoromanica.ro
BISERICA SF. NICOLAE DIN
SCHEII BRA5OVULUI

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$1 AUTOR :

1. Protopopl de altadatii ai Brasovului: I. Eustatie Grid, Extras din

Tara Ba.rsei'. Brasov. 1933.
2. Protopopi de altadats5 al Brasovulul: 11. Gheorghe Haines. Extras
din Tara Barsei". Brasov. 1934
3. E. Esclangon: Zece lectiunl de astronomie. Traducere In colaborare
cu prof. Stelian Marculescu. Bucuresti. 1934.
4. Protopopi de altddata al Brasovului: 111. Bratu Baia si Hut &du
Nicolae (Coconu Baiul"). Extras din Tara BarsePi. Brasov. 1936.
5. Protopopul Bartolomeiu Baiulescu. Brasov. 1938.
6. 0 dinastie de preoti si protopopi : Radu Tempea. $ase generatii
de preoti si protopopi din aceeasi familie. Brasov. 1939. (Premiatä
de Academia RomAnA).
7. Biserica Sf. Nicolae din Schell Brasovului, vol. 1. (1292-1742), Bra-
sov, 1943.

www.dacoromanica.ro
 In Ioc de prefatd.
Cand in introducerea intaiului volum al acestei lucrdri,
atat de binevoitor primild de speciali$ti $i de der, scriam la 17
Julie 1941 cd ar fi de ajuns o singurd bombd ca sd distrugd un
cartier intreg $i ne exprimam ingrijorarea de o eventuald pierdere
a tezaurului bogat in arti vechi de ritual al Bisericii St, Nico-
lae, nu credeam, totu$i, ca abia la opt luni dupd aparifia acestui
volum, sd avem, noi Bra$ovenii, trista experientd a doug born-
bardamente groaznice : la 16 Aprile 1944 ziva Invierli Dom-
rzului $i doudzeci de zile mai tarziu, la 6 Mai.
Cu prilejul intaiului atac, ucigdtoarele $1 pustiitoarele bombe
au cdzut departe de sfantul loca$, la capdtul de rdsdrit al ora-
$ului. A doua oard insd, la 6 Mai, cateva din ele au cdzut la
o mie de metri in linie dreaptd, spre Sud-Est, desrdddcinand $1
frangand ca pe ni$te nuiele zeci de arbori puternici din frumoasa
pddure de deasupra promenadei de sub Tampa, dincolo de rezer-
voriul de apd, iar altele multe cdzand la o mie $i ceva de metri
la Sud-Vest, distrugand $1 acolo arbori $i pomi roditori din grd-
dinile papicilor locuitori ai $cheiului.
La primul bombardament eram in altarul Bisericii Sf. Ador-
mire din Cetate, uncle impreund cu alti patru frati in Ifristos,
oficiam sfanta liturghie $i n'am putut $ti in ce parte se desldn-
fue prapddul. Auzeam doar bubuitul $i trdsnetul infundat al
bombelor, sgomot care suna $i mai sinistru intre zidurile altaru-
lui $i ale clddirilor imprejmuitoare.
A doua oard insd am fast sub cerul liber, pe o mica pa-
jige, la vreo cincizeci de pa$i mai spre Vest de Crimea din Cu-
- tun, locul care a fost intaia aware, langd orats, a cBulgarilor,

www.dacoromanica.ro
 6

Popil Vasile $1 ai Pdrintelui Rada Tempea II. De asaidatd im-

presia a fost malt mai grozavd, aci puteam vedea Infiordloril
mon$tri $1 auzeam sgomotul elicelor uria$elor bombardiere ca $1
bubuitul surd al motoarelor, precum $1 sgomotul ingrozitor al
bombelor in orapil din care lini$tea $1 lihna dispdruserd de a-
proape trel sliptdmdni.
,i atunci, privind spre stanga, prin noril artificiali de fum
$1 de staniol, am vdzut vreo 8-10 uria$1 ai vdzduhului. Intor-
cdndu-ne apoi capul spre dreapta, am vdzut turnurile svelte ale
nandrei ctitorii a lui Neagoe Voievod. Inima a incetat aproape
sd mai bald ... Dar valurile care se mai :aud fdlfdind lugubru
in urmd ? .. ne intrebam cu groazd.
Au trecut insd $1 ele ca ni$te ardtdri din pove$11, iar in
urma lor, globurile $i cradle aurite de pe turnurile bisericii scan-
teiau in lumina soarelui amiezei de Mai ...
... Mlintue$te, Doamne, poporul Tau $1 birecuvinteazd
mo$tenirea Ta ; biruinfd Regelui nostru asupra protivnicilot dd-
rue$te, $1 cu Crucea Ta pdze$te pe poporul Tdu !,.
t'etdow,Frat47rogae,:e- row,74-1.,,mi4rrarvackswiairm,
E2

4
4

,1-1 -
s.A{10&
' or
n 4.

. ktr, ;a3gt.s
Turnurile bisericel, udzule dInspre Nord. La sldnga, cupola renovald
In anal 1941. (Foto Netolizka).

www.dacoromanica.ro
 Introducer e.
Tot in introducerea din volumul intaiu am mai aratat eceea
ce ne-a indemnat sa facem inceputul acestei lucrari, chiar cu
riscul de a nu prezenta ceva cu totul completN.
lata deci prilejul bine venit sa revenim asupra unor ches-
tiuni, completandu-le macar in parte.
Astfel, in legatura cu cele doua explicari ale poreclei de
«Trocar) data locuitorilor din Schei, putem adauga o a treia.
In anul 1887, and s'au reparat toate turnurile bisericii, in
globul din varful cupolei vechi, s'a aflat o insemnarescrisa poate
de protopopul loan Petric si in locul careia la 24 August 1941
cand cupola a fost refacuta, s'a pus altacu acest cuprins : gRo-
manilor CO locuesc in Schei le zice cTrocari,, fiindca multi
ciintre locuitori faceau gaitan pe ctroci, acum vro 50 de ani. Ei
se supärä de aceasta numire, dar aceasta se intampla din ne-
stiinta, caci numirea e tocmai asa de onorabila ca [si] and zici
masarului ca e masar. Deosebirea este ca masarului i s'a dat
numirea dela obiectul ce-I prepara, pe cand cTrocarului, dela
obiectul cu care prepara ...,
*

In legatura cu ocupatiile Scheienilor, si anume cu negotul

de peste, am uitat sä amintim pe batranul Baclitoiu-Ciuciu, cel
dintaiu care a adus peste direct din Odesa, ca si pe e pes c a ri i v
cei mai de frunte, care au fest : Nicolae Stinghe, loan Mazga-
reanu, Gheorghe Baboie si loan Pufu.
*

1) Vezi voluni 1. pag. 29 i nota 2 de acolo.

www.dacoromanica.ro
 8

In ce priveste cArtile din Biblioteca veche a Bisericii, amin-

tim cu bucurie cA nna din ele, si incA din cele mai pretioase :
Biblia din 1688, care poartA numArul V11/31, iar pe cAldiu No.
15, s'a aflat. 0 insemnare de pe coperta interioarA spune :
*AceastA Biblie e a Sfintii Biserici a Scheilor Brasovului. lunie
2. A. 1764*. Numele celui care a scris aceste cuvinte, nu se mai
poate descifra.
Mai sunt insA multe cArti care lipsesc. Despre unele din
ele stim unde sunt si sfAtuim pe cei care le pAstreaz5, sA le
restitue Bisericii, cAd comit un sacrilegiu tinându-le ascunse, iar
pecetile Bisericii nu se pot sterge de pe cArti. Si chiar dacA le-ar
sterge, tot se observA cA e o carte instrAinatA.
*

Tot cu acest prilej ne exprimAm deosebita recunostintA fatA

de I. P. S. Mitropolitul Dr. Nicolae BAlan, care ne-a incurajat tot
timpul si a dispus ca Biserica Sf. Nicolae sA contribue cu suma
de 80.000 lei la executarea fotografiilor si a cliseelor necesare
acestui volum.
In acelas scop d-1 Vasile Negru, mare comerciant in Bucu-
resti, ne-a pus la dispozitie ca un adevArat mecenate si intele-
gAtor al trecutului bogat al acestei institutii, suma de lei 100.000.
(D-sa a contribuit panA acum cu o sumA egalA si la pic-
tura Bisericii).
Multumim in acelasi timp colegilor profesori Dr. loan Ba-
ciu si Traian Jianu pentru ajutorul dat la traducerea mai multor
texte latine, apoi, DespArtAmântului cAstraz - Brasov, pentru unele
fotografii fAcute pe cheltuiala ei, precum si pentru tipArirea gratuitA
a intaiului volum din lucrarea noastrA, ca si a acestuia al doilea.

www.dacoromanica.ro
 Protopopul Eustatie Grid.

Dui-A ce sluji un an sau doi la Sf. Nicolae ca dascal,

la 6 Sept. 1721 Eustatie Grid ajunse, cu mare greutate, preot.
Episcopul, ca $i ceilalti preoti, precum $i credincio$ii, se
temeau ca nu cumva sA se lase tarit si el de convingerile frate-
lui sau Jipa si sa le facA incurcAturi cu unatia.
DupA ce fAcu insA glegatura de credinta, si avand chizasi
pe doi fruntasi ai parohiei : pe nasul sAu Dumitru Nan si pe
unchiul sat! Sava Marcea, el fu hirotonit la Bucure$ti, in Valahia
TurceascA.
Dand apoi dovezi serioase de neclintitä stAruinta in cre-
dinta stramoseascA, de cunostinte frumoase $i de o rara energie,
in curand ajunse sA se bucure de increderea tuturor, astfel cA
lui i se incredintarà toate misiunile mai grele, fiind trimis in
toate pArtile, in tart ca si in strAinatate, la Ramnic, 1a$i, la Car-
lovit, Belgradul Serbiei $i la Viena, singur sau insotit de god-
manii Gheorghe Hars $i Radu Duma, prin ceea ce isi castigl
cuno$tinte $i mai bogate si invata sä cunoasca oamenii.
Nu e de mirare a$adara, dacA dupà unsprezece ani, la 24
Februarie 1732, episcopul 1nochentie al Ramnicului il numi cis-
pravnic, pe langa batranul protopop Florea Baran, care se fA-
cuse vinovat de anumite lucruri $i care, sfAtuit de fiul sau,
ene-popa, Teodor, ca $i de ambitioasa sa sotie, cauta sa-si pa-
streze cat mai mult tirrip inalta-i demnitate, sau sA o treacA fiului
ski $i sA se imbogateascA $i mai mult.
Ob$tea se opuse insA WA multa vorbA $i Statie care nu
era de loc vinovat, deoarece episcopul il indemnase sA pri-
measca, iar el refuzase, rAmase cin ceea ce au fest mai
mic $i josD, dupA cum se legase cu zapis.

www.dacoromanica.ro
 10

CAnd insA la 14 Mai 1742 protopopul Radu Tempea se

stinse din vieatA, orAsenii si soborul tot pe Eustatie Grid il ale-
serA protopop in locul celui pristAvit. De fapt el era si cel mai
chemat la aceastA dregAtorie cu grea rAspundere, in vremuri dud
unitii voiau cu tot pretul sA cucereascA si citadela Brasovului, iar
Sasii nu voiau sA cedeze din drepturile pe care si le asumaserA
in vremuri de mult trecute, folosindu-se de slAbiciunea unor
preoti care nu stiuserA sA punA piciorul in prag.
El fu hirotonit de cAtre patriarhul sArbesc din Carlovit,
Arsenie IV. loanovici acabent, care-I cunostea mai de mult. Cu
acest prilej patriarhul se adresA genre cuviosii preoti si cAtre tot
cinul si chematii de Dumnezeu pravoslavnici crestini, care vie-
tuiti intru de Dumnezeu pAzitul oras al Brasovului, si tuturor
celor ce vietuiesc imprejurul loculuip, arAtAndu-le cA gdupA slo-
bozita voastrA scrisoare la Timisvar cAtre noi acum cu vietui-
torii vostri trimisA : cuviosul preot Eustathie Gridovici ') si dum-
nealui Chir Pavel Moisi [gocimanul], cu bunA cuviintà si liubov2)
i-am priimit si toate din gura lor cu iubire am ascultat, si ispi-
tind pe cel cu bunA cuviintA bArbat Eustathie, l-am aflat vreadnic
ca sA plineascA locul veacinicului pomenit protopresviterului Ro-
dion 3), si in ziva praznicului Verhovnicilor 4) Apostoli Petru si
Pavel I-am blagoslovit pre dAnsul cu lucrarea SfAntului Duh intru
protopresviterie, dAndu-se in mAna lui osebità puteare de epitro-
pie, ca sA fie in locul nostru, ca sä indrepteaze ceale tainice si
sA sAvArseascA ..., Apoi, adresAndu-se preotilor si duhovnicilor
si pe urmA poporului, le pune la inimA : ePre acest de curAnd
numit protopresviter chemat, VA porAncim a-I tinea, iar voao,
pravoslavnicilor crestini, cu cuviintA si cu liubov si cu infrAm-
setarea prin mijlocul vostru crestineaste sA petreaceti ...
elar al nostru cuvAnt cAtre voi iaste, pre cel asezat de noi
protopresviter Eustathie, intru cinstea lui neincetat sA-1 aveti toti
pravoslavnicii crestini, cei din cinul mirenesc, precum si cinul
preotesc lui sA se pleace si dela dAnsul, ca dela epitropul cel
duhovnicesc, ca dela un cap, lucrurile sA sfatuiti si sA cAutati si
fArA intrebAciunea lui, nimic sd faceti ...,5).
1) Isi schimbase numele duph forma ruseasch, la modh pe atunci, zi-
cânclu-si cand Gridovici, child Eustatie Vasilievici Grid.
2) Dragoste.
3) Padu [Tempea II].
4) Mai marilor, capeteniilor.
5) Stinghe: Documenle priviloare la Ireculul Romdnilor din &hei,
I., pp. 212-213.

www.dacoromanica.ro
 11

Nu trecu apol niciun an, si neasiimparatul protopop,

care pana atunci nu se gandise decal sa-si faca legaturi in toate
parfile, pentru a putea aduce servicii cat mai bune Bisericii pe
care o pastorea i sa o apere de orice atacuri, isi puse in
end sä mareasca si sä impodobeasca locasul dumnezeiesc care
iarasi devenise neincapator pentru numärul mereu crescand al
credinciosilor.
El nu se margini insa numai la ajutorul voievozilor de
aceeasi lege cu el, al frafilor de peste munfi, ci se hotari sä
mearga pang departe in Rusia, pentru a-si ajunge amandouà
scopurile.
Alfi doi predecesori ai si, preotul mai tarziu protopopul
Oprea, precum i protopopul Vasil Hoban, facusera si ei
acest lung drum si nu se intorseserd cu mânile goale.
Ceea ce-1 indemna insa si mai .mult pe Grid sa facd aceasta
anevoioasa calatorie, era faptul ca Vlad Malaescul, un Roman
brasovean, care era secretarul mitropolitului sarbesc, cu care se
intalnise in doua randuri la Belgrad si Carlovif, ii vorbise cu
multä caldura despre marele imperiu rusesc, unde fusese si el
odata ca sa ceara dascali rusi pe seama bisericii sarbesti ') si de
unde se intorsese cu cele mai bune impresii.
Astfel ajunsese si Grid ran admirator al marelui imperiu or-
todox, in fruntea caruia se afla atunci puternica farina Elisabeta
Petrovna.
Catre sfarsitul anului 1743 pleca deci la drum si 'Ana a
nu se incheia anul, ajunse in Petersburg (nu cum spune (Des-
crierea hronologica a Sfintei Bisericii cei mari ortodoxe rasaritene
cu hramul Sfantului Marelui Ierarh Nicolau din preurbiul Bravo-
vului-) a a plecat in anul 1744).
gActele despre petrecerea lui in Rusia ni s'au pastrat
spune Silviu Dragomir in arhiva ministerului de externe
din Moscova. Ele insa nu ne dau informafii mai amanun-
fite, deoarece protopopul Eustatie, ca persoang duhovniceasca,

1) Silviu Dragomir : Relatiile bisericesti ale Rorndrillor din Ardeal cu

Rasta In veacul XVIII, In Al XXX-lea anuar al insti(utulut pedagogic-
teologic al arhidiecezei ort. rom. transiloone In Sibiu pe anal scalar
1913114. Sibiu, 1919. Istoria desrobirel reliqloase a R( mdnilor din Ar-
deal In secolul al XVIII-Iea, vol. L Sibiu, 1920, p. 123. I. Lup.: Istoria
bisericeascd a Romdnilor ardeleni, Sibiu, 1918, p. 117.
2) Stinghe: Op. cit., pp. 321-322.

www.dacoromanica.ro
 12

avea Ali rezolve toate afacerile prin intermediul Santului Sinod

al Bisericii rusesti,t).
Din documentele acestei arhive se she cA prin ucazul din
lanuarie 1744 al tarinei se clAdu ordin colegiului afacerilor ex-
terne sA libereze lui Grid, 'care a venit la curtea ruseascA spre
a se plAnge impotriva atacurilor, supArArilor si necazurilor ce le
fac eterodocsii Bisericii din Brasov, un pasaport ca sA se intoarcA
acasA,. Acesta i s'a si liberat la 11 lanuarie, dar la 22 Mai Grid
inaintA colegiului o petitie, in care scria cA in pasaport i se per-
mitea sA rAmAnA in Rusia trei luni, socotite dela hberarea pasa-
portului. Retinut fiind insA la Curte, cunde astepta sA i se dea
o rezolutie intr'o cauzA pe care o solicitase, el cere sä i se re-
tragA pasaportul vechiu si A i se libereze altul. Colegiul se in-
forma mai de aproape la biroul SfAntului Sinod, de unde i se
spuse cA Inca la 14 lanuarie Grid inaintase acestuia o petitie, in
care arata a biserica sa, la care apartin 14 biserici ortodoxe, e
foarte ruinatA si lipsitA de vase sfinte. Nu o poate renova, cAci
nu sunt bani. RoagA deci Sf. Sinod sä i se dea binecuvAntare
ca sA facA in acest scop o colectA printre credinciosi,.
La ordinul din 14 lanuarie al tarinei, i se dAduse voie sA
facA o colectA in Petersburg si in celelalte orase ale Rusiei Mari,
dar numai timp de trei luni, adicA pAnA la 15 Aprilie. Ca sä poatA
fi insa mai bine controlat, i se (Muse din biroul Sf. Sinod o
cArticicA legata cu un csnur, si inzestratá la capät cu pecetea
sinodala, pe care apoi avea sA o prezinte in birou, ca sa-si dea
seama de sumele incasate.
DupA trei luni, el se si prezentA cu cArticica, pe care rAs-
foind-o, secretarii remarcarà bunavointa tarinei care, pe pagina a
sasea, se inscrisese, cu mAna proprie, printre donatori cu suma
de 2500 ruble, iar fiul ei, Marcie Cneaz Petru Teodorovici, cu
200 ruble.
Astfel, la 4 lunie 1744 colegiul ii dAdu alt pasaport, dar
tot la ordinul tarinei, ajungind la Brasov, Statie avea sa dea
seamA in fata reprezeritantilor Bisericii despre suma incasatä, ca
si despre cartile de ritual, cerute printr'o petitie scrisA la 5 Martie.
Aceste carti, intre care si o Evanghelie pentru presto!, alta
a lnvierii, un Tipic, un Apostol, un Trebnic, un Octoih, Mineiele
si Prologurile (Vietile Sfintilor) de peste an, un Triod de post,
1) SlIviu Dragoniir: Op. cit., p. 124 seq.

www.dacoromanica.ro
 13

unul cinflority, o Psaltire cu talc si un exemplar din Analele lui

Cezar Baroniu '), ca si alte patru in ate zece exemplare (un 1r-
molog, cu Slujebnic, un Catehism si un Bucvar), se afla si asthzi
in Biblioteca veche a bisericii. Noi le-am amintit aproape pe
toate in volumul prim, la paginile 251 seq., in anexa a treia la
pagina 380 seq. si in anexa a XIII-a, pagina 402, unde sunt toate
cuprinse la punct 14 sub cuvintele : ctin crug de cArti dela
Mosc, adicA toate cartile ate trebue peste toatA vreamea la bi-
sericA, slavonesti,.
Intors acasà, e poa te peste Chiev zice Silviu Dragomir
de unde mai tarziu a primit frumoase daruri si unde si-a crescut
pe fiul sAu Dimitrie, in celebra academie teologicA,, protopopul
a predat banii colectati (cam 13.000 florini, in bani unguresti),
cu care s'a reparat biserica, ridicandu-se si un turn pentru ceas
si doi stalpi puternici pe care se sprijinA acest turn. Astfel bise-
rica a fost lungith cu 1.40 metri, plus 1.40 din intrarea acoperitg.
Atunci s'a gravat pe frontispiciu, cu litere mari de aur, in-
scriptia : (Pia liberalitate Elisabethae Petrovnae, Monocratricis
totius Russiae, lmperatricis invictae, hic sacer locus est renovatus
anno 1751D 2).
In gDescrierea hronologicA ..v din vechiul inventar, se spune
despre misiunea in Rusia a protopopului Statie :
Dupd ce s'au !Alit unatia in Transilvania, pe la anul 1744, cAnd
s'a hotArit la dieta tdrii ca preotimea unitd sa stea in categoria preo-
tilor catolici si sd aibA aceleasi drepturi care le are preotimea catolicd,
vAzAndu-se poporenii ortodocsi ai bisericii Sf. Nicolau din Brasov ex-
pusi periculului de a li se face sild ca sd-si pArdseascd religia si sá
treacd la unatie, erau foarte scArbiti si speriati, darA avAnd ei atunci
din darul lui Dumnezeu un preot si protopop inzestrat cu intelepciune
si adApat cu stiinte la biserica aceasta, anume Eustatie Vasilievici, po-
vAtuiti de acest vrednic protopresviter, s'au Inteles intre sine si au ho-
tdrit cu totii ca sd trimitd din sAnul lor deputat cu rugAminte la Indl-
tata impArdteasd a Rosiei Elisabeta Petrovna, care era singura stApd-
nitoare a impArAtiei rusesti, de a nu-i läsa sd-si piarzd religia, a-i spri-
jini cu protectiunea sa si a mijloci la InAltata impArdteasd a Austriei
Maria Terezia, ca sd inceteze sila unatiei In Ardeal si sd nu i se dea
loc acestii siluiri religionare .. Insusi PArintele protopop Eustatie Vasi-
lievici a primit misiunea de deputat in privinta aceasta si mergAnd la
Moscova, a and cu fierbinte rugare la picioarele indltatei ImpArAtese
1) Traduse mai tArziu de preotul-protopop Stefan loanovici si a mintite
de I. Sulzer in Gesch(chte der lranscdprmscher Doelens, III., Viena, 1782
p. 39, n 3.
2) Vezi ilustratia din vol. L, p. 80.

www.dacoromanica.ro
 14

Elisabeta Petrovna, ca sd se milostiveascd a-i apdra Biserica i popo-

rul din Brasov de pornita sild a unatiei i a le fi patroand sprijini-
toare in privinta religiunii Rezultatul acestii intreprinderi indrasnete
fu favoritor, pentrucd in scurt timp dupd aceea s'au oprit de cdtre
inaljata impardteasd Maria Terezia toatd sila unatiei in Ardeal, lard
Bra.ovul a Minas de tot neatacat i fent de influenta unajici".

1
..ily-tAN.A,yr.441
4474,414144.01r444104. ,
; , 4-4004;w4.41-,
47 4,.
4.."
49,11,Ap.-s.itrre 0.-.4:40t

;4* 4 s ,
.-. 4ALL,01 ss.n.', As

of1,* ,/ peaky,: ,,,w-ao, t" Alti-#.6,4%;w""7 1:..,,.A.4°.51Y ...iel(rf

41-5Eg, 44,41,11 g'f-1,.414::f 4 6r; i e

p .1
, 4

.,,,,..-,,,r,v;..,....-.,,.....,.,Z.-TVS..:;.r.,..T.fr.,-,r..ZTTSr.Z.....I.=r''..A..7-=V,,,,,,,,V,'.:.11-Atn.tnilar.
_, ' . ..." . / ,
...t.,,:r t 7.,i:!. '1,g"
.: ',
.0"*. :et 100.4431,4,4.a.. ' ..4 4Z. .,.-:pi,e AI aw-,. .,..
e ,-.1A
., e' I
41-Aw -I
,t.../
... 4 -4 ,. :X ,A. .e.rota.4 ,!....0.. ti..5,9 -ge-d .--' .,-.4,1:',.4..

r.2 ad,v- 1 r k. c-i V ft. 0 I.,' , 'by 1 4-4.10 0.> 6'rree'k. 6. ,i' .4 / X, f,
, ,
" A"; .., f,. ,..:, e,,.,...
r '
....*,...!

rinPi
1.1 .*t. V

r-fr 4,.. tott.e. ,a...., r.C,tytykar, .44 __AA 4,,/, .--:-' 2-',A,1
-; .f,r., .1, ti',1 0.4 it A 4 4 ,Zr .,fe,":;i1., "; j .4. ,..' .:;;:s .: ;.. FA, ...' -

,
-...,
4214g. *ft,' C e Attie/rIk 6. 4.0:0 ).42/1/ r':: .41-14,grofe.e. % . IAA/ ,-../.1.'2-, ° .41

t _..g ./: / /,
..e.:,-;',.,..1:' e v et."4,-47:-., g..,,,',...., ....,...... A °/C 3

,, :`..,74, ..4,4,,,:i.er .,,,c 94.4".Poo: 4 '' ":"0-..r., ...,:ti ,,,. ,Ttctr..4- -; j .,.., ' .., s ,,,
"/ / 1..tryor3d " a.S..
.0":y,7.
!'. y.
' Wily/ 4AVI
. - ,

AZ 41.r ,51,,, a 's - *4 __,"44,

yy........ .1"...No a.
',..
t .. ".. A' -jil
./ i *:14 1,4.-IF 4 -rAr.

e
,
,

.
'.
1:
1

4''
,
, t
' ' '014e,--A7'''St.,,W C-itkri
.-04; °A.y
, z.f.7r. /
.

-/
oft..,
464-;
11.4.4T1
.
,:rrr ."-A,L10 AA,
/
emi...,04,
,i _I

Yr- A
! ,44-1 4.0 2 ;$13 0 ; ' ' 3 4 >02.41, rii..-. 0,...ed:.
.*
44,.,;!...... .
._,.,,i z.r.,,,f Irx. .,: . .4-1.

41.7.4.7,
-..
Auk , i .1.r.., .?ja, ::::,,,,,./.444.,?. ..,"
a- /4 1471

-,
, /.. :4/Attu/. ',3ry/47./
,
ivil..4., m..4..,.;,......... ---4;a. ,:-...-..,4....,
0/4-14,1, 'AL"' A s" 'Q.' elivr eta,1,444,, ,,, ,,,,....-' ,....(i),.......,..,...
.: It.te; lw era 4icieg- '' CA-4-'1 raia et,- Aire. Ai 1 .40.4.. oeffv_y_i,,,/' :'4.
4
, '). Lein9(444iV , p,,,,
1 ,r* t. .
I
4:41.44 $ 46
f'
ii 9 tt...4t, 3 -1 7 4 . -, 4,11.Z.L.1
641, Or( ih?;*Ho'k i AIQ A AA.e.,to141,, / :..;41d/ ..*;),-.4"/Az: : ,...10-P; .4 '., .,.. _-1
.

1' .4,1":42% oi) .41.,i3 ...55841444,

o
xi, f,-,t4' .1,,,, "pk-, "-- .6=.
,
7 tli;4. 4 "/V--4 r., Act /1.4.-4-3 .- Av I Atti;e4, fl ,L11-1/7,41 , ,:...... _ r 7

4 i.. ,,,i.ai Ci*d 41,411TOfri?.. J2.1414:4, vA, k Pe 4610 ' 4

..-
' 1 . , .L.c.., .1111 I yttlAs ,..,..1....'err* ("if:P.'
, .
it
'
I
pa.FatiOtis. , A trrei
0
.
}..;
4,e9ED1 1.0.444A, n,f 40,4
IT'45
..,$ A ....,44,4' 2,1,1.,. 0. ."-.', , '1
At 1,/
e
p.--1.-

r
'://',
-4 7)7,4
" :, 3.4r 44.
.
,
,
,.,
/..4tAaitoec.:1 ' sr ' 4 " 41,04011'.'
,i, 684,
i
-4 ,,,,,,4, 6,4
i
, et/
.1.
..i.
';'''-,' le, -
r
j
I
"-,1'

'
, .., p.:P.
,... Ag. 6.:4, ,,,,,ris..4,-,,,A, t ''' ,4 .'" 4/41.
.
'I 7_:. 7.fry.4°1 ''
I
1

: r, ,...f,:r.,.. ., a.... Adr, ti .....4 . 4,.. -r 0.,e1.1,115, 11741Y _, ,...1..:._ - e

Inceputul Hronologlei lul loan JiPPa. (Vezi 0 la Stinghe: Documente.. I. ,

pp. 325-36).

www.dacoromanica.ro
 15

In Hronologia a doua, scrisA de negustorul i reprezentan-

tul Bisericii, loan Jippa, la anul 1836, se mai spune cA cu banii
trimisi de Elisabeta Petrovna cs'au renovat biserica de iznov ) si
s'au fAcut i alte zidiri (?) pe lang5 bisericS ,

eln Insemnare despre SfAnta BisericA a Bolgarsechiului cea

veche [cu] hramul SfAntului Nicolae 2) se spune : c. larA cMrA
anul 1751 InAltimea Sa ImpArAteasa cea nebiruitA a toatei Rusii
Elisabeta Petrovna prin blanda milostenie a InAltimei Sale a repA-

^
C;A,Y14;
9"4,' %tr. 44.44: 1M 4 iro,7
al to., i'42 O'ekamt&

41.-4 "*;i; U1,*y.br ->"e'

er.,,e,
vett' awl Key t1A4:V.; iref irc.1 ike.e' bt :44,1 $4 2A

4. Aka VI; 44' fAlaarv. 4;4 .1

Aa. hie;:$342. .1-ereir egi*, Iea a a
1,e4.4.4r ALA
eakeee,
""
o,"""I
44"f-,f -4.44..1,e :4:41., 0.44. ..f,s;.«,* ,1,.:57.6.," ;0- ,.ist;.5
sr re ge..afreis. doe ',-.;)44.4, -at* At4/ 4, '44Ph
,tt .0.+//.1-4/tair r 01060r1 r". -,..jr,,Vg,4. 4k+ ' ..., 4,./f,A,....60..4-.'2.6,,,,i.
41014t
137;.. , ;.
.0
fr-4.6
afra
IL411i. Are,.
+p-
we...pi-A..1..
>44"-
- "..e.....
Atr -;4,
/6117,7.,44' zy,..0
17400,
vou *Jo Ar....:. 44. 'ifr
.*'.'
eiear ".:44
4 1,,
yin 2122.."V
,59...14.
..,..; 4,ea'
.f.r..,,, $....
*Alt= 10,.--4(
4. Art 4.11.iwkwvt 5-1,;°it ealv 1 Z.,- 1...er A.444 dlh
" efr
'
$.41. Wi;g. 41-e4r. 4.?
4fr ,..,,474./ -
444. .,0s^ .6* re47.,
444A fr4
4;;
444444ç
,r-.44 -Ara, e ,4...4 441.4114,.1..4 4.......4>e, ../per
14,4,
4 ,4
" y ...F., Awl:, "7.er ,j4.4.4,4...4, ec
,eroi d...,,L.."4,42 MI4:4 y .0Srt, .114/ -7.1X /......14.e 2, JP....//yrear. lraZt[c..>": 44,,
41;1- ir4 4.1.1 aikraX,1 ea! (,..tc.a. 7,577.444- -9g.; A.A.Adita

AA' A' re 105e sera/. ,./Foper'.../.. 7- . A.A.ArA,A,A4 . S22.: 44, "hble;0kj

Oa' 44.1.4 ,..04.........4. A, Tyric:
.1,414 -cm.% 444t4 44'44 -ap ....tu' ;14.t. ...4..4-444 . 1219.t. "'4.4'
rlyi, 4 g6. rt.,. .-r- 4... &kV. ....t.. .,444.9, ,..441..50.1)
.Kr,zi or pa."4
) Agasy,<,:tazi.
t.
"1,4=
AL*
4deV'',04, 4,414/44,?
Jo", eede,,444Ad e,204416041-* ..Irreatl-ej.
16 t xbile9.4rou. erati 4.45,4 A.*?
111* Wk. ittiapkr. /2. _41 4a4., ..te,vere-i, 6re4/° 0149.=:4- -.1,..411.is..
441"S44., 4.4P -1.744.s.r 4Vr4,7 7,r4g2kg.,,T(*Atfii
4.44 .

144 414'. ,f401 4*ac.

1.114.s.
. 141 01 rya, e31.0(.. ItJ
)>145, 4,611, "n1

,"4/.." >1;1" "i*e - ",.?""';16

Hronologia din registrul No. VI112.

rAluit aceastA sf. biserica, si au trimis si bani de au ridicat si turnul

ceasului, MAAS cum dovedeste inscriptia deasupra sf. bisereci ...2
In altA hronologie din registrul No. VII/2 (pp. 85-95) se
mai spune cA : c... S'au milostivit tot aceastA impArAteasA ... mai
multe sute de bani a trimite la aceastA SfAntA Bisered, precum se
1) Din nou.
2) Catalogul .Sfrniel l DumnezdesIll Bisearicl a Scheallor carea
se afid Mngd Celatea ce se chiamd Brasovu. Scaunu Bbrsei, unde taste
hramul Uspeniel Bogorodilel sl al Sflintulul PdrInlelui NIcolae Arhlereul.
(registrul No. VII/2) pp, 175-176),

www.dacoromanica.ro
 16

fir,,,..4;i7,,.4-,.t.,77-i..,2,..7, .
(......
/ ..,z,
I
41/lei()..,u).-.(:,,a,,,
.... .._
.,>

,.,
(07
41, lood
.,....- --;
eter..tz
.....;.0
r.,,..*
, I
/ ,.,-...
,, 7

,,,
-.13c /2*. r.746,.......
....4...:7 eivill'Ary ;. 7. ,
y /
2 , 1 ,,.. rt,, .

4., 540-e-aec,
.1 0

..-- .. .-
iP
444
7 flA 4., ....

.,,? .2, . ..."1"1,445a-1"741)24.77:4

,-, ,
o.t.i " er-- ,..
,

7 z) ia
/
11.0 / -
7 ,, / fr'"".
A; .? ,, ,,!* .
Afail 1 r <- )7,?
. .
7"
A
.

4/11-0 . --..0 4I4.....,9-4, -4-..--2,1-- ,....4-.2 ,_.4./-:,-;:..,,,."/..r.e

. 174T4.44.0.4. :.....;,..1.K 4-"e".4.,.....e.X:r . ....,,r-,:..).:....-.... ;7,..-47''
Ie /
1

A./ A.
e
. id"!:W .
eia/4 A 74/
s I
1":..4.Yei..1P,V I.

/94; 41e.A.7."7
4-01470./?4,1497-?1,4074.2i.a.1.54,
4.4
1 A."71.4' L.,Itrra:1 , .&,.4-Zz,,-,?'"".g-!-
It4'4*.'./
0 e'y A .".4 Z.. 4;4.4 / ..A.(.../4-;.A." ....11414/04',....C.A-7,..).
e
441'6 ::
Arearlie..141/2/10.,...; /
.6., ..47;;;,(741, (A.A.e.44' e.-4r...;34.4.. .1

/ 17.114
/'
AK, tA..., .1r, Z;f1.....w.
i ,-, /
4....E ti et er.,a
..111.:',4 ..46'

-414re.,,,
411;pfre Jr:V.-eV/4.4<r e 710070.
.,,,-.4, -- 4 /
4,4,4 .4;,',..t,... ,o- p2v,--s-,4.. :/4:::14/
4; I f:/0'.4) P-17.4 felp;;;.-4/2";71,5 4,741, i" 24.4.44t4 4.f....'oe.': 7;77; ,,,,,,,, ,

..
7

4.4
7 4.74-, L., -/ ,..;,- azd..;-' :V;
I ,'

1476-14,444,./6
/
4.:274: 0/ g,..443,4,,,,
/ e40, -1""c":-.
/0
. (/''57,??. fri,,,.. 44.4- iVe.,,.....2-2y 4 /3 r, .1;.Cf -.co, m,-' 17 J,e' ,.:,,,,,-,..:. ee,'''''
, ,.. _./ / , / ..
...../ 4.1 ,a t./ ,Xf, '' -1 4.,..22 e-..; e,2%.fit ;fr :,-'1"4.rx^-64'
,ervil r:.,,,.':
. ----
'
.*:"A
, / .."',....
, -

/.7.;
.

..:..."
1, /1/1 .
jelig, e.--'et,,x9 A4 1 .4. 41..,(1.4...4- II/7 '44.;.,711 44,7.7
.,....Q.

- --
r.(;;; .4,
.

i
417,43,24-C.../ ..,,,,,..- PI; .4,-.. ,...G.,:i ill.;.. ,ko'Yg.
,.. ...- 747-7,
li'''. ..5.1'' -4 l' 1' ti9 -.44,4A.. 4 l'i2e2...: -2- r,/..,4,2-1,4.- ,,f A , ;44 0 74,4
7. .,,./
..
cAil.r.4 Er li 7( 7,..... .., , ,,,,T, ..._ ,fr.4;

OfArAAar 4,..: (Al /

.e. 4, A..
22-22

.....,- ..., /
4,9
Se: 7-9-;;47",73..x...,777 ail
.

a:: P...c'
444-7 "4417. 4. -; ?arr:444
L./ li 1..?" ;.
47

4 . ! .," er--t.4 .41

lit

/
.64.4.4 , --,--y-r,r-e:rx r .2- ...ft, Af... ,),
6-
S ..... c .440.?:,--
. 1 ..10(419; .10 4a .4.4: eGf-,V4,/4.
,

Inceputul Hronologiel din registrui No. 1/1112 p. 85, transcrisd mai tarots
de reprezenlontul Dimitrie Cepescu (v. Stinghe : Documents 1. pp. 329-330).

www.dacoromanica.ro
 17

gaseste la un extract vechiu suma de fl. 13.000, cu care bani

s'au repAluit aceastA bisericá si s'au ridicat si un turn pentru
ceas ...*
Astfel maretul locas fu din nou i ultima oarA mArit, rA-
manând la aceste dimensiuni panä in zilele noastre.
ReparatA, avand un turn in plug, ceea ce o fAcea si mai
frumoasä, dotatA cu cArti suficiente de ri ual din pAcate, toate
in limbA strAinA (e vorba de cele trimise din Rusia), serviciul di-
vin castigd si mai mult in strAlucire prin bogatele i minunatele
sfite cdela Moscp. Acestea fuseserA lucrate in mAnastirea de cA-
lugArite elnAltarea Domnului, din Chiev i aduse la Brasov de
Egumenita Elena, probabil, la indemnul sau ordinul tarinei 1).
Ceea ce fo ma insA punctul de atractie, era cceasornicul
nou de Grat cu fartale'-) i cu un clopot mares., lucru care nu
se mai vAzuse pdnA atunci la nicio bisericA româneascA si care in
anul 1751 era gata. Bucuria Scheienilor nu durA insA prea mult,
deoarece minunatul ceasornic cu toate a era de cGratz,
nu functionA mult timp i trebui sA fie reparat. Astfel, Inca in
anul 1763 aflArn in cInventariul de sculele Bisericii ): clar s'au
cheltuit la ceasornic, fl. 15.24... S'au mai plAtit dascalului Gheor-
ghe Chifes pentru ceasornic i pentru copilul PArintelui Datcu
pa 2 ani fl. 28*, cu toate cA, Inca din acelasi an, dacd nu si mai
inainte, fusese angajat un om anume care sa aibA grija lui :
cAnno 1763 Mai 1. SA se stie a am tocmit pa Ion cel din Bra-
sovechi ce iaste candelaft (aprinzAtor de candele?) ca sl fie pur-
tAtoriu de grijA la ceasornic si la clopote si la candele, dupà
cum aratA zapisul, i simbria lui intr'un an sA-i dam fl. 16. Acest
an s'au platits.4).
Tot in anul 1743, la 17 Decemvrie, cfind protopopul Statie
era in Petersburg sau aproape de acest oras, patriarhul Arsenie
IV. le scrise Brasovenilor sA-si aleagA i sA-si trimitA un
deputat la Congresul national sArbesc, care sa arate si mai
pe larg asupririle ce le indura. El le scrisese in aceastA chestiune
Inca la 22 Aprilie 1741, dud le dAduse binecuvântare pentru
marirea bisericii, care se Meuse in acel timp : gPentru depen-
dentia acei sfinte Biseareci [dela] Bolgarseg scrie el acum
1) Descrise de noi in volumul I., paginile 313-318.
2) Care batea sferturile de oil.
3) Registrul No. VI111, p. 160.
4) Ibid., p. 177. 2

www.dacoromanica.ro
 18

alt raspuns nu va putem da, färA cat, dand Dumnezeu vie* si

sanatate, cand ne vom intoarce de aicia [dela Viena] in jos si
se va aduna soborul nostru, atunci veti trimite o persoani de
ad, si vom socoti ceia ce va fi mai bine si mai de folos acei
Sfinte Biseareci si a pravoslavnicilor lacuitori
Tot asa si la 27 lunie 1741 el le raspundea, tot din Viena,
la o alta scrisoare din 4 lunie : 4. Asemenea pentru dipenden-
tia acestei Sfinte Biseareci, dupa cum v'am facut stire mai nainte,
se va decidalui ') la adunarea noastra de obste, urmand cum
v'am si scris. De alte suferiri si patimi ce aci patimiti, destul
santem informaluiti dela fail nostru intru Hristos, dumnealui logo-
fatul Vladul Maliescul, de care nu putma dureare avem i ne ru-
gam lui Dumnezeu ca sä ne dea vreame si mod, ca sä va pu-
tem mängaia ...,8).
Cine a fost preotul deputat din Brasov care a luat parte la
acest congres, cum afirma Silviu Dragomir 4), nu stim. Statie era
in Rusia, Radu Tempea Ill, era prea tânár. Poate Necula Cam-
pulungeanul, dar nu avem nicio dovada.
Comisarii imparätesti insa, baronul Engelshoffen si contele
Patacici, protestara energic impotriva participarii acestui deputat,
dar cCongresul se puse pe alt punct de vedere i sustinu ca
Biserica ortodoxa din Transilvania a fost supusa episcopului
din Ramnic ; deoarece insa acesta, in ultimul razboiu, a ajuns
iarasi sub Turci, ea fu supusä nemijlocit mitropolitului din Car-
lovit. Astfel aceasta Biserica rarnase si pe mai departe inteo si-
tuatie nesigura in ceea ce priveste dependenta sa ierarhica. Cu
cat crestea mai mult insä influenta mitropolitului din Carlovit,
care o primise sub aripile sale ocrotitoare, cu atat mai puternic
incoltea si nadejdea Romanilor din Schei, cá starea lor nesufe-
rita trebuie sa se schimbe ...)).

Protopopul Statie ducea insa lupta, de ani de zile, si pe

alte fronturi, gcaci el luase mostenirea lui Radu Tempea, dupa
ce se potolira intru catva valurile luptei invmunate dintre Ro-
1) Stinghe: Documente ... 1., p. 211.
2) Decide.
3) Silviu Dragomir: Op. cll., anexa 26, p. 34.
4) Ibid., p. 121.
5) Id. ibid , p. 121.

www.dacoromanica.ro
 19

mAnii din Schei si Magistratul orasului sAsesc, '). Mai intAiu, la

el acasA, in Brasov, uncle Sasii se temeau de el, apoi la Sibiu,
unde se afla guvernatorul provinciei si, in sfArsit, la Curtea din
Viena, unde cAuta prin toate mijloacele sA libereze pe ai sAi de
sub stäpAnirea sAseascA si sA cAstige drepturi pe seama lor.
In aceastA directie, el luptase umAr la umAr cu Radu Tern-
pea II., dar mai tArziu luptA singur, avAnd colaboratori pretuiti
in cAtiva negustori brasoveni.
Magistratul sAsesc al Brasovului isi uitase, sau se fAcuse
cg-si uitA, de drepturile date $Lheienilor in diploma leopoldinä
din 16 Sept. 1701; Scheienii insä nu puteau renunta la aceste
drepturi, cad aceasta ar fi insemnat distrugerea lor nationalA si
economica. De aceea, incA din anul 1723 incepurA sA bombardeze
cu cereri si mernorii atAt Magistratul, cat si cancelaria guverna-
torului si, mai ales, Curtea din Viena.
Astfel nu odatä intAlnim in registre cheltuieli fAcute de cAtre
delegatii lor in diferite orase, unde mergeau sA cearA dreptate
si sA protesteze contra impilArilor de tot felul, cAci durerile lor
erau multe. Dintre toate insA cele mai grele erau ca : cdomnii,
sA nu se amestece in judecatile bisericesti ; sA-si poatA face bi-
serici si sA-si ridice (crud) (troite) oriunde se aflA crestini ;
sA-si poatA aduce yin pentru trebuintele casei din viile lor, WA
a mai plAti vamA, iar pentru struguri sA nu plAteascA vamA la
amAndouA portile cetatii, deci de douA ori ; oamenii care lucrau
pentru oras, sa fie platiti ; edajdia) (impozitul) sA fie repartizatA
cu echitate si peste tot sA fie redusa, iar cei care nu o puteau
pläti, sä nu mai fie pedepsiti cu inchisoare ; sA li se dea voie a
lucra si ei meseriile pe care le cunosteau, sa poatA face negot
in Schei, iar pravaliile lor sA aibA si ele intrarea din strada, ca
ale altor cetAteni, si nu prin curte ; preotii lor sA nu mai p1A-
teascA dijmA preotilor sasi, casele bisericilor sA fie scutite de
cartiruirea militarilor, si alte si alte multe.
La toate protestele lor cAtre Magistrat insa, acesta le ras-
pundea 0 nu sunt indreptatiti fa acele scutiri sau drepturi, iar
la memoriile adresate guvernatorului sau Curtii, Sa§ii cArora
li se cerea sa arate care e starea de fapt, rAspundeau asa cum
le plAcea lor.

1) Silviu Dragomir : Re/aline biserice$I1 ale Ronalnilor din Ardeal cu

Rusla tn veacul XVIII..., p. 4.

www.dacoromanica.ro
 20

Ba uneori Magistratul spunea, chiar in rapoarte, ca cele

relatate de Romani sunt 4minciunip si ca, Inca de pe timpul lui
Neagoe Basarab, (a iesit obiceaiul aceala dud va muri un preot
intre ei si vor vrea sa pue pe altu, un lucru ca aceala fara stirea
si voirea a Maghistratului n'au fost slobod ...,'). Tot asa si cu
edespartirea muierii de barbat... WA a noastra poruncitoarea
scrisoarea sa nu cuteaza preotul [a] cununa,. Aceasta au facut-o
ziceau Sasii, deoarece preotii români s'au facut vinovati,
despartind pe soli, si aceasta despartita muierea, impotriva pra-
vilii si randuialii besearecii grecesti cu alt balbat s'au cununat
umpland orasul cu bitangi si cu oameni nebuni,. Tot asa (din
partea orasului opreste-se nescare bautoare din malaiu facute,
adeca braga, el de vor vinde aceaste braga, mare pagube ar fi
orasului, ca beare nu se va putea vinde ..., (In alt loc Scheienii
spun : 4... Niste apa hiarta cu malaki, care lucru iaste mai prost
pe lume,, este oprit a face. Tot asa si rachiu si beare).
La toate acestea Romanii raspund ca Sasii au mers !Ana
acolo incat (scot pe protopop, care iaste pus de arhiereu, si pun
altul. !all a randui norii 2) preotesti adeverim cu pariile 3) care
au dat mai marele cetatii la manile preotilor, si nu numai la
preoti, ce si unii preotese impreuna cu un prune al ei, dandu-i
carte ca sa stapaneasca narod in loc de preot, care lucru iaste
afara den toata ränduiala leagii ...v4).
Alta mare durere a lor era a nu li se dadea voie sa ridice
(crud, la raspantii si pe dealuri. < Daca s'a intamplat de au pus
un om o cruce intr'un deal langa orasul nostru, si numai decal
i-au porancit judetul ca sa o ia de acolo ...1.
La batjocura ce li se aruncase ca glocuiesc in colibi,, ei
raspund : dara de sant casele noastre colibi, multi ne vor fi
vazut si pot arata. Dara de ne fac la acest pont asa de calici,
cat nu poate scoate portiia dela noi, pentru ce scriu la punctul
al 8-lea ') Ca avutiia noastra iaste prea mare, cat muiarele noa-
stre le purtam cu matase, cu aur, cu pietri scumpe ; ci de acea-
sta si noi ne ciudim, Ca la un loc ne fac calici, si la alt loc
bogatip 6).

1) Ftinghe : Documente .. . V , p. 26.

2) Enorii, parohii,
3) Cdpille.
4) S inghe: Op, cll. p. 40. Vezi si p. 73 : ... Au n'au rgnduit mu-
iarea sA fie in loc de preot, carea si pang astgzi stg intr'acea anduialg, care cu
mila lui Dumnezeu va fi cercare de unie au luoat aceastA puteare necuvioasA ..."
5) Stinghe : Dm umente .. . , V. p. 35.
6) Id ibid. p. 43.

www.dacoromanica.ro
 21

VAzAnd insA cA nu isprAvesc nimic cu Magistratul i nici

cu agentii lor din Sibiia i Viena, $cheienii se hotArAsc in 1737
sA trimitA o delegatie din oameni de-ai lor cu Ufl memoriu pAnA
la Viena, la Curtea impArAteasd.
Cel mai chemat era Statie Grid, care a si plecat cu Cristo-
for Stoica. (Din uncle scrisori schimbate intre delegati i cei rA-
masi la Brasov, se vede insA ca impreunA cu ei au mers §i
Gheorghe Kars si Radu Duma, cu care Statie fusese si in alte
pArti in delegatie).
Intr'o scrisoare adresatA din Viena, la 21 Aprilie 1737, ce-
lor de acasA i semnatA P...') se spune cA la 18 Aprilie impA-
ratul s'a dus la eLeximburgp i cA e n oi satisfactio cu nimin nu
cAutAm, pentrud nu putem, stiind a noastrA desAvArsitA nepu-
tinta inaintea cealor putearnici, ce toate ceale asuprite pAnA acum
rAbdate cu putearea Sfintei Cruci, le lAsam, färA numai mila Im-
pArAtiei Sale prin luminat cosi. cricxrotp 2) cercAmp.
Se vor duce deci i ei la cLexenburg, ca sA predea un
memoriu chiar in mAna impAratului, iar altul contelui gKenehseg,.
Se vede insä cA 'Ana' in luna August nu ajunseserA incA
la niciun rezultat nici la Curte, deoarece in 21 a acestei luni, ei
prezentarA i generalului Vallis un memoriu in limba latinA.
La Viena lucra pentru ei agentul Matolai si mai aveau i pe
Cantacuzino Basarab. Agentul Magistratului, Friedenberg, scrie
la 18 Sept. cA, la sfatul lui Matolai, Eustatie a fost i pe la el
in chestiunea necazurilor obtii. I-a spus insA cA cheienii au
fAcut o mare gresealA, cAci dad au avut sA se plAngA de ceva,
nu au luat drumul cel bun, ci trebuiau sa se prezinte primei in-
stante Magistratului, cAci fArA avizul instantelor provinciale
nu li se va da la Curte o decizie finalA, asa cA in zadar au fAcut
cheltuieli atAt de mari. (Dar de cAte ori nu se adresaserA ei pri-
mei instante ?) Eustatie i-a mai spus cA va consulta si pe prie-
tenul sAu eMoscovitu12 3),
In sfArsit, memoriul fu prezentat Curtii pe la sfArsitul lunii

1) Id. Ibid. pp. 65-67. Numele nedescifrat de Stinghe. Poate chiar si

initiala P. sa fie gresita si sa fie Statie, carc-si incepe scriboarea cu creOne-
scul ,,Hristos anesti, iubititor intru Hristos frati", deci era preot, iar pe urma
semneaza : Care ma tii, P ..."
2) Hofskriegsrath.
3) Arhiva istorica a Municipiului Brapv, No. 46 1737,

www.dacoromanica.ro
 22

lune, iar aproape de mijlocul lui Septemvrie Statie se intoarse

la Brasov ').
La 18 Sept. 1737 Cantacuzino Basarab scrise protopopu-
lui si obstei :
rCu intoarcerea intr'aci a PArintelui Chir Efstathe, trimisul dum-
neavoastrA la aceasth inaltata ImphrhteascA Curte, nu voiu sA las a nu vä face
stire, cA de ceastA data ceaia ce s'au putut, s'au isprAvit si s'au fAcut
spre folosul obstel dumneavoastra, cum veti fi sl Inteles pan'acum si
mai pre larg den gura zisului Parinte veti auzi, carele cat au fost ad ade-
verim cä cu multA pevointA, ostenealA, rävnA si cinste in to ite s'au pur-
tat a aduce inteacelasi chip treaba dumneavoastrA cu ajutoriul lui Dum-
nezeu l cu a noastrA diagentie i asistentie, ce insh va mai trebui spre
deplin sfarsitul zisei trebi, la vreamea sa, cum s'au i grAit, si
Curtea imparateasca s'au fAgAduit, dupA ce se vor mai linisti lucrurile
ce acum curg, nu se va lipsi a nu se face in tot chipul de a se aduce
la bun liman. De inteatAta s'ar intAmpla a avea vreo suparare si bAnuiala
dumneavoastrA ad dela improtivnici, numai cat faceti-ne stire, si nu vom
lipsi a reprizintAlui la inalta Curte Imparateasca
Adauga apoi ca pe cat fi va fi posibil, ca un crestin pra-
voslavnic ctitor al Bisericii lor, nu va lipsi a le fi spre ajutor.
i

Le da insä sfatul sä nu-1 uite nici pe el din rugaciunile lor

sa se poarte bine, sä se uneasca si sa träiasca in dragoste cres-
tineasca si frateasca.
In acelasi timp, Consiliul de razboiu din Viena scrise can-
celariei aulice transilvane sä se ingrijeasca ca, !Ana and nu se
va face o ancheta in chestiunea memoriului prezentat la Curte,
Magistratul sä se abtina dela orice amestec in cele religioase
spirituale, care ar putea turbura pe cei din Schei 3).
Tot atunci si episcopul Climent al Ramnicului le scrie si-i

1) lorga spune (Serlsori I inseriplli ordelene $1 maramure$ene,

p. 245) ca. sEustatie Vasilievich, presbiter i paroh al bisericii catedrale din
Schei si Georgius Hers, negustor si locuitor al suburbiului, cer confirmarea di-
plomei leopoldine Apoi ca in afaceri de constiintA sA nu atasne de Magis-
trat, ci de episcopul de Ramnic si de arhiepiscopul de BA1grad, sau chiar de
soborul universal al ritului grecesc, iar in afacerl militare i civile sA fie supusi
Consiliului de rAzboiu, judetului i consiberilor lor proprii, care sa fie cu totul
separati de Magistrat si sA nu-i fie supusi, sh decidd in procesele ce ar ob-
veni I sh. InlAture definitiv controversele ivite intre cetatea Brasovului si lo-
cuitoril din $chei lar comunitatea din $chei, separatA astfel de oras, sA nu
fie in viitor in niciun chip nedreptAtita".
2) Stinghe : Doeumente..., V. pp. 86-87.
3) Id. ibid pp. 88-89.

www.dacoromanica.ro
 23

intreabl dacA nu au vreo tire bunA, sau, cum spune el, cde
aveti vreo mAngAiare nou62.
In acela0 an Scheienii scriu i mitropolitului din Bucure§ti,
arAtAndu-i nedreptatile ce sunt siliti sA indure §i intre altele se
jeluesc c5 ctintirim sA ingrAdim [nu ne lasaj dupA cum ni-e
obiceaiul, pintru ingroparea mortilor, numai ne tin ca pre ni§te
varvari sau necredinci4P. Tot ap, zic ei : g.... Nu sAntem vol-
nici nici braga in vreamea postului sA facem in cas5, i de se
va gAsi la cineva sA fie fAcutA, yin Sasii, sparg §i vasul i varsA
braga afarA ...p, iar de incheiere scriu : ePintru aceasta, neavAnd
altA mAngaiare sau ajutor afarA de Preaosfintia Ta, cu mare sme-
renie i plecAciune cAdem §i ne plecAm cAtre mila ArhipAstoriei
Voastre, sä ne fii intru ajutor ca sA putem §i noi dobAndi vro
mAngAiare ca §i alti cre§tini care sAnt sub biruinta Prealumina-
tului ImpAratului al RAmului2 ').
Intre timp ei informaserA la 22 Sept. §i pe Climent despre
inersul lucrurilor §i acesta, la 29 Sept., ii sfAtue§te sA cearA in-
formatii dela Deberschi, secretar al cancelariei impArAte§ti.
Abia la 26 Noemvrie 1737 insä guvernul din Sibiu le scrise
6 are ordin sA se intereseze de jalba lor, ordonAnd totodatA
Magistratului sA rAspundä la toate punctele din memoriu §i csd
nu prAbAlueasrA 2) sA facA vreun lucru impotriva privileghiilor,3).
In acelasi an, la 3 Dec., printul Christian Lobkovitz scrise §i
el Magistratului ca, pariA ce nu se va face anchetd §i nu se va
da o deciziune in chestiunea memoriului inaintat la Curte de
$cheieni, sA nu mai fie csupArativ in lucrurile religiei lor sau in
altele de alt fel, §i sA fie feriti de obrAznicii, tAlhArii §i jafuri 4).
(In alt memoriu redactat tot in limba latinA $cheienii
arAtau ca. Biserica lor ceste impodobitA cu venerabila cruce i
prevAzutA cu §apte taine ca i a§ezAmântul Sfintei Biserici cato-
lice apostolice §i totodatA adorA Adormirea Preafericitei, cea ase-
menea lui Dumnezeu, §i pe ceilalti sfintip. Deci Magistratul braw-
vean sl nu-§i aroge niciun drept asupra lor 5).
CAteva luni mai tArziu, la inceputul anului 1733, ei se adre-
seazA din nou printului Lobkovitz, arAtAndu-i d inainte cu vreo
I) Id. ibid., pp. 92-94.
2) Incerce.
3) lb& , p. 97.
4) Ibid., pp. 98-99.
5) Ibid., p. 101.

www.dacoromanica.ro
 24

patru s5ptarnani, cu stirea generalului-comandant, au cerut voie

sa-si poatd aduce dela Cernatesti, din Muntenia, vinurile care le
ramasesera acolo din toamna trecuta. Li s'a spus insa sä se adre-
seze boierului Stefan Dudescu din Campina, ceea ce au si facut,
dar pang acum nu au primit niciun raspuns. Celor care se ocupa
cu negotul de peste si porci, pe care-i aduc de dincolo, de ase-
menea li se fac tot felul de greutati ').
Lobkovitz le si raspunde in graba ca-si pot aduce vinu-
rile, si chiar si vitele, dar negot liber cu acestea cum cer ei
Inca nu se poate face.
In sfarsit, la 28 Martie 1738, guvernul raspunse la memo-
riul $ heienilor adresat Cur(ii, dar aceastä rezolutie le sosi in
copie legalizatd abia la 5 Mai, and Simon de Baussner, come-
sul natiunii sasesti, care in acelasi timp era si consilier guver-
nial si judet al cetatii Sibiului, sosi la Brasov pentru a prezenta
acest raspuns, care era un fel de impacare intre cei doi vechi
dusmani. In el se spune ca :
... Cu mijlocirea vreamii fAcAndu-se pace de toate pricile -)
si de toate pricinile si vAtAmAturile unii cu al[ii impreunä [Magistratul
si Scheienii ![ sa se lipseasca si fiestecare A fie rAbdAtor unul altuia pAnA
cAnd prealnaltatul printip pentru cercarea asuprealelor si prea mil stiva
asezare, carea zAhavA nu va avea a iesi. $i asa precum $cheienii de toate
galcevile. de toate innoiturile besearecesti sau mirenesti, asa si de a Ma-
ghistratului vAtAmare s`ant datori a se lipsi. Asa si Maghistratul po-
rancii preasfinlitei si inAl[atei impArA6i a-i sta impotrivA sa nu se cearce,
a fiestecare parte va face jalba alma are vatamare dela alta, aceiia
numai cleat i se va face direptate, ca nu orAnduiala, care iaste sufletul
lucrurilor sA se strice si prin aceasta odihna de obste sh se sminteasca,
ca aceastA asezare 1ntre amAndoo pAr[ile sA se sfeteascA ) si oarecare
ar trece au ar fi impotrivitori porAncii, de aclia sA ia seama mAr[itului]
Craiu-birAului ) neamului sasesc i s'au porAncit . , ." ).

Punctele de impacare cuprindeau o intelegere oarecare asu-

pra celor zece capete de acuza aduse de Romani Magistratului.
Cum se putea imagina insa o pace, cand Românii se vedeau
oprimati, iar pe Sasi ii stiau stapani ? Si aceasta nu de un an sau
doi, ci de o suta si mai bine de ani !
Astfel vedem ca, inca in toamna aceluiasi an 1733 (la 6

1) Ibid., pp. 105-106.

2) Neintelegerile, certele,
3) SA se dea pe fa[A.
4) Comesului natiunii sasesti, Simon de Baussner.
5) Stinghe : Op, cit.. pp, 108-110.

www.dacoromanica.ro
 25

Sept.), printul Lobkovitz, ca urmare la o noun jalbn a Roma-

nilor din 13 August, dA din nou ordin Magistratului sn nu
turbure pe $ heieni in cele religioase st in alte privilegii dobAn-
dite de ei inainte cu 38 de ani [dela diploma leopoldmAl.
Magistratul snsesc, care semneazA : gAi InnItatei MAriilor
Voastre plecate slugi, judet al 2-lea, fAnogiul §i toti svAtnicii a
crAiescului §i slobodului oras [Brasov] in Ardealz-, sare ca
muscat de §arpe, calificAnd jalba $,heienilor ca un cponosp.
... Cu mare cinste continua Sasii si cu grea dureare am
inteles precum cA Schiaii au indrAsnit impotriva direptatii si a sufle'ului
a se mai jAlui cAtre MAriile Voastre ... Cu mare plecaciune VA instimtam
cumcg mai nainte cu trei ani intre noi i intre oarecarii Schiai, oarecare
impotrivire iaste rAsArita si ei nu numai cu datornica plecaciune, precum
au fost mai naiute cei mai mari ai lor, n'au vrut noao a se supune ca
stApAnilor lor, ce si In alte fealuri de judecAti si de obiceiaiuri, care noi
de o sutA de ani am avut, Cu mare indrAsnealA au silit sA le ia dela noi,
pentru aceaia la Maria Sa Ghingrari Vallis si la InAltatul Gubernium,
Inca si la Inaltata Curte, foarte multe i amare si nenumArate izvodituri,
jelbi, au dat .... Dar zic ei mai departe ; ... While lor sant fArA
niciun folos si farA fundament ... Romanii si clirul lor aici trAiesc in
toatg slobozia si intru ceale sufletesti ale leagii nirnic nu se smintesc
Noaomai spun eifoarte cu dureare ne cade precum cA acesti
oameni nu incealg pre noi in desert si [Cu] izvodite si [ne]adevArate
ocari catrA inaltele !nstantii a ne defAirna si cu uriciune a ne arAta...".
fAcandu-se pilda adevaratilor defaimatori si asa si-au umplut masura
indrasnirii lor, care trebuie sA se cearte ; pentru acea;a MAriilor Voastre
cu plecaciune ne rugAm ca pArtii protivnice jalbile nu numai sA nu crea-
deti, ce si pre ei, pang a fi incfizitia 9 si a se aleage pricina, ca sA fie
hodiniti si intelepti si noao supusi foarte tare sA le porAnciti si pentru
aceaia pentru jAlbile ceale neadevArate la birsag 2) sg-i trageti, ca sA fie
pildg altora" 3).

Fatn de aceastA noun insole* a Sasilor, Romfinii din Schei

i§i string §i mai mult rAndurile si fac un nou memoriu la im-
pArat §i la guvern. De astädatA, II semneazA nu numai Tem-
pea si Grid, ci §i preotul Petcu Sohan, gocimanii i frunta§ii
parohiei, intre care, pe lAngA CApitanul Ilie Birt, mai vedem si
pe Pavel Moise, Enache Stama, Hagi Necula Mt, Ion Boghinn,
Dragomir Fulga, Necula DascAlu si altii multi, cu totul 59 de
insi, partea cea mai mare insotindu-si iscAlitura cu pecetile pro-
prii, ca in vremurile grele, nu de mult trecute, and fAceau de-

1) Ancheta.
2) Pedeapsg, amen&
3) Stinghe : Op. cll., pp. 122-126.

www.dacoromanica.ro
 26

claratii solemne ca vor rAmAnea in legea lor cea veche, cum

fAcuserA in anii 1700, 1723 si 1724. (Vezi vol. I. paginile 133,
162 si 164).
In acest memoriu, ei enumerA incA odatA vechile dureri,
dar unele din ele sunt mai pe larg descrise. Astfel la punctul al
doilea gAsim : cAsijderea pun preoti nevreadnici persoane fArlde]
dar preotAsc, care au dat unii muieri impreunA cu un copil al
ei sA stApAneascä nArod in loc de preot, cum aratA cartea mAriei
sale judetului). Sau punct 5 : «Descrition adecA plocon, care se
cade sA dea preotii vlAdicAi, care 1-au strAns protopopul cel pus
de Maghistrat [Teodor Baran]. CAnd 1-au intrebat orAsanii ce
1-au fAcut ? au zis cA 1-au dat mAriei sale judetului ; cu aceasta,
ca si cu cealalte se adevereazA a Maghistratul iaste noao in
loc de vlAdicAP.
Ca puncte separate figureazA de aptAdatA : «7. Crucea carea
iaste pa Tampa au porancit sa o scoata, si c8. Crucea dela Bod
o au dezvAlit si au stricat stoborelul ) care au fost imprejurD 2).
Ei continua apoi cu cgreutAtile orasuluiD, dintre care pri-
mele cinci le-am vAzut in volumul I., apoi continuA : 6. Cai de
poste cAnd le trebue dela noi, iau. 7. Sulinare pentru meargerea
apii in cetate ducem. 8. Leamne de foc in poarta cetAtii ducem.
8. Oameni la lucru cetatii totdeauna cati trebue ia. 10. Oameni
la strAnsu fAnului vara dAm ; de nu dam om, platim cu bani.
11. Cand se insoarA cineva, dA la mAria sa judetul fl. 1. Aceasta
numai dela ciumA incoace, a mai nainte cei strAini da, iarA orA-
sanii n'au clatp 9.
Se aratA apoi necazurile ce aveau cu cmestesugurile. 12.
La cojocArie, nu. La croitorie, nu. A face case de lemn sau de
piatrA, nu. A face cuptoare de cAhAli, nu ... 16. A vinde lumA-
nAri in oras, nu. Paine a vinde, nu. 17. Poame si legume in oras,
nu. 18. Pieile de miel dela oile noastre, care le linem sA ne facem
imbrAcAminte noao si celedului 4) nostru incl le iau cojocarii ...)
ContinuA apoi arAtAnd cvama de pA ce dAm la cetate, cAnd
scoatem marfa, afarA de cea impArAteascAv (pentru bumbac, peste,
tAbac, brAnzA, vin, uleiu, pentru oile ce le tin si vara si iarna in
Tara RomAneascA, pentru cbucatele dela oi, si struguri) enume-
1) Gardul, imprejmuirea.
2) Stinghe: Op, cll., pp. 127-128.
3) Id. ibid., pp. 128-129.
4) Familiei.

www.dacoromanica.ro
 27

rand neajunsurile si nedreptatile ce se fac mkelarilor bor. $i in-

cheie astfel : gAceastea sant adevaratele greutatile care purtam
noi $cheaii din Bolgarsec, si ne mai putand suferi, cearem mila
dela Preamilostivul si Preainaltatul Imparat si dela Prealuminata
Gubernie, iara nu cearem judecata. Pentruca santem prosti,
neinvatati si saraci=0).
Urmarea acestui memoriu fu un ordin, din 12 Februarie
1739, al Consiliului de razboiu aulic catre Lobkovitz, care sosi
la Brasov In copie la 16 Martie si in care ii cerea sä ia in
apararea sa pe Romanii din $chei pana and se vor rezolvi
plângerile lor.
Ani au trecut apoi dupa ani, WA ca la Curtea vieneza sä
se rezolve aceste neintelegeri, cum era, de altfel, obiceiul. Alte
si aRe memorii a mai trebuit sa fad protopopul Grid, caci el
le redacta pe toate pana aproape de moartea sa, pentru ca,
la urma, procesul cu Sasii sä se termine cu sentinta nefavorabila
a reginei Maria Terezia. cDar zice Silviu Dragomir ha-
mantarile $Lheienilor dadura roade bogate pentru toti Romanii
ortodocsi din Ardeal. fata de ce se cuvine sa scoatem in relief
epoca aceasta a Bisericii din Brasov 2).
*
Toate aceste interventii, fkute la Sibiu, Viena, Carlovit,
Moscova sau in alte parti, costau insä bani multi. Totodata ele
rapeau si un timp indelungat pentru doi-trei delegati, in acele
vremuri cand nu se calatorea decal calare sau cu trasura.
Pe langa aceste cheltuieli trebue sa mai socotim apoi si
plocoanele, adica darurile, pe care delegatii le duceau pentru a-si
deschide anumite porti sau a-si castiga bunavointa celor midi,
si, cate odata, chiar a celor mai mari, fie ca erau prieteni, fie
ca erau dusmani.
Natural, aceste insemnari de cheltuieli si plocoane nu ne-au
ramas cleat arareori, dar din ele ne pulem face o icoana a chel-
tuielilor impreunate cu o astfel de delegatie, mai ales and era
vorba de strainatate, unde orice serviclu, ori cat de mic, trebuia
platit.
Astfel, Inca in 1727, and Cristof Voicul plecase la Viena,
el trebui sä plateasca : cpentru pasaport 4 fl. 80 bani, drumul
50 fl., la un diac pentru informatii florini unguresti 2., la dieci
I) Stinghe: Op. cit., pp. 130-132.
2) Op. cll., p. 121,

www.dacoromanica.ro
 28

la cantalarie fl. 1., la domnul Kasoni plocon, fl. ung. 20., la re-
ferendariul fl. 10.., la consiliarul cel mare 10., la secretaresul cel
mare 10, la cántelariul care ne-au invatat la toate lucrurile 20, la
cafea, la pocloane, punti 20, florini nemtesti 27 si 10 garasi '), la
radvane mergAnd cu aghiotantul afar[a]. f I. 24, la aghentu iar am
dat 40, la poste 3, la slugile domnilor fl. 17...s a).
Cu totul el cheltui peste 2300 fl. ceea ce in acele vremuri
erau bani foarte multi.
Tot asa in anul 1733, o delegatie trimisa la guvernul din
Sibiu duse cu ea cun fârtal de punt de tei,1 cinci punti de
zahar* si allele.
In anul 1747, cand Statie Grid calatori Inca odata la Viena,
el duse cu sine si un brat' de aur, sute de galbeni, florini nem-
testi, vonasi 4) si grosi 5), ca sa aiba bani de tot felul, din care
au impartit, el si Gheorghe liars, la toti functionarii mici si mari.
Astfel gaud s'au vorbit cu duhovnicul imparatului si i s'au dat
si memorialulD, s'au cheltuit fl. 22.60, unui agent au dat fl. 40,
unui secretar 75, chirie au plätit 115.20, esimbria prezedentului
604.80 si iar prezedentului 124.80*, iar odata au dat gimprumut
prezedentului galbeni 50, care faceau atata cat 250 florini, fara
sa mai punem in socoteala si alte cheltuieli mai mici 6).
Atunci Statie Grid ramase in Viena 75 de saptamani, iar
Oheorghe Hars 50, luandu-si fiecare esimbrie de saptamana gal-
beni unul,, cad doar si ei trebuiau platiti, Grid neavand niciun
venit dela biserica, precum nici Mrs dela negustorie. Ba mai
aveau cu ei si servitori, carora de asemenea trebuiau sa le dea
sa manance si sa le plateasca si simbrie.
*
In acelasi timp, si din alte parti ale Transilvaniei, me-
morii peste memorii erau adresate guvernului si Curtii, de
catre Romanii ortodocsi, care mai mult decat Brasovenii
si cei din Tara Barsei sufereau in urma persecutiilor pen-
tru ramanerea lor in vechia credinta. 0 strafulgerare de nadejde
1) Grosita, ban märunt (din ung. garas).
2) Stinghe: Documente.,, 1., pp. 143-144.
3) Ceaiu.
4) Sau: vanesi florini 51 creitari ; moneda folosita mai mult in
negMul de vite.
5) Vechie moneda de argint.
6) Stinghe : Op. cit., p. 217.

www.dacoromanica.ro
 29

fu pentru ei sosirea in tail la 1744 a cAlugArului sirb Visarion

Sarai, care-i rAsculA contra Unirii, dar si aceastA sperantA se
stinse curand, chid Visarion fu detinut intre SAliste si Sibiu,
apoi escortat in ascuns la Viena, de unde nu se mai intoarse.
Memorii adresau insA si unitii, care in locul promisiunilor
de tot felul ce li se fAcuser5, rAmAseserA dupA patru decenii
aproape nurnai cu fAggcluieli. Zadarnice au fost chiar si memo-
riile si protestele energicului episcop Inochentie Clain ! Wnitii
vAd cA le-a mers mai bine panA au fost schismatici decAt le
merge acuma a spus el intr'un moment de revoltA sufleteasa
caci atunci aflau totdeauna scut atat la voievozii români, cat
si in Moscova, si cu sprijinul lor tot mai erau bAgati in seamA
la Curtea regeasca si in principat, ori pe altA cale erau ajutati.
lar dacA se intampla sA nu li se facA ceva dupA dorinta, aceasta
cel putin nu era o injurie pentru ei, deoarece stiau bine 0 dui-A
drept nu li se cuvine, ').
Ortodocsii incepurA totusi sA se miste tot mai mult si atunci
se luarA mAsuri si mai aspre bp' de ei. Niciun preot din afara
nu avea voie sA intre in Transilvania, iar Românii de aici nu
puteau trece in Moldova ori Muntenia pentru a fi sfintiti si in ca-
zul contrar erau aruncati in temnitA si pedepsiti. Tot asa se lua-
serA mAsuri ca sA nu se aducA din Principate carti de niciun fel.
In anul 1746 regina Maria Terezia adresa guvernului arde-
lean un decret public, prin care oprea chiar sAvarsirea cultului
rAsAritean si dispunea arestarea tuturor preotilor neuniti, sub cu-
vânt cA au fost sfintiti in Tara Româneasca, ori ca, lapadandu-se
de Unire, s'au fAcut capostatip. Acest decret a mai fost insA
indulcit prin altul, cad pasnA si impArAtesei i se pAruse prea dras-
tic. lar and cancelaria aulicA propuse ca toti preotii neuniti
din Transilvania sA fie prinsi si, dad nu vor putea fi alungati
peste granitA, cel putin sa fie- internati toti in districtul Braso-
vului, Maria Terezia nu-si dAdu invoirea 2).
Nicio mirare deci dad impArAteasa se impotrivea si ea sA
se dea drepturi ortodocsilor din Brasov. Ce e drept, fatA de
preotii de aici nu s'au luat mäsuri pentruca fuseserA sfintiti in
Principate ; in schimb preotii din Tara BArsei nu odatA au avut

1) Dragomir : Op. cit., p. 134.

2) Id. ibid., pp. 170-171.

www.dacoromanica.ro
 30

de suferit din aceasta cauza si in documentele din Arhiva Mu-

nicipiului aflam adeseori statistici, facute la ordin mai inalt, toc-
mai pentru a evidentia : care preot unde a fost sfintit.
In tot cazul, cu toate oprelistile de tot felul, actiunile Unirii
scadeau in favorul ortodoxiei, asa ca, Inca in anul 1745, episco-
pul rutean din Muncaci Emanuil Olsavszky fu incredintat sA vi-
ziteze clerul i bisericile unite din dieceza Fagarasului, ceea ce
si fã u in iarna anilor 1745 46, trecand apoi i in alte districte,
iar la urrna recomanda Curtii mijloace cat mai aspre pentru star-
pirea ortodocsilorp.
In distridul Brasovului nu intrA insa acest strain, cad stia
ce patisera altii care se incumetasera sa cake in aceasta citadelA
ortodoxa.

In anii ce urmara, 1748-1749, nu mai avem nicio stire

despre activitatea protopopului Statie Grid. (Doar in 1748 il aflam
semnat Ca : elconomul o i protopopul Eustatie Gridovici, in hri-
sovul prin care Dumitrascu sin Vlaicu clarueste Bisericii mosia
Budisteni. In memoriile adresate guvernului i Curtii, el iscalea
latineste : cEustachius, Arhidiaconus graeci-ritus Ecclesiae Bol-
garsegiensaep). Poate cá %/Aland turburarea unitilor si miscarea
ortodocsilor din partile Fagarisului, Sàlitii i Hunedoarei, ai cA-
ror conclucatori ii sfarseau zilele in infricosatele temnite din
Kufstein, se va fi gandit sa astepte vremuri mai potrivite sau
poate ii va fi zis ca suferintele i nedreptatile facute fratilor de
aceeasi credintA din principatul Transilvaniei erau mult mai mari
cleat ale celor din acest colt de tara.
La 18 Noemvrie 1750 el incepe insA din nou lupta si in-
deamna pe Brasoveni sa faca un nou legamant in vederea iz-
1) N. Nilles : Symbolae ad illusIrandam hIslorlam ecclesioe orlen-
lolls In lerrls coronae S. Stephan!, II., Oeniponte, 1885, p. 571 seq. G.
Baritiu in 136,11 alese ., I. p. 439 spune : Fu trimis cu decretul din 30
August 1745 sA impace pe Romani ...", dar nici n'a indrAsnit sA vinä atunci,
ci abia in anul 1747 (15 Martie), vizitAnd Clujul, Blajul gi Sibiul (p. 490)
Cf. I. Lupag (SIudll. conferinfe I comunrc6rI, I.. Bucuregti 1928, P. 261):
Acesta propuse aplicarea unor mijloace gi mai draconice contra ortodoc-
gilor Examinate propunerile lui Olsavsky de cAtre statul catolic ardelean,
acesta constatA cà sunt prea severe, cerAnd arestarea unui numAr prea mare
de preoti i tarani, ceea ce ar trebui sA se facA fárä sgomot, ca sA nu afle
domnitorii gismatici ai tarilor invecinate, cAci ar putea sä se ritsbune asupra
catolicilor dela ei'' ...

www.dacoromanica.ro
 At

bandirii drepturilor lor. In acesta se spune : Noi cei ce mai jos ne

iscAlim i cu pecetile noastre intarim, precum sA se stie, cA adu-
nAndu-ne cu totii i facAnd voroava pentru niste greutAti de obste
ale orasului [Scheil, ca sa dam jalbA ori la Maria Sa Craiu-birAul
Sibiului Comes, ori la Inaltata Oubernie, sau si mai sus, ne le-
gam inteacesta§i chip ca pururea sa fim gata, ori la fiece intre-
baciune, au la fiestece raspuns, au la cheltuiala, au a sta inainte 9
ori aici ori la Sibii, au oriunde !Ana a lua sfarsit aceasta treabA
a jelbii noastre. IarA oricarele din noi n'ar sta nainte, dupA cum
scrie mai sus, ce ar pune pricina cA iaste cAlatori, au are a sa
altA osebitA treaba, dandu-se in laturi din obste, unul ca aceala
sa traga cheltuiala ce 1-ar ajunge intreitA si lipsit de toata adu-
narea besericeasca, si gloabA arhiereascA galbini 20, si domnea-
scA iarA atata, pentruca aa ne-am legat de a noastrA bunA voiev.
UrmeazA 51 iscalituri, intre care si aceea a sapte chagiip
Necula RAut, Radu 1nau, Dumitru Ciurcul, $andru [Inasull,
Radul Ciurcul, Radul Boghici si Dumitrasco2).
Un alt legAmant, pe care-I semneazA si Eustatie ca pro-
topop, preotii Radu Tempea (I11),, Boris Nicolae[vicil si Dimitrie
Rodion 3), apoi gocimanul Petcu Ina§oiu si CApitanul Hie Birt,
toti cu pecetile lor, iar pe verso alti noua fruntasi, deci in total
25 de membri marcanti ai parohiei, este redactat la 27 Noem-
vrie. In el se spune a la urdinul (Mariei Sale Domnului Craiu-
birAului Sibiului si a toata sas-natia Ardealului, Comes Domnul
Stefan Valtiterv, s'a fA-ut acest memoriu, ca sa dam greutAtile
orasului inaintea MAriei Sale, care le-am si dat. Pentru care noi
ne legam cu scrisoare unul cu altul ca sa stam la toate raspun-
derile si la fiestece treabA care ar curge pentru aceastA treaba.
Unul ca aceala [insA] care n'ar sta, sA fie lipsit de toatA aduna-
rea besericeasca si nici inteun chip leage dela aceasta SfantA Be-
seared sA nu ia, ce ca un rasvrAtitori de toata leagea crestineasca,
sa fie lipsit §i sA aibl voie protopopul nostru sa-I traga la gloabA
galbini de aur 10. Aceasta intarimP 4).
Urmarea acestor doug légaminte se vaza curand, cad la 18
Dec. 1750 Magistratul primi dela guvernul din Sibiu o hartie,

1) A ne prezenta.
2) Stinghe: Documente .. V., pp. 137-139.
3) Radu.
4) Stinghe: Documente .. 1., pp. 218-219.

www.dacoromanica.ro
 32

despre care presupunem a i-a infuriat de-a binelea pe atotputer-

nicii cetAtii si in care se spunea :
., -.Au sosit [aici] jalba Bolgarseghienilor, dar la mare mirare
iaste precum ale dumnealorvoastre ceastea Insemngri ') Intru nimic cu ale
lor nu se potrivesc In scrisorile ce all trimes, pentrucg trebuia, dupA
sfAtuirea cu dumnealor 0 dupg porAncg. prin deputat sg argtati, [ceea ce]
n'ati fgcut. Pentru acesta vi se trimit jalbele inchise, ca sg tineti minte
precum dumneavoastrg luAndu-le, far de nicio zgbavg sg dati rgspuns...
DupA aceastg datg porAncile crgievi i comisionurile noastre mai cu
osgrdie [0] Intru Indreptarea lor [cu] mai multg ascultare 0 acurat
sA o faceti ...° 9.
In urma demersurilor fäcute, o mare anchetA se fAcu in
zilele de 25-29 Ianuarie. Ea s'a tinut in prezenta si in casa pro-
topopului, situatA in Ulita Furcoae (astäzi : Voievodul Constantin
BrAncoveanu), casA despre care se she cA o cumpArase dela un
Sas 3) numai el she cum ! unde-si fAcuse si un cuptor, pe
care mesterii sasi au voit sl i-I spargA, deoarece fusese fAcut de
un mester roman 4).
Cei interogati au fost 23 de preoti, cAntAretul bisericii din
Schei, dascalul Bucur si vase credinciosi, trei din Bod si
trei din Codlea.
IntrebArile la care au trebuit sA rAspundà au fost urmA-
toarele :
I. Stie martorul sigur sau a auzit dela oameni vrednici
de credintA cA Magistratul s'ar amesteca in treburile Bisericii din
Brasov si 0 exercitA in ea vreo jurisdictie ?
2. In ce constA aceastA jurisdktie ? Institue preoti din pro-
prie autoritate ? li confirma cu act magistratual ? Ce se cere de
obiceiu pentru aceasta dela preot sau dela comunitate ?
3. MutA pe preoti dintr'un sat in altul ? Din ce cauze ?
4. Se amestecA in alte jurisdictii bisericesti sau parohiale ?
Poate si in administrarea tainelor, la inmormantari, cununii ?
5. DicteazA pedepse pentru clAdirea de biserici ?
1) Rgspunsuri la acuzele aduse.
2) Stinghe : Documente..., V. pp. 139-140.
3) Id. itpd., p. 76. Inainte avusese altit casg, in Piata Ptundului (as-
tAzi : Piata Unirii), lAngg vale, cumpAratg in anul 1722 dela Gyorgy Olajos, cu
care prilej ceruse Magistratului aprobarea, care i s'a .i dat, ca vecinul Peter
Theiss sA-i vândA o bucatA de loc de langg casg. Athiva Mun. Brasov., IV.
C. 1. (protocolul pdintelor Magistratului), sedinta din 10 Martie 1722).
4) Ibid., V. p. 78).

www.dacoromanica.ro
 33

Cei doi preoti din Ravnov : popa Stoica vi popa Lupu, sunt
cei dintai care fac marturie, aratand ca Magistratul se amesteca
in afacerile Bisericii din Bravov vi Tara Barsei vi ca exercitä o
atat de mare jurisdictie, incat nimic nu se poate face fail vtirea
vi aprobarea lui. Judele primar a instituit din proprie autoritate
preoti vi i-a confirmat cu scrisori. $i pe noi ne-a confirmat dom-
nul jude Georgius Draut, care pe atunci era jude primar, iar
pentru scrisori popa Stoica i-a dat vase ducati, unui scriitor un
florin rhenan, iar judetilor satului vi juratilor cate doi sau patru
stupi vi altora ate o oaie. Pentru a-vi cumpara postul de preot,
popa Lupu a dat lui Oheorghe Draut 12 zloti ungurevti vi scrii-
torului doi, iar judetilor satului 18 zloti ungurevti vi 48 denari, etc.
Cei patru preoti din Tarnevti : popa Smadu, Mihail Baiul,
Ion al Dobrii vi Stan al Biraului depun la fel. Ei invivi au dat,
and au fost confirmati, intre 30 vi 55 zloti. In administrarea
tainelor Magistratul nu se amesteca, dar impune vi cere amenzi.
Popa Nistor din Stupini a plata vi el trei ducati pentru
scrisori vi un taler pentru confirmare. Predecesorul ski, popa
Ion, a fost scos din slujba de due judele Samuil Herbert vi 1-a
pus in loc pe el, pe Nistor.
Popa Stoica din Tohan declara vi el intre altele ca tinda
bisericii de acolo fiind construita din lemn, ca sa o poata face
din piatra, au trebuit sä plateasca doi ducati judetului Herbert.
Popa Ion din Bran marturisevte ca a dat lui Martin Closius
20 fl. pentru scrisori, dar ca dupa doug luni a mai luat 20 fl.
dela popa Radu, pe care l-a pus preot tot acolo, ava ca acum
sunt doi.
Cei trei credinciovi din Bod spun si ei a parintii lor au
voit sa ridice in mijlocul satului, intre Romani, o cruce la care
sa se roage, dar nu li s'a dat voie.
Ceilalti trei credinciovi din Codlea, adauga ca nici in ci-
mitir sau in alt loc nu au voie Ali ridice vreo cruce §i nici
toad la biserica nu li se da voie sa-vi puna.
Parintele lonav din Feldioara, om in varsta de 68 de ani,
declara ca gdomnii, din Bravov pun preoti la biserici, dar inainte
cu 36 de ani, cand a fost instituit el preot, nu era ava, ci pro-
topopul cu autoritatea sa impartea parohiile.
Popa Bucur din Vlädeni a dat judelui Filstich un ducat vi
o mil vi numai astfel i s'a dat voie sa-vi ia in primire postul
de preot.
3

www.dacoromanica.ro
 34

CAntaretul dela Sf. Nicolae, ultimul martor, declarA cA a

auzit dela oameni de dincolo de Bran cA au voit sa-§i fad o
cruce in cimitir, dar au trebuit sA dea pArcAlabului Andrei patru
zloti ungure§ti i opt dinari, etc. etc. ').
Cum oricine i§i poate inchipui, ancheta aceasta nu fu pe
placul Sa0or, iar declaratiunile facute de martori, cu eat mai
putin. Astfel, faptul acesta, in loc sA lini§teasca spiritele, tura
numai uleiu pe focul §i de altcum destul de incins.
Mai increzAtori tot4 in viitor, la 6 lulie 1751 gBolgarsi-
ghienii de langA cetatea Bra§ovuluip se adreseazA comesului sA-
sesc Valtiter, rugindu-1 sA le sprijineascA cauza in guvern.
...a au venit acum de nou porAncg zic el dela Ingl[atul
Crgiescul Gubernium la Maghistratul de aid ca sg dea in grab rgspuns
la ponturile ceale de jalbg ale noastre §i ne-au chemat i pre not dom-
nul jude[ul [Martin] Clozius §1 ne-au zis §I noao ca sg facem rgspuns
la Ingl[atul §i Crgiescul Gubernium, pentru care noi alt rgspuns n'am
avut ce da, Mr' decgt am scris in limba letineascA pre larg aceale pon-
tumuri care le-am fost dat Mgrii Tale cgnd al fost aicea in limba rumg-
neascg §i Igngg aceale pontumnri am scris i memorilal la Ingl[atul
Gubernatul (sic I) ca sg se milostIveasca Maria Sa asupra noastrg, sg
nu ne lase intru atata obidg ...".

II roaga apoi ca ccu invAtatura povatuirii MA111 Tale sA se

poata da far' zAbavA inlauntru aceaste poncturi impreunA cu me-
moriialul ..., ca noi nici cu cheltuiala nici cu invAtaturA a sta im-
potriva Cinstitului Maghistrat nu putem ..., 2)
DupA trei luni apoi, la 16 Dec. 1751, Magistratul primi res-
criptul cesaro-regesc, trimis §i Bisericii in copie, in care ii ordona
1) Actele unei alte anchete le-am aflat intr'o bibliotecg particularg, dud
lucrarea aceasta era deja sub tipar. Ea s'a [inut in zilele de 4-22 Martie 1751,
tot In casa parohialg a protopopului Statie Grid, apoi in diferitele comune ale
districtului, iar intrebgrile erau aproape identice cu cele ale anchetei de mai sus.
Intre cei chestionati aflgm pe parohil dela Sf. Nicolae, ca §i pe cei patru
curatori ai bisericii : Argil k?) Radu, Petcu Inap, Toma Gheorghe i Chiru La-
zar. In VIM:lent s'a luat interogatoriu preo[llor Bucur, Stanciu, Ion §i Bucur cei
bAtrAn. In Codlea RomAnii nu aveau preot. In ZArne§ti au rgspuns la intrebgri
preo[ii : Vlad Chirca, Smadu, Vlad Brescu (?), Ion Chirca, Manna, Mihgilg
Baiul §i Stan al Birgului, in Tohan : Radu, Mihai §i Stoica, in RApov : Lupu
§i Stolca, in Turche : Stan i Petcu, iar in Satulung: Martin §i Radu.
In general, de astAdatä clue mai §tie pentru ce fasiunile sunt mai
indulgente pentru autoritg[i care, Irma, aproape in toate parohiile au primit ca-
cloud In bani pentru diferitele servicii* aduse comunitg[ilor bIserice§ti §i preo[ilor.
2) Stinghe : Documente ... I., pp. 220-221.

www.dacoromanica.ro
 35

sa se abtina de a scoate in mod arbitrar, din posturile lor, WI

vreun motiv gray, pe preoti, punand altii in locul lor. In astfel de
cazuri, si numai pentru motive grave, sa se consulte cu proto-
popul §i numai dupa aceea sä ia masurile necesare, cautand
ca ele sa fie cat mai avantajoase pentru popor.
*

Cu Magistratul sasesc insä greu se putea intelege oricine

apartinea altei natiuni, iar Romanii din Schei si mai putin. In
zadar dadeau cei de sus ordine peste ordine, cad Sa§ii tot ce
stiau ei faceau. A§a se obi§nuisera de sute de ani, i nu se pu-
teau desobi§nui cu una cu doug.
De aceea protopopul Statie se gandi sä ia din nou drumul
Sibiului, cad §tia el bine ca una este sa-ti a§terni necazurile pe
hartie, §i alta e and esti de fata §i le spui asa cum te sfatue§te
sufletul indurerat si razvratit. Ce e mai mult, cand in anul 1751
guvernul ceruse, prin Magistrat, ca Romanii Ali trimità la tim-
pul sau delegati, care, impreuna cu cei trimi§i de Magistrat, sa
stea fata in fata, incercandu-se astfel o impacare a lucrurilor,
Biserica nu trimisese pe nimeni la Sibiu.
In ziva de Anul-Nou 1752, comunitatea ii (Wu deci proto-
popului Statie o plenipotenta cm langa ceale multe osteneale ce
s'au nevoit cu Sfänta Biseareca §i cu ora§ul, sa mai faca §i
aceasta osteneala pentru toata obstea, lepadandu-se in tot chipul
pentru oarecare neputinta trupeasca, insa vazänd rugaciunile §i
trebuintele de ob§te s'au indemnat a plini rugaciunea noastra,
pentru care noi, ca unui plenipotential al nostru, iara§i ne rugam
ca sä sileasca din cat il va intari Dumnezau spre folosul de
obste ...,
li (Mull apoi ca insotitori doi negustori frunta§i, pe Leca
Rauf §i pe Dumitru Peligrad, legandu-se ca toata cheltuiala, fie
cu avocati, fie cu plocoane, sä o plateasca ob§tea «si oricum va
fi voia lui Dumnezau sa se ispraveasca, au inteun feal, au in-
tr'altul, sä avem a le tinea toate in sama, ').
Plenipotenta fu semnata de preotii care ramaneau acasä :
Radu Tempea, Bori§ Nicolaevici si cel mai tank dintre ei, Di-
mitrie Duma, precum si de opt jurati.
Delegatii vor fi plecat la Sibiu, probabil dupa ziva Sfantu-

1) Id. Ibid., pp. 222-223.

www.dacoromanica.ro
 36

lui loan, de unde la 19 lanuarie Statie scrie lui Radu Tempea la

Brasov, sA piece imediat in satele din Tara BArsei si anume la Tur-
ches, Satulung, TArlungeni, Risnov, Tohan si ZArnesti, de unde
sA cear5 preotilor singheliile si sä i le trimitA panA la 26-27 la-
nuarie la Sibiu. Guvernatorul d5duse ordin sA i se scrie lui Sta-
tie la Brasov sA aducA cu sine aceste ccArti de norieD, ca gsl
vazA CrAiasca Gubernie iscAliturile si pecetile acealor ce s'au dat ...P
S'a mirat insA mult cand a auzit cA la Brasov nu primiserA or-
dinul trimis prin postA si atunci guvernatorul ordonA sä se tri-
mita' imediat un cAlAras dupA singhelii, om prin care trimetea si
el, Statie, scrisoarea sa. Preotii mai spune el in scrisoare
WA de nicio sfiialà sau frica sA dea [singhelille] ... cA cei ce
au norie, nu se vor supgra de nimic, cA asa iaste poránca Area-
milostivei Craiesii noastre. lar de s'ar indoi vreunul din preoti
sA nu le dea, sA le spuneti, chiar de-i va ajunge vreo gloabä sau
lipsire de norie, sa nu zicA cA n'au stiut, a de acum inainte cu
mila lui DumnezAu altä rAnduialA se va aseza ...)
Le mai comunicA apoi cA a stat de vorbA cu comesul, cu
guvernatorul si cu cdirectorul tArii, care s'au fagaduit intru toate
a ne fi intru ajutor ... si precum priceapem si inteleagem de[la]
cei mai mari, simtim cá tot lucrul nostru cu mila lui Dumnezau
vine spre dreapta ; numai acuma iaste vreamea a sili in tot chi-
pul, cA de vom piarde aceasta vreame, in veaci nu o vom mai
afla ...D1).
Nu stim care a fost rezultatul acestei prezentAri a singhe-
Iiilor, dar credem ca mare isprava nu s'a fAcut nici atuncidoar
c5 preotii din sate, care au avut singhelii, au rAmas in parohiile
lor. Dovada este cA Inca in luna Martie 1752 cheienii trimit gu-
vernului un nou memoriu cuprinzAnd necazurile lor si in care,
de astAdatA aratà mai mult greutatile ce au de suferit negustorii.
Astfel la punctul al patrulea ei se plâng ca nu le e slobod a
cumpAra flos 9) in tinutul Barsei, caci li-I ia birAul. Tot asa nu
pot cumpAra nici panzA 'Ana la noao ceasuri in vreamea sap-
tamanii targ-slobodului si vreamea aceaia iaste slobodA cetatea-
nilor, ca sA cumpere cetAteanii intAius..
Dela oile lor, care evara si toamna in Tara RumAneascA in
munti imbl5, numai tot santem siliti dela doao oi cinci bani, dela
trei sate o gAleatA de branza, doi casi, doao steanduri de lapte
1) Id. ibld , pp. 224-226.
2) Dela germ. Flachs = in, prin coruptie.

www.dacoromanica.ro
 37

gros i doi miei Maghistratului [A] platim si af ail din aceasta,

caci in vreamea tunsului oile noastre in pamantul Brasovului trei
zile pasc, dela tot cardul un miel sau un florint nemtesc ne iau
in silb.
Altä durere a lor era ca (veniturile care se fac in dealurile
noastre, pentru care lui Vocla dam zeciuiala imparateasca, nu
santem slobozi sa [le] aducem la casele noastre. ci sa le vindem
cetateanilor si pa urma dela casele lor cu cofa ne silim a
cumpara
Tot asa erau opriti a cumpara (pentru treaba noastrap ra-
chiu dela sate, sau din Tara Rumaneasca, (nici sa tinem pe sama
noastra, nici sä facem olavina sau braga, sau mied, sau cu
vadra din locuri straine sa cumparam Ce gaseaste, ia cetatea,
cu pedeapsa stiutä. Sau yin din Ardeal la nunte, sau pe sama
caselor noastre, nicicum nu ne sloboth.
(Cand aducem peste proaspat mai spun ei din Tara
Rumäneasca, pentru povara unui cal, care atarna doao magi, bi-
raul cetatii ia un peste care face 50 de craitari ...2
Celelalte vami erau tot atat de grele, pe cat de numeroase.
Afara de aceasta, (sant siliti ai nostri de duc cu spinarea
leamne in poarta [a cetatii], macar ca poarta iaste indestulatd de
leamne, pentruca dela tot carul incarcat cu leamne, patru stucuri
de leamne se ia dela poarta varria ...D 1)

Incepand cu anul 1754, Romanilor din Schei li se face o

nedreptate mai mult. E vorba de frumoasa (Poiana> a Braso-
vului, ce se intinde, la o ora departare spre Vest de $chei, la
poalele muntelui Postovarul (Cristianul-Mare) i coboara pana
spre comuna Cristian.
Sasii Ii pusesera de gand sa se foloseasca i aici de munca
si de avutul Romanilor. De aceea cei din urma se prang amar-
nic, protestand, ani de zile in sir, contra acestei noi nedreptatiri.
(Avern zic ei dela mosi dela stramosi, curatite cu
toporul, locuri de fanate [in Poianal i aceaste locuri Inca si
dad moare vreunul din noi, nu raman la fiii acealuia, ci le ia
fanogiul cetatii i, au le vinde, au le cla la Sasi, i Inca si taxa

1) Stinghe : Op. cll., pp. 141-143.

www.dacoromanica.ro
 38

de pa dansele, care au fost mai nainte de un loc 10 craitari,

acum o au suit la 50 de cräitarip.
In altA jalbA cAtre guvern, ei se plang: c ... Din vreame bA-
traria si nepomenitA am avut fanatile noastre ad la poiana, care
fanatii din tufe si pAdure intreagA prin sudorile noastre s'au cu-
rata, si asa pan' in ziva de azi plAtindu-ne dajdea imparateasca,
le-am biruit cu bunA pace'. Magistratul insA li le-a luat in mod
volnic. Ei aratA cA au in Schei mai mult de o mie de capete de vite
si n'au un de sA le ducA la pAsune, astfel cl vor fi lipsiti vi de
laptele cu care sA-si hrAneascA copiii, ca si de putinul castig ce-I
aveau cu carausia.
eCu ochii plini de lacrAmi isi incheie ei protestul
stArn incremeniti la ce am ajuns ... Si au ne va ingAdui [Magis-
tratul] mosiile noastre ceale pArintesti cu pace sA le biruim, au
ne va da slobozenie ca sd ne dobdndim mdngdiarea noastrd
infralte fdri, precum tocmai Impotrivitorii no#ri pohtesc, did cd
noi jeleri') sau Nobagi cetd (II a fi nu putem. nici nu vom fi,
tocma de ne-am pdrdsi c4ile i mo,siile noastre ...9.
AltAdatA ei se jeluesc cA ide strAmoseasca noastra movie
a poienii cu strAmbul ne-au lipsit, si dintr'aceasta, cAtA pagubl
ne curge noao, si ce primejdii ne mai intampina .. !,
In alte memorii zadarnice mai amintesc ca : c ... Ne-au lip-
sit de locurile noastre ceale de fan de uric a) din poirmA ... pe
care oamenii nostri din tufe cu topoarAle lorusi le-au fost cu-
t-AO si din vreame nepovestitA in pace le-au biruit ...D
VAzand insA cA Magistratul nici nu vrea sA vtie de atatea
memorii si proteste, ei scriu desnadAjduiti : g ... SA ne intoarceti
farm* noastre din poianA indArAt, sau de unde nu, sA ne rAs-
pundeti in scris desavarsit isprava, ca asa, pan' nu vine vreamea
coasei, sa ne putem treaba noastrA sAvArsi, si sA nu ne pagubim
in fanatiile noastre ...D
Sasii insä rAmâneau surzi la toate ordinele de sus, pretex-
Valid cA dreptul este de partea lor.
In schimb, la 15 Martie 1756 li se dAdu Românilor de
sigur, nu de voie bunA, dreptul ca 12 croitori din Schei sl
poatA confectiona chaine valahey 4).
1) Sau inquilini, care lucrau o zi sau douä pe saptArnânä domnului
de pamânt".
2) Sublinierea noastrA.
3) De veci (din ung, bra).
4) Mai pe larg in documentele din Arhiva Municipiului, apoi In : Ion
Co Ian, Contribuliunt la cunoa0erea lehlurilor braouene. Brasov, 1944 §i la
Stivghe : Documente... V., p. 172.

www.dacoromanica.ro
 39

IncepAnd din anul 1742, dacA nu chiar mai inainte, cat mai
trAia incA protopopul Radu Tempea IL, toate memoriile si pro-
testele erau redactate de protopopul Statie Grid care, pe IAngA
cA era corn impodobit cu stiinte si cu mare inte1epciune,1), mai
era si om de o energie rarl, neinfricat si indrAsnet.
Cu toate cA era bolnav incA din anul 1751, el nu s'a dat
indArAt dela nicio muncA, dela nicio cAlAtorie, oricAt de ane-
voioasA si lungA ar fi fost, stiind cA datoria sa era sA poarte
lupta cAt timp mai era pe picioare, obtinAnd cat mai multe drep-
turi pentru neamul necAjit din care fAcea si el parte.
Astfel, in 1758, Februarie 17, il vedem semnAnd cel dintAi
(Catastiful pentru banii ce se strAng dela negustori la cutia po-
vArilorD, in a cArui introducere se spune : cNoi preotii impreunA
cu negustorii carii ne aflAm intr'aceastA vreame lAcuitori in Bol-
gariia Brasovului, i mai jos ne vom iscAli, socotit-am si am
fAcut din bunA vointa noastrA aceastA rAnduial5, ca sA se tie si
sA se pAzascA intr'acesta chip : AdecA fiestecare negustor, din
cAt i-au rAnduit DumnezAu a face negustorie cu marfA de aici,
sau dintr'alte tAri a aduce aici, sau a scoate de aici, ori cu caru,
ori cu cai marfA de purtare, sau marfA de mAncare, sau de Wu-
turA, ca fiestecine sA dea la cutia de obste: de caru cu povarA
potori 9) 5., iarA de calu de povarA un pol 8) potor. Si de cAtA
povarA va infra aici din alte tAri, sau va iesi de aici cu carA sau
cu cai, dupA cum aratA mai sus, de toate sA aibA acea dare a
da fArA de nicio contrare, ca si Milostivul DumnezAu sl-i dea
insutit.
cSi pentru aceasta am fAcut aceastA orAnduialA, ca dintru
aceaia ce ar da DumnezAu, sA fie pentru osebitele trebi a Sfintei
Biseareci, si a orasului. PentrucA in vreamile de mai nainte se
luoa de cheltuieli ca aceastea dela SfAnta BisearicA, si pentru
aceaia am socotit cA n'ar fi drept. Drept aceaia darA socotind
spre aceasta, am fAcut cu totii invoke dupA cum aratA mai sus ...11
AsadarA, un fel de creuniune, sau csocietate, a negusto-
rilor pentru infrumusetarea bisericii si in acelasi timp un fond,
din care sA se ia cat trebuia pentru continuarea luptei cu Sasii,
ca si pentru alte nevoi ale obstei ! $i aceasta, in anul 1758 !
1) Stinghe: Documente... I., p. 332, (in Adaus: Hronalogia lul DI-
mItrie Cepescu, a. 1842).
2) Jumätate de gr4p ----- 1 i 1/2 creilari.
3) Jutnatate.

www.dacoromanica.ro
 40

Dar societatea avea si un fel de membri onorari si altii

fondatori, caci iata ce se spune mai departe : c1ara noi negustorii,
cei ce purtam ceara la Venetia, si cei ce aducem marfa cu carale
din tam nemtasca, am voit ca sA dam la acea cutie de car po-
tori 10., fiindcA iaste marfa mai scumpa. Asijderea si noi oiarii,
sa dam de om potori 5. inteun an. lara noi macelarii, din cAti
boi vom !Ala, sa dam de bou potor 1. si de un ramator bani 2.
si pentru 10. oi iar bani 2. si pentru 50. de miei potori 1. Asis-
derea pe unde se vor face veselii, praznice, pomeane, sau alte
adunari, Inca sA imble culla, si cine se va indura, sA ajute.
cPentru aceasta noi cu totii intarim scrisoarea aceasta cu
iscaliturile noastre, ca vAzand in urrna fill si neamul nostru, sau
oricarii vor fi lacuitori aici, sA se indeamne a pazi aceasta ran-
duiala WA pricire. lar oricarii ar trece cu vedearea si n'ar baga
in samA aceastA buna asczare, aceala sa fie lipsit de darurile
Sfintei Bisearici, si de toata adunarea frAtascas.
Pe langa Grid, care semneaza : cProtop[op] Preot Eustathie
Vasilievici, si pe langa preotii Boris Nicolae si Dimitrie Duma,
actul este semnat incA de 42 fruntasi si negustori.
La pag. 76 a cInventarului de sculele Bisearecii ...D (No.
V11/1) mai aflam notat la data 1758. Mai 10 : SA se stie banii
de pa povAri ce s'au gasit la cutie fl.... [loc gob]. SA se stie
unde ce s'au cheltuit din banii aceastia and au mers Capitanu
Die cu jup[anul] Gavrila la Mures-Vasarhei au cheltuit fl. 36.
elar cand au mers jup. Chirul cu CApitanul Ilie la Bucu-
resti, au luoat fl. 40. 80.
clar s'au mai luoat pentru yin care 1-au trimis la Sibii la
Zamler ; cu toata cheltuiala pan' la Sibii, s'au fAcut fl. 20. 60.
4761. lulfieJ 1. SA se stie cA s'au desfacut bitcAnul opstiei
de povAri si s'au aflat fl. 22.12.
gAcesti bani s'au cheltuit in treaba Vladicieip.
Cat timp a durat aceastA societate, si care au fost roadele
ei, nu stim, dar din cele ce urmeazA putem sa le presupunem,
caci pe fila lipita de scoarta a doua a registrului mai aflAm incA
scrise urmatoarele :
DBrapv, 1781, Dech. 15-go.
LegAtura cea in dos scrisA pentru pricina cutiei povarilor spre
trebile si folosul orasului fAcuta, dupa cum in dos mai pre larg arata,
astazi cetindu-o si aflandu-o a fi direaptA, noi cei mai jos iscAliti

www.dacoromanica.ro
 41

a o plzi nevatamata §i a o implini intru tot WA de sadeare §i

de§chilinirea fieOecaruia ne legamp.
Semnati sunt : protopopul, care acum era $tefan Ina§u, trei
preoti, apoi Dimitrie Eustatievici i patrusprezece negustori.
Dar Inca la 6 lulie 1763 episcopul Novacovici scrisese preo-
tilor §i ob§tei : g ... Foarte tare ne miram §i ne ciudim cum a§a
prost in socoteala trebii aceaia, adeca a cutiei märfurilor neguta-
tore0 ati umblat, fiind Smerenia Noastra de bogate ori la iubi-
rile voastre de Hristos,. §i niciodata nu ati dat inaintea noastra,
insä de ne-ati fi in§tiintat pre noi intru aflarea noastra la voi,
mai cu cale i mai leasne am fi putut treaba cutiei mai sus nu-
mite a intari §i mana de ajutori la folosul ob§tii a va da ...D. In
credinta ca pe viitor il vor incuno0iinta i pe el de ceea ce pun
la cale, Novacovici continua : g ... Nu impiedecam cutia aceaia,
ce blagoslovim, ca sä fie dupa cum ati avut legatura §i invoire DI)
Dupa douazeci §i unu de ani, la 14 lulie 1784, s'au intrunit
din nou gnoi negutatorii carii negutatorim intr'alte tari, atata in
tara In[altatului] Imparatului nostru, cat §i in tam rumaneasca,
moldoveneasca §i turceasca, fiindca Inca din anul 1763 ne-am
fost legat inaintea raposatului Preaosfintitului Parintelui Episco-
pului Dionisie, intarind foarte cu greu blestem [pe cell care va
trece cu vedearea §i nu va pune lucrul aceasta in cale ca sa
imble cutia dela ora pentru tot feliul de greutati ce ar avea
ora§ul nostru in partea negutatoriii noastre, sa fim datori a da
la cutie de to:WA povara ce am scoate oriunde, sa punem de
povara bani 30., de bute de yin 30 i sa se tile dupa in§tructia
cea veachie cu iscaliturile noastre ...P
Ei intaresc apoi aceasta legatura cu semnAturile lor, guna
ca sa nu intram sub blestem, alta ca sa se foloseasca ora§ul la
greutatile care voar curge de acum incoloP §i-§i orânduesc patru
epitropi in acest scop : loan Ivanovici, Sandru Hagi Sandru,
Teodor Ivan §i Leca Raub gca sä ail:A a lua bani §i a-§i da sama
inaintea obOii de toate datele §i luateleP.
Intre cei care semneaza, vedem de astadata §i pe Ion Lebu
gstarosteP.
La 1 lunie 1786 se spune insa ca gaceasta buna randuiala
s'au urmat 'Ana la o vreame, iar dela o vreame incoace impie-
decandu-se de oarecarii din noi, s'au facut parasirep. Se hota-
rase deci sa o puna din nou gin randuiala, §i ce bani se voar
1) Stinghe: Documente ... 1., p. 247.

www.dacoromanica.ro
 42

aduna, sd fie pentru cheltuiala noastrd a obstii negutAtorilor, iar

nu la alte treburi aparte,, punAnd si cinci epitropi.
AceastA noud legAturd este semnatd de 40 negustori, iar in
1796 o mai semneazd 'Inca patru ').
La 8 Martie 1797 negustorii se intrunesc din nou, isi aleg
patru epitropi si hotArdsc : g .. .lar care s'ar pune in pricinA si
nu va da [la cutie], va fi lepddat dintru obstea negustoreascd ;
nici noi nu vom intra in casa acealuia, iar nici pe unul ca aceala
nu-1 vom priimi in casele noastre, ci va fi ca un lepddat ...2
Se vede insd cd nici acum lucrurile nu mergeau cum ar fi
dorit ei si, la 8 Sept. 1797, cer invoirea obstei ca cutia lor sd se
contopeascA cu cutia pentru greutAtile orasului. La aceastd ofertd
primesc rdspunsul : cln pricina adundrii noastre impreund cu
D-voastrd, ardtAm ceale urmAtoare : La aceasta sAntem conteti (?)
si priirnim dupa legAtura ce avem intre noi a fi si D-voastrd.
lard cdt cd pentru ca sd se hotdrascd pentru domnul Trencin 2)
si sA se Vie, simbria de oriunde sd se scoatd, iard poftim, insA
noi fancied cutia sd se intAreascd, ca sd se inmultascd strAnge-
rea a se face casd (?) (cu adevdrat bine), iard noi aceasta poftim
fiindcA stim cd orasu 3) are incd o casd a fAchilor, poftim ca sd
vedem socoteala ce se afld, ca dela imbinarea noastrd sd stim
sd urmdm si la aceaia cu ddrile ...,
Ce s'a mai facut dupA aceea cu aceasta cutie ca povdrilor*,
nu stim. Din registrul amintit vedem insd cd in anul 1797 se
adunaserd 95.68 fl., din care s'au dat : la glAvitile 4) (?) din Groa-
yeti 3.48, de pomand 2., zeciuiald 9. florini). In 1815 s'au
strAns 680.31 fl. si s'au cheituit 536.29.
In tot cazul, aceastA frumoasd initiativa avea sd dea, in cu-
rand, si alte roade.
In anul 1756 protopopul Statie incearcd un fel de organi-
zare a Scheienilor in cadrele orasului sAsesc. Groaznicul flagel
al ciumii bAntuind atunci din nou regiunea, el prezentd Magistra-
tului un raport scris, arAtAnd cum impreund cu bdtrAnii co-
munitatii sale bisericesti a angajat 20 de puscasi pentru cloud
sAptdmAni, plAtindu-le Cate 1 Rfl. pe sAptAmAnd, ca sd facd de

1) Paginile 8-9 din Catastiful pentru banii ce se strung dela neguta-

tori la cutia povarilor".
2) Procuratorul, avocatul obOei.
3) 8cheiu1.
4) Battelle.

www.dacoromanica.ro
 43

paza in pAduri contra talharilor. Pe alti 12 i-a angajat cu cate

50 denari saptämanal pentru ca, impreunä cu soldatii, sa fie in-
continuu de pazA la casele inchise pentru ciuma in Schei, iar 8
paznici de noapte cu 50 denari, care sa patruleze dela orele 9
seara pana dimineata. Vremurile fiind grele, Magistratul s'a in-
voit, a dispus insa ca paznicii sa-§i primeasca plata jumatate in
bani gata i jumAtate in alimente '). .
Indata ce insa pericolul trecu, Magistratul se grabi sA-i tri-
mita protopopului ordinul guvernial prin care se interzicea strict
oricArui Roman A se adreseze mitropolitului din Carlovit, sau
oricArui arhiereu din earl de granitele principatului, in mice
chestiune .2).
Dupa alti doi ani la 1 Sept. 1748, inceputul anului bi-
sericesc protopopul Statie avu fericita inspiratie de a incepe
sA noteze in chip sistematic na§terile i botezurile din parohie,
ca §i cununiile §i decesurile, punand astfel baza matriculelor care
in celelalte parohii romane0 din Transilvania luara fiinta abia
dupa aproape douà decenii, la ordin mai inalt.
Cu toate a in primii ani nu sunt complete, aceste ma-
tricule formeaza astazi un pretios izvor atat pentru istorici, cat
§i pentru filologi.
In matricula botezatilor, pe o filA goala dela inceput, pro-
topopul loan Petric scrie la 29 Sept. 1894 0' eacest protocol
este decopiat dupA alte 3. protocoale originales., ca §i un pro-
tocol al casatoritilor i trei ale mortilor. cCelelalte protocoale
originale dela anul 1758 !Ana la 1793 mai spune el lip-
sesc, asemenea i dela 1800 din 6 luliu !Ana la 1812 in 1 Febr.,
numai acest protocol aflandu-se decopiat, se prive§te de origi-
nal !Ana se vor afla cele pierdute...,
Pe o altä fila alba, Barbu sin Barbu Cepescu scrie la 12/24
Aprilie 1825 ca cacest protocol au fost pierdut in patru ani de
zile, ba putem sA-i zicem ca furat [intercalat, cu alt scris, de-a-
supra :] porc de caineb. L-a adus apoi cineva i 1-a lasat la up
bisericii. Roaga deci, atat el, cat §i cei trei curatori semnati ala-
turea, ca preotii §i curatorii sA poarte in viitor mai multA grijä
acestor fel de cducomenturip.
La pagina 1. sunt notate cateva cazuri de moarte silnicA
1) Sedinta Magistratului din 20 Mai 1756 (Arhiva Munlcipiului, IV, C. 5).
2) Sedinta Magistratului din 9 Octomvrie 1756, punct 1 (Arhiva Muni-
cipiului, IV, C. 5),

www.dacoromanica.ro
 44

din anii 1762-1763, Romani etaiati cu sabia,, altii sugrumati si

altii spanzurati, ca i doi Tigani, apoi urmeaza botezatii.
(Din cauza materialului prea bogat al acestui velum, ne
multumim sA putem da la anexe cativa ani din aceastA matri-
cula, ca si din celelalte doua. Alta parte vom da-o in volumul
al treilea).
Nicolae lorga spune CA in anul 1743 PArintele Static ii
dusese baiatul la scoalA inalta in Rusia, la Moscova '). E vorba
de Dimitrie Eustatievici, profesor de gramatica la scoala din
Schei, secretar al episcopului Dionisie Novacovici, director al
celei dintai scoale cnormale, de invatatori i autorul celei dintai
gramatici rornanesti, despre care vom mai vorbi la timpul sau.
Statie mai avea insA si patru fete, bine märitate, tot dupA
oameni bogati i cu vazA : cea mai mare, llina, cu fruntasul ne-
gustor Radu CatanA ; a doua, Anastasia, cu Zamfir Marcu, alt
negustor de searnA ; a treia, Paraschiva, era vAduva lui Stan Mun-
tean, tot negustor ; a patra, Maria, vAcluva lui jupan Gheorghe
al lui Vasile Giurgiuveanu 2). In anul casatoriei lor, 1757, ei cIA-
ruisera frumoasa icoana de pe peretele dinspre rasarit al altarului
bisericii, in care de 36 de ani slujea cu vrednicie parintele lor.
Detinand prima demnitate in Biserica, om cu bung stare
materiala, mandru de copiii sal, Statie avea relatii numeroase si
importante in tara, intre ai si ca i intre straini, afara de Sasi.
Deasemenea i in tari straine. Eustatie Vasilievici Grid putea
spune ca e un om multumit si fericit. Cerul a voit totusi sa-i
mai acorde o bucurie acestui harnic i priceput pastor, dupa
care insA avea &A vie amarul si suferinta.
*

Scaunul vladicesc al Transilvaniei ortodoxe, vaduvit timp

dc sasezeci si mai bine de ani in urma trecerii unei pArti a
Romanilor la Unire si in urma nenumäratelor sicane i nedrep-
tati provocate de Curtea din Viena, fu in sfarsit din nou ocupat.
Romanii se legasera cu groaznice jurAminte i afurisanii cA-si vor
pastra nestirbità legea stramoseasca, dupA ce suferisera mai mult
1) Dragomir zice cä In Chiev (Op. cit., pag. 126), iar loseph Teutsch
(Quellen... IV. p. 456) tie cA la 18 lulie 1755 Dimitrie se intorcea din Ger-
mania, undeli Muse studiile la Halle.In IsIoria coo le lor . . . (p. 16 a-17 a),
A. BArseanu publica douA certificate ale lui Dimitrie Euslothiade, dela rectorul
i prefectul Academiei din Chiev, din 10 §i 23 Aprilie 1753.
2) Arhiva istoricA a Municipiului Brapv, acte necatalogate.

www.dacoromanica.ro
 45

de o jumAtate de secol toate asupririle, umilirile, chinurile i pe-

depsele de inchisoare grea i chiar moartea. VázAnd c5 nu e
chip sä-i sileascA la imbrAtiarea unei credinte strAine de sufle-
tul lor li se dAdu in cele din urmA un arhipAstor propriu,
care fu episcopul de Buda, Dionisie Novacovici.
Nu trebue apoi sä uitAm cA Inca in anul 1760Curtea
dAduse ordin ca Rom Anil sá nu mai fie atAta hartuiti pentru cre-
dinta lor. DovadA este actul guvernial din 7 lanuarie 1761 ') in
care se spune cl Inca la 20 Oct. 1760 Maria Terezia dispunea
ca, pAnA cAnd plAngerile RomAnilor nu vor fi anchetate de o co-
misie impartiala, orice violente contra lor sä inceteze, ca nu cumva
acest popor naiv (cegyugyii,), dedAndu-se la mai mari indrasneli,
sA turbure lini§tea tarii. DacA s'ar observa mai spune ordinul
cl preolii sau altii ar lucra contrar ordinelor, autoritatile sA se
facA cA nu observA, iar cei arestati pentru turburarea Unirii, sA
fie liberati.
La rezistenta lor au contribuit insä mult §i indemnurile §i
incurajArile continue ale fratilor de peste munti, care tot timpul
vegheau ca Unirea sa nu faca ravagii §i mai mari.
Importantä este in aceastA privintA cPastorala din RAmnic
trimisl RomAnilor ortodo4 din Ardeal in anul persecutärii reli-
gioase din 1761, 2) de cAtre episcopul Grigorie Socoteanu.
(Bunii mei cre§tini, i adevArati fii ai Sfintei Biserici a rA-
sAritului ! Vecini Ardeleni ! incepe pastorala, arAtAnd apoi ca
eintre cei indemnati de diavolul de a strica Biserica lui Hristos §i
a inneca pe oameni i a le pierde sufletele,, trebue numArat intAiu
Atanasie, apoi VlAdica loan Patochie (sic !), iar ca al treilea (VIA-
dica Aaron, urmAnd intru toate vlAdicAi Satanasie i lui Potopitu... 7
Acesta din urmA a tipArit carti pline de neadevAr §i gogleze)
§i ea supArat pe cralasa &A trimitA osta§i cu arme, sA taie pe
creOini §i sa le spargA bisericile ...,
cCi, bunii mei creOini continuA episcopul orice rAu,
orice dosadA, orice scArbA, orice inchisoare ati pAtimi, stall in
dreapta credinta pAnA la vArsarea sAngelui ... lar care nu vA yeti
fi unit pAn'acum, vA invAtam §i ne rugArn lui Hristos sA nu vA
abateti la rAzvrAtiri §i la nebunii mincinoase, cA Papa §i Dumne-
zAul lor, intru carele cred ei ca §i noi in Hristos, au cAlcat pra-
1) Arhiva istoricA a Municipiului Brasov, No. 18/1761. Vezi anexa 1.
2) Telegraful Romón, anul 46, No. 32, din 19 31 Martie 1898. Din ma-
nuscrisele rAmäse dela logofátul Matei Voileanu.
3) Minciuni nesfruntate.

www.dacoromanica.ro
 46

vila §i au stricat hotarale Sfintelor Soboare §i a facut el lege

cum i-a placut ...3
Acum insa aveau §i ei un pastor §i primejdia mai scazuse.
Rugaciunile lor smerite catre Tata! Indurarilor, suferintele
de tot felul ce le indurasera atata timp ca §i repetitele lor ce-
reri §i proteste, nu fusesera deci zadarnice. E adevärat ci cei
de sus ar fi putut conferi aceasta inalta demnitate bisericeasca
unui Roman, §i nu unui .Sarb, unui om energic §i nu unei pa-
pu§i, in primul rand lui Statie Grid. Curtea i§i avea insa, ca tot-
deauna, rezervele sale. Dar, in sfar§it, necajitii Romani ardeleni
aveau §i ei episcop, (de§i numai administrator).
Noul demnitar al necajitului popor romanesc din Transil-
vania fu instalat la 4 Sept. 1761 3) in Bra§ov, care fu decretat
ora§ de re§edinta al episcopului §i anume in biserica Sf. Ni-
colae. Cu aceat prilej, ea fu declarata ccatedrala episcopeascb
(bischofflicher oder Catedral-Sitzp)2).
Cu aceasta ocazie spune cronicarul sas G. Michael Her-
mann 3) toata garnizoana din Bra§ov facu §palir dela biserica
!Ana departe in jos. Printre §irurile soldatilor, generalul Nicolae
Adolf baron de Buccow, noul comandant al fortelor militare
din Transilvania, man de fier a reginei-imparatese Maria
Terezia, devenit ccelebrup prin distrugerea cu tunurile a biseri-
cutelor §i manastirilor stramo§e§ti insotit de membrii comi-
siei aulice, trecu pang la up bisericii, unde fu primit de Nova-
covici §i de tot clerul, imbracat in oclajdii, §i apoi, alaturi de
episcop, infra in biserica. Dionisie se a§eza in strana vladiceasca,
iar generalul, inteun discurs in limba Wing, facu cunoscuta nu-
mirea noului ierarh §i in numele Majestatii Sale il instala, ordo-
nand comunitätii biserice§ti sal recunoasca §i sa-1 cinsteasca ca
pe un arhiereu. Novacovici raspunse, tot latine§te, multumind
pentru demnitatea conferita §i pentru libertatea religioasa acor-
data pastori(ilor sal El primi apoi omagiul clerului, caruia-i ciao:1u
binecuvantarea arhiereasca. Dupa ce aceasta ceremonie se ter-
mina, se dadu un banchet inteo gradina din apropiere, la care
luara parte peste §asezeci de persoane : membrii Magistratului,

1) 0 insemnare de pe cronica in manuscris a lui Radu Tempea II (Isto-

Ha Beseareeel $cheallor...) spune: .1761. A[vgust st. v.]. S'au fäcut
instalatia Vlädichii Dionisie.
2) Vezi anexa II.
3) Das Atte und Neue Kronstadt, I. p. 255.

www.dacoromanica.ro
 47

reprezentantii Bisericilor catolice i evanghelice 3), precum si

corpul ofiteresc.
Cronicarul roman descrie si el numirea si instalarea noului
pastor, sub titlul : einstiintare de and au venit vladica Dionisie
Novacovici la Brasov si care vladica neunit au fost dupa aceaia
la tara Ardealului. La anul 1761 fiind turburatA tam Ardealului
pentru unire i avand oaste Casa Austrii cu Praisul 2), socotesc
ca s'au temut sA nu [se] fad vreo ribilie inteaceastA tara §i
asa au trimis dela Curte sA fie vladica neunit. $i asa au trimis
pe vladica dela Buda, Dionisie Novacovici, sA fie vladica la
aceasta tara a Ardealului i s'au fAcut instelatiia aicea la
bisearica Brasovului, fiind i ghingrar Buccov comandir si alti
domni si tot Maghistratul de aicia. Osebit de acesti domni
au fost multi protopopi i popi dela aceastA tarap 3).
SA' nu uitam insA rolul important pe care Grid I-a avut la
aceasta instalare, mai bine zis inainte de instalare. Inteadevar, cu
acel prilej el el-a jurat in mijlocul bisearicii pre vlAdica Novaco-
vici precum credinta cea pravoslavnicA a mArturisirii rasAritului
dupA leagea greceasca neunitA cu a Romei o voiu pazi aici
in Transilvania si cu cat imi va fi putinta cea mai de pre
wing, o voiu a/Ara i niciodatA nu mA voiu lepAda de dAnsa.
Asijderea si pre norodul cel incredintat mie, 11 voiu invAta §i ii
voiu intAri intru aceai4, §i precum graiesc aceasta, cu adevar
asa sA-mi ajute mie Dumnezaul mieu i sa ma judece la infri-
cosata Sa judecata 4).
Acest jurAmant, datat 23 August 1761, a fost depus de episcop
la insistenta lui Statie si a obstei intregi, care se temeau ca nu cumva
Curtea din Viena sa le fi tHmis un ierarh influentat de unatie.
Actul fu semnat de Dionisie : eSmirenai ep[i]sc[o]pi BAdim-
schi i Muhacicopolschi i printipata Transilvanii2 5) si intarit cu
pecetea lui 6).

1) A. Bunea, In : Episcopil Petra Paul Aron si Dionisie Nouacoolcl,

p. 230, spune reformate".
2) Plzboiul de sapte ani (1756-1763) purtat de Maria Terezia cu Fri-
cleric cel Mare al Prusiei.
3) N. N. Statie : Instlinfdri . .. pp. 28-29, Destep(area, an. II, (1906)
No. 6. Insemndri de cronicd ale clericilor din $cheil Brasouului, p. 83.
4) Stinghe: Documente ... I., pp. 231-232.
5) Smeritul episcop al Budei, Mahaciului i Transilvaniei,
6) In$Iiinffirt... pp. 29-30. Conf. Hermann : Op. cit. pp. 252-254.
Interesant este ca nu s'a gasit In Brasov si In Tara Barsei deca un singur
unit, *i 1 acesta strain 1).Dr. N. Pop : SchII& din istoria Bragovului cu spe-

www.dacoromanica.ro
 48

eDupA ce s'au a§ezat acest vladica la aceastl tarkspune

apoi cronicarul romanfacand vizitatie [canonical la care sate
au fost trebuinta, au preotit preoti §i la toate bisearicile care au
fost neunite au dat antimise, §i a§a au straits o surna mare de
bani. Dupa aceasta s'au facut lini0e in toata tara, caci care au
fost uniti, au ramas uniti §i care au fost neuniti, au ramas ne-
uniti. $i asa s'au scris in toatá tam cate bisearici §i popi i cata
suma de familii s'au aflat la neuniti : bisearici. preoti §i familii.
Dupä aceaia porincind Vlaclica Dionisie ca sä [se] scrie ate su-
flete de oameni s'au aflat aici la Bra§ov §i in toatA Tara BArsei :
bArbati, femei, care sant neuniti la anul 1762, [s'au aflat] la Schei
1763 barbati §i 1893 femei ...D 1).
Mai intaiu era vorba ca Novacovici sä-§i aibg re§edinta in
Bra§ov 2). De aceea inca la 15 Sept. 1761, doi delegati din Schei
se prezentara in acea zi la §edinta Magistratului, aratand ca au
nevoie de o locuinta pentru noul lor episcop. Dui-A parerea lor,
cea mai potrivita pentru acest scop ar fi fost a§a numita casa
Anghelache §i cerurA sA li se cedeze cu un pret mai ieftin. Ma-
gistratul le raspunse ca va fixa un pret §i-i va incuno0iinta 3)
Se vede insa cA el nu se grabi cu rAspunsul, caci la 22
Sept. Chiru Lazar, in numele frunta§ilor bisericilor române§ti, se
prezentA din nou in §edinta. Spunându-i-se cA pretul a fost fixat
la 1500 fl., el raspunse ca este exagerat de scump, dar va in-
treba §i pe episcop, care in acel timp nu era in localitate 4).
Astfel chestiunea cu «casa VlAdiciip ramase §i ea bank ne
mai fiind de actualitate.
Bucuria lui Statie §i a ob§tei nu durA insa mult timp, caci
tot sub puterea Sa§ilor ramAseserA. Pe langa aceea, «banuieli
grave se ridicau din sanul acestei comunitAti de o neprihanitA
clala considerare la Romani, Brapv, 1883, P. 27 ; N. lorga : Scrlsorl sl In
scrip/II ardelene sl maramuresene, Bucure0i, 1907, Vol. II., in adausul dela
Arhiva de Stat din Buda, dA pentru orwil Braqov, In anu11760, 661 famiiii
romAne§ti, fArA a fi socotite i vAduvele, avAnd pse preoti. Dintr'un me-
moriu al RomAnilor din Schei, inaintat guvernului la 22 Febr. 1761 mai tim
cA in Schei erau aproape o mie de case i cä locuitorii plateau vama Impara-
teascA de circa 30.000 florini. (Stinghe: Documenle... V., p. 177).
1) Inotilnfdrl, p. 30.
2) In edinta din 4 Sept. 1761 a Magistratului se ceti scrisoarea gene-
ralului Buccov, anuntand cA Imparatul 1-a nutnit pe Novacovici episcop al Ro-
mAnilor neuniti i cA el ki va avea rqedinta in Schei.
3) Arhiva Municipiului Brapv, IV C. 10, punct 4.
4) Ibid., punct 5.

www.dacoromanica.ro
 49

ortodoxie impotriva noului episcop» '). BAnuielile acestea cA No-

vacovici ar fi voit cu timpul sä-i atraga la Unire,2) au fost scor-
nite de dusmanii nostri. De fapt rAceala a pornit din simpatie
pentru mitropolitul din Carlovit, dusmanul neimpAcat al vlAdicii
din Buda, destul cA, cu sufletul mahnit, episcopul plecl din
Brasov, preferind s'a caute adapost intr'un sat din preajma Si-
biului [RAsinari], decal sä reving in resedinta sa neprieteneascA,
uncle credinciosii I-au primit cu fruntea intunecata").
WA deci pentru ce preotii dela Sf. Nicolae ii ceruserà lui
Novacovici, Inca inainte de instalare, sä-si scrie mArturisirea de
credintA si in cartea bisericii, in care erau trecute afurisaniile lor,
in care se legau cA na-si vor pArasi vechia credintg. Hermann
spune cA episcopul nu s'ar fi invoit si ar fi rAspuns a nimeni
nu stie ce se poate intampla cu el inainte de moarte, deci el nu
poate garanta pentru sine. (Motivul era absurd, cum spune si
Bunea, iar Dionisie nu vru s'a scrie, ca sa' nu recunoascA astfel
jurisdictiunea mitropolitului Ungrovlahiei). RAspunsul acesta, ca
si al generalului Buccow care, la intrebarea cA dupA moartea
lui Dionisie cine le va da alt episcop, le rAspunsese sA nu poarte
grijA de lucrul acesta, caci cine le-a dat pe Dionisie, le va
putea da si alt episcop') , ii pusese pe ganduri pe Brasoveni,
care, in frunte cu protopopul, ii ceruse sä jure cel putin cA nu
este si nu va fi unit cu Biserica Romei, cAci altcum nu-1 vor re-
cunoaste ca episcop al lor. El le implini aceastä dorintà in pre-
ziva instalArii, dar cum arata episcopul unit Maior inteo
scrisoare5) cStatie, impreunA cu sotia sa, se spune cA ar fi
amutit indatà dupA jurAmant, asemenea lui luda, si ar fi murit
cum nu se poate mai rAu (ctaliterque ludae instar pessime pe-
rierunt»).
AceastA stire a pierderii graiului oricat ar fi apartinut do-
meniului fanteziei, ceva trebue cA se intfimplase, cAci de atunci
1) Dragomir : Op. cit., vol. II. p. 251.
2) Hermann : Op, cit., p. 256. Quellen ... IV. p. 486.
3) Dragomir : Op. cit., p. 251 Hermann : Op. cit., 1. 268. Rese-
dinta din Brasov ii fusese fixatä prin rescriptul impAratese din 12 Iulie 1761.
,,Totusi, el petrecea mai mult in Sibiu, si de comun in Rasinari, ca sd poatd
fi la dispozifia guvernului si sd. vind mai usor in atingere cu clerul si cu po-
porul säte. (A. Bunea: Episcopli Petru Paul Aron si DIonisie Novacouicl,
Blaj, 1902, p. 253.
4) A. Bunea : Op, clt., p. 231.
5) A. Bunea: Op. cit. pp. 230-231 si n. 1.
4

www.dacoromanica.ro
 50

nu mai intalnim nicalri numele lui Statie. De el nu se mai amin-

teste cleat odata, in anul 1764, and, la 13 Dec., Novacoviei
trimite din 1R6sinari pastorala sa pentru praznicul Nasterii Dorn-
nului, adresatä: (Plea bine incuviintatului protoprezviterului Chir
Eustathie Vasilievici, cucernicului namestnicl) si cinstitilor preoti
si tot clerului bisericesc, cinstitilor gocimani si cinstitilor negu-
tatori si tuturor pravoslavnicilor crestini carii se afla in orasul
Brasovului ...,.
Doi ani si jurnAtate mai tarziu, cronicarul spune despre cel
care se chinuise greu multi ani de zile: gLovindu-1 cataroaia2)
i s'au luoat graiul si jumAtate din partea trupului, si za-cAnd vro

cAtiva ani, s'au pristdvit la anul 1767 Mai 3, :).

(Mai mult ca sigur c5 boala se agravase de mai de mult
si cl in anul 1761 avusese un prim atac de apoplexie, dup5
care insA isi revenise, cAci numai astfel ne putem explica cum
de a putut face tot el sau numai semnase coalele ? sta-
tistica pAstoritilor sal in anul 1762 '). Mai stim apoi despre el
cA in anul 1763 Mihai Vel LogofAt scria la 5 tulle, ca r5spuns
la o scrisoare a lui Statie, cä a prezentat MAriei Sale lui VodA
cArtile de milA trirnise de protopop si de ceilalti preoti, spu-
nandu-i cà emilele le-au invoit, numai carte pentru apArare de
saigii nu s'au fAcut de astAdatA) ,).
Decesul lui il afl5m inregistrat in matricula mortilor. in-
ceput5 sub pAstorirea lui, la anul 1758 el fiind primul preot
al Bisericii trecut in ea: '1767. Mai 3. Au murit P5r[inteleJ
Pro[topop] Eustatie,.
*

La o jumatate de an dup5 moarte, aivizorii orasului se

prezentarA la casa lui Statie din Ulita Furcoae, pretuitA pe atunci
la o mie de zloti, ca sA impArteascA averea defunctului intre
'1) Dimitrie Dutna, deci Eustatie avea un loctiitorl
2) Sau cataroiul" apoplexia.
3) Instilnffirl.., pp, 38 si 44. uncle se spune: ,.Si zacand vro cativa ani
WA de graiu..." Deleptarea, a. 11. (1906) N. 8. 0 insemnare scurtA de
pe Evanghelia copiata de Radu Tempea ll, la anul 1721. (Vezi mai pe larg
lucrarea noastra: 0 dinastle de preoli si protopopi: Radu Tempea..., pp.
40 41, uncle se spune : ,,1767. Mai 3. Joi la 3, ceasuri s'au pristävit Parin-
tele Protopop Eustatie Gridovici").
4) loan Mosoiu: Branul si Cetatea Branulul, Bucuresti 1930, p. 29.
5) N. lorga: StudiI st documente, IV. No. 86, p. 93.

www.dacoromanica.ro
 51

sotia Dobra si cei cinci copii. In aceastA avere aflAm si o grA-

dinA de poame, pe Cacova, pretuitA la o sutA florini, o vie in
Valahia, la ScAieni, (360 taleri turcesti), vase de argint, o cruce
de argint cu o iconitd de lemn incadratA in ea, o cruce ruseascA,
tot de argint, un samovar, o trAsurA muscAleascA, zece cai, o
sutA de oi, si altele, pretuite toate la 6766 florini avere
frumoasA in acele vremuri 9.
Mai pretioase insA deck butile de vin, samovarele, cei
zece cai si alte lucruri pe care le-a lAsat mostenire Statie, sunt
cArtile lui, intre care aflAm : 0 Biblie romAneascA (24 fl.), o
Biblie ilustratA, cu copci (6 fl.), o PravilA romAneascA (1 fl.), un
Apocalips romAnesc, scris de manA (2 fl.), o carte germanA de
cAntAri, un epistolier grecesc si o Psaltire slavonA.
In «Arhiv pentru filogie si istorie, 2), Timotei Cipariu spune
cA Doctorul Vasilie Popp 4 a consemnat din Arhiva Bisericii
mai multe documente,, intre care si «o carte ce au adus PArin-
tele Statie dela Beci pentru apArarea neamului romAnesc,, pe
care insA noi n'am mai aflat-o, precum n'am mai aflat nici (0
carte romAneascA pentru rAnduiala protopopilor ce punea Sfatul,
0 insAmnare romAneste pentru descAlecarea Bulgarilor la Scheai
si pentru zidirea Sfintei Beserici, Un letopiset al domnului Chir
Dimitrie Vlad, si altele, care ... cine stie pe unde s'au imprA0iat,
in vreo bibliotecA particularA !
Tot asa, Andrei BArseanu scrie in (Gazeta Transilvaniei,3)
sub titlul : (0 tablA de tipar din anul 1761,, cA episcopul No-
vacovici a pus sa. i se sape in lemn un text de singhelie, ca
sd-i slujeascA la reproducerea prin tipar. (Compunerea, tradu-
cerea sau prelucrarea textului trebue spune BArseanu cA
s'a fAcut de unul din preotii bisericii, toti stiutori de carte, sau
poate chiar de Dimitrie Eustatievici. Scobirea sau tAiatul in lemn
e probabil lucrarea sau a unui cAlugAr, sau iarAsi a unui preot
dela Biserica Sf. Nicolae, care erau de multe ori caligrafi si chiar
sculptori vestiti. Textul continuA BArseanu care-1 repro-
duce, a servit ca bazA si singheliilor episcopilor de rnai tArziu,
cu singura deosebire cA s'a mai modificat ...,

1) Vezi inventarul averii in lucrarea noastra : Prolopopul Eusialle Grid,

in Tara BeIrsel, V. (1933) PP. 226-227.
2) No. 2. din 5 Febr. 1869, p. 37.
3) No. 172 din anul 1905. Transiluanla, a. 36 (1905), p. 170.

www.dacoromanica.ro
 52

Tab la, de 46 cm. lungA si de 35 latA, a fost trimisA la

expozitia etnograficA si istorico-culturalA a Asociatiunii din Sibiu,
(1g Aug.-14 Sept. 1905).
Noi n'am mai gAsit-o insA.
La acea expozitie au mai lost trimise din Brasov si alte
obiecte si cArti spre a fi expuse, astfel : un pomelnic din anul
1665 (?), fotografii si cArti vechi in legAturA cu Biserica Sf.
Nicolae I), despre care nu stim dacl se mai aflA astAzi in pro-
prietatea Bisericii.
*

Statie a fost ingropat cu mare cinste, dar nu in groapa

dintAi din rAndul alsaselea de lAngl usa paraclisului vechiu,
unde era Ingropat sau, protopopul VAsii, ci in aceea in
tatAl
care fusese inmormAntatA cCocoana PAuna, fiica lui Mihai
MAgureanu (moartA la Mai 1771) 2), in tinda cea mare despre
1

miazA-noapte la [groapa] No. 3, unde a fost mai inainte ingropatà

Doamna Masa si tot intr'aceea groapA s'au ingAduit de s'au
ingropat si rAposatul PArintele Eustatie Grid protopop,.
0 candela frumoasA i-a strAjuit mult timp locul de vesnicA
odihna, iar gcoroana cea de mArgAritari cu 9 tAnte de aur cu
smaragduri >, pe care o dAruise Bisericii ca sA fie inpodobita
cu ea icoana MAntuitorului din gbiserica cea mare), 1-a tinut
mult timp viu in memoria enoriasilor pe impunAtorul, energicul
si neinfricatul protopop, a cArui mund si trudA timp de decenii
intregi n'a fost zadarnicA, deoarece dupA unsprezece ani, la 1784,
avea sA aducA cu sine go deplinA biruintA, 8).
DupA o insemnare din anul 1747, aflatA in registrul No.
VII 2 k), stim cA si gPreoteasa PArintelui Protopop Eustatie» a
daruit Bisericii : candelA, 2 ochisori, 2 coroane de argint
1

poleite pa muchi, la Maica PrecistA in tindA la gratie, si 11

gAlbiori si 3 siruri [de] mArgaritari,, iar sotul ei mai dAruise
in acelasi an go coroana de margaritari si cu tante de aur si
cu pietri verzi si rosii , si altädatA : g0 bedernita de fi Anghie

1) Transiluania, a. 36 (1905), p. 279 si Dreplalea, 1. (1905) No. 6.

2) In Catastiful gropilor si al clopotelor (p. 11) se spune: ...Fata
MAriei Sale Gleneral] Maior Mihail Cantacuzin MAgureanul". In matricula mor-
tilor: ....Ingropandu-se in Bisearid, la locul BAlAceanului".
3) N. lorga : Istoria Romilnilor din Ardeal $1 Ungarla, I. p. 307.
4) Pag. 23.

www.dacoromanica.ro
 53

mohorata, cusuta cu higroparea si cu 4 ingeri de argint in

colturi, 1).
*

Cronicarii romani ne mai spun despre el : (Dupa proto-

popul Radu Tempea au fost protopop Eustatie Grid. Acesta
Inca au fost cu silinta la aceastä Sfanta Bisearica, a in zilele
raposatei inaltatei imparatesii Elisabetit Petrovna au mers la
Petarburh pentru milostenie ... si fara de aceasta milostenie ce
au adus, au mai adus si dela Chiev dela egumenita ce au fost
numele Gherghina [flica capitanulul lurie Manuilovici], fiind aicia
la Brasov märitata dupa un baron si de aicia mergänd cu bar-
batul sau si ramaind vaduva, dupa aceaia s'au calugarit la Chiev
si au ajuns egumenitä ... *2).
Cam acelasi lucru ni-I spune si Doctorul Vasilie Popp in
al ski scurt istoric in limba latina al Bisericii, dar mai vag
decal altii : g...Prin anii 1751 zice el a trait protopopul
Eustathius Grid, barbat nu mai putin invatat si zelos...D 3).
Intre preotii 'care mai nainte vreame au fost la aceastä
Bisereca carii au fost cu mai multa osardie a e infrumuseta si
a se indrepta norodul intru fapte cuvioase, precum Dumnezau
iubeastev, cronicarul din cInsemnäri de cronica ale clericilor din
heii Brasovului, 4), il trece si pe Statie, scriind : gAcesta Inca
au fost cu silinta la aceasta Sfanta Bisereca..., si in urma arata
cum a adus din Rusia bani si odajdii 5).
*

Un alt merit de seama al lui Statie Grid a fost ridicarea

paraclisului celui nou, din partea de Sud a bisericii.
Ciudat este insa ca acestui al doilea paraclis nu i s'a atri-
buit nici pe departe importanta celui dintai, cu toate ca, nu
odatä, cand s'au facut reparatii in biserica mare, si mai ales
acum, in cursul marilor renovari si a zugravirii ei din anii 1941

1) Ibid., p. 46.
2) .1nOlinlari ..., pp. 37 §i 44.
3) Ion Mu0ea : Viola ql opera doclorulul Vosilie Popp (1789-1842).
4) N. Iorga, in Buletlnul ComIslei islorIce a Roman/el, XII (1933).
5) Pag. 86.

www.dacoromanica.ro
 54

1946 el a adus servicii foarte mari comunitatii biserice0, cad

in el se oficiazA sfAnta liturghie de mai bine de cinci ani.
DacA ERadu Tempea-Cronicarul ar mai fi trait Inca zece
ani, suntem siguri cA ar fi scris despre acest paraclis mult mai
mult decAt au scris urma0 sai, care drept vorbind n'au
scris aproape nimic despre el.

Paraclisul nou, vAzut dinspre Sud-Est.

(Desenat de prof. Kamner prin 1880. Colectia Muzeului Tali BArsei).

Foaia pentru minte, inimA §i literatura 1)* spune despre acest

paraclis : 1750. In an[ul] acesta s'au ridicat Paraclisul cel despre
miazA-zi, fundat de Radu Pricop cu frate-sAu Hagi loan Pricop,
cu hramul InAltarii Domnului Hristos ; 1-au zugravit §i au fAcut
o tAmplA impodobita dupa stilul bizantin foarte frumoasa. Acest
paraclis intru adevAr ca are un pret pentru istoria artei nespus
de mare*.
Zidirea paraclisului fusese insA proiectata cu cAtiva ani mai
inainte. DovadA este scrisoarea voievqdului muntean Grigorie

1) Anul 1853. No. 10. p. 78.

www.dacoromanica.ro
 55

Ghica cAtre Magistratul brasovean, datatA : Bucuresti, 24 August

1748. In aceasta se spune cA venind la Curtea sa intAiul paroh
dela Sf. Nicolae, i-a adus la cunostintA cl cineva a lAsat o sumA
de bani pentru ridicarea say, mai bine zis, adAugarea unei ca-

av

: T

.8
4
.. -

Paraclisul nou, in timpul lucrgrilor de renovare din a. 1941,

vgzut dinspre Sud.

pele menità sA infrumuseteze si mai mult biserica lor, a carei

formA arhitectonicA a fost de curAnd inlAturatA. Ca bun si sin-
cer vecin si prieten, roagA deci pe membrii Magistratului sA nu
1mpiedece, ba chiar sa contribue la ultima si pioasa dorinta a

www.dacoromanica.ro
 56

testatorului §i sA protejeze aceastä bisericA, dacA va fi nevo;e,

urmând sA se adreseze el Insu§i generalului-comandant 1).
Se vede insA cA Sa0 n'au dat ascultare frumoasei rugA-
minfi a voievodului, deoarece la pag. 538 a dosarului: gRo-
mânii din Schei contra Magistratului bra§oveanD din Arhiva Muni-
cipiului, existA un memoriu din anul 1750 al Scheienilor cAtre
comesul sAsesc Haller §i cAtre guvern semnat de protopopul
Statie, de preofii Tempea, Boris Nicolaevici, Dimitrie Duma §i
cativa gocimani , in care la punct 2 se spune cA dupA ce
[testatorul] Manole, fiul lui Manu Apostol, din Valahia, a murit,
comunitatea bisericeascd a rugat pe judetul Martin Closius sA-i
dea aprobare pentru edificarea acestui paraclis, ceea ce nu s'a
intamplat, el sfAtuindu-i sA facA o cerere cAtre Magistrat. Nici
acesta nu le-a dat insA aprobarea, §i atunci s'au adresat lui
Grigorie Ghica, care a intervenit la generalul-comandant conte
de Traun. Acesta a rAspuns voievodului cA $cheienii pot sA-§i
ridice acel paraclis.
Probabil insA cA banii dAruiti de Manole Apostol au luat
o altA destinatiune, cum se intAmplA cu rnulte alte testamente, §i
astfel, la propunerea lui Statie Grid, paraclisul a fost ridicat de
cei doi frati Pricop2). --
Nici lorga nu atribuie lui Static ridicarea acestei pArfi a
bisericii, dar numai dintr'o simplA confuzie de nume credem
noi , cAci iatA ce spune intr'un loc: e Cel dintai [paraclis]
mai ales e de toatA frumuseta. ClAdit pe la jumAtatea veacului
al XVIII-lea cu banii adu§i de gramaticul i dascAlul Eustatie-
vici (sic!) din Rusia Tarinei Elisaveta, al cArei nume strAluce§te

1) Vezi anexa III. Hurmuzaki : Documente... XV, partea II, p, 1680.

Arhiva Municipiului Brwv, No. 64/1748. Vezi i vol. I. al acestei lucrgri
pp. 198-200.
2) In scurtul istoric litografiat pe patru pagini de coalg al lui loan
PriFu se spune: Pentru zidirea acestui paraclis promisese sase sute de taleri
*i jupaneasa Zamfira Apostolu, sopa lui Manu Apostolu din Bucure0i, starostea
negustorilor de acolo i agentul cornercial al Domnului Constantin Brancoveanu.
Murind §I ingropandu-se la Biserica noastrg fiul dansei, soful Smaragdei BA-
laceanu, nepoata de fiu a generalului Constantin BAlgceanu, cel cgzut in lupta
dela Zgrneti, murind *i. jupaneasa Zamfira dania urma sg o dea Smaragda
vacluva. Lipsindu-i banii, a dat in anul 1750 in locul celor 600 taleri : opt po-
goane de vie i rn4a Cacalefii-vechi Reda Barbului, in judeful Buzgului".

www.dacoromanica.ro
 57

si acuma pe marmurA in fruntea intilrii [bisericii] '), el are o

micuta catapeteasmA, fermeatoare la lumina fAcliilor prin scan-
teierile potolite ale aurului de pe sculpturile ei. Frescele insAsi
meritä toatA luarea aminte prin aceea cA dau scene biblice cu

;:tki

17,

/
P
.

c 7,151 ,
44;

.1
11

*ioxgi;;;
Sfinti din altarul paraclisului nou (la stanga).

totul inedite, ilustrAnd naiv parabolele si moralitatile evanghe-

lice...2.2).

1) In alta lucrare: PIcturt si oblecte de arid din Biserica Schellor

Brasovului, in Buie Unal comisiunii monumentelor istorIce, a XVII, fasc.
39. I III, 1924, lorga zice (pag. 11): ....Si in al doilea paraclis s'a intre-
buintat darul celor din tara liberä; la 1749 un Buditeanu, Dumitrwu, fiul lui
Vlaicu, däruind o m4e i aducand la danie ca martor pe popa lui de acasà,
Matei. (Ioanichie alugarul, care scrie grece§te, e al companlei Grecilor din
Brapv, nu din Campina)".
2) Arld noud si veche tn Ardeal,In Ardealul anului incorondril,Bu-
cure0i 1923, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 58

SA nu uitAm insä un lucru! Tot in (Foaia pentru minte...,

citatA mai sus, se mai spune, pentru anul 1750: c...Au trimis Elisa-
veta 13.000 fl., s'au ridicat turnul cu ceasornicul [la anul] 1751
si s'au reparat beserica1), apoi s'au scris inscriptiunea de pe
talpa turnului in fatA, pe camp vdat cu litere de aur in urmA-
torul mod: (Pia liberalitate Elisabethae Petrovnae Imperatricis
totius Russiae Monocratricis invictae hic sacer locus est reno-
vatus 1751,.
Cu prilejul reparatiei amintite mai sus care trebue sA fi
inceput Inca in anul 1749, la 30 August , s'a aflat in turnul
bisericii, urrnAtoarea inscriptie pe o tablA de ararna, despre care
astAzi nu mai slim unde se afIA: (InteaceastA vreame, apucan-
du-ne ca sA innoim turnul, am gasit in bAsica cea de supt cruce
o scrisoare [in care] scria cá s'a innoit hierul cel alb la anul
1651, iarà acum innoindu-I peste tot, s'au fAcut bAsicA poleità si
s'au acoperit i turnuletele dupA furma (sic!) celui mare,
cu ajutorinta milosteniei care au adus PArintele Protopresviter
Eustathie Gridovici dela inAltata impArAteasA a Moscului Elisa-
beta Petrovna, fata impAratului Petru celui Mare, fiind Domn in
Tara RumAneascA lo Grigorie Ghica Voievod, cu purtarea de
grijA a protopresviterului celui mai sus numit si al doilea popä
Radu Tpea [III], i popa Bucur, i popa Dimitrie Duma si
gocimark u fost Radu Pricop i Petcu Inasu, si tot intr'acest
an s'au zidit si paraclisul de-a direapta) 2).
De aici rezultä douA fapte: 1. CA lucrArile pentru paraclis
s'au inceput Inca in anul 1749 si 2. numele protopopului Eusta-
tie fusese eternizat pe aceastä tablA de aram5.
Dându-si seama, pe de o parte, ca nici biserica cea mare,
nici paraclisul vechiu nu mai sunt de ajuns pentru a cuprinde
numarul din ce in ce mai mare al credinciosilor, iar pe de
altä parte, a esteticA ar fi cerut ca si in partea stângA sA fie
un paraclis, credem cA Statie a sugerat bogatului negustor si
gociman al Bisericii, Radu Pricop, ca i fratelui acestuia, Hagi
loan Pricop, ideea de a ridica incA un paraclis.
Evlaviosii negustori primirA poate cA Statie contribui §i
el cu o parte din cele 13.000 fl. ce-i primise i astfel para-
clisul fu clAdit in anii 1750-1752, mai incapAtor si mai frumos
cleat cel din stânga.
1) Sublinierea noastrA.
2) Stinghe : istorla Besearecel &heailor Bwovulul,p. 219. (Apendice).

www.dacoromanica.ro
 59

In volumul I. pag. 360, 1-am reprodus vAzut dinspre rAsA-

nit, iar la pagina 143 am dat §i o descriere a lui din inventarul
fAcut la 14 Dec. 1761. Revenim acum pe scurt asupra lui.
E inchinat !nä ltArii Domnului, praznic la care atunci and
in biserica mare se pote servi, in acest paraclis se face liturghie §i
parastas pentru ctitori. Fundatorul, se mai spune in acea descriere,
a fost Radu Pricop §i sofia sa Paraschiva, iar sAvAr§itorul
lucrului deplin* Hagi loan Pricop §i sofia, Hagita Anastasia,
care, in anul 1761, au innoit i icoana cea veche cu Bogorodita 9.
Despre tamplA, care este admiratA de toti vizitatorii, se
spune CA este (de meOqug biltaoresc, a).
Ctitorii au tinut sA inzestreze acest paraclis cu de toate,
cAci intr'o insemnare din anul 1753 vedem cA : (Dela Pricope§ti
[s'au dAruit] in paraclisul cel nou : candele 4 §i potir, discos i
zveazdA, 3).
In 1759 aflAm :. cUn potir de slujbA in paraclisul cel nou,
dela Radu Pricop, cu lingurA invârtitA, poleitAc §i co Ev[an]ghelie
rumAneascA neferecatA, datA de dumnealui Gheorghe Piernea,.
Din registrul unde sunt insemnate cceale ce se aflA din
lucrurile Sfintei Beserici la schimbarea curatorilor ..., '), vedem
cA in anul 1809 peraclisul avea : cO cruce de argint poleitA, 6
candele de argint, 1 potir de argint cu toate ceale trebuincioase,
3 sfqnice de aramg, mici, §i 1 policandru de aramAD, iar in
anul 1823 se aflau 5): cinAltarea Domnului Isus Hristos ; la icoanA
1 candelk 1 coroanA ; [la] Domnul Isus Hristos : 1 candelA, 1
coroanA, 2 perechi ochi, 2 mani i picioare ; [la] Maica Domnu-
lui : 4 mâni, 4 picioare, 3 perechi ochi, 1 candelA [de] argint ; 1
potir; [la] Sf. Nicolae: 1 candelA, 1 coroanA, 2 picioare, 2 mâni,
1 pereche ochi ; La Ristihnire [RAstignire]: 1 candelA. La ico-
nostas : 1 candelA [de] argint toatAP.
Altarul, despre care in 1761 se spunea cA era pardosit cu
piatrA ca §i naosul de altfel are 3,40 m. !Mime i 2,15
lungime. Deasupra proscomidierului care este foarte ingust,
fiind fAcut pe o politA latA de circa 30 cm. se vede incA
1) Vezi volumul I., pag. 296.
2) Inventarium §i lusemnare despre dgruite odoarl Sfintei Beserici ...",
Registrul No. VII13, p. 163.
3) Ibid., p. 222.
4) Ibid., p. 235.
5) Ibid., p. 240.

www.dacoromanica.ro
 60

foarte bine inscriptia cu litere negre, in caractere cirile : (Pome-

neste, Doamne, Ion, lancu, zugravi, Costandin, Irimia, ucenici,.
CAtiva centimetri mai jos a fost altä insemnare, care poate
ne-ar fi spus multe ; cine she de and ins5, e stearsA cu altA
coloare, incfit nu se mai poate descifra nimic.
Pe peretele de cAtre Sud sunt sApate in zid sau scrise cu
creion sau cArbune ca si pe usi si pe dosul icoanelor prestol-
nice numele unor copii care pe vremuri ajutau preotului
in altar. Frescele sunt mai bine conservate decal cele din para-
clisul vechiu. Tolusi, o reparatie a picturei e necesarl si aici
* r.E7,1 1,1,.n
o
. .
va gt.

Sfinti din altarul paraclisului nou (la dreapta).

Figurile pline de blAndete si de smerenie ale Sfintilor PArinti::
Andrei dela Crit si Jacob fratele Domnului (la stAnga, deasupra
spAlAtorului) si Sf. Nicolae dela Mira-Lichiei, Atanasie si Chiril
cel Mare (la dreapta, deasupra cuierului), sunt foarte vii.
In partea de Nord peretele este plin de igrasie si trebue
reparat. Pomelnicul in culori vii, a cArui reproducere am dat-o
in volumul I., (pag. 347) , are urmAtorul cuprins :
(Pomelnicul Sf. Paraclis al InAltArii SpAsitorului Hristos,
care s'au zidit si s'au zugrAvit si s'au infrumusetat de robul lui
D[umne]zeu gocimanul Radu Pricop, [!a anul] 1752P.

www.dacoromanica.ro
 61

La stânga sunt scrisi.:viii: iZamfira, loan, Gheorghe, Maria,

Loiza [sters si trecut la moll Despa, Maria, Anastasia, Radii,
Ecaterina, Elena, loan, Gheorghie, Ecaterina (2) ') Petru, Maria,

: ;.-

r ,.
o °

.1'.11
P.-

3..

- I

c
1

Tamp la paraclisului nou.

Ion, Dimitrie, i scrise mai tarziu: Elena (2), Marina, Paraschiva,

Costandin, Elena (2), loan', iar la dreapta, rdposa(ii, cu creion :
1) Cifrele din paranteza math ca acel nume trebue pomenit de doug ori.

www.dacoromanica.ro
 62

(loan, Zamfira, Loiza, apoi cu cernea15: Radu, Marina, Radu,

Parascheva, Nastasia, Radu, Maria, Hagi Enache, Ecaterina (2),
Stana (2), Leca (2), Maria (2), loan, Maria (2), Ana, Dimitrie,
Marina (2), Todor, Marina. Costandin (2), lerei Eustatie, lerei
Gheorghie, Nicolae, Dimitrie .

41

'
9;a: ,./01

UPI

1
,-
It -
-f=t:

Usile impgrAtesd dela paraclisul nou.

Tamp la, cde meOeug biltaoresc zugravitä §i poleitA.,
este Inca bine pAstratA, afará de icoana prestolnica a Sfantului
Nicolae, de catre Nord, unde carii au ros o parte de jos, cat o
palma bunA (in fotografia luata in anul 1934 este acoperita cu
un gaierv).

www.dacoromanica.ro
 63

Pe icoana Mantuitorului este scris, in partea de jos :

dancu zugravub, iar pe a Maicii Domnului: don zugravD.
Icoana hramului este gguritá de cari si dacg nu se vor lua
din vreme mgsurile necesare in curând va ajunge, ca §i a
Sfântului Nicolae sg fie distrusg 9.

Schita arhitectonicA a paraclisului nou.

Naosul este mai lat cleat altarul, cgci in partea din dreapta,
cum stai spre altar, este cu 1.60 .metri mai spre Sud, iar in
1) In anui 1942 s'a fAcut o nefericitA incercare tocmai cu icoana cea
mai pretioasA, a Bogoroditii de a fi tinutA diva fimp Inteun acid care sA
o fereascA de a mai H mAncatA de cad. Urmarea a fost insA cl frumoasele
culori ale picturii au dlspArut, iar icoana a devenit de vreo trei ori mai grea.

www.dacoromanica.ro
 64

partea din stanga cu 1.80 m. mai spre Nord, din cauza celor
douA columne de piatrg, in formA de octogon, cu latura de
32.5 cm., care sustin turla inspre Sud §i inspre Nord. Prin
aceste columne trec, atat de-alungul naosului, cat i de-a latul,
grinzi de lemn de 20 cm. grosime, care sprijinesc zidurile, §i
care puteau lipsi.
Turla, inaltA de pse metri, este §i ea, in interior, in intre-
gime zugravita, iar deasupra se aflA Pantocratorul de dimensiuni
reduse aproape la jumAtate fag de cel din paraclisul vechiu
(pentrucA iur-imprejur au fost zugrAvite diferite ornamente).
Inscriptia, cititA tot dui-A fotografie, este: cDumnezeu cautà din

145:401Vt

1 41.

Pantocratorul paraclisului nou.

ceri spre fiii oamenilor ca sä vazà: iaste cineva ca sA cunoascA
pre Fiul lui Dumnezeu cel adevarat».
Pentru a face acest paraclis mai incApAtor, s'a luat, nu se
§tie and, din biserica mare anume din tinda muierilor
un loc de 1.63 m. in lAtime, spArgandu-se zidul, gros de 90 cm.
din care a mai rAmas o parte in formA de paralelipiped, cu IA-
timea de 90 cm. §i lungimea de 1.35 m., iar o altA parte, mai
spre Est, formeazA un unghiu drept cu catapiteasma. (Cea mai
bunA dovadA este faptul cA figurile sfintilor sunt intrerupte acolo
unde zidul s'a spart).

www.dacoromanica.ro
 65

Astfel lAtimea naosului este de 6.20 m. (fatA de 3.40 a

altarului), iar lungimea de 9.80 m.
Peretil in afarA de partea de jos (1.50 m.) , ca $i co-
lumnele $i bolta, sunt in intregime acoperiti de fresce, care re-
prezintA sfinti $i scene biblice, din care reproducem $i noi una,
de pe peretele de cAtre rAsArit al zidului ce desparte naosul de
tindA: cPildä au zis Hristos unui tank bogat: eVinde-ti avutia
ta $i o dA sAracilor .

Parabola tânärului bogat.

De jur-imprejurul peretilor sunt strane simple, afarA de

douA mai mari, in fata columnelor, pentru voievod $i pentru ar-
hiereu.
In partea dinspre Vest, naosul este prelungit cu un fel de
tinda care credem cA s'a adaugat ulterior paraclisului si unde,
probabil, stAteau odatA numai femei, dar astAzi stau $i barbati.
Acest loc, la care ajungi urand trei scAri, este mai ridicat cu
53 cm. cleat dusumeaua naosului, de care este despartit prin-
tr'un grilaj de lemn. Tinda are o lungime de 3.30 m. $i o IA-
time de 6 m. Ea este deasemenea in intregime zugrAvitA cu
sfinti $i scene biblice.
Dintre acestea amintim: cab pre orb povAtuinth, sub
care se aflA chipul Sfintei Anastasia, $i pe cea mai interesantA
5

www.dacoromanica.ro
 66

dintre toate : (Judecata din urnth, pe care, din cauza locului

strAmt, neputAnd-o fotografia cleat in trei pArti, o descriem mai
pe larg.
Deasupra tabloului, in mijloc, este inscriptia, necomplet

' ",-*
'

10=

gl.;-77
Vt.* 4'

'

Judecata din urrnä. (Partea din mijloc).

descifratA: 4,...lisus Hristos judecAtii lui Dumnezeup. Sub in-

scriptie, la dreapta ca §i la stAnga, sunt ate cinci serafIrni care
tin in mAna dreaptA un glob, in al cArui centru sunt s rise lite-

www.dacoromanica.ro
 67

rile : (Hs,. Sub serafimi, la dreapta : Pavel, Matei, Marcu, lacob,

Vartolomeu, §i Toma, avAnd fiecare o carte deschisA in rani,
iar la stAnga : Petru, loan, Luca, Andrei, Simeon i Filip.
Sub inscriptia de sus se aflä MAntuitorul pe scaunul mAririi,
binecuvAntAnd. De-a dreapta lui, ceva mai jos, este Maica Dom-
nului §i de-a stAnga, Sf. loan BotezAtorul, iar §i mai jos : Adam

NI;

°
- r-

:1/4:Ag

Judecata dia anal (Partea din stanga : raiul).

i Eva ingenunchiati, §i dedesubtul lor, la masa de care este

fixatA crucea Rastignirii, deasupra cu initialele INRI., doi ingeri,
unul imbrAcat in hainA ro§ie i altul in hainA albastrA-verzuie.
La picioarele mesei alti doi ingeri cu trAmbite, anunta judecata.
Ceva mai jos este cumpAna in care se cAntAresc faptele bune
§i rele, strAjuitA, la stAnga, de un inger care tine in mAni 0

www.dacoromanica.ro
 - ss

furd cu trei coarne, terminatA cu semnul crucii, cu care im-

pinge in apele iadului pe cei pAcAtosi. In dreapta e diavolul, care
cu o cange incearcA sA tragA in jos talerul cumpenii.
La stAnga raiul, cu inscriptia : cVeniti, blagoslovitii Min-
telui mieu, de mosteniti impArAtia carea e gAtità voao dela ince-
putul lumiip.
In raiu sunt cetele cuviosilor, mucenicilor, dreptilor si pro-
rocilor, precum si arhiereii si Apostolii. Sub ei, mai la dreapta,
Isaac tine in mAnA un rulou de hArtie, iar lAngA el e o poartA
cu doug incuietori, pe care este scris: cis. Hr».
In partea dreaptA este iadul, in ale cArui ape vedem pe :
bogatul, ucigasul, cAlugArul, arhiereul, c ... a, mAniosul, cArciu-
marul, lacomul, morariul si ciumatii. Sus sunt : impAratii Romei,
ai Babilonului, ai Persiei, etc., iar mai jos : o ceatA formatA din
e jidovi, Turd, TAtari, cei fArà de leage, Arapip, apoi cel : eCare
doarme duminecap (intr'un fel de ladA-pat). In coltul drept, in-
tr'un loc incadrat : iLumea .
In fata celor condamnati la munca vesnicA stA Moisi, ti-
nand in maim stAngä un rulou pe care este scris : eVedeti pre
Hristos pre carele L-ati rAstignity, iar la dreapa lui, inscriptia
cu cuvintele MAntuitorului pentru cei pAcAtosi : cDuceti-vg dela
mine, blestematilor, in focul cel veacinic, carele e &it diavolu-
lui si slugilor lui, cA am flAmAnzit si nu mi-ati dat de mAncare...*.
In stAnga acestui interesant tablou aflAm pe Sf. Antonie
cel Mare, pe al cArui rulou este scris : gIntelepciurif a cf a lu-
meascA cAstigA desertAciuney, apoi Preacuviosii Varlaam, Meletie,
losafat si altii, fiecare tinand in mAnA o foaie pe care este scris
un text.
In afarA, deasemenea, peretii au fost acoperiti pAnA la un
loc cu fresce. Ploile si zApezile au spAlat insA cu timpul sce-
nele biblice, dintre care au mai rAmas doar cateva, cum se poate
vedea din ilustratia din volumul I. p. 360. Mai bine s'au conser-
vat medalioanele, zugrAvite imediat sub strasinA. In fiecare din
acestea este zugrAvit un slant, alAturi de care se af IA cAteva li-
tere; citite dela stanga spre dreapta, acestea dau cuvintele Man-
tuitorului : (Carele nu va lua crucea mea si nu va urma dupA
mine, nu iaste vreadnic de mine'.
Dusumeaua din altar, ca si cea din naos, ajunsese sl nu
mai poatA fi folos tA si, in luna Noemvrie 1942, au fost inlocu te.
Tot atunj au fost stersi de praf peretii, icoanele si tAmpla,

www.dacoromanica.ro
 69

care de mult nu mai fusesera curatite. Un an mai tarziu, prima-

vara, s'au inlocuit, in sfarsit, §i o .h urile sparte dela tu la, din
care cauza atat preotii cat si credinciosii au suferit doua ierni
de frig. Tot atunci s'a introdus i aici un aparat de incalzit.
*

Dintre toate meritele lui Statie Grid, cel mai important,

care nu poate fi echivalat nici cu fondurile aduse d n Rusia

r , ... `..:. -°- 14,

?.- . 4...
....
,'

tt , t

A
o 7,
/

I.

N k-ek,

Judecata din urmA. (Partea din dreapta: iadul).

pentru repararea §i marirea bisericii, nici cu aportul sau atat de

pretios, in straduintele pentru eluptarea indepen&ntei Bisericii

www.dacoromanica.ro
 70

§i a ob§tii, este acela de a fi fAcut cei dintAi pasi pentru ca

Scheienii sA aibA o scoalA mai incApAtoare, mai solidA §i mai
modernA, cum, in acea vreme, Românii nu aveau in nicio parte
a teritoriilor locuite de ei, sau dacA aveau, limba de predare nu
era romAneascA!
Am vAzut in intdiul volum (p. 85) cA Românii din Schei
aveau, incA inainte de anul 1495, o coalA micA, clAditA din
lemn, alAturi de biserica lor, scoalA pe care vrednicul protopop
Mihai o inlocuise la anul 1597 cu alta de piatrA.
Din mArturia iezuitului Fasching stim cA la 1743 in aceastA
coalA invAtau nu numai copii nevArstnici, ci si oameni cAsAto-
riti, iar in anul 1753 se mai aminte0e cA aveau, la apus de bi-
seria escoale de lemn 4. cu curte si cu grAdinitA, fAaute de ju-
On Maniu la anul 1817v, iar espre rAsArit scoalA cu 2. chilii, cu
curte, din jos 2, chilii sub un coperi, [uncle] locuesc cAlugArite,').
CA mai aveau si alte scoale, tim §i din matricula mortilor
unde, la anul 1771 Aprilie 4, este scris : (Au murit un Boieri,
Statie Plastara, ingropAndu-se dinaintea Bisericii spre $coalele
ceale marb. In acelasi an, la 3 Oat. aflärn tot in acea matriculA :
cAu murit un negutAtor, Tudor Lips anul din Tara RumâneascA
§i iaste ingropat dinaintea $coalelor cealor vechi...*.
Fiind el insu§i cinzestrat cu intelepciune §i adApat cu
§tiintep, Grid si-a dat seama cA fArA de invAtAturA, acest popor
necAjit nu va ajunge niciodatA sA se smulgA din mAnile Sa§ilor
§i cA nu va putea ajunge la o existentA sigurA in acest colt
de tarA.
De aceea, incA din anul rind ajunse protopop (1742), el
prepara in tAcere, fArA a spune cuiva ceva , terenul pentru
o eventualA renovare a §coalei de IAngA bisericA.
Momentul prielnic nu se ivi insA cleat abia dupA aproape
doul decenii, and RomAnii dArAmarA vechia §i mica lor coall
(eschola vetusp) si incepurA a-si clAdi una mai spatioask din
piatrA, fArA a cere insA aprobarea Magistratului, cum spune
acesta in raportul sAu adresat guvernului la 30 Aprilie 17602).
1) Vol. 1., p. 87
2) Arhiva Municiplului Brasov, No. 69/1760. Vezi si procesele verbale
ale sedintelor Magistratulul din registrul IV. C. 10 (1760) al Arhivel Munici-
piultd Brasov Cf. A. BArseanu : Op. cit., PP. 3a 4a, care spune cl actul se
aflA sl In Arhlva Bisericii.

www.dacoromanica.ro
 71

Noi nu credem insa, cu toata indrasneala lui Statie si a

Capitanului Birt, cA Romanii ar fi putut face acest lucru, cand
bine stiau cA in acele vremuri, ca si astav, nimic nu se putea
clAdi farA aprobarea cuvenita. Presupunem mai curand ca Sasii
si-au dat aprobarea, dar vazand ca Romanit pun temelii pentru
o cladire mai mare cleat se asteptaserA ei, au protestat. Dar era
prea lArziu !
Totusi, Magistratul trimise o comisie la fata locului si apoi
dadu ordin ca orice lucrari sa inceteze ).
Atunci lupta izbut.ni din nou si Romanii se jeluira coman-
damentului militar din &bit]. Acesta se adresa Mcigistratului,
cerandu-i sa raporteze.
Se incepu atunci un sLhimb de rapoarte dintr'o parte si
din alta, comisii peste comisti iesira la fata locului, aducand astfel
cu sine amanarea lucrarilor cu un an si mai bine, deoarece nici
Sasii nici Romanii nu se gandeau sA cedeze. Cei dintai insa, cu-
noscand firea pornita a Cap tanului Birt, ca si legaturile lui cu
ofi(erii superiori, nu indrasnira sa intinda prea mult coarda.
Totusi, chestiunea ajunse panA la Curte, iar in sedinta din 13
Mai 1761 a Magistratului se dadu citire ordinului guvernial prin
care se da voie Romanilor sa-si continue «repararea, inceputa la
edificiul scoalei2).
In acest timp insa, incepand cu data de 1760, August 18,
gocimanii Bisericti scriau in clnventariul de sculele Biseariciiv
(No. VII/I, pp. 150-151) :
cCu ajutoriul lui Hristos aicia scriem toate cheltuialele ce
se face pentru zidirea scoalei :
29.605 caramidA fl. 170.92
8.670 caramida iara c 4.13
850 caramida dela Halchiu si alte c 8.92
Au mai [costatj:
CaramidA in tot fl. 124.62
Pea si postavi 3) c 67.39
CArAmida, tag% chiurpe (?) . . . . c 37.30
Cheltuiala dela scoalA la ferestri, la cuie e 17.36

1) *edintele din 28 gi 29 Aprilie 1760.

2) IV. C. 11 (1761) punct 3.
3) Jghiaburi.

www.dacoromanica.ro
 72

PiatrA in tot g 96.43

ThatrA c 1.31V2
Plata treptelor g 2 6.112
Pentru veatre la sobe g 16.12
La crucile scoalei a 15.
Nisipu in tot la Chiru, numai . . . g 16.47
lar näsip g 21.76
lar nAsip g 4.38
NAsip g 17.38
NAsip g 5.04
La argati g 6.27
La argati si . . . (indescifrabil) . . g 20.72
La fumdurile (?) scoalei 2. ziduri, la pod g 21.60
fl, 696.24V2

Descretie palirului (= zidarului) . . . fl. 8.16

larA argati, piro[a]ne, lemne,spartu chiliei g 121.65
Var care I-au luoat Pricop g 10.02
102 scAnduri g 6.36
Chirie ') la scAnduri, fier, piatrA . . g 10.36
La var c 26.11
lar var g 20.75
La hier si cuie g 6 L18
Cuie, piroane g 20.64
lar hier la ferestri, cuie si alte . g 33.07
LAcAtusului la usi c 22.
La scAnduri g
S'au dat la Marant mesterul de lemn
plata' lucrului peste tot g 176691-73

Plata palirului g 400.

Si ce-au lucrat mai mult [de] s'au
I ungit scoala g _ _.
36
Plata masarului in tot pAn'acuma . . g 72.62
1762. Sept. 20. S'au mai cheltuit la
treaba scoalei la ... (indescifrabil) si
alte prin mAna Dui] Chir Radu Catanei g 34.71
fl. 1290.70.4

1) Transport, carausie.

www.dacoromanica.ro
 73

Ace§ti bani se cheltuiserA numai pentru material §i lucru,

dar ca sA vedem cat aveau sA mai cheltuiascA in plus, Ms Am sl
urmeze Inca :
"1760. lulfiel 20.
Aicia in§tiintArn ce cheltuieli s'au facut la gubernie §i unde
s'au azut pentru peadeca §coalei.
ImAiu mersu Chirului §i [al lui] Pricop la Sibii fl. 16. $i
mergAnd Chir Hristea Met la Sibli §i cinste la gubernatorul
$pair (?) fl. 34.98
La Hetir (?) David cinste §i chirie . . . c 9.66
A doauaoarA mergAnd Chir Hristea Albet la
Sibii c 30.
arti 1) venite [si] mearse .24
$i mergand Chir Simion Iva§co la Carlovet
§i rozoli 2) cinste c 29.50
lar mergand hotnogiu Chi§ Ohiurca dupA
Meringher (?) la Sibii cheltuiall . . . . c 15.
2. butoaie [de] vin la Meringher c 26.50
La Martin Clozius cinste c 4.17
lar a doauaoarA mergAnd Chir Ghiurca hot-
nogiu la Sibii c 27.24
Mergand a treiaorA hotnogiu la Sibii in
treaba §coalei cu dicretu, s'au cheltuit . c 32.40
$i plata dum[riea]lui c 50.16
1761. Mai 27. Ceale ce-au cheltuit Capitan
Hie /a Tircbad (?) c 134.11
and s'au cheltuit ace§tia, au fost §i pentru
treaba ora§ului.
1761. Mergand la Sibii la Vavrol (?) CApitan
!lie §i Chir Hagi Raclut, s'au cheltuit
pentru §coalA c 42.19
fl. 448.82
La o bute de vin la gubernator fl. 223.
La 10 vAstre3) de flori care s'au dus la
Zamler c 8.08
2. butoaie [de] yin s'au dat lui Zamler dela
Chiru la 1760 de . . . (indescifrabil) . . c 16.
fl. 247.08
1) Scrisori.
2) Un fel de lichior.
3) Buchete, jerbe.

www.dacoromanica.ro
 74

Suma : fl. 696 241/2

1290 60
448.82
247 08
fl. 2682 74 )/2
Din cheltuialele care s'au facut oprind scol le, jupAn Ion
Moldoveanul i Chir Niculita Raut Wand socoteala pA la Sibii
din . . (indescifrabil) i Moldoveana si Chir Niculita Raut
dela PArintele Gheorghe [Mrs] fl. 695.90
RAmas cheltuit de Sisearica fl. 1986.94 /2' ').
La 14 Sept. 1760 Magistratul rAspunse guvernului cA nu
are dovezi in ce priveste terenul pe care Romanii din subur-
biu vreau sa-si ridice o scoalA noua, dar in tot cazul, aflandu-se
in fundul regiu, locul nu le apartine.
ImpArateasa-reginA insa, dupA ce se convinsese cA oprelistea
Magistratului nu era decAt un simplu pretext, dAdu aprobarea
ca Iujärile sA se continue.

Cu cata mandrie i bucurie vor fi dus juratii Bisericii, in

frunte cu CApitanul Birt, at. easta veste bunA bAtranului i bol-
navului protopop Statie, i cat se va fi bucurat toatA obstea
afland de aceastA biruinta 1 In schimb, cat de plouati vor fi rAmas
membrii Magistratului, Oland ce intorsAturA luaserA lucrurile.
Rana ce sA soseascA insA la ei copia inaltei decizii impA-
rAtesti, $cheienii trimisera, la 17 Aprilie st. v., o jalbA in limba
germana adresatA generalului BUccov, in care se plangeau atat
de amestecul Magistratului in chestiunile lor spirituale, cat si de
oprelistea cu privire la terminarea clAdirii scoalei 1).
Tot inainte de sosirea aprobArii prea inalte, probabil fiind
preveniti de vreun agent al lor din Viena cl vor pierde partida,
Sasii se folosirA si de altA apucAturA. Anume ei raportarA guver-
nului cA vecinii scoalei, care era aproape terminata, nu se in-
voiesc ca edificiul sA fie fAcut din piatrA.
Nici de astadatA insA nu furl mai favorizati de soartA, de-
oarece vecinii : loan Moldovan, Necula Raub Hagi Radu Bo-
ghici i Gheorghe Hagi Radu dAdurA la 8 Aprilie st. v. o de-

1) No. V11,1., pp. 154-155.

2) A. BArseanu : Op. cut , pp. 9a-11a.

www.dacoromanica.ro
 75

claratie, in care spuneau : c...Pentru vecinAtatea ce avem cu

scoala orSs[ene] aseS care iaste lAngl Bisearica Scheailor si vecinA
cu casele noastre, findcA s'au oprit de a nu lura mesterii din
porAnca Cinstitului Maghistrat...., iar nu de noi de vecini, cAce
noi vecinii am bAnuit ca sl nu fad ferestri despre partea mo-
siilor noastre, insA nu am oprit ca sA nu se fad de piatrA
scoalele..., ').
Astfel, dup5 multä harta si cheltuialä, Românii brasoveni
se vAzurA cu o scoalA, despre care chiar Sasii spuneau cA era :
caedificium magnum et digestum, sive duarurn contignationum,1).
sau, cum spun Românii cu mândrie in eInventarp (p. 123) la
anul 1760: eScoale de piatrA cu 2 apatrameturi (sic!), cu 4 chilii,
cu pimnitg, cu ceardac, acoperitA cu tiglb3).

I.

uir-*
111
_

Strada Podul lui Grid.

ProiectatA i inceputA de harnicul protopop Statie, aceastA
scoalA, care a desvoltat timp de aproape un secol o activitate
atat de bogatA si importantA in vieata RomAnilor brasoveni, a
fost terminatA si si-a ajuns apogeul sub conducerea inteleaptA a
cnamesniculuip Dimitrie Duma.
*
Nu e de mirare deci, dad avand merite atAt de insemnate
pe terenul Bisericii si al obVii, numele lui Statie Grid a rAmas
legat de o stradA care si astAzi se numeste ePodull lui Grid'.
1) Id. !bid , p. 11-a.
2) Edificiu mare §i bine impartit sau cu dotal etaje.
3) Vol I., p. 87.
4) Numele de pod se da pe atunci pardoselei sau unei strAzi pardo-
site cu grinzi de lemn, prin care se evitau gropile i noroiul.

www.dacoromanica.ro
 76

Aceastä numire ttu a fost data de primäria... saseasca, de pe

vremuri, nici de vreo comisie, cum au fost atfitea la noi
dupa intaiul razboiu mondial') , ci de recunostinta poporului. Se
crede insa a numele lui ar fi ramas legat de aceasta strada
pentruca la cal:Wul de jos al ei, in imediata apropiere de Plata
Unirii si de biserica, o cask care si astazi este proprietatea Bi-
sericii, ar fi apartinut tot protopopului. Luau] nu s'a putut insa
verifica !Ana acum.
In tot cazul este semnificativ faptul ca numele unui preot
al Bisericii Sf. Nicolae a ramas de aproape doua sute de ani
legat de al unei sträzi din S,hei, caz unic si imbucurator.
*

La un an dupa instalarea episcopului Novacovici, in regis-

trul Bisericii No. VII/1 (pag. 156) aflam insemnarea : (1762 Sept.
Cheltuiala calului obstii ce s'au facut la domnul Zailär (Zeller !)
s'au Lheltuit dela Biseareca si sa implinim noi obstea Bisearecii,
6. 80 fl*.
Un an mai tarziu, in registrul No. VIII2 (pag. 160-162),
vedem ca se fixeaza din nou taxele stoIare, ceea ce se va face
nu peste mult si de catre Curte si guvern.
In aceasta insemnare citim : cAnno 1763. August 28. Bra-
pv. Aici insemnam depa cum au fost vechiul obiceaiu pentru
slujbele preotilor din oras la fiestece slujba, ce plata au avut
depa cum am gasit scris dela cei batrani care si noi dup'aceeaia
urmam :
* Dela botez, bani 6.
4 Dela logodna 34.
c Dela cununat 24.-
4 Dela maslu fl. 1.
c Dela mortul mare de slujit in bisearica fl. 6.
c De copil slujit in bisearica fl. 4.
c De mortul care se slujeaste afara, mergand 2. preoti, de
preot bani 50.
c lar de un mort mergand un preot singur, sa se dea
bani 24.
1) Care au dat sträzilor nume noi, dar nu prea fericit inspirate; d. ex.
au dat nutnele Mitropolitul Dosofteiu" unei ulicioare pacAtoase dela periferia
$cheilor, sau al lui .Radu Tempea" unei alte ulicloare ascuase, care numarA
abia citeva case.

www.dacoromanica.ro
 77

4 Plata pentru un parastas fl. 1.

c lar la parastas pentru cei mai prosti bani 50.
c Pentru acatist bani 68.
c Plata diaconului pe an dela bisereci fl. 20.
c Pentru oameni siraci care s'au intimplat si se pristä-
veasci si n'ar avea nimica, si aibi preotii a-i sluji firi
de plati.
c $i pentru mirul carele are preotii peste an a doauoa zi de
Pasti, iaste al preotilor.
c $i a doauoa zi de Rosalii, iar iaste al preotilor.
c $i a doauoa zi de Criciun, iar iaste al preotilor.
c $i la zioa Crucii, la Septemvre 14, bani ce se string
and merg crestinii la Sf. Cruce, sant ai preotilor.
c $i iar la jumitatea postului celui mare, banii Sfintei Cruci
iar Ant ai preotilor.
c $i iar afar' dintru ceste mai sus numite, cite miruri Ant
peste an, Ant ai Sfintei Bisearici dela bArbati, iar dela fimei sint
ai preotilor.
c Anno 1763. Avgust 28. Brapv.
Aicia insArnnim pentru plata dascililor din oras, del-A cum
au fost vechiul obiceaiu : Dela toati casa de an dela cei mai cu
puteare cite bani 12. lar dela oamenii cei mai Arad, bani 6.
Dela maslu din oras, 12. $i and era maslu in bisearici luoa
dascalul bani de om 3. Dela mortul care se slujeaste in bisearici,
bani 48. Dela mortul care merg 2. preoti, bani 12. Dela mortul
care merge un preot, bani 6.,
Tot in legaturi cu taxele, in anul urmitor 1764 vedem la
21 lunie ') ci preotii romfini din 5chei incaseazA dela fiecare
familie, in toate suburbiile, cat I Rfl. pe seama episcopului, iar
dela care nu pot da sau nu vreau si contribue, iau cite un
zMog. Magistratul a interzis aceastä colecti, dar protopopul inte-
rimar s'a justificat, aritând a acesti bani se string cu aprobarea
guvernului §i a generalului-comandant, fiind restante pe anul
1762 pentru episcop, sub titlul de cdoni gratuitiD.
In anul 1770 insA guvernul di ordin la 9 lanuarie si se
fait am:heti ca 8A se vadi cat a incasat episcopul Novacovici
din acest district si sub acest titlu, deoarece s'a constatat ci a

1) Arhiva Municipiului Braaov, IV C. 14, punct. 6, p. 221,

www.dacoromanica.ro
 78

incasat mult mai mult cleat a varsat el la ceassa bellica,. Ma-

gistratul ordonA namesnicului Dumitru Duma si preotului din
Bran, Mihai, sA-i raporteze ').
Tot asa, in anul 1771 guvernul cere o altA ancheta pentru
excesele episcopului Sofronie Chirilovici, caruia i se aduce invi-
nuirea cl ia taxe prea mari la sfintirea preotilor si vizitarea
bisericilor 2).
*

Dintre cei sase preoti ai Bisericii, pe care i-am vazut in

statistica din 22 August 1733 ) si pe care cu exceptia lui
Dumitru Troaca ii aflAm si in clstoria Besearecei Scheailor*
a lui Tempea, la sffisitul anului 1742 nu mai traia decal proto-
popul Statie Grid.
Murise intAiu popa loan Leu (la 6 August 1735), al doilea
protopopul Florea Baran, (la 8 lunie 1736), al treilea, Pett u Soanul
(la 31 Mai 1741). Urmara apoi, curAnd unul dui-A altul, pope
Teodor Baran la 4 lanuarie 1742 si protopopul Radu Tempea
H., la 14 Mai 1742. Despre Dumitru TroacA nu stim ni i dud
a fost instituit ca preot, nici data cAnd a incetat sä mai func-
tioneze.
In locul lui Florea Baran ajunse protopop Radu Tempea si
apoi Statie Grid. In locul lui Teodor Baran fl/ ales intaiu diaCon,
in 1741, si apoi preot, la 22 Martie 1742, Radu Tempea III., iar
in lou1 lui Petcu Soanul ajunse preot Necula CAmpulungeanul 4).
Timp de 4 ani, dela sfArsitul anului 1742 si 'Ana la 1747,
constatAm o lacuna in seria preotilor, caci abia in acest an din
urma aflarn o nouA statistica, din 9 August, a cpreotilor valahi
din districtul Brasovului) 6) in dosarul RomAnii din SLhei con-
tra Magistratului brasoveanp, in care, spre uimirea noastra, aflam
la Sf. Nicolae vase preoti si anume : pe Statie si pe Tempea,
amAndoi nascuti in Brasov, Nicolae [Campulungeanull nascut in
Valahia, apoi popa Bucur, nascut in Tohan, popa Danila, nascut

1) IV C. 20., sedinta din 20 Ianuarie, punct. 3, p. 17.

2) IV C. 21., qedinta din 27 lulie 1771, p. 295 si cea din 28 Sept.,
punct. 7. p. 397.
3) Vol. I. p 201.
4) Ibid., p. 235.
5) Arhiva Municipiului Brasov, acte necatalogate, cumulus 143.

www.dacoromanica.ro
 79

in Valahia, si pe popa Nistot, nascut in Brasov. Cei doi din

urmã yin imediat dupA Static., apoi urmeazA Nicolae, Tempea si
in sfArsit Bucur.
Intre preotii din provincie mai aflam doi Brasoveni : pe
Stan Brenci, preot in Turches si pe Barbul, preot in Tarlungeni,
Interesant este ca in (series parochorum, a Doctorului
Vasilie Popp ') nu se afla din cei sase deLAt : Statie (la No. 37).
Tempea (No. 40) si Bucur, fiul CAmpulungeanului, trecut la
Doctorul Popp ca (Boris I., filius Nicolai I..
In anul 1748, luna Mai, aflam semnati ca martori, la gar-
situl hrisovului scris in Brasov, prin care Dumitrascu sin Vlaicu
Budisteanu darueste bisericii Sf. Nicolae mosia sa Budisteni, pe
urmAtorii preoti : I onomul i protopopul Eustatie Gridovici,
popa Nicolae Vasilievici, despre care nu stim cine e si presu-
punem cA e strain de Brasov, apoi pe Radu Tempea i pe Boris
Nicolaevici ).
Despre DanilA nu este vorba i nici nu-I mai aflarn nici-
odata amintit ca preot la Sf. Nicolae, pe Nistor insA da.
El era paroh al Stupinilor si preot ajutor la Sf. Nicolae,
cum il vom intalni si mai tArziu. Statistica amintita mai sus ne
spune ca era nascut in Brasov, dar nu stim din ce familie.
Dintr'o ancheta facuta in anul 17513) tirn ca atunci era
cam de 36 ani, deci om tAnar. La 21 Febr. 1750 il aflam sem-
nAnd ca martor, impreuna ru preotul Dimitrie Duma, intr'un
zapis al monahiei Cassia, iar in 1780 sunt amintiti, alaturi de
ceilalti sase parohi al bisericii, i (Parintele Nistor cel !Atilt] si
cel Uttar ca ajutori, 5).
El este primul duhovnic amintit in documente, al distric-
tului Brasov, i credem cA tot el este cel inregistrat la 6 August
1780 in matricula mortilor (PArintele Neofit, [in (Alugarieb Du-
hovnicul Tarii BArsii i parohul Stupinilor, [ingropat] in tincla in
a 8-a groapb.
I) Ion Muglea: Viata i opera Doctorului Vasilie Popp (1789-1842)
1928, p. 156.
2) Stinghe : Apendice la opul anal, p. 193.
3) Arhiva Municipiulul Brasov: dosarul: Românii din Schei contra
Magistratului brasovean", p. 108. Cf. Stinghe: Documente ... V, p. 156.
4) N. Iorga: Scrisorl fi inscrippi ardelene ?1 maramurwme, 1, P. 236.
5) StInghe: Documente ... II, pp. 163-164.

www.dacoromanica.ro
 80

Despre Radu Tempea III., care continua generatia de preoti

a Tempestilor, nu stim prea mult, caci nici data nasterii, nici a
casatoriei lui nu o cunoastem, dar putern deduce ca s'a nascut
intre 1719 sl 1721.
Sotia lui se numise Anca. Cu trei zile inainte de a muri,
ea !Asa nurorii sale, la 20 lanuarie 1790, o dArstA 1). In matricula
mortilor dela Sf. Nicolae aflarn astfel inregistrat decesul ei : (1790,
Ghenarie 23, Ana prioteasa P[Arintelui] Radulia Teampea, ani 62,
impartasita cu sfintele taine. Prin parohii toti s'au ingropatp.
Despre Parintele Radu mai stim el la varsta de 16-17 ani
cunostea binisor limba latina si ca tot atunci a stat si el alaturi
de tatal sau in in hisoare, in tinda Sfatului, ceea ce vedem dintr'o
insemnare facuta de el pe fila lipita de scoarta a doua a Bibliei
slavone din 1581 : (Quando in clausulo ex die 2. Augusti usque
ad die[m] 25 Octom[bris] fui cum meus (sic!) Pater (sic !)
propter nihil. 1736' a).
El a murit destul de tartar, la 28 Martie 1763, and il aflam
in matricula: (Au murit Parintele Radu Tempea , iar in insem-
'Wile dela sfarsitul Evangheliei copiate de tatal sAu : (Vinen la
6. ceasurip.

Yteito

Evanghelia cea mare de praznice; peretele din spate.

(Vezi ilustratia din vol. I. pag. 277. Evanghelia a treia ; tot acolo 0 descrierea)
1) Arhiva Municip. Brapv, registrul IV. F. No. 53, p. 621. Vezi mai pe
0 dinaslie de preoll fi prolopopl, Radu Tempea...
larg In lucrarea noastrA ;
pg. 42 0 anexa IL (p. 106).
2) Vezi volumul I., p. 261.

www.dacoromanica.ro
 Dume*tii.

A patra dinastie de preoti dela Biserica Sf. Nicolae urmând

acelora ale lui PAtru eel bAtrin, a protopopului M hai si a Orides-
tilor, cu care ne vom mai intAlni inca , este aceea a Dumestilor.
Aceasta deasemenea a dat Bisericii un numAr destul de mare de
dascali si preoti, dintre care, cei dintAi, s'au remarcat cu deo-
sebire pe teren literar.
Originea familiei n'a putut fi incA preezatA. In cin§tiintare
pentru neamurile ceale mai vechi de and au fost venirea Bol-
garilor la Brasov, nu aflArn acest nume, ceea ce dovedeste cA
au venit mai tArziu in Brasov.
Aurel A. Muresianu, care si-a luat osteneala de a fixa ar-
borele genealogic al mai multor familii fruntase brasovene, a
ajuns la concluzia cA familia este originarA din pArtile turcesti '),
dar a tot atat de bine poate fi si din Banat, refugiatä in timpul
rAzboiului din 1710 al Austriei si ca istoricul ungur Pesty amin-
teste de o familie nobilA Duma, iar documentul No. 7 1734 din
Arhiva Brasovului vorbeste de un director de vamA cvon Duma ,
al comitatului Severin, la anul 1614. Tot d-sa insA spune mai
târziu a nu erau csuditi 2) turcesti si cA in Arhiva Municipiului
sunt intâlniti sub numele FAgArAsanu, pentrucA veniserl dela
FAgAras, pe la anul 1720. Familia avea porecla Dutc1).
Unii descendenti ai Dumestilor se vor numi pe la 1750
Nicolau, iar altii, mai tarziu : Dumovici, Dimitropol, Zaharia, etc.

I) A. A. Mureianti: Scrieri istorIce sI polltIce. 1926-1927. Luplele

Románllor brasoveni pentru "E 6s1igarea IndependenIel bar munIcipale
(1735-1738), manuscrls. Tara 138rsei, III. (1931),
2) Supuqi.
6

www.dacoromanica.ro
 82

Altadata Muresianu noteaza iarasi : eRadu Duma pare a

apartinea unei ramuri venite §i a§ezate mai de timpuriu la Bra§ov
a fruntasei familii macedo-romane cu ace14 mime' ').
*

Cel dintaiu Duma care apare in hartiile B;sericii Sf. Nicolae

este gocimanul Radu Duma, care la 6 August 1723 plena in
delegatie la FAgaras cu protopopul Florea Baran, cu preotul Radu
Tempea §1 cu alti doi gocimani : Patru [Vatafull i Radu Padure,
cm sa vaza si sa inteleaga cu ce socotealA iaste venirea vladicAi
[loan Patachij, i sa stea de vorba cu el.
Ca om de incredere, el este trimis in anii urmAtori la voie-
vozii Principatelor, ca si la Carlovit, la episcopul Ramnicului,
§i la Gheorghe CantaLuzino la Craiova, apoi la generalii guver-
natori Tige §i Vallis, iar cand Românii se saturaserA de stapâ-
nirea saseasca i voira sA-si faca 'SfatD romanesc, Duma fu
designat sa fie primar. In 1731 nu mai e gociman, dar e ales
jurat, iar in 1735 este din nou ales egociman micp §i moare
prin anii 1740-1741.
In legamântul facut la 27 Nov. 1750 de ob§tea din 5chei,
prin care preoti, gocimai si frunta§i se hotArAsc sa colaboreze cu
totii la rezolvirea cauzei lor, al treilea preot care semneazA dupA
protopopul Statie Grid este epopa Dimitrie Rodion,, fiul lui
Radu Duma.
De fapt el era paroh al Bisericii inca din anul 1749, cand
la 30 August semneazA §i el, ca al patrulea si ultimul dintre
preoti, actal care s'a pus in turn la renovarea acestuia.
Doctorul Vasilie Popp il inregistreazA ca al 43-lea preot, sub
numele 'Demetrius IL Duma, 1770*, ceea ce este de doua ori
gresit, cAci ar trebui sa fie trecut ca Demetrius III., si la 1749.
In 1752 el semneazA : 'Dimitrie Dumay, iar dupa anul 1761,
cand Static avusese primul atac de apoplexie, Duma este cel
care conduce obstea, cu toate cA era mai tAnAr decal Tempea §i
decal Boris Nicolaevki. Astfel in anul 1762,1a 30 Aprilie, el este
cel care redacteazã un alt legAmant pentru cora§anip. Prin acesta
ei se obligau eprecum sA se §tie cA noi de-a noastra bung vole
ne-am legat ca sA stAm impreunA cu dumnealor juratii Sfintei

1) A. A. Murqianu: Op. ca., pp. 315-317.

www.dacoromanica.ro
 83

Biseareci ori la ce treabl s'ar intAmpla, §i orice bunAtate (?) ar

urma dumnealor asupra Sfintei Bisearici §i asupra ob§tii, noi sA
stArn cu totii IAngA dumnealor, pentrucA §i mai nainte vreame din
nepurtarea de grijA [a] preotilor §i a juratilor, s'au furat o ladA
cu toate odoarAle Sfintei Bisearici §i cu scrisori de mult folos
ora§ului §i Sfintei Bisearici, fiind mestecAturA cu oameni slabi ').
Pentru aceasta ne intArim ori la ce intAmplAri s'ar intAmpla, §i
de am simti pre cineva§i c5 imblA sä strice obiceaiurile Sfintei
Bisearici ceale vechi, sau la ora§ nescariva scandele sA arunce,
pre unu ca aceala sA slam cu totii sa-I lipsim dintre noi, ca sA
rAmAnem in lini§te §i pace ...*.
Tot atunci mai redacteazA el un legAmânt pentru juratii
Bisericii §i pentru negustori, in care se intAresc ccu mare legA-
tura precum cA vom sta unul cu altul la toate trebile Sfintei
Bisearici §i a toatei ob§tea §i obiceaiurile ceale vechi sA le pAzim
§i tot folosul cel bun sä fim silitori a-I implini, §i orice maracine
am simti cA imblä sA ne inghimpe, cu toatA silinta sA-I ridicAm
dintre noi, ca sa putem rAmAnea in odihnl §i pace, §i orice sfat
am sfAtui ca sl facem, sA fie intre noi cei iscaliti §i sA fim sili-
tori iar cu totii a-I implini ... lar oricare dintre noi de ar cu-
noa§te orice lucru necuvios, sA nu tile parte, ci sA se uite §i sA
urmeaze asupra direptatii ... Si orice tainA s'ar face intre noi, sA
nu iasA cuvAnt afarA, iar oricarele dintre noi fiind aicia §i n'ar
veni la adunare §i n'ar sta la trebile ceale mai sus numite, sau
ar scoate cuvAntu cel de taina, pA unu ca aceala toatA ob§tea sA
fie volnic a-i zice cA ce au iscAlit au mintit §i orice cuvAnt slab
poate sg-i zicA §i judecatA sA n'aibA nicAirea ...v 2).
Cel dint5iu care semneazA acest stra§nic legAmânt este
juratul Hie Birt, CApitanul, care-i va fi spus lui Duma sA scrie
a§a cum zice el, cu vorbe aspre §i grele, cAci nu e glumA and
e vorba de treburile Bisericii §i ale ob§tii. Intre ceilalti douAzeci
§i noua care mai iscAlesc, vedem §i pe Hagi Radu Pricop, Hagi
Ion Ciurcu, Hagi Dimitrie Peligrad, Hagi Gheorghe Voicu, Hagi
loan Grecu, Hagi Radu Boghici cu fratele loan Boghici, apoi
Apostol Hagi Radu Ina§u §i fratele lui, Oheorghe, Micul Voicul,
Todor Ciurcul, Barbul Cepescul §i altii.

1) Sub protopopul Staicu. Vezi vol. 1. pp. 11-12 i 118.

2) Stinghe : Documenle .. I, p. 234.

www.dacoromanica.ro
 84

Se vede insA cA ceva neobi§nuit se petrecuse, fie in ob§te,

fie in BisericA, ce anume ins5, nu stim sau poate se
simtea lipsa bratului de fier al protopopului bolnav, cAci o
lunA mai tArziu, Duma a§terne in scris o instru tiune constAtA-
toare din 16 puncte 4pentru ob§tea Bolgarse hiului cea cuprins6
din 12 jurati, cum li se cuvine a purta grijd pentru folosul cel
de ob§te al Sfintei Bisearici §i al ora§ului .
In aceste 16 puncte se spunea intre altele cA fiecare cdator
iaste a fi cu cuget curat, nevAtAmat de fatArie, neajuns de zavistie,
fAr'de urAciune, far' mozavirie 1) .... Ce aude la adunare sau
veade, sau griiiate, nimurui, ori de ce stare ar fi, sti nu des-
coapere, a unul ca aceala, dupA socotinta ob§tii, se va canonisi
cu lipsirea cinstii,. Apoi : sd implinineascA fiecare fail rAp§tire, 2)
ceea ce i s'a rAnduit in folosul ob§tii, sA ia parte la adunAri, sA
fereascA Biserica §i ob§tea de cheltuialä, sA contribue la cre§-
terea §i nu la scAderea venitelor biserice§ti §i orA§ene§ti [roma-
ne§ti !], sa nu facA turburare intre cora§ §i BisericA, cca din
aceasta sA nu purceaza vro urgie,, cu cuvinte necinstite pe
nimeni sä nu trActAlueas 62. in adunare, preotii sA ia §i ei parte
la adunare cosebind trebile ceale negustore§ti §i la toate trebile
a§a sA se socoteas A fie§tecine, ca ft] and ar sta inaintea fetii
lui Dumnezeu §i a marelui fl Atoriului de minuni Sf. Nicolae,
cArora a rAspunde dator va fi dupA cum se §i cuvine, §i, in
sfArsit, ccelor mai mari jurati §i celor doi gocimam mari respect
§i cinste cuvioasA sA se dea pururea,.
Cel care semneazA intAiul este cPopa Dimitrie namesnic,,
apoi ceilalti doi preoti §i in sfir§it gocimanii §i juratii. Dupà
semnAturi se mai spune ca c.. alte innoiri nicid cum nu priimim
§i gocimanii §i juratii s'au a§ezat cu voia noastrA a tuturor,,
§i iarA§i semneazA Duma, de astadata insA astfel : cSi am scris
eu preot Dimitrie Duma, namesn[ic] vladicesc, cu voia tuturor, 3).
*

Unde si-a fAcut studiile, and §i de cine a fost preotit

Dimitrie Duma, nu §tim4). CA era om cu cuno§tinte frumoase
1) Calomnie.
2) Murmur.
3) Stinghe: Documenle ... I. pp. 2 9-240.
4) Din ancheta fAcutA in Martie 1751 stim cä atunci era de aproximativ
26 ani si a cu prilejul introducerii sale in postul de paroh a trebuit sä dea
5 fl. judetului Martin Closius.

www.dacoromanica.ro
 85

i mai energic deck ceilalti doi colegi ai lui, cea mai bunA
dovadd este faptul cA, dupa imbolnávirea lui Statie Grid,
Dionisie Novacovici l-a numit loctiitor de protopop, adica na-
mesnic, ceea ce ne spune si cronicarul roman din gInstiintari :
cDupa protopopul Eustaf e, au randuit VIAdica Dionisie sä fie
namesnic Parintele Dimitrie Duma ....D ').
In legatura cu institui ea lui Duma ca namesnic vladicesc,
N. lorga spune 2), bazat pe corespondenta lui Nova.ovici, pas-
trata in arhiva din Budapesta, ca preotul Duma din Schei facea
evizitatieD in geparhia) unor protopopi apasati cu pari ale
poporenilor.
Protopopul Fagärasului, Constantin loanovici, inteo scri-
soare a sa din 25 Martie 1769, adresatA lui Duma, incepe cu
cuvintele : cCinstitului intru Hristos PArinte Presviter Dimitrie
impreunä cu cea de ob§te preoteasca ceatA a Bisearicii dela
Schei ... , dar in text el scrie : t Ca celui rAnduit purtAtori de
grijA §i cunoscut poruncitori in ceale bisearicesti oranduieli.... ).
cInstituirea namesnicilor spune N. Statie 4) exista
pang in ziva de astazi in organizatia bisericii sarbesti. Names-
nicul zice dansul este loctiitor al staretului si adminis-
tratorul manästirilor care n'au staretp. Conclude deci ca institutia
aceasta, necunos uta la Brasov *la la episcopul sarb Nova-
covici, a fost introdusa aici de acesta si a fost pastrata si de
urmasul lui, episcopul Sofronie Chirilovici. cSe vede zice
d-sa a Novacovici, respectand vechia institutiune a protopo-
pilor alesi de B asoveni, lasa, ,--- probabil si la sfatul secretarului
sat', invatatul brasovean D mitrie Eustatievici, flu al protopopului
Statie G id, pentru evitarea rivalitätii cu acesta (?). dupà ple-
carea sa dela Brasov [la Sibiu si Rasinari] de loctiitor al sau si

1) P. 32 n. 2. si p. 44. Cronicarul greseste 1nsä cAnd spune : Dupl

protopopul Eustatie...", ceea ce ar Insemna 0 numai d pA moartea lui, In
anul 1767, ar fi fost numit Duma namesnic ; iar N. Stade de asemenea gre-
seste când spune a Duma este semnat pe legAmântul din anul 1723 (Docu-
manta .. I. p. 70); acea semnAturA, ca si altele de altcum, sunt ulterloare,
din 1761.
2) Sate si preoll, p. 284.
3) Stinghe : Op. crt., pp. 270 si 272, N. lorga greseste and
scrie (Senisor i inscriplli.. I. p XXXVIII ) ca Duma era , lamesnic" al Cutiei
Sfântului MormAnt" si In 1755", refe indu se la Stinghe : Documente.. II..
pp. 335-336, cad de fapt actul pe care-1 semneazg. es e din anul 1763, Mat 16.
4) Instiin/dri, pp. 33-34, n. 2.

www.dacoromanica.ro
 86

administrator in resedinta sa oficioasA [din Brasov] pe preotul

Dimitrie Duma, rânduindu-1 sA fie purtAtori de grijA §i porun-
citori in ceale bisearice$ti ordnduieli . Aici a fost cuprinsA §i atri-
bujiunea de giconomp (purtAtor de grija) ce o avea mai inainte
protopopul .. ,D. -
. -

/ s_ ..
S
., . 5 .

7 .
r. 4,5.4.,74.7.:~A54._77797'.5"57. -
......,...,e,,,..-15,................,~1. p j:'-' n ''') 2V1.--,...g.,a0
. .70 -

11

o . , .
.:-
.
.
t , 0.-' i o ' G
.477:
. '-'0,
.

4.41,
; ;Yr"

.5

"

Tampla paraclisului vechiu.

In anul 1768 preoteasa lui Duma moare, cAci in matricula
morjilor aflAm : cAu murit, Dec. 11., Stanca, preoteasa PArintelui
Dumitru Duma, joi sara la 8 ceasuri . Avusese §i copii, cAci in
pomelnicul mare vedem : lerei Dimitrie, Stanca, i cead illy, dar
despre ei vom vorbi in alt loc.
*

Inainte de Dimitrie Duma, ca §i curând dupA el, furA anga-

jaji si alji preoji la Biserica. Astfel, in luna August a anului 1742 9

1) Data grgita la Stinghe (1740), cad Radu Tempea a murit la 14

Mai 1742.

www.dacoromanica.ro
 87

popa Bucur (Boris) din Tohan isi prezinta clegaturap sa, gdupa
obieeaiul preotilor acestii Sfinte Beseareci, ce au tinut preotii de
aicip, in care spune ca cL hemänd Dumnezeu pe Parintele pro-
topop Radu, m'au pof tit pre mine [preotii, gocimanii si tot orasul],
de am venit de a.:olo d n Tohan, ca sa fiu aici preot mai mic
si ceale ce se cuvin mi-au dat inainte, adica precum sa ma tiu
si sa ma port in randuiala, precum se cade, ca sa-mi fie bine
§i cinste, si eu, dupa cum m'au poftit, si eu infracestasi chip
ma prinz si ma leg si cu juramant pre sfantul preastol si pre
Sfanta Evanghelim
El se leaga apoi sä slujeasca cat inima curata si cu tot
sufletul, in leagea pravoslavnica gr,ceasca a rasaritului, iara
intealta leage sau dogme straine sa nu ma bag, ; A fie ascul-
tator si gmai mic si plecat, preotilor celorlalti si invatatura lor
sa o pazeasca. De s'ar intampla moarte de chunk sau de orice
boala, sä slujeasL A dupa datorie, cat va fi gpreot micp ; sa fie
cu dreptate la veniturile si lucrurile Bisericii, eneatingandu-ma a
face strambatate !Ana la o costandap '); sa se fereasca de bet e
si sumetie ; cSfanta Beseareca sä pazesc, la toate slujbele dela
strana sä nu lipsesc, sä nu fiu pregetatori, ce in orice vreame
si oriunde m'as afla, sa las toate si Ja slujba orasului sa alerp,
si altele. !ail daca nu s'ar tine de glegaturb, catuncia fall nice
o judecata a altui sabor, ce numai cu judecata saborului acestii
Sfinte Beseareci, sa fiu lipsit si scos dela SW-11a Beseareca si
din oras, ca asa ma leg si ma prinzp 2).
Om WA multa invatatura, ca si tatal ski, Necula Cfimpu-
lungeanul, Bucur a slujit catva timp la Tohan, iar and ciuma
incepu a face ravagii in Brasov si Tara Barsei, neavand pe cine
pune preot gpentru ciumaliD, cum fusese odata si Petcu Soanul
si Statie Grid, il adusera la Brasov unde, curind dui-A ce-si
prezenta clegaturap, isi slaviza si el numele, zicandu-si : Boris
Nicolaevici. (Uneori semneaza insa si romaneste (cBucur,), ceea
ce mult timp ne-a facut sa credem ca, in acelasi timp, au fost
doi preoti, unul Bucur si altul Boris).
Nu s'a distins insa prin nimic. Ultima data il aflam semnat
pe un act din anul 1762. Data mortli nu Lo cunoastem din
1) Veche moneda de argint, in valoare de zece haul (St. Stinghe); mo-
necIA de Constantinopol ; pe vremea lui Matei Basarab era egala la 300 bani
N. lorga).
2) Stinghe: Documenle . ... 1., pp 204-206.

www.dacoromanica.ro
 88

matricule, care in anii dintAi nu sunt complete, ci dintr'o insem-

nare din Evanghelia copiatä de Radu Tempea II. : 1775. Dec.
21. luni seara, s'au pristAvit PArintele Bucur Nicolaevici,.
La 13 Mai 1757, un alt preot, Simeon Datcu, ii prezintA
si el glegAtura2, in care spune in ce scop a fost ales preot :
pentrucA era corasul in spaimA si in mare groazA de moarte
de ciumA, 9.

Nu e de mirare dad Brasovul, care ca i astäzi era

punct de trecere dinspre rAsArit i apus i invers, suferea atat de
des in urma acestei groaznice molime. Mijloacele cu care se
combAtea flagelul erau insA mai mult rugAciumle.
De aceea vedem cA incA in anul 1647 Sasii publicaserA in
Brasov o rugALiune publii A generalA pentru ciumA (cPest-Gebet,),
care csA se rosteascA cu evlavie când Dumnezeu supArat stA in
urma noastrA cu biciul ciumei*, rugAciune urmatA de antarea :
gAh, cAt de pAcAtoase sunt vremunle noastre, 2).
Românii, mai sAraci si mai inapoiati in culturA, aveau i ei,
poate inaintea Sasilor, o rugAciune cAtre Preacurata FecioarA, cAtre
care eglas de rugAciune inAltAm ca sA ne mijlocesti dela Fiul
TAu cel unul din Tine nAscut, PreacuratA MaicA, izbAvire de toate
Neputintele, si mai vArtos de aceastA grabnicA NeputintA a Mortii
cei nApraznice l grabnice neputintA a Mortii,.
Scris5 caligrafic pe hartie groasA de cAtre (George Ucenescu,
Psalt in al 45-lea an (1889),, cu un chenar simplu de jur-imprejur
§i prinsA intr'o ramA simplA de lemy, la sfArsit rugAciunea are
urmAtoarea explicare datA tot de Ucenescu : dAceastA SfântA
RugAciune, carea a fost acatata in Paraclisul cel vechiu din vrea-
mea Ciumei cei mari ) in Brasov, ne mai putându-se ceti din
causa vechimei, s'au innoit i s'au pus la locul unde a fost.
Originalul este pus la pAstrare in dosul iconitib.

1) Probabil sg fi venit din Stupini, caci Intro Insenmare a Pgrintelui

Voina Piti, af atg in gl bul bs icii din Tocile cu prilejul repargrii turnului
in amil 19 4, se spune cà un preot d n Stupini, Datcu, a slujit (In 1756) la crucea
din P Istea ma e"
2) lulius Gross : Kronsleidler Drucke, 1535-1886, Brasov, 1886, p. 33.
3) Din anul 1813.

www.dacoromanica.ro
 89

Am vAzut si acest *original*, care poate sa fi fost folosit

cel putin o jumAtate de secol. Se pune ins5 intrebarea : acest
coriginal, a cfita copie va fi fost ?!
*

LegAtura lui Simeon Datcu este absolut identicA at a lui

Bucur, doar la sfarsit, dupA cuvintele : ecA asa mA leg si mA
prinzp, mai adaugA : einaintea lui Dumnezeu [si] a sfAntului
jirtAvnicP ').
Boris, care-si fAcuse stagiul de preot pentru ingroparea
ciumatilor, fusese numit preot obisnuit, dar in anul 1755 orasul
fu din nou incercat de nemiloasa boala, care secerA in anu11756
aproape o mie cinci sute de vieti, dintre care 1160 Romani. De
aceea portile orasului furA inchise dela 24 Mai 1756 pana la
19 Mai 1757 2).
Mid Datcu fu ales preot, molima incetase, dar oamenii
se temeau de o noud izbucnire a ei, care nu se produse decat
dupA treisprezece ani. Datcu insä n'a pAstorit cleat cateva luni
de aceea, probabil, Doctorul Popp nici nu-1 aminteste in
seria sa 3) si la 8 Sept. 1757 isi prezintA glegAturaD ierodia-
conul Stefan loanov, din vechia si bogata familie Inasu, care
dAduse panA atunci cativa jurati si gocimani Bisericii. latA ce
spunea el atunci intre altele ; 4.. Dau scrisoarea mea... precum
sA se stie 0 in anul trecut intAmplAndu-se moarte de ciumA si
rAnduind pA PArintele Datcu cel pristAvit in ciumA, si cercAnd
alt preot, m'au gaiit si m'au rAnduit pA mine, fagaduindu-mi
platA dela BisearicA fl. 4. si dela preoti cAt voiu fi diacon parte
jumAtate de preot, si ostoindu-se ciuma, sA fiu preot sA iau
parte deplin...,.
In continuare, clegAturap lui este mult asemAnAtoare cu
a celor doi preoti de mai inainte si totusi se deosebeste de ele,
cAci nu urmeazA intocmai expresiile lor. eIntru unie zice el
1) Stinghe: Op. cit. p. 228.
2) Ion M4ea : Insemnarile pop!! NIcolae Grid despre $cheii de
ailãdatã i biserica kr, In Tara Barsel, a. III. (1 931), p. 347 spun: 1735. 26
Octomvrie. S'au Inceput ciuma la Br4ov; i la Ispas, adea zioa de Inilt a
lui Hristos, s'au inchis Cetatea, i iar4i la anul in zioa de Ispas s'au desch .
3) Data precisA a mortii lui nu o cuno4tem, dar firni ca a murit cur nd
dupä instalare. In matricula mortilor aflärn Inregistrat la 14 Sept. 1759: Au
murit un copil al preotesii Parintelui Datcu", semn cA el nu mal trAia.

www.dacoromanica.ro
 90

cu nicio leage... sa nu ma ameastec nicicum. Obiceaiul vi in-

vatatura cea buna a Sfintillor Su le [preot tor] sa invat vi sä
pazasc, lara sa nu ma scol peste cei mai mari... lara parte sa
iau ca unul din preotil cei batrani, pentruca ava m'am prins,
slujind in vreame de ciuma.... La carciuma sa nu merg, dela
slujba Sfintei Bisearici sä nu lipsesc, au sa-mi fie rándul, au
nu... SO nu infrunt pre nimenea, vi and ma vor chema la vreo
slujba, ori pre care crevtin, cat de prost, vi and voiu fi la
vreo masa, ori a cui, vi ma vor chema in orav la slujba, sa las
masa vi sa merg sa slujesc...' ').
In anul 1761, daa nu vi mai curand, el este cpreot al
BiseriLiiy. Asupra lui vom reveni mai jos.
DoLtorul Vasilie Popp il amintevte ca al 44-lea in seria
preotilor, sub numele : cStephanus I.", dar WA a spune, ca la
altii, al cui fiu este. Anul insa il cla vi de astadata grevit : 1771.
Noi vtim insa a era fiul lui Ion Inavu, (de aid vi numele
ski slavizat : Ivanov, loanov vi uneori Ivanovici sau Ioanovici)
vi a adevaratul lui nume era Stoica, cum il vi intalnim in dife-
rite cazuri de moarte din familia sa, de ex.: c1766. Noemv. 27.
Au murit o fata, Mariea, fiica Parintelui Stoical' sau, in acelavi
an, la 23 Dec.: cAu murit 0 copila, Parascheva, a Parintelui Sttfan
sna Ion 1navu'.
Cinci ani mai tarziu, la 3 lanuarie 1762, ina un preot este
ales vi-vi prezinta ccredincioasa scrisoarea mea aceasta, ca sa
fie de mare credinta la man Sf[intitilor] Preoti , care sunt, ca
niciodata, cinci la numar : Statie Grid, Radu Tempea, Boris,
Dimitrie Duma vi Stefan Inavu. E intdia oara and cu noul
preot : Petru Iosifov Grid, avem vase preoti la Biserica Scheilor.
In legatura sa, acesta nu amintevte cu numele numai pe
preoti, ci vi pe ccinstbtii gocimani, anume: jupan Chiru Lazar
i jupan Hagi Radu Pricopp vi le adreseaza legatura S3 Si lor, ca
vi tuturor juratilor cvi la toata obvtea, dela mic pana la mare,
precum sa se vtie ca, fiind trebuinta la Bisearia, m'au randuit
ca sa pavesc la treapta preotiii ...2.
Nici el nu se tine strict de textul celorlalte clegaturi), ba
nici nu o imparte pe a sa in cponturi", vi se arata de o since-
ritate prea mare.and scrie : c ... Avivderea ma leg sa parasesc
aceaste obiceaiuri care [le-jam avut in clascalie vi in vreamea

I) Stinghe: Op. cit., pp: 229-231.

www.dacoromanica.ro
 91

dascAliii meale aicia, adicg betiv...D $i se obligl sA se fereascA de

crAspunderea cea obraznicA cgtre cinstit i preoti $i juratii Bisea-
ricii fgrA pricing, infruntarea cea necuvioasä cAtre fiestecarele.
... 1arA una din aceastea de mA voiu in$Ala i a$ indrAsni a le
cAlca, sA aibl Sf. BisearicA cu adunarea sa slobodg voie $i despre
mine nebAnuialA a mg canonici cu lipsirea noriii ').
Deci fusese dascal in alte parti, i apoi la Sf. Nicolae, $i
fusese betiv $i certgret !
Dinteo insemnare din registrul Bisericii No. V1I/3 (pag.
235) mai $tim despre el cA a fost $i diacon la Sf. Nicolae,
deoarece, la data de 29 August 1759, acolo se spune : gAicia
facem in$tiintare pentru simbriea Dieaconului Petru dela anul
1757 Noem. 1. pgriA la anul 1759. lar la acea lung i s'au platit
simbriea impreunA si pentru ceasorniqul Bisearicii pe care-I su-
pravegheat fl. 50. adecA tocmeala iaste pA an fl. 20D.
Doctorul Popp il aminte$te ca al 45-lea preot : cPetrus V.
filius Evsthatii I. Grid, 1772D. Deci ii plaseazg cu zece ani mai
tArziu $i-1 face fiu al lui Statie Grid, ceea ce nu este adevArat.
El era nepot al lui Statie, care, afarA de Jipa, mai avusese un
frate, cu numele losif, i o sorg, Marica. Aceasta ne-o aratA
numele pe care $i 1-a luat, dupA moda ruseascA, i cu care semna
totdeauna : Petru losifov Grid.
Nu $tim insg cum de cronicarul din cInsemngri de cronicA
ii trece i pe el printre preoti ccarii au fost cu mai multA osArdie
a se infrumuseta [biserica] $i a se indrepta norodul intru fapte
cuvioase ...D. Nu $tim nici prin ce s'a putut distinge atAt de
mult acest preot, care singur 1$i recunoscuse cele cloud nAravuri
atAt de urite : betia i pofta de ceartA, incAt sA treacA peste
Dimitrie Duma i sA ajungA in 1772 dacA nu $i mai curAnd
protopop la Treiscaune, i dupA aceea la Bra$ov ).
Aceasta o $tim dintr'o scrisoare a episcopului Sofronie
Chirilovici, urma$ul lui Dionisie Novacovici, adresatA din Sibiu
la 7 August 1772 epitropilor Bisericii, prin care le aduce la
cuno$tinta cA a primit cu multumire cpaterinta, (cArja) i cA gla
venirea noastrA la Bra$ov vom sili ca SfAnta BisearicA sA nu fie
in pagub5,2 iar in post-scriptum adaogg : cNAdAjduesc cA prin

1) Id. Ibid., pp. 232-233.

2) La 16 Mai 1763 el semneaza Inca: .lerei Petru losif Grid', iar la 25
Mai J775 : .Protopop Petru Iosif Grid" (Stinghe :Documente... II, pp. 336 si 343).

www.dacoromanica.ro
 92

BisearicA nu va fi mai mult strigare, sgomot si neinvoire, cA prin

rost, precum protopopului Petru, asa i nam zru ul ii Dimitrie
am porAncit ca sA fie in dragoste, pAzindu-s' chemarea sa
fieste arelep ').
Din aceste cuvinte ale lui Chirilovici se vede cA intre names-
nicul vlAdicesc Duma si intre protopopul Petru Grid a fost o
neintelegere pe care nu stim clacA episcopul a putut s'o inlAture.
Ea a fost insA in curând aplanatA, prin moartea lui Duma, la
9 Sept. 1775 cum scrie cronicarul din 4InstiintArm (In matri-
cula mortilor se spune : 41775, Sept. 10 : 4Au murit popa Di-
mitrie Duma, namesnicul Brasovului,, iar in Evanghelia copiatä
de Radu Tempea II : 41775. Sept. 9. Mier uri dimineata, s'au pris-
tAvit Parintele D mitrie Dumas.).
Nici Petru Grid n'a mai trait insA mult si s'a pristavit si
el, cA 1 cronicarul ne spune : 4... Acest protopop fund bolnav, au
mers la Covasna la borviz 2) si acolo s'au pristavit si I-au in-
gropat acolo. Anul 1779 lure 18 s'au pristAvit ..., 5). (Sotia si-o
pierduse inainte cu doispreze e ani, cAct in matriculA se spune :
41767. Sept. 16. Au murit Preoteasa Parintelui PAtru Gric12).
*

Tot in aceas a epocA vedem amintit un preot eluonic, in

Brasov, in anul 1761, pe care nu 1-am putut identifica. Augustin
Bunea il amint §te si el ) dupa M. G. Hermann 5) in le-
gAturA cu o s risoare. El n'ar putea fi decal popa $tefan loano-
vici, dar si aceastA identificare este putin probabilA.
N. lorga 5) amin este de un Octoih tradus in 1768-1769,
sub Grigorie-VodA Calimachi, de 4Andrei, clascAlul, Brasovany,
despre care de asemenea nu §tim cine este.
*

1) Stinghe : Documente ... I., p 275.

2) BAL
3) Incti NM... p. 44. Aceeasi da A o dA si popa Nicolae Grid In In-
sem Ante" sale, publicat de Ion Muslea In 7' ra Beirsel 111 (1931). p 347, ca
st E anghelia coma a de R du T,mpea II: 1779 lulie. S'au prst vit P. Pro .
P tru la o[y]a a la Borviz' . In ma riculA data moil i d f A, cAci aici se spune :
I "e 2 . u murt Sf Han le pro [opop] al Haroms chrulur Petru G id la
Acrin oni ? na, i al Brasovulm".
la Co[v]
4) Ems op i Pet u Paul Aron si D onislu Novacovici, p 221.
5) Atte und neue Kr nslad 1. p. 256.
6) Istorta Roman lor din Ardeal *i Ungaria, p. 161 n. 1.

www.dacoromanica.ro
 01

SA ne intoarcem insA cu cAtiva ani inapoi, pentru ca sA

vedem ce s'a mai intAmplat in sAnul obstei din $ hei.
$tim din volumul prim al acestei lucrAri (p. 176) cl incA la
21 Mai 1731 se fAcuse obiceiul de a purta printre credinciosi in
bisericA gbit Anul SfAntului MormAnt al Domnului Hristos dela
lerusalim v 1).
In anul 1755 suma ce se adunase in acest scop era de
82.60 lei turcesti, bani ce se pAstrau inteo casetA special5,
numitA gcutia SfAntului MormAntp, dar (dela 1756 lunie 5. pAnA
la anul 1757. Mai 16., fiind moarte de ciuml in Brasov si SfAnta
BisearicA in hisA, au rAmas cutia SfAntului MormAnt fArA de
lucrareD.2).
DupA moartea gocimanului Radu Ina su, intAmplatA in anul
1756, rAmAnAnd Hagi loan Ciurcu gociman, acesta colectä intre
anii 1757 si 1763 suma de 1038.06 fl. unguresti.
La 22 Februarie 1763, reprezentantii Bisericii primirA o
scrisoare dela patriarhul Partenie al Tarigradului, in care spunea
cA aflAnd Lumcl banii care se string in bisericA se intrebuin-
teaza pentru untdelemnul ce se arde in candele, ca si pentru
procurarea de cearA necesarA la fabricarea IumAnArilor si la alte
cheltuieli, el a fAcut un nou asezAmAnt In aceastA gdare de milAD
si ii indeamnA pe $ heieni sA ia gun ban la o parA,, adicA tot al
treilea, pe care sA-1 trimitA .milA pentru SfAntul MormAnt, iar un
ban sA fie al Bisericii pentru cheltuielile ei, ceea ce era cam mult
pentru BisericA, dar nu si pentru cei din Constantinopol, pe care
tinerea in bunA stare a SfAntului MormAnt ii costau bani multi.
Uneori acesti bani erau trimisi prin ate un negustor care
pleca la Constantinopol, alteori insA erau in asati direct din
Brasov de cAtre un preot sau arhimandrit care era in trecere
spre Viena.
DupA ce s'au ridicat apoi si cele dou5 paradise, se umbla
si in ele cu die un disc, astfel cA impreunä cu banii adunati
in discul din biserica mare, se aduna o sumA si mai mare, din
care uneori se dAdeau si imprumuturi cu dobAndA negustorilor
sau se investeau in cumpArare de cereale, astfel cA suma crestea
si mai mult.

1) Stinghe: Documente ,.. IL, p. 335.

2) Insemnare manuscrisN In registrul CU No. 7. din Biblioteca veche a
Bisericil.

www.dacoromanica.ro
 04

In anul 1763 obstea trimise pe cApitanul !lie Birt si pe

fruntasul negustor Micu Voicu in delegatie la patriarhul din
Constantinopol, in chestiuni pe care nu le cunoastem. De acolo
ef scriu la 6 Martie preotilor 0 au predat Prea Fericitului
scrisorile si cA au vorbit egurA cu gurA in doattA rAndurip cu
inaltul prelat, care le-a dat noua norma de impärtire a tbanilor
lerusalimului,, de care am amintit mai sus, dandu-le calta carte
cu pecetea SfAntului MormAnt si cu iscAlitura Prea Fericirii Sale,
ca sA fie stAtAtoare la hramul SfAntului Nicolae in veaci.... si
cartea cea veache de afurisanie au spart 1) si ne-au dat altA carte
de moliftA si blagoslovenie de cei morti si de cei vii, sA fie toll
iertati si blagosloviti..., 2).
Tot in acest au, 1763, dar nu stim in care lunA si zi, Par-
tenie, patriarhul Ierusalimului, scrie si el Brasovenilor, dar nu din
lerusalim, ci, probabil, din Bucuresti, unde anume venise pentru
aceasta cA Sfântul Mormânt castAzi au cAzut la foarte grea
datorie si a se mai chivernisi nu iaste cu putint5, si pricinile
datoriilor intAiu sant ceale necurmate cheltuiri care sânt pe
acolo, al doilea ceale adesea rApiri ale Arapilor care lAcuesc pe
acolo, al treilea pagubile care vin una dupA alta...v li indeamnA
deci din nou ca, mic si mare, sA facA o gajutare indestulatb,
cAci ciaste cu putintA (care sA nu-i iarte Dumnezeu niciodatA sa
se fad) sA fugim de acolo si s5 ne facem de rAsul si de bat-
jocura si de rusAnea neamurilor... Nume§te apoi epitrop al
Area SfAntului MormAntp pe lenache Stama, ca sA aibA grijA de
cutii si sA ia in primire .orice dar si milostenie si totodatA le
trimite si cateva carti in limba romAneascA care au foarte tre-
buincioasA invataturA, atäta pentru crestineasca credintA, cAt si
pentru ceale crestinesti fapte..., 3).
In cCatastif de banii Sf. MormAnt, 4) aflAm, la anul 1779,
aceastA insemnare : eS'au dat acesti bani, cu stirea dumnealor
juratilor, la un didascal si arhimandrit Procopie, avAnd carte cA
iaste omul Fericitului Patriarh...p, iar intealt 100 : 4... 29 lei s'au

1) Este vorba, poate, de afurisania din 5 August 1701 a patriarhului de

Constantinopol, Calinic i a celor nota mitropoliti, despre care am amintit in
volumul I, pp. 146-147.
2) Stinghe: Documente.... I., pp, 242-243.
3) Id. ibid., pp. 253-254.
4) No. X/i diu Biblioteca veche a Bisericii, p. 15.
5) Ibid., p. 17.

www.dacoromanica.ro
 05

cheltuit de jupan loan Lebu la ploconul ce s'au dus la Fericitu

Patriarh....*
Dela o vreme ins5, de prin anii 1777-79, sumele adunate
care in alti ani se ridicaserA pAn5 la 3-400 de florini anual,
incepurA sA scadA, asa cA in anul 1783 Biserica nici nu-si retinu
partea sa, ci trimise toti banii, 200 lei, Patriarhului, la Bucuresti,
urmAnd sA-si ia partea abia in anul urmAtor.
Prin 1789 sumele colectate crescurA insA din nou, pentru
ca iarAsi sA scan incepAnd cu anul 1792. In 1793, cAnd la
mijlocul anului se adunaserl 38 florini, episcopul Gherasim
Adamovici, prin ordinul sAu No. 416 din 19 Noemvrie, datat
din Brasov, scrise epitropilor cd guvernul cere amAnunte cu
privire la suma care in fiecare an se trimite pentru SfAntul
Mormfint : prin cine se trimit banii la lerusalim ? Cui se predau
acolo ? In ce scop ? si alte lucruri care ar mai interesa 1)
Gocimanii trimiserA la 4 Dec. informatiile cerute, iar la
27 Martie 1794, tot din Brasov, Adamovici le s.sise cA guvernul,
prin decretul No. 478 din 15 Febr., interzice s5 se mai trimitA
acest ajutor, iar suma de 297 fl. si 9 bani, adunati in timpul
din urmA, sA se intrebuinteze in folosul Bisericii. Le ordonA deci
ca de acum inainte nici cu discul in bisericA, nici altcum, sA nu
mai adune bani pentru Sfântul Mormânt si sA pArAseascA acest
obiceiu.
Astfel, in socotelile Bisericii din 23 August 1704 se spune :
*La bit, Anu ce era mai nainte al SfAntului MormAnt, prin Chir
Todor loan, s'au adunat...). Totusi, colecta cu discul a continuat
dupA cum vedem din registre pAnA in anul 1811, iar
sumele, trecute sub titlul : *Dela discusu al doilea, ce s'au numit
al lerusalimului, s'au adunat...D se ridicaserA la 2800 florini, care
credem cA tot la Constantinopol sau la lerusalim au ajuns,
deoarece credinta era mai mare in acele vremuri.
DacA dupA anul 1811 s'a mai colectat in acest scop ,
nu stim.
*

Protopopul Statie Grid incA nu murise, si nici episcopul

Novacovici, care in toamna aceluiasi an, 1767, se retrAsese la
Buda, unde muri la 8 Dec., deci la cfiteva luni dupA harnicul

1) Stinghe : Documente.... IL, p. 95.

www.dacoromanica.ro
 Oo

protopop. Cat mai erau deci amândoi in vieatl, la 2 lanuarie

acelasi an, Vasile [Oran, care dupg ce fAcuse atatea
necazuri Brasovenilor ) si apoi ajunsese protopop unit la FA-
gAras, scrise reprezentantilor Bisericii : 4.... Noi, carii ne
tragem din mosi din strAmosi, si preoteaste si mireneaste, din
cei de frunte ai otasului de-aci, si cumcA n'am fi asa, nime[ne]a
din DumneavoastrA sau din tot tinutul n'ar putea arAta sau
macar cuteza [a] vorovi intealt chip. Insä cu mare minune s'au

'

r2,-75

UP 3

333. 4_ . ..,
Paraclisul vech u : .1ntliul sabor dela Nichea, fiind 318 Sfintl Parintl...4
(In partea dreapta cum IntrI, aproape de altar).
pgrut mie a fi despre unii de-aci carii fArA adevar si direaptA
socotealg si WA calea leagii au pornit impotriva neamului mieu
de-aci, de ati lAsat pe strAinii, de ieri de-altAieri nimeriti aci, a
cuprinde groapa din besearicA unde zac oasele rAposatului tatAlui
mieu, C[mstitului] Prot[opopului] Fiord Batan si si-au Ingropat
pre a sa nepoata, lucru cu ',kat de moarte..., 2).

1) Vezi volumul I., p. 203.

2) Preotul Bucur (Boris) Isi Ingropase acolo o nepoata la 7 Noemvr. 1766.

www.dacoromanica.ro
 97

Tot asa continug el a auzit cl unii vreau sA ia si

groapa unde odihnesc rAmAsitele fratelui slu, PArintele Teodor.
Ace le gropi sunt ale lor pe veci si le atrage atentia cA ale lor
trebue sA rAmfing. Vor rAspunde ei cA nu mai este nimeni de
parte bärbäteascA din neamul lor in Brasov ; sl stie insä cA el,
Vasile, trAieste, ca si fiii sal, Si acolo vreau sA fie inmormantati.
DacA nu vor respecta aceastA dorinta si drept al lor, va incepe
judecatA si dreptatea fiind de partea sa, e sigur cl o va astiga.
El semneaz5 : *De tot binele voitor, ca un vechiu cunoscut
si intru adevAr catre Dumnezeu SfAnt pururea rugAtor, Protopop
Vasilie Baran, dela Mitropolia [unitA] din FAgAras*1).
Brasovenii insä nici n'au vrut sä-i raspunda, si atunci el
se adreseazA lui Novacovici, care la 17 August 1767 scrie din
RAsinari si cere lamuriri preotilor si juratilor Bisericii. In jalba
cAtre episcop a lui Vasile este vorba insA acum de patru gropi
din biseria in timp ce juratiloi le scrisese despre doul2).
In acelasi an juratii rAspund episcopului cA au cAutat in
catastiful gropilor si au aflat doul ale lui Florea Baran, vândute
chiar de räposatul protopop. A treia, din tinda cea dintai, unde
sunt ingropati Florea si fiul lui, Teodor, si alta, in tinda cea
mare, despre care tot asa spun cA este a lor, conform catasti-
fului sunt ale Bisericii, cace cl iaste obiceaiu preotii carii n'au
groapA in SfAnta Bisearica, sA sufere a se ingropa intru o groapA
de ceale ale SfAntei Bisearici. larA arAtAnd niscai zapise de sta-
pAnire pentru aceale doao gropi, sA se arate ...D 3).
*

Intre timp preotii Bisericii se perindA intr'un ritm mai grabit

decal oricand. Unii mor si altii le iau locul, dar la intervale
scurte si dese.
Astfel vedem cl, la 7 Martie 1763, Radu Tempea, al patrulea
din dinastia de preoti si protopopi, isi prezintA legAtura sa de
diacon 4), cu urmAtoarea introducere: * ... Precum cA fiind lipsa
de diiacon la SfAnta BisearicA aci in $cheaii Brasovului, si ru-
gAndu-mA de tot sAborul a ma priimi sA fiu diiacon, m'au priimit
1) Stinghe: Documente ... L, pp. 260-261.
2) Id. ibid., p. 265.
3) Ibid., pp. 266-267.
4) Biserica nu mai avusese diacon din anul 1741, cand postul acesta
fusese ocupat tocmai de cAtre tatal petifionarultii, Radu Tempea ILL
7

www.dacoromanica.ro
 OA

bucur4, dAndu-mi inainte aceaste pontumuri, la care ma leg cu

aceastA scrisoare cd le voiu plini, dupd obiceaiul cel vechiu...2.
g Leglt u ra 1. lui este insd mai scurta decal a predecesorilor
lui, cdci el rezumd gpontumurile, :
el. Leagea mea IntreagA pravoslavnicd, neunitd, voiu pAzi,
cu toate rAnduielele ce se cuvin diecone§ti, a§ijderea §i slujba
Besearicii ; afard de treabd cu priimejdie, nu voiu lipsi dela Be-
searicd, indeletnicindu-md in cetirea Sfintei Scripturi, i voiu fi
cu direptate Sfintei Besearici pAnd la 10 bani, dupd jur[AmAntul]
cel de ob§te.
g2. Cu preotii ma voiu purta precum se cuvine, intru
ascultare, cinste, smerenie 0 direptate din toate pAnd la 3 bani.
4 3. Cu juratii a§ijderea, cu cinste, precum li se cuvine, §i
mai ales fie§tecdruia ord§an, cinstindu-i, le voiu sluji la trebile
ce se cuvin mie.
44. De ospete, plimbdri sau de bduturi WA de heal:4 §i
WA de socoteald, mA voiu apAra, cdt de voiu lipsi dela BesearicA
pentru vreuna de aceaste netreabnice [pricini ?] sd md canoneascA.
Consestoriumul Arhieresc dupd greeala meap.
El semneazd : gRadu sin pop[a] Raduv, apoi adaugA intr'o
apostilA : 41763. Mart. 17. Pop[ii] Radu Teampea al Radului,
pArinte osArduitori, cu cuvAnt de invAtaturd spre dAnsul rAmAn
in viiatd-mip, voind probabil sd spund prin aceste cuvinte
cdii va da silinta sd fie tot atAt de harnic ca i tatAl sdu, decedat
tret sAptdmAni mai tArziu, la 28 Martie1).
TAndrul diacon, despre care nu §tim and s'a nAscut,
dar socotind dupd cununia lui incheiatA la 30 Oct. 1762, and
il afldm in matriculd : eRadu dascalul, feciorul Pdrintelui Radu,
cununat cu Marina, fiica lui Oprea Floroius nu credem sA fi
avut atunci mai mult de 21 sau 22 de ani, deci se ndscuse in
1741 sau 1742, cu toate cd functionase §i ca dascal aproape un
an i jumAtate 2).
1) Interesant este cg pe file din Evanghelia copiatg de Radu Tempea 11.,
decesul fiului lui este trecut astfel: 0763 Martie 28, vineri la Q. ceasuri s'au
pristgvit Pgrintele Protopop Radu Teampee, dar noi nicgiri nu am aflat ca
ar fi dejinut demnitatea aceasta.
2) Andrei Barseanu : Istoria $coolelor centrole gr. or. torn. din Braoo,
1902, anexa XI, p. I2-a : Zapisul de leggturg° dat la 8 Oct. 1761, in care
Tempea spune ca preojil si jurajli 1-au .asezat jumatate de dascal (Invgjator
adjunct, suplinitor)" .. Lug mai vgrtos la Inchiderea si deschiderea usilor Sfintel
Bisearici sg aib purtare de grijg, ca sg nu se intgmple paguba...N.

www.dacoromanica.ro
 99

In acelasi an, 1763, la 28 Sept., un

doilea diacon,
al
Gheorghe Radovici [dupA numele de botez al tatAlui sAu : Radii]
Chifes para acum nu se mai intamplase sA fie doi diaconi
la bisericA , isi prezentA si el clegAturap. In iscrisoareap sa,
mai lungA dar si mai originalà si mai interesantA, cad ne desco-
pere multe lucruri pe care nu le cunosteam mai inainte, dia-
conul Gheorghe spune, la inceput : cIntAmplAndu-se inteaceastA
vreame a fi lips1 la SfAnta BisearicA a Brasovului de diiacon, si
fiind obiceaiul si direptatea cAnd or (sic !) fi lipsA de diiacon, sA
aleagA a orAndui din feciorii cei ce se vor purta cu cinste si din
dascalii cei oranduiti a sluji Sfintei Bisearici cu cinste si cu
direptate, prin multA rugAminte m'au ales ca sA mA cAsAtoresc si
sA mA duc sA mA dieconesc, fiind cu voia Prea Cinstitilor Preoti
si a dum[nealor] negustorilor si a tot orasul, pentru care dupA
vechiul obiceaiu si urmArii celor mai dinainte, au poftit ca sA
dau credincioasI scrisoare la SfAnta BisearicA, pentru mai bunA
adeverinta cu mAna mea scrisA si iscAlitA, legandu-mA intru
acesta chip, precum eu cel mai jos iscAlit pAng la rAsuflarea
mea cea mai de pre urmA leagea cea pravoslavnicA sA o tiu ne-
smintit, Bisearica sA o pAzAsc, la toate slujbele ceale ce se sAvAr-
sesc intr'Ansa sA nu lipsesc, afarA de vro betejall ce mi s'ar
trimete dela Dumnezeu, sA nu fiu betiv, cu oamenii cei fAr' de
cinste si cu feciorii cei fAr de rusine sA nu mA impArtAsesc (sic !),
cu toatA plecAciunea cAtre preoti si cAtre negustori si cAtre
bAtrAni a fi sA mA arAt, cuvinte fAr de rusine si nefolositoare sA
nu iasA din gura mea ... SA nu mA dau dupg betii, (de) care
impiedecA si pierde sufletul cel crestinesg ... Privighitor noaptea
si zioa imprejurul Sfintei Bisearici. Aceastea si alte mai multe
implinindu-le cu toatA osArdlia, sA fiu in cinstea dieconiei ... $i
pAnA voiu fi in orAnduiala si slujba dieconeascA, sA fiu datori
a purta si grija dAscAleascA cum se cade, fAr de toatA leanea,
trAgAndu-ma inima mai bine decAt pAnA acum, pAzand in tot
chipul ca sA nu se facA vro pagubA din nepurtarea de grijA a
mea, deschiderea usilor si inchiderea, de MO sA fiu in tot rAndul
sAptAmAnii meale, sAmbAtA seara, duminecA seara si la toate praz-
nicile si sArbAtorile cAnd imi va fi rAndul a griji, a mAtura, a
i
stearge impreunA cu ce'l or6nduit ..., 9.

1) Stinghe : Documenle .., 1,, pp. 248-250.

www.dacoromanica.ro
 106

Inainte de a se preoti §tim ca a fost dascal din 1760 ')

dad nu §i mai curand §i tot dascal era §i la 18 lunie 1763,
dud in cInventarul de sculele Bisearicii ...,2) aflAm notat: eS'au
mai platit dAscalului Gheor[ghe] Chifes pentru ceasornic i pentru
copilul Parintelui Datcu pa 2. ani, fl. 28D.
Doctorul Vasilie Popp il aminteVe ca al 49-lea preot, sub
numele : (Oeorgius V. Radovits, 1780D.
0 jumAtate de an mai tarziu, la 7 Aprilie 1764, un alt cleric,
Oheorghe, fiul lui Dumitru liars, 4i da ecredincioasa scrisoare
la maim Sfintiilor Sale Preotilor §i dumnealor cinstitilor gocimani
§i jurati §i a toata ob§teaD, scrisoare care §i ea prezintA lucruri
interesante. WA ce marturise§te el : ... Fiind eu dascal §i diacon
aicia la Sfanta BisearicA, i ajungAnd la treapta preotiii, m'am
hirotonit cam WA tirea sau voia a toata ob§tea, §i dupl hiro-
tonia mea dumnealor juratii nu m'au priimit preot la aceasta
Bisearicg fiindcg am fost gre0 Sfintei Bisearici cu oare§ice
pagubl i zatigneall, deci vAzAnd eu ca nu ma priimesc aicia sa
fiu intru randul preotilor, am cazut inaintea a toata ob§tea cu
rugAciune ca sA ma prilmeasca fiindcg am slujit §i mai nainte
Sfintei Bisearici, i orice pricing sau paguba am fAcut Sfintei
Bisearici, sa aib a o implini Ora la un §fert de bans 3).
Intre punctele pe care se mai obligl a le tine, el amin-
te0e : cln vreamea unii betejeli napraznice de thing, 'Ana voiu
fi preot mai mic, sa fiu de toate a sluji la toate slujbele... nu
numai la cei bogati, ci i la cei saraci, ea pristavindu-se vreunul
din cre§tini §i avand lipsa de bani a implini osteneala preotului,
cum imi va da, [a§a] sa iau, incA cel ce n'ar avea sA-mi dea, i
la aceala sa silesc a-I ingropa...)
Alte plcate pe care promite sa nu le, mai repete sunt :
cIar4 ma leg precum sa aib a ma pArasi de toate obiceaiurile
1) A. Barseanu : Op. cll., p. 12 a, anexa. 11.
2) No. VII. I., p. 160.
3) In Iorga Scrisorl $1 1r:scrip/II ardelene $1 maramure$ene, vol. IL
p. 252, aflAm In legAturA cu aceasta o scrisoare din 19 Aug. 1774 a Bravo-
venilor cAtre Novacovici, In care se spune: .... Am simtit cumcA oaresicarii
dintru ai nostri, pentru zavistile fiind porniti cu Invitare pe ascunsu, s'ar fi
miscat a obrAznici si a face supArare Preaosfintitului MA de toatA vointa obstii
(11 stirea noastrA, pentru PArinte1e Gheorghie, ca a fie orAndult si asezat cu
slujba preotiei aid, la bisericit la Brasov... Gheorghie e vinovat cu multe. Cei
ce-1 cer i-s rude de aproape. Toate sporurile Sfintei Blsearici dela obstea noro-
dulul vor lipsi si vor Inceta.. "

www.dacoromanica.ro
 101

care am avut in vreamea dascAliii meale, aded de belie sA ma

feresc, de raspunderea cu obraznicie asupra preotilor §i juratilor
Bisearicii; WA pricinA infruntarea cea necuviinjoasa catre fie§te-
carele §i randuiala cea intocmita pentru mine dela cinstitii preoti
ai Sfintei Bisearici ace§tia o voiu phi nevatämata §i neclatita in
toate zilele vietii meale*.
Se mai leaga apoi sa imbrace sfitele rAnduite de cMre
jurati pentru serviciile de peste saptamAna §i tot a§a la sarbA-
torile mari, ciara sa nu ma apuc cu obraznicie a ma imbrAca cu
odAjdiile ceale ce sant randuite de sarbatori in toate zilele, nici
a mA duce la morti cu ele pre vreame de ploaie sau tinl mare,
§i din venitul Sfintei Bisearici orice va fi, sa nu indrasnesc a
lua nice inteun chip [decAt 1 dupa obiceaiup.
Precum se vede, nu inzadar se opusesera juratii la primirea
lui ca preot, mai ales ca se §i sfintise c cam WA §tirea sau voia
a toata ob§tea, !
Pe lAnga punctele impuse de catre jurati, el trebui sa-§i
mai punA insA §i chizasi, ceea ce nu se mai intAmplase de and
cu legatura lui Statie Grid, cu toate ca atunci i se ceruse chi-
za§ia pentru pacatele fratelui sau Jipa!
1§i puse deci garanti, pe cumnatii Hagi Radu Boghici si
Gheorghe Hagi Radu Ina§u, nu numai pentru purtarea sa, ci,
dupa cum reiese din clegAtura, sa, §i ca un fel de promisiune
solemna ca nu se va abate din pravoslavnica credinta cla alte
eresuri sau ... unatie).
Ca si and MO toate acestea n'ar fi fost de ajuns, dupa ce
semneaza clegatura,, el adaugA: cMA mai leg si cu acest pont,
precum in trei ani sA ttu beau nici yin nid rachiu, iara netiind,
precum ma leg inaintea dumnealor, sA OA a ma canonip ').
Acest tAnAr preot care, increzAndu-se cu neamurile sale,
era nepot al lui Gheorghe Mihail liars, care-1 insotise pe Statie
Grid in toate misiunile lui in tall §i strainatate, §i cumnat cu
frunta§i ca Boghici §i Inapt , i§i inchipuise ca poate face tot
ce vrea §i sa se poarte cum vrea, a fost silit sa recunoascA
autoritatea severilor jurati ai Bisericii, ca si drepturile ob§tii.
Nici n'a trait Irma mult, cAci cau chemat Dumnezeu dela
aceastA lume pe Parintele Gheorghe liars cum ne spune
1) Stinghe : Op cli., pp. 254-257.

www.dacoromanica.ro
 102

cronicarul ') la anul 1774 April 291 2), iar in Evanghelia

copiatn de Radu Tempea U. se mai spune : 4Marti la 8 ceasuri*.
*

La trei ani dupA alegerea lui Hars §i la patru dupA ale-

gerea celor doi diaconi, Tempea §i Radovici, in 1767, se fAcu
alegere de jurati noi. In capul listei juratilor bAtrâni fu ales Hie
Birt, neastAmpAratul apitan in retragere, care in niciun chip nu
voia sA stie de drepturile pe care Sasii §i le luaserl din proprie
initiativa si care, incn de mult, incepuse sl fad zile negre con-
cetAtenilor sli de altá limbl si lege.
AlAturi de el figurau alti §ase fruntasi ai $cheiului, toti
negustori cu stare, care nici ei nu-si bateau prea mult capul cu
concetntenif lor. Acestia erau secondati de alti 16 jurati tineri, in
frunte cu Petcul Setrarul, Radu CAtanA, loan Boghici, Necula
Mt, Stan Stama si altii, care nu s'ar fi dat dela nimic inapoi
cfind era vorba de interesele Bisericii i ale ob§tii.
Alegerea lor fu aprobatA la 22 Aprilie de cAtre episcopul
Novacovici. Multi dintre ace§ti reprezentanti ai Bisericii figura-
serl §i pe vechia listA i, incA pe timpul cat protopopul Statie
era sAnAtos, incepuserA o noun lupta contra Magistratului local.
PAn' acum zic ei inteun memoriu adresat in 1761
Curtii cu destul necaz am trait batjocuriti de Maghistrat, iar
acum nu mai putem- trai, cA ne-au oprit dela toate, care nici
iconomia noastrA nu ne e slobod a o duce la casele noastre
care o trecem prin vama impArAteascA, §i de ne slobod ceva, ne
iau la a doua vama, §i and jalba la Cinstitul Maghistrat, niciun
rAspuns nu ne-au dat, ci ne zic : SA ne ducem in Tara RumA-
neasca, cA acolo iaste tara noastra, §i milostiva impArAtie cheamA
oameni sA viie, dar nu-i gone§te, ce de vreame ce ne gonesc i
nu mai putem trAi unii cu altii, poftim sA avem cumpaniia noastrA
de chilin §i noi vom da cvantumul nostru cum va porânci InAl-
tata Curie ...).
Lupta ajunsese deci la cutite. MAgistratul ii indruma pe
Români sl piece peste munti, dad nu le plAcea aici, ceea ce
nu era de loc in conformitate cu planurile Curtii, iar 5cheienii
cereau sA li se permita a-§i forma o companie separatA a negus-

1) InOlitildrh. p. 33.
2) Matricula mortilor.

www.dacoromanica.ro
 103

torilor lor, cum aveau Grecii din Transilvania de mai bine de

o sutA de ani.
Despre CApitanul Birt, care apartine unei vechi familii din
$chei, nu §tim and s'a nAscut, dar din cAteva anchete ce s'au
fAcut impotriva lui, ca i din anul mortii, presupunem cA s'ar fi
nAscut intre anii 1700 §i 1705.
0 lucrare a lui St. Stinghe despre vieata §i activitatea lui
fiind sub tipar, nu vom insista prea mult asupra lor, mArginin-
du-ne doar la cateva evenimente mai importante din vieata acestui
vrednic $cheian.
In gln§tiintAri)... '), N. N. Statie scrie despre el : 4... E una
din figurile cele mai interesante din istoria poporului nostru din
$cheiu in veacul al XVIII-lea. Negustor de frunte, bArbat cu vazA
intre ai sAi §i cu mare trecere inaintea autoritAtilor militare in
virtutea serviciilor impAratului in calitate de cApitan, primul ante-
luptAtor pentru eluptarea autonomiei administrative §i politice a
Scheiului fag cu Cetatea Brapvului §i Magistratul ei, du§man
declarat i neimpAcat al Magistratului... e unul din conducAtorii
Românilor bra§oveni in acest secol ; il vedem decenii de-a rândul
in fruntea juratilor Bisericii Sf. Nicolae §i subscriind toate actele
de importantA emanate in aceastA epocA dela ob0ea poporului
nostru din Schelu, il gAsim in deputatiuni... i-1 vedem pretu-
tindeni stAruind i indemand cu vorba §i cu pilda in toate frAman-
Wile sociale, biserice§ti §i politice ce agitA poporul nostru in
aceastA epocA...P 2).
IntA din volumul prim al acestei lucrAri, ii cunoa0em acti-
vitatea in legAturA cu lupta dintre Radu Tempea II. §i ene-popap
Teodor.
1) P. 39. n. 2.
2) Cronicarul din Instil:I/M...4' (pp. 30-41) scrie si el: Jug se cuvine
a se pomeni Chpitanu llie Birt, care la anu 1738 IncepAndu-se oaste, impgratu
Neamtului cu Impgratu Turculul,si dumnealui IndemnAndu-se, au strgns o cum-
panie de cAtane volontiri cu banii dumnealui si au mers In Tara Rumgneasca
Intru ajutor Neamtului. Dupg ce s'au fgcut [pace], s'au milostivit ImpgrAtila sl
i-au rgnduit sg aibg platg pg an chte patru Bute de florinti nemtesti pg an In
toatg vie* dumnealui...
*i pentru acest oras au avut multg silintg, a ftind de multe ori grele
porAnci la acest oras, dumnealui ca un vreadnic, au stdtut impotriva Magill-
stratului. i socotesc cg dupg sfArsitul vietii dumnealui, multi isi vor aduce
aminte de binele si ajutorul care au fgcut la orasul acesta. Mgcar de ar face
Dumnezeu mill dupg sfgrsitul vietii dumnealui, sa mai fie vreunul din cei mai
multi precum au fost dumnealui ..".

www.dacoromanica.ro
 104

Cam tot in acel timp el ridicA 'crud' (troite) in diferite

locuri ale $cheiului ; dar cu aceasta ne vom ocupa mai tArziu,
inteun capitol separat.
Tot in volumul I., (pp. 218-219 si 223) am vAzut ce pArere
avea despre el cronicarul sas Thomas Tartler, mai cu seaml in
lupta Românilor din anii 1735-1738 contra Magistratului. In anul
1736, fArl indoialA la propunerea lui Birt, $cheienii voirA sl-si
formeze un regiment propriu, din care sl fad parte si Românii
din Tara Bfirsei, evoind prin aceasta sA-si arate recunostinta fata
de Casa de Habsburg pentru libertAtile primite) (sic !) cum
spune cronicarul sas Josef Duck 1). Noi credem mai curând a
Ilie Birt si ceilalti $cheieni voiau sA fie pregAtiti pentru orice
eventualitate. Sasii au simtit insA ceea ce se ascundea sub acest
pretext de recunostinta si s'au opus din toate puterile, zAdAr-
nicind astfel indräsnetul plan.
Sterie Stinghe crede, de altcum, cA Scheienii au fost orga-
nizati militAreste incA din cele mai vechi vremuri, chiar de cAtre
stApanitorii cetAtii Brasovului 2)..
D-sa a arAtat in mai multe articole ajutorul pe care $cheienii
1-au dat in mai multe rfinduri fie orasului, fie principatului tran-
silvan sau impArAtiei, in luptele contra dusmanilor comuni.
Despre CApitanul BO, Stinghe crede cA a fAcut parte
probabil si din compania de voluntari infiintatA in anul 1704,
in timpul rAzboiului cu Curutii, companie constAtAtoare din vreo
60 de luptAtori indrasneti, Sasi din Cetate si Brasovul-Vechiu si
Români din Schei 3). Pe atunci insA Birt nu era deal un
copil de 5-6 ani, sau nici nu se nAscuse Inca !
In rAzboiul dintre Austriaci si Turci, din anii 1737-1739,
el a format pe spesele sale o companie de Scheieni, cu care a
luptat la Pitesti alAturi de armata austriacA si tot atunci, cu toate
cl rAnit, aduse cu sine la Brasov treizeci de-prizonieri turci si
o bogatA pradA de rAzboiu 4). De aceea, in calitate de
cApitan in regimentul de husari al baronului Springer, el primi
patru clitere protectionale : dela generalul-comandant Wallis,
dela printul Lobkowitz, dela comitele von Platz si dela comitele
1) Quellen zur Geschichte der Ste& Kronstadt, IV., p. 313.
2) Atte douezi cd Junil sunt o strdoeche organize& militaro loceld,
In ziarul Ardealul din Brapv, anul 19 (1940), No. 121.
3) Quellen... VI. p. 351 *i VIII., pp. 7 §i 588.
4) Ibid., vol. IV. p. 313.

www.dacoromanica.ro
 105

Traun i decAteori a avut nevoie de sprijinul acestor personalitAti,

el nu i-a fost refuzat, spre marea supArare a SasiIor, care nu-I
puteau suferi, fAcAndu-i tot felul de sicane.
Nu e mirare deci, dacA si Birt era tot mai indArjit in contra
Sasilor si fAcea tot ce putea ca sA-i scoatA din rAbdAri, bAtAn-
du-si, pe fatA, joc de ei.
47t.

r,
.> I
*r. T

'!

: _

- ''
7if U'Y N4- 71

Scene biblice si medalioane din paraclisul vechiu.

(Pe peretele dintre naos si tindA).
Astfel, tot in anul 1761, el este acuzat cA a vAndut yin $i
rachiu dela locuinta sa, ceea ce nu era permis decal crAsmarilor
orasului.
Magistratul porneste deci o strasnicA anchetA, tinutA la 19
Mai 1761 in casa libertinului loan Gaodi din Pfatea, ceea ce nu

www.dacoromanica.ro
 106

era cleat Piata Prundului [astAzi Piata Unirii]. La aceastA anchetA

au fost chemati 43 de martori, locuitori din Schei, Rom Atli, Sasi
si Unguri, care au depus toti sub jurAmAnt 1).
Cei dintAi trei martori nici nu au amintit numele lui Bitt,
dar Ungurul Stefan Olajos a spus cl Birt a vAndut sI vinde
incA vitt si rachiu. Al saptelea martor : VAsii Pricu, spune cl a
vAzut el insusi cAnd CApitanul si-a adus doul butoaie cu yin,
pe care le insoteau soldati nem(i pedestri. Martorul Samuel
Olajos spune si el cA Birt aduce si rachiu, pe care-1 transportA
din SAcele cu trAsura si cA 1-a auzit spunAnd cA dacA cineva ar
cAuta in trAsurA sau in cask sA vadA dacA are, rachiu, 1-ar
impuga imediat.
Ne putem deci inchipui cA Birt n'a fost nici de astAdatA
pedepsit. (Vom vedea insA, cu alt prilej, cum s'a purtat cu
trimisii Magistratului) !
Natural, formele anchetei s'au indeplinit, cAci Birt le cunostea
si el. Magistratul a fAcut raport guvernului, dar inzadar, cAci
CApitanul avea pe toti generalii de partea sa. Cu toate acestea,
Sasii cerurA ca vinid pe care Birt si-1 adusese din Muntenia, sA-1
dea crAsmarilor orasului, deoarece ziceau ei niciunul din
locuitorii suburblului, de orice neam ar fi, Sas sau Valah, nu-si
poate aduce yin, chiar pentru nevoile casnice, cleat dela crAsme,
cu exceptia celor care aveau vii in Muntenia, dar care trebuiau
sA indeplineascA alte forme.
*

Unitii ii mai lAsaserA in pace pe Scheieni, mai cu seaml

dupA esecul suferit in August 1723 de cAtre episcopul loan
Patachi, de care nu mai §tiau cum sA scape si care spusese
delegatilor Bisericij cA chiar dacA i-ar umplea o casA cu galbeni,
pace tot nu le va da, cAci asa a jurat Papei. Ordinul Curtii ii
mai domoli insA zelul, si astfel scAparA si de el 2). De altcum
nici nu putu sl-si tina promisiunea de a nu le da pace, cAci nu
mai pAstori cleat patru ani si muri la 29 Oct. 1727.
0 altA incercare mai fAcuse loan lnocentiu Micu (Clain)
care ajunsese episcop dupA ce scaunul lui Patachi rAmAsese
1) Vezi mai pe larg: Candid C. Muelea: 0 ancheiö in &hen Biwa-
Dalai la anul 1761. Contrauenientul principal: C6p1tanul Ille Bid, In Tara
Bársel, H. (1930), pp. 434-443.
2) Vezi vol. I., pp. 164-165 ei 167.

www.dacoromanica.ro
 107

vacant cinci ani, dela 1727 WA la 1732. Cu toate cA a fost

unul din cei mai vrednici si mai intelepti episcopi uniti si
mai mult Roman decal unit, totusi incera si el sA convinga
pe cei rAmasi in legea strAmoseascA sA tread la Unire. $tim
insA ce a Aft la Brasov la inceputul anului 1733 ').
DupA ce la 7 Mai 1751 isi prezentA demisia, urmA ca
episcop Petru Pavel Aron (1752-1764), care-si 6'00 frumoase
merite pentru deschiderea scoalelor din Blaj, dar in schimb isi
atrase si mai mult ura ortodocsilor, cAci sub pAstorirea lui furA
distruse mAnAstirile de pe Valea Oltului, locasuri de inchinare
si de curat ortodoxism 2), astfel cl nu mai avu timp sA se mai
gandeascA si la Brasov.
Urmasttl lui insA, Atanasie Rednic (1764-1772), incepu a
prigoni cu strAsnicie pe Romanii ce nu voiau sA treacA la Unire,
asa a ginsasi Maria Terezia, care era de altfel o mare si hiper-
zeloasA catolicA, se vAzu indemnatA la 7 Sept. 1768 a-i scrie sA
se poarte mai cuviincios si mai cu bland* fatA de Romanii
neuniti*, sA nu-i asupreascA si sA nu permitA nici preotilor uniti
a-i asupri 8).
cAcesta incA au fAcut multe mestersuguri scrie cronicarul
din cInstiintAri,...'), umblAnd prin toatA tara'si propovAduind pentru
unatie a fi adevAratA, care viind si aicia la Brasov, strAngAndu-se
toti preotii in Prund la Cruce si negutAtori si alti orAseni, pro-
povAduind si arAtAnd niste chipuri precum ar fi unatiia adevA-
ratA, carea aceastA comedie au tinut ca la trei ceasuri si
nimenea niciun rAspuns nu i-au dat si asa s'au dus dela
Brasov* 5).
1) Ibid., pp. 186-187.
2) N. lorga : Istorta Romeintlor dm Ardeal sl Ungaria, p. 424 : In
Martie 1761 generalul Buccow fu trimis In Ardeal cu alti doi generali germani
ca sA facg 1ini0e cu puterea armati i sA hotAmiceascA legea veche de cea
noug ... `.
3) I. Lupa§: Istorta blsericeascd a Ronainilor ardeleni, 1918. p. 198.
4) P. 26.
5) Cronicarul din Codex Krelzulescus" (Reulsta pentralstorle, arheo-
'ogle 1 flIologle... XL partea I (1910), p. 278) spune 0 el : ...$i au umblat
prin toatA tam, spuind multe cuvinte 0 umblAnd cu multe me0ertniguri ca d
se Intoard oamenii spre unire, dar nimic n'au folosit. $i atilt au venit 0 aici
la Brapv, iiii hind potting, s'au straits toti preotii 0 negotAtorli {ii altii 0
strAngAndu-se la Cruce In prundu, au spus multe cuvinte, tiind mai mult de
doao ceasuri, arAtAnd 0 niqte chipuri scrise ca [0] dud ar fi fost la o co-
medie. Bi atm, nelugndu-i nimeni cuvintele In seamg, s'au dus far de aici".

www.dacoromanica.ro
 108

Despre aceastA vizia la Brasov aflAm amAnunte si in scri-

soarea protopopului unit din FAgäras, Constantin loanovici,
adresatA, din Brasov, la 25 Martie 1769 si trimisA prin doi preoti
insotitori ai sai, namesnicului bimitrie Duma : cCAutatu-mi-au 9
dupl datoria chemArii si dupA cea mie trimisA porâncA dela mai
marele meu arhiereu, a cAlAtori pAnA la partea locului FrAtiei
Voastre, si a face cercetare de preacuvioasele vieti, ca aflAndu-le
intregite cu darul sAnAtA(ii, in Domnul sA mA bucurp, zice loa-
novici in introducere. AratA apoi cpricina veniriip sale la Brasov,
care nu este alta deal ca gpravoslavnicul ) (sic !) sAu arhiereu
ca un privighitori la cea arhiereascA datorie a arhipAstoriii sale
pururea cu gandul si cu sufletul si cu cea preacuvioasA lucrarea
prin invatatura cea de obste arAtatA pAstorilor si poporului., vrea
sA stie : cla ce stare se aflA cei ce i-au auzit invatAtura prin
Sfintele Scripturi din cartile Sfintei Besearicii rAsAritului grecesti....
si-i pune urmAtoarele intrebAri amanantite, la care sA raspunda
toti prtotii Bisericii Sf. Nicolae :
1. gAceale carti din care au arAtat MAria Sa invatAtura aci
inaintea nArodului si a FrAfiilor Voastre acum in anul 372) zile
10. Dechemvrie intru o marti, fost-au sau sAnt pravoslavnice de
Beserica greceascA sau pravoslavnicá, au nu ? $i de nu
pentru ce ?
2. 4 ArAtata invAtAturA dintrAns'ele fost-au sau iaste direaptA,
dupA cum au asezat Sfiintii si DumnezAiestii PArinti, au nu ?
5i de nu, pentru ce ?
3. Credeti-o si FrAtiiile Voastre aceaia, iar nu alta, au nu
credeti ? De nu credeti, pentru ce pricinA ?...D.
Din rAspunsul la celelalte douA intrebAri puse, ar vrea sA
she : dacA poporul crede acele invAtAturi ? si dacA nu crede,
pentru ce ? Apoi : dacA preotii si poporul ar dori ca Rednic sA
mai vinA la Brasov ? DacA nu, sA arate din ce cauzA nu 1-ar
primi, si cum s'ar putea scuza ?
De incheiere, mai cere sA adune gcuvioasa obste a celor-
lalti Sfintiti 3) Parinti., sA-i consulte si pe ei si sA-i dea rAspuns
in scris fie favorabil, fie nefavorabil pAnA a doua zi la
orele zece.
1) Am fost obligat.
2) Trebue sa fie 1768.
3) Si nu 77 pgrinti" cum gresit a fost transcris in Documente... 1.,
p. 272.

www.dacoromanica.ro
 MO

Nu ne indoim cl Duma a rAspuns, dar credem a rAspunsul

lui nu a fost nici pe placul protopopului, nici pe al episcopului,
care dacA rAspunsul era favorabil ar fi mai venit bucuros
la Brasov, ceea ce insä n'a fost cazul.

Am vorbit la timpul sAu despre primul episcop-adminis-

trator al RomAnilor ortodocsi, Dionisie Novacovici, pe care
poporul obidit il primi cu mari speranje, dupA ce sasezeci si
mai bine de ani nu avusese arhiereu. Aceste speranje se
risipiserA insA dud se vAzu a el vine peste voinja mitropoli-
tului din Carlovija. El n'a pAstorit insA cleat sapte ani si a murit
in acelasi an cu protopopul Statie ') care-1 cjurase) in mijlocul
Bisericii $cheilor.
Cronicarul din cInstiinjAri, dateazA insl moartea lui cu
patru ani mai tArziu : cLa anul 1771 acest preacuvios arhiereu,
vrAnd sA meargA la eparhia sa la Buda, ca sl-si vazA eparhia si
mergänd la SfAntul-Andrei lAngl Buda la reprezentanjiia sa, acolo
s'au bolnAvit, lovindu-1 cataroaia. $i asa s'au sAvArsit, hind om
vechiu de zile, de 75 ani (la 18 Dec. 1767). $i asa au rAmas
Ardealul iarA MA arhiereup 2).
(Pe fila dela sfAr§itul Evangheliei copiate la anul 1721 de
Radu Tempea II. cineva noteazA simplu : 1767. S'au pristAvit
Preaosfintitul VIAdica Dionisie,).
In cInstiinjArip... se spune apoi in continuare : (La anul
1772, dupA ce au chemat Dumnezeu pre acest preacuvios arhiereu
dela aceastA lume, au rAmas aceastA jarA fArA arhiereu. Dupa
aceasta au cerut dela Inalta Curte ca sA trimijA alt arhiereu si
trimijAnd pre altul, anume Sofronie Chirilovici, la acest arhiereu
s'au fAcut instalajiia la Sibii 8) in casele lui comAndir ghinarar.

1) DupA lorga (Histolre des Roumains de Transylvonle et des Hon-

grols, II, p. 164), moare la 18 Dec. 1767.
2) P. 31.
3) In Evanghelia amintitA se noteazA : 1770. tulle 30. Preaosfinfitul
VIAdicA Sofronie s'au Weluit la Mils Cronicarul din InstiinIdre mi amin-
tetde nimic despre loan Georgevici, episcopul de Irawt, numit administrator in
urma lui Novacovici, cu conditia de a cerceta Biserica din Transilvanla numai
dh3 timp in timp, mai ales In lunile de nit (I. Lupaq : !stork, bisericeascd...,
p. 124). De fapt el n'a cercetat-o niciodatà, ga cl nici cronicarul nu
gremte dacA nu-1 aminte0e.

www.dacoromanica.ro
 110

Fiind multi domni i protopopi §i preoti din toatA tara, mai

nainte de in5ta1atiie au clutat sA puie jurAmAnt precum sA tiie
pravoslavnica credinta nesmintitA '). DupA aceaia s'au cetit dicretum
5i I-au priimit toatA tamp.
La dorinta clerului, care in mai multe rânduri ceruse ca
re5edinta episcopeascA sA se mute din Brasov, de unde nu se
putea drmui intinsa diecezA, Maria Terezia, cu decretul din 1
Dec. 1770, ii dAdu voie lui Chirilovici sAli aleagA ca sediu
ora5ul Sibiu.
Astfel el nu prea avu mult de lucru cu Bra5ovenii. Tot ce
5tim este cA imprumutA dela ei o carjA arhiereascä 2).
Cu toate acestea, 5i cu toate cA impotriva lui s'au ridicat
in curând invinuiri la Curtea din Viena, cl primejdue5te Unirea,
a5a cl abia dupA doi ani de pAstorire (1773) fu silit sA pArA-
seascA Transilvania 3), cronicarul Codexului gKretzulescus* scrie
indignat : cMai bine ar fi fost sA fie lipsit acest VIAdicA, sA nu
mai fie venit la aceastA tail, cA niciun bine nu s'au fAcutp 4).
Cronicarul din gIn5tiintArip..., mai bine intentional, scrie
cu pArere de rAu : «La anul 1774 (gre5it !) viind porâncl dela
Curte acestui arhiereu, au mers la Beci 5i acolo I-au rAnduit
sA fie vlAdicA la eparhia Budei [5i mai tarziu la Timisoara]. Si
a5a au rAmas tara iarä WA arhiereu. Ce pricinA va fi, nu se 5tie.
Numai Durnnezeu cel milostiv sl fie milostiv spre pravoslav-
nicii cre5tini !, 6).
DupA Chirilovici, Curtea lAsA episcopia din nou vacantA,
cAci dela 1773 Ora la 1783 ea rAmase sub conducerea vicarului
loan Popovici din Hondo!, COM cu putinA 5tiintA de carte,
ignorant 5i intrigantp 6).
In eln5tiintAri..., aflAm despre aceastA vacantA urmAtoarele :
c.. DupA aceaia s'au rAnduit dela Curte sl nu mai fie
arhiereu neunit, WA numai sA fie un vicare5 cu doisprezece

1) P. 31.
2) Vol. 1. p. 319: vol. II. p. 81.
3) I. Lupas: Op cit p. 124.
4) P. 278.
5) P. 31.
6) I. Lupas: Op. cit., p. 124. N. lorga In Histoire des Roumains...
(p. 146) spune: ... Al arui nume nu reaminteste nick) actiune, sub niclun
raport".

www.dacoromanica.ro
 111

protopopi, sA fie la Consistorium, ca sA aibA pdrtare de grill

pentru cei neuniti, si care vor sä se preotasca, sl meargA la
arhiereul dela Buda sl-i preotascA, 1).
Tot aici, in continuare, se spune : (In vreamea VIAdicAi
Sofronie Chirilovici s'au orAnduit la aceastA Bisered sA fie §ase
preoti, care anume se vor insemna :
1. PArintele Dimitrie Duma ce au fost oränduit namesnic 2).
2. PArintele $tefan Ioanovici.
3. PArintele Petru Grid, ce au fost protopop la Aromsechi.
Dui-A aceaia I-au fAcut VlAdica Sofronie sA fie protopop §i aici
la Tara Barsii 4).
4, PArintele Radu Tempea.
5. PArintele Gheorghe Bucur ce au fost din ZArnevti.
6. PArintele Gheorghe Hats, fiind dohovnic..., 4).
Dintre acesti vase preoti-parohi numai pe Gheorghe Bucur
nu-I cunoa§tem incl El i§i prezintA clegAtura, sa in anul
1770 §i Doctorul Popp il aminte§te ca al 47-lea preot: cOeor-
gius III. Bukur, 1774,, fland douA greseli in acelasi limp §i
anume: punându-1 in serie inaintea lui Oheorghe liars, §i totu§i
la anul 1774.
Bucur isi incepe legAtura cu invocarea Sfintei Treimi,
jurandu-se apoi d pre Dumnezeu cel atotputearnic vi pre patimile

1) P. 32. In alt loc (pp. 44-45) se spune : Dui:A ce s'au dus Vladica
Sofronie la eparhiia Budel la Sent-Andrei, care iaste rezedentiia acolo, n'au
mai ingaduit imparatiia sa fie doi vladici, unit ai neunit, cl numai unul sa fie
unit, WA la cei neuniti au oranduit sa fie vicarea cu Conzistorium la Sibii al
pe care va aleage Conzistoriumul sa fie vreadnici de preotie la cel neuniti, sa
mearga la vlAdica la Buda sa se preotasca".
2) In Insemnöri de crania ale clericilor din $chell Brosouului, din
Bulelinul Comisiel Istorice a Romaniel, vol. XU (1933), p. 70, se spune :
Dui% Eustatie Grid a orAnduit Vladica Dionisie sa fie namesuic nrintele
Dimitrie Duma...TM.
3) Tot In Insemndri de cronicd.. (p. 70) se mai spune : Protopop
[dupA E. Grid] a fost fAcut Mill Grid, la Aromsechi. Hind bolnav, au mers
la Covasna, la borviz, ai acolo s'au pristAvit ai l'au Ingropat acolo... Vladica
Sofronle Chirilovici 1-au filcut pa PAtru Grid SA fie protopop aid, 0 la Tara
Barsii al la Aromsec..."
4) Instlinlarl... pp. 32-33 Cf. N. Iorga : Insernndri de cronicd ole
clericilor din $chell Brafouului, p. 85. Aici Insa se spune la Gh. Bucur, al
nu la Oh. Hars, cA a fost dohovnic".

www.dacoromanica.ro
 I0
si sAngele iubit Fiului Sau, pre SMnta Evanghelie si pre Sfanta
Cruce, pre care s'au rastignit Hristos MAntuitoriuly, ca va tinea
legea si gtoate dogmele ei, neadaogAnd nice schänd, dupa cum
Sfintii prin Duhul Sf Ant le-au talcuit si le-au asezatP. Se mai
leagA apoi sa pAzeascA efolosul Sfintei Bisearici.... si oil dela
cine a§ vedea a curge paguba, datori voiu .fi a da inainte 1)
Randuit fiind de Dumnezeu a fi paroh la Sfänta BisearicA [a]
Brasovului el, care venea din Zarnesti se mai leaga ca
ecu ceaialalti intru Hristos frati si preoti ma fagaduesc, pana voiu
trai, ca voiu pazi direptatea panA la 10. bani din venitul preo-
tesc, asijderea si din prinoase pAna la un covrig...D, nu se va
arAta apoi cobraznic si WA de rusine, a vatama si a cAlca cinstea
preotasca.... tainele preotesti si biseariceasti a le purta dela o
fata la altA fatA 9, pre cel sus [arAtat ?] jurAmant ma fagaduesc
cA nu voiu descoperi, ca &A nu pricinueasca intre frati
urAciunep.
In sfarsit se obliga ca, dad va fi ciuma, cel mai mic fiind,
sa slujeasca celor ciumati, incheind astfel : C Si precum graiesc
si ma fagaduesc Inaintea sfantului marelui jertvelnic, asa sa-mi
ajute Dumnezeu lp
Altceva nu mai stim despre acest paroh.
314

Avand sase preoti si doi diaconi, preoti dintre care unii

si-au marturisit sincer pacatele in clegatura, ce o facuserA,
dar pe care nu stim dacA au si pazit-o, nu e de mirare dacA
anumite nemultumiri au inceput &A se iveasca intre pastori si
pastoriti.
Cuvintele puse pe hartie de PArintele Oheorghe Bucur :
...Voiu pazi direptatea Oa la 10. bani din venitul preotesc,
asijderea si din prinoase 'Ana la un covrig,, sunt semnificative
in felul lor.
Se vede insa ca lucrurile ajunsesera pang la episcopul Chi-
rilovici, care certa pe reprezentantii Bisedcii inteo scrisoare din
15 Martie 1773.
Ace§tia ii raspund, in numele obstii, la 25 Mai, 5i intre
altele spun : c...$i ne porancest; Preaosfintia Ta ca sa ne asezam
1) A denunta, a InOiinta.
2) Dela om la om.

www.dacoromanica.ro
 113

si sl ne impAcAm cu preotii, apoi ceale de lipsa ne vei rAndui,

iarA pentru cinstea preotilor care ye scrii Preaosfintia Ta cl o
am vAtAmat-o, sA fereascA Dumnezeu sA nu vätImAm noi cinstea
preotascA, darl singuri acesti doi Sfinfiile Lor o vatAm5, care
nu se tin de legAtura si zapisu ce au dat cu iscAlitura si cu
pecetile Sfintiilor Sale care au dat la preoti si la jurati si la tot
orasul, care ne rugAm Preaosfintiii Tale sA le priimesti sA se
ceteascA inaintea Preaosfintiii Tale si ne rugAm Preaosfintiii Tale
sl se ceteascA si jurAmAntu Sfintei Beseareci, ca sA vezi Prea-
osfintiia Ta cu ce legAturA sAntem noi jurati, care de acel jurAmAnt
säntem datori a duta indereptare dela Preaosfintiia Ta...x ').
Cine erau cei doi preoli vizati, nu stim, dar din zapisul
dat de ei, nu ne este prea greu a-i ghici, ca si pAcatul de care
se fAcuserl vinovati.
Episcopul trebue cA le-a mai scris odatA, dar ce anume, nu
stim. Ei, de asemenea, i-au rAspuns, dar nici continutul acestei
scrisori nu-1 cunoastem. La 3 lulie st. n. 1773 ing Chirilovici le-a
scris din nou, dându-le *blagoslOven4e si ingAduintA ca toatA
rAnduiala besericeascA sA rAmAie in vechiul obiceaiu avut al
dumneavoastrA...x 2).
*

Intre timp izbucnise rAzboiul ruso-turc (1769-1774), din

care pricinA multi din locuitorii Principatelor Române se refu-
giarl dincoace de munti si mai cu seamA in Brasov, unde
numArul lor era atfit de mare, incat aproape nu mai era casA
care sA nu adAposteasc5 familii de refugiati.
Urme au rAmas si in matriculele bisericii Scheilor. Astfel,
intre botezati aflAm: la 10 August 1770 pe Scarlat al lui Mano-
lache zet Scarlat, la 11 Martie 1771 pe Zoita a Stolnicului
Manolache ot Bucuresti si altii. Intre cununati aflArn : la 11 lunie
1771 pe cConstantin Ceausu din TarA cu Ilinca Radului CAmA-
rasu vAduvAx, iar la 4 Nov. 1772 pe PanA Cernavodeanu cu
Anastasia lui Nicolae Dutd. Mai numerosi sunt ing cei care si-au
aflat aici sfârsitul, intre care amintim : la 22 lanuarie 1770 : *Un
copil, Scarlat, al lui Giuliano Agax, sase zile mai tarziu (28 Febr.),
tun boieriu anume Scarlat Vornicul din Tara Rumäneascb, la 8
1) St. Stiughe : Documenle ... 1., p. 276.
2) Ibld., p. 277.
8

www.dacoromanica.ro
 114

Mai gun boier Hagi Cocea.. In 1771 mai aflAm, la 9 Febr. :

gUn negutätor strein, Hristodur, ingropAndu-se in SfAnta BesericA
in tinda cea micAD, la 10 Martie : gun negutAtor strein, Petrachie
Doctorul din Tails, o zi mai tArziu : gun boieri, Nica Logo-
fAtul din Bucure§tiy, la 16 Martie: go copilA de boieri, Maria
lui Enachita VAcArescul*. Mai aflAm apoi pe Ohetea al lui
Bacicu, pe Cocoana PAuna, sora PArvului MAgureanu, pe Hagi
Nica doftorul dela Bucure§ti, un copil gConstantin al Radului
zet Dima Tabacul dela Bucure§tip, un copil gDimitrie al Cocoanii
Ilinii PAhArniceasii dela Bucure§ti, fiind ingropat intre stAlpii
inaintea Sfintei Bisearici cum intrii in Biseared de-a stAngap, un
altul al Slugerului Costin dela Bucure§6, o fetita, gElisafta, a
dumnealui boieriului Dinu Sturzea §i iaste ingropatA in amvonul
paraclisului cealui vechiu, unde iaste Domnu Hristos rAstignit,
la picioare, dedesupt, lAngA zidP, §i altii §i altele, pe care locul
nu ne lasA sA-i mai amintim ').
*

Cu patru ani inainte de izbucnirea rAzboiului amintit, losif

II. ajunse coregent al Austriei.
Om cu vederi largi §i cu intelegere fatA de durerile §i
suferintele celor necAjiti, el i§i propuse sA strAbatA toatA tara, ca
sA-§i poatA face o adevAratA idee despre toate.
Astfel, in 1773, el sosi §i in ora§ul de sub TAmpa, fapt de
mare insemnAtate, pe care-I inregistreazA §i cronicarul, spunAnd :
1773. 18 Mai. Au venit InAltatul ImpArat losif Secundus in
Bra§ov, §i au intrat §i in Biserica noastrA* 2).
El luA contact §i cu boierii refugiati de peste munti §i-i
invitA chiar la o intrunire, pe care o dAdu in locuinta generalului-
comandant, baronul Eichholz, unde se intretinu timp indelungat
cu Enachita VAcArescu care, cunoscAnd bine limba italianä, fAcu
pe interpretul, §i cu ceilalti boieri 3).
1) Vezi 0: Refuglall munten1 morlt la Brasov ta rdsmerlfa dela
1770-1773, de A. A. Mure0anu, In Tara Bdrsel, II (1930). pp. 10-12.
Vezi 0 anexa W., care 10 avea de fapt locul la pag. 44, sus.
2) Ion Mqlea: InsemndrIle popll AlIcolae Grld despre $chell de
altddald gl biserica kr, In Tara Bársel, III (1931), No. 4. p. In Evanghelia
copiatil .de Radu Tempea 11., de asemenea este notat: .1773. Mai 27. InAltatul
ImpArat losif al doilea au fost la Brapv".
3) E. VAcArescu : Islorla Imperlulul Woman In Tezaur de monumente
istorIce al lul A. Papiu, II, p. 285,

www.dacoromanica.ro
 115

VAzAnd felul de a fi, atAt de mutt deosebit de al altor

stApAnitori, al lui losif IL, si poate chiar la sfatul lui VAcArescu,
cheienii se hotArirA sA mai facA o incercare si la 6 lunie
1773 isi asternurA din nou pe hfirtie durerile si le inaintarg,
in formA de memoriu, milostivului coregent. Scris in limba lating,
acest memoriu ni s'a pAstrat in copia unei traduceri in romAneste,
care incepe astfel : gPreainaltalA Chesaro-CrAiascA MArire !
Doamne, Doamne, noao fireste Preamilostive ! MAririi Tale cei
Preaputernice din genunchie cu mare dureare a inimii noastre
ne jAluim...2
UrmeazA apoi cgravamenurile ale obstii si a tot orasul
nostru,, in care se plAng cl cnicio bunAtate sau ajutorip nu
cunosc, fiind ingreuiati de cAtre Sasi cu gportiia2 ') si cA niciun
ciosag 9 de-al nostru rumAnesc cAnd se vinde, noi nu sAntem
slobozi a-I cumpAra sau a ni-I rAscumpara pAnA cAnd Sasii nu-1
pArAsAsc sau nu le trebuiaste2.
Se plAng apoi de nedreptatea fAcutA cu Poiana. 4 despre
rAndul vietii noastre continuA ei sAntem foarte ingreunati,
cl numai carne de voam a ne cAstiga din Cetate, toatA zioa
sedem cu banii in mAnA la mAcelArie, cAnd noi, cAnd slugile
noastre si de-abia cApAtAm putinticA carne, si aceaia incA carea
rAmAne dela dAnsii.... Foarte ne e cu strAmbu si aceasta, cl
mIcar avem noi viile noastre in Tall, tot nu sAntem slobozi a
ne aduce vinuri la casele noastre...,
Copiii lor nu sunt primiti de cAtre mestesugarii sasi ca
ucenici, nici in bresle. clncA si ceva mestesug dela strAmosi de
ar sti cineva dintre noi, nu cuteazA a-I lucra, cA-1 prind Sasii si
ii iau lucru gata pl nimic ; tocma si maicile pruncilor, ale
oamenilor celor sAraci, de cuteazA a tese ceva pAnzA pentru
imbrAcAmintea lor, si aceasta o iau pAnzarii sAsesti cu sila pA
nimic, care tirAnie de se va tinea tot asa, mai multi sAraci oar
umbla fArl izmene si cAmasA, neavAnd bani sl-si cumpere
din boltA2.
cDupl obiceaiu vechiu de noapte mai spun ei eram
obisnuiti a pAzi insine ulitele orasului pA rAnd, iar acum s'au
rAnduit pAzitori dintre Sasi, cArora fiestece negutAtori le dA cAte
un zlot, iarA ce mai sAraci cAte 30. de crAitari pA an...2

1) Impoiltele.
2) Avere, mo§ie.

www.dacoromanica.ro
 116

Ei mai amintesc apoi de negustorii lor, ccarii spre binele Orli

si al cetAtenilor feliuri de feliuri de mArfuri aduc si le asazA in
boltitele lor in Cetatex, dar nu li se dA voie a avea usA deschisA
la ulita, gd le cautl a fi inchisi ca inteo pisitA1), si aceasta de
aceaia ne-o fac cetAtenii, ca marfa noastrA sl pieie ascunsA, iar
a lor, fiind la ivealg, O. se poatl vinde.... De aducem noi oaresice
lucru suptire din fabricile dela Bed, sau din plumb, sau din
trier, se ridicA mesterii de aicia si ni le ia pA nimic...* 9.
In afarA de lucrarea pAmAntului se jeluesc ei mai departe
obstea se ajutl mai mult cu burnbacul si cu lana, cmai
vArtos as foarte multi sAraci carii din torsul bumbacului si al
!Ann se scutesc de a cersui, insA mesterri din cetate si de aceastea
ne pradl. Fost-au dintre noi unii, anume Dumitru Vlad, carii in
tanutul Fagarasului, si altii in satul anume I-lidveghi 3) au rAdicat
fabricA de a vApsi arniciu rosu, foarte spre mare podoabA si spre
binele Orli, dar pentru multe necazuri ce au avut despre mesterii
cei din cetatea Brasovului, le-au cAutat a le pArAsiv.
Ba Sasii le-au spart si gbolteley si, dacA au avut articole
de bumbac tors sau de lank le-au luat.
Ei terminl apoi astfel : eCu lacrimi ne jAluim si ne ruglm
de preaputernica mill a Implratiei Tale ca, fiind noi obstea
rumAneascA aci in Bolgarsechi mai mult de 1000 familii, sl
avem gratie sl ne taie mAcelarii nostri aci mAcar in vro 6. locuri
tot feliul de carne, sl avem cAnd mAndm cu dulce, sA nu ne
lesinAm lAng5 scaunele 4) de carne ale Sasilor*.
Si se mai roagA ecu mare jelanieD sl li se dea voie a lucra
si ei mestesugurile invAtate dela pArinti, iar fiii lor sA fie primiti
la mestesuguri, eca si alte neamuri, sA nu fie ca pAn' acum
siliti a pribegip.
Nu uitA apoi ca (cu inghenunchearea inimii si cu adAnc
suspinv sA-1 roage pe impArat sA-i cumbreascA sub preaputer-
nicile arepip, dupA cum gimpAratul marele Leopoldu s'au milostivit

1) Chigitg = colivie.
2) Inca din anul 1771 negustorii romAni se plAngeau gi de Incartiruirea
soldatilor In casele lor. El sunt mai mult pe drumuri, dupg mArf uri, iar clad
sunt In Bragov, stau pAng seara tArziu In prAvAliile lor (Arh. Munic. IV. C.21,
gedinta din 10 Oct. 1771, pullet 1, P. 422).
3) Hgghig.
4) BAncile mgcelarilor.

www.dacoromanica.ro
 117

de ne-au dat noao supu§ilor sAi impArAteasca sa milA §i intAritA

apArare sau protection), care [decret] II roagA sl li-I intAreascA
§i losif II.
Ei iscAlesc in sfArit : (Prea plecatii §i credincio§ii de uric
supui lAcuitori ai hostatului 9 Bolgarseghi negutAtorip, sem-
nand patruzeci dintre ei. 2)
--1
r.,,,,,,.....
, O
4.0.4er i- ", - '
-
1
r
.1.1T 7: -,x 1 '

;%N ,-, IS ,,, ;) If-

....v., f r o., t , , i c .:1,..1., .
4A N
b..
. f Cis 1/ .4"r1,......roter l

a t4 IL tf/efl *I, ta
--' 2') 27
,,,,,vnr.01
f, .
,
, -,(,
-11

--, ,,,i'tt
"`".":41. Val fn. ,CIf . ......4 .rn
. st ,,, .1 11 ' 7 t/'
r-jki F77 .
.,
,
, v., IV rrry - 1," ,. ye f ,y ,,, , 4e.eny w....e
.i.
AA., ,, ...W."
me.
,.." o;
., , ,f oi,I.;iI ,
;rr 1 t 141:,,
Mi.... If(.,Wie , / ti
...,147
' 4)

.."'itii" '''' 1 t: -,'-' t 4:t

t..,...fV . Ai cae,,,,,,
.1....,rir I (C.r
fl 4 I
r1 ,,,,...i.1 / 94. i s a .,,,,,,

r :"Y 7,: 'i '-,(r.1%:, ' ,:i:"'"1-zi- -,1_''

, tuf --W=-4""Yi' ti" :':-,; i''',-f-:r- r----,'
--r
974'7 .a""Y"' ,tyr r ---,-,-. t;,,,
1. ,.:-"C. f 4,....- ;'", ,,-,,,.

0,
a

.
4 ' .ft-, r r *,.,

. V. ...4.
0 .1?"-'
<,..rrf,. 4 1-011.

'''''
olAi,"17.4....,
'`,
afuj ,1 1 ..,47 ..( 1 .s,./;., eve.. .;-....,. .j.'"'"°::. , s4
-
'
1

y,.. , Y ..,._.,,,7. i :,.-,,,-,,,,, ,,,,.. ,,,..._,,1'7.,

t,........-' d N,
;I. 1,
,.
1.,,r, L'

r.ri.,,;;17.? .1 c 7- .
1,4
t)

404
,-
,
' ..4",vse..rt, Li "/

._..._.,,,,........,7Z "...,
_....1:ff7vm
,.,
,I. , r .....,
t.4; 1.1 +7 / ',,, -
"..-.- - ,
L

, f
c.
e----' '1"1." t,---.. i-.4"..0,1.r--.,
, ,,, -
44 .1 ..," 1'
-,-,. VsrDa-'1fivs.4 1.2777....i,A,,,,;,,
i,f
;) ,r...,.; . (.,...
.f,
..
c...........7 r./
,"---r
t,,....,,,,,,i;,,..r....., a r rn../ .7.ri: e,7, ,...,,,r, 7 .
, _a
-."" ,-4-
et.' Otte I , 11747,77,61,,,,,
,
, J, . ...
at .....,,,,..
.
_ia.
, .,AI,, , ...1.1tott
, .0 t,
.
"ft
r. j 171. j)
...) e-,
1 -, IN .

ro.;; - ix ,I.;:, ;
mi ---
,....4.44.-
.., e fv, 0 Aram %.

-,
, 7^P'
/
1-1,
140 7-
..11::..1.
l; .
..i.e

' :,:.4,.i f
4,4 ;1 t) 4,
..,.,:4

r:*... ..i.......-.
X. ,,,,,,2-44t
vi" Se ; 4 44
f,../=...:
/'its t.1.F ht 1.:ti , :66
r ,... Ilma.., ,:, .1." ....v.4.,.._ve4' rttt, i ,..

SemnAturile preotilor si ale gocimanilor In anul 1693.

Jos, subliniatA usor, semnatura ceausului spataresc David Corbea.
(Registrul VII/1 p. 36. Vezi vol. I. pp 120-121 i p. 374).
DacA rAspunsul la acest memoriu nu sosi atAt de curAnd
cum asteptau $cheienii, in schimb se trimise §i obstii lor un
1) Suburbiu, partea de sus a orasului
2) Stinghe: Documente... V., pp. 187-191.

www.dacoromanica.ro
 118

chestionar cu vase puncte, la care sa raspunda. Ace Iasi chestionar

se trimise credem noi si altor comunitati mai numeroase
din Transilvania, cad tânárul impArat voia sa stie care este
situatia scolara si culturala a supusilor sai.
Aceste intrebAri, traduse din limba latina, dar care trecusera
mai intAiu prin cancelaria Magistratului ceea ce se vede din
felul cum este facuta traducerea din textul latinesc erau :
(Ce feli de socoteala ar trebui ca norodul cel mai prost mai
intaiul al neamului rumanesc ca sa leapede nestiinta intru care sta ?D
La aceasta se rAspunse prompt : cDacA ar fi fost neamul
rumanesc mai de mult slobod a intra la deregAtoriile ceale de
obste ca si alte neamuri, pan' acum cu mult mai mult s'ar fi
indeletnicit in scripturiP.
A doua intrebare : gin care stare iaste lucrul ceal de scoalA?
Carii sant pentru aceastea indreptAri mai de trebuinta silitoare ?*
Raspunsul : eStarea scoalelor noastre int'acest chip iaste
tocmita la oras, ca se inva[A, dupa toate ceale ce's la statul
nostru cel de acum, ceale trebuincioase ; intaiu : cum sa dam
cinstea cea incuviintata lui Dumnezeu, si a doaoa : ceale ce-s
de trebuin[A in viiata noastra, adeca : invata greceaste si
rumAneaste, rugAciuni intru amAndoao limbile pentru deprinderea
limbilor, dara mai vArtos limba greceasca pentru coresponden[iia
la trebuinta negustoriii, vi iarA pentru cetirea cartilor cealor
vechi grecesti carea pretutindinea [se] Inv* pentru desteptarea
neamului nostru rumanescp.
La intrebarea a treia : cCarea ar fi calea ca insusi norodul
sa se aducA de sine-si, sau sa pofteasca mai buna invatatura si
sa meargA mai mult la scoalA?2, se dadu urmatorul rAspuns :
gDaca ar nadajdui parin[ii si copiii nationului rumanesc cumca
ar putea intra la vreo treapta orasaneasca, se poate socoti cumcA
mai cu multa sArgueala s'ar sili pre ei si la invAtaturi de mai
de cinste a se deprinde si fiindcA acest neam este mai mult
deprins la lucratul de pamant, pentrucA fa alte mestesuguri mai
folositoare si mai cinstite nu-s slobozi, de aceasta se da a sti
ca nu pot dascalii a-i aduce pre dansii la alta treaptA mai de
cinste si mai stiutoare*.
Intrebarea a patra si a cincia erau : gOare au dascali de
ajuns, invAtati, si carii sant, in ce feli s'ar putea illy* mai de
ajuns, ca si ei sA poatA invala pre norod ?a.

www.dacoromanica.ro
 119

La acestea se rAspunse : cPentru statul cel de acum al

scoalei noastre a-i invata si a-i dichisi pre copiii de RumAn, are
scoala din destul dascali, iarA poftind noi a invAta copiii nostri
mai de sus limbi si invataturi, aceaia se trimit la alte scoale mai
de departe. Din socotirea statului nostru poate-se vedea
neamul rumAnesc cum atAta s'au invAtat de dascalii lor, cAt au
putut de au lucrat,.
La a sasea si cea din urmA intrebare: gOare parohii si
capelanii si popii si slujitorii, carii nu Ant papistasi, facu-si
datoriile lor pretutindinea, au nu-si fac ?2 se rAspunse:
cParohii, capelanii si preotii, dupA invAtatura si porAnca biseri-
ceascA a leagii grecesti cei neunite, sfintele rAnduieli si invAtAtura,
pretutindinea isi fac datoria.p1).
Acest chestionar fu trimis la Sibiu, si de acolo la Viena,
la 3 lulie st. v., insotit de cateva rfinduri, in care se ureazA
tânArului impArat, ca Dumnezeu cu clungime de vieatA sA-1
dAruiascä, cu nebiruitA impArAtie preste alte imparAtii sl-1 impo-
dobeascb.
Prin asocierea si incuscrirea lor cu Grecii si cei cativa
Bulgari veniti din Albania si Macedonia si asezati in mijI6cul
lor ajunserA si negustorli romAni sA se bucure in sfArsit
de o usurare oarecare, fiind scutiti de a mai plAti, incA din
anul 1766 taxele la poarta cetatii.
Stiind apoi cl au un razim de nAdejde si acolo unde se
impArtea dreptatea la Curte , ei incepurA din nou lupta contra
Magistratului si, incl in anul 1773, se adresarA Consiliului TArii,
cerAnd Ali poatA aduce acasA vinul din viile lor din Muntenia,
altcum il vor vinde si de acum inainte in Tara RomâneascA.
0 lunA mai tArziu, la 18 August 1773, se adresarA si
guvernului in cauza instrAinArii locurilor din PoianA, o nedrep-
tate care-i durea mult, fapt pe care cronicarul il inregistreazA in
cAteva cuvinte pline de amArAciune : 'La 1773 Sasii au luat
Rumânilor si locurile din PoianA !D 3)
1) Ibid., pp. 192-194. Un an inainte de aceea, In sedinfa din 7 Mai
1772 a Magistratului, se citise ordinul guvernial prin care se dispunea O. se
confiste calendarul ronignesc tiparit tit Brasov, hind plin de credit* desarte.
(Arhiva Municipiului Brasov, registrul 1V C. 22, punct 2., p. 312).
2) Incg inainte de cucerirea Transilvaniei de cgtre Austrieci si unde
gasisera companiim [grecesti] si companistt" la Sibiu, FAggras si Brasov
(lorga : Bra?ovul $1 Romani!, p. 319).
3) Codex Kretzulescus, p. 273.

www.dacoromanica.ro
 120

DacA nu li se poate face dreptate zic ei , sA li se

dea vole a se adresa direct Curtii. (Ei §tiau c5 la Magistrat a
sosit un ordin ca sA li se restitue fanatele, dar cl Sa§ii il tin
ascun s).
La 28 Dec. 1773 Consiliul Tarii ceru Magistratului infor-
matii cu privire la opreli§tea aducerii vinurilor. La 16 lanuarie
1774 $cheienii cerurA sA li se dea voie a-§i lua ca mijlocitor in
lupta lor cu Magistratul pe comisarul crAiesc Baranyi, cAci acesta
g§i limba noastrA din temeiu o §tieD, pe and ei nu cunosc
legile tArii ca§ijderea nici limbile ceale mai trebuincioase noao,
pentru aceaia nici nu sAntem harnici cu Cinstitul Maghistratul
de-aci a ne judeca, sau la mai inaltele in§tantii nevoile noastre
precum ar trebui a le descoperi, 9.
Dar comisarul trebuia sA fie plAtit, ca §i cheltuielile de
drum, ale protopopului sau ale vreunui preot, la Sibiu, intocmai
ca §i ale delegatilor pe care trebuiau sA-i trimitA incoace §i
incolo. Lucrurile nu mergeau atAt de u§or cum crezuserA ei.
Apoi, la 26 lanuarie se mai fAcu §i o anchetA in chestia
aducerii la Brasov a vinului cules din Muntenia, cu care prilej
furA ascultati §apte martori, oameni WI-Atli, egrunta§ip 2), care
inteun glas declararl cA pinA la moartea judetului Gheorghe
Draudt, in 1728, $cheienii i§i puteau aduce vinurile in ebuti mari
de "Tara §i in butlane de 5. vedreP, vinzAndu-1 in targul cetAtii.
Opreli§te impArAteascA in acest sens n'a fost insA niciodatA, dar
Sa§ii nu-i lasA nici din cArdealp ali aduce yin cu butea la
casele lor.
La 21 Martie 1774 directorul gde tablb loan Gal le fAcu
cunoscut cA va trimite gdoi ale§i scriitori impArAte§ti. pentru
anchetarea asupririlor ce le indurA, asupriri care ctocma §i
inaintea Preainaltatului ImpArat le-ar fi descoperit [deputatii
ob§tii]v. Se va face deci o anchetà, dupl care va incerca sA se
fad gu§urarea §i slobozeniia privileghiumuluims 8)
In sfar§it, la 14 Mai 1774 sosi, in copie §i in traducere
româneascA, rezolutia guvernului prin care se ordona Magistra-
tului ca cdupd urmarea poriincilor celor mai dinainte.,. trimise

1) Stinghe : Documente... V., p. 202.

2) Proprietari (dela nemlescul Grundo . teren, pArnant).
3) Stinghe : Op clt , p. 215.

www.dacoromanica.ro
 121

a lua hasna din fAnatiile care s'au fost rApit dela acesti jeluitori
pe 1AngA plata pretului plAtit, fArA de nicio pricing, a gruntuluip
[sA o intoarcAl ').
In acelasi timp ordinul fu comunicat si Magistratului ca
csub grea dare de samb sl satisfacA pe jeluitori, dar.... totul
fu zadarnic.
Ei se planserA deci din nou guvernului, arAtandu-i ca se
rAcoriserA scle nAduful pizmasilors si prinseserA din nou nAdejde,
dar itoatA aceastA bucurie a noastrA prin Maghistratul Brasovului
cu amar din inimile noastre s'au tAiat*, deoarece Magistratul nu
voia sA le dea nimic in scris, zicând : eNumai cu gura, a au si
insusi gand a mai cercap 2).
Atunci fAcurA interventii in toate pArtile cl Sasii le pun
piedeci ipe sub ascunsp si gei toate pietrile miscAp, ba, auzind
cA au mers Oa la Curte, se adreseaza consilierului Josef Fritz
la Viena, arAtfindu-i a Sasii pun pricinA cA igrunturile pAmAn-
tului Tarii Barsii Sasilor sant date, iarl nu noao* si cA dacA
dusmanii lor ar castiga, cnoi sAntem pieriti, cAd cl asa noi
mAine-poimAine si de casele noastre incA ne-om instrAina...*
Lucrurile taraganându-se insA prea mult, Maria Terezia dispuse
in sffirsit, a se face o noul anchetA. Intre timp $cheienii trimi-
seserA, la 5 Dec. 1775, o delegatie si la mitropolitul din Carlovit
rugandu-1 sA intervinA si el in lupta lor si ducfindu-i un plocon
constAtAtor din zahAr, cafea turceascA, 70 de calamoip 8), 4. cutii
de ccondite,4) si altele 5).
Nici astfel nu ajunserA InsA la vreun rezultat si atund doi
mAcelari es'au sculat, si adicA Ion Stinghe bAtrinul si Dumitru
Orghidan, pA tainA, tocma la Beciu au mers si dAnd jalobA la
ImpAratul, incA s'au invrednicit de si din gurA au vorbit. $i
acest rAspuns le-au dat : SA mearga acasA, cAci cartea impArAteascA
inaintea lor va meargep 6)
Acest drum insA a rAmas si el zadarnic. De fapt, ordin
dela guvern venise, ca si cu Poiana, dar nici mAcelarii n'au
1) Ibid., p. 217.
2) Ibid., p., 220. Intealt loc : CA au 0 dumnealor gAnd de-a pipAi mai
sus Impotriva noastrA".
3) Probabil lArnAi.
4) Probabil cofeturi, bomboane.
5) Stinghe : Documente... I., p. 278.
6) Codex Kretzulescus, p. 274.

www.dacoromanica.ro
 122

primit vechile lor drepturi, nici Scheienii n'au primit Poiana si

abia in anul 1777, tot sub inrfiurirea lui losif II. li se ingAdui
[Grecilor veniti mai in urmA din Balcani] a-si strAmuta familiile
la Brasov, a face comert cu mAruntisul, a deschide boltile din
cetate, a nu fi supArati cu sarcini impArAtesti si a-si alege un
jude. La aceastA datA alegerea era aproape cu neputintA intre
adevAratii companisti si ceilalti, asa cl RomAnii se bucurarA si
ei de aceste drepturi. Ei incetarA astfel de a fi inquilini si prin-
serA a se apropia de conditia orAseneascAs 1).

IncepAnd cu anul 1777 si pAnA in 1779, alti patru preoti

si diaconi sunt angajati la Biserici Cel dintAi este Gheorghe
[Radovici] Chifes care isi prezintA la 5 Noemvr. 1777, ccle bunA
voie si de nimenea fiind silit, legAtura), pe care si cu jurA-
mAnt, dupA primirea haractirului preotescp o va intAri, cAci
efiind trebuintA la bisearicA, m'au rAnduit [preotii si juratii] ca sA
pAsesc la treapta preotiei... El se obligA sA tinA (leagea si toate
obiceaiurile ceale vechi ale Bisearicei si in vreamea vreunii bete-
jeli nAprasnice de ciumA, pAnA voiu fi preot mai mic, sA fiu
datori a sluji eu la toate slujbele...D si sä se ferescA de (obi-
ceaiuri de ceale reale...2).
IncA din 30 Aprilie insg, o cerere redactatA in limba latinA si
reprodusA in intregime si in protocolul sedintelor Magistratului 6)
ne spune cA murindu-le trei parohi RomAnii din Schei
cer o scrisoare de recomandatie cAtre guvern, pentru ca epi-
scopul (de Buda) Sofronie sA le sfinteascA trei preoti. Intre ei
era, de sigur, si diaconul Oheorghe Radovici-Chifes. Magistratul
le rAspunse ca mai intAiu sA justifice cu dovezi necesitatea acestor
trei parohi si in locul celor morti sA arate pe cei care vreau sA
fie sfintiti, pentru ca si Magistratul sA poatA lua informatii
asupra lor.
In anul urmAtor, la 26 Febr. 1777, Scheienii isi repetA
cererea, arAtAnd insA cA nu numai ei au lipsA de preoti, ci si
RomAnii din Presmer si Satulung si cA poporenii ar dori ca ei
sA fie sfintiti de cAtre patriarhul din Carlovit, deoarece in Tran-
silvania nu au episcop de legea lor. Candidatii la preotie erau :
0 N. lorga : Brcwwul *1 Românii, p. 321.
2) StInghe : Documente... I., p. 280.
3) IV C. 26, punct 9, p. 389.

www.dacoromanica.ro
 123

Gheorghe Chifes, Nicolae Duma, Simion Datcul, Ion. diacon,

Radu Verzea diacon si Gheorghe [al] popii Martin, care s'au
dedicat de cfitiva ani Bisericii si au si cunostintele necesare ').
Magistratul promite cA va interveni la guvern, iar acesta
rAspunse, la 10 Aprilie, cA nu stA in puterea sa sA dea petitionarilor
aprobarea de a-si sfinti preotii prin episcopi din afarA de Tran-
silvania. SA se adreseze deci impäratului, ceea ce Românii au si
fAcut si se vede 0 acesta le-a dat, cel putin in parte, apro-
barea cerutA.
In locul lui Gheorghe Chifes, la 19 Noemv. 1777, ajunge
diacon Dumitru Popovici. Acest nume de familie nu insemneazA
in -limbA slavbnA deck : gfiu de preot,, dar ne-a dat multA bAtaie
de cap pentru a afla cine era tatAl lui si deci care-i era numele
de familie : Duma sau Grid ? In matricula mortilor nu-I puteam
afla, deoarece intre morti este trecut : cPArintele Dimitrie Popovici,
37 ani), deci nici in felul acesta nu-i stiam numele, iar matricula
botezatilor incepe abia cu anul 1758. L-am cAutat atunci in
matricula cununatilor, unde 1-am aflat la 6 Nov. 1777 : cCunu-
natu-s'au Dumitru al lui Popa Petru Grid, cu Ana, fata lui
Nicolae VoinaP. Era deci fiul lui Petru Iosif Grid.
cLegAturap lui de diacon seamAnä foarte mult cu cea de
preot a lui Radovici-Chifes, cu singura modficare : cl3AnA voiu
fi diiacon mai mic, sA fiu datori a sluji eu la toate slujbele..., 2).
Un an si jumAtate mai tirziu, la 16 Aprilie 1779, aflAm
si glegAturap lui and fu randuit sA pAseascA la treapta preotiei,
in care insA nu-i fu dat sä rAmanA mult timp, deoarece dupA
trei luni, la 17 August, muri. Doctorul Vasilie Popp nu-I are in
seria sa nici ca diacon nici ca preot.
Tot in acea zi de 16 Aprilie 1779 isi prezinti si Gheorghe,
fiul namesnicului Dumitru Duma, glegAturap sa ca diacon. El
semneazA : cGheorghe sin pop[a] Dumitru Dumaz si din matri-
cula botezatilor stim c1 s'a nAscut la 7 lulie 1759. (Doctorul
Popp il dA ca al 51-lea in seria sa, si cu anul 1786).
Intr'un act din Arhiva Brasovului 3), semnat de protopopul
Petru si de PArintele Stefan, ca $i de jurati, in frunte cu 4Deme-
1) Ibid., §edinta din 8 Martie punct 13, p. 263. Cf documentul No.
161 1777 din Arhiva Municiplului.
2) Stinghe: Op cil., pp. 281-282.
3) No: 438/1779. Vezi anexa V.

www.dacoromanica.ro
 124

trius Eustatovitsp, se spune cA deoarece din cauza boalei §i

a bätranetii doi dintre preoti nu-§i mai pot indeplini serviciul,
ol*ea vrea Ali facA pe Dumitru Grid preot, iar in locul lui
sl fie sfintit ca diacon dascalul Gheorghe Duma. Deoarece insA,
in conformitate cu dispozitiunile mai inalte, toti aceia care
voiau sA se preoteascA, primiserA ordin dela episcopul Chirilo-
vici, care se afla in Viena, sA fie acolo in cursul lunii Mai,
cu pa§aport dela guvernul Orli, ei cerurA Magistratului sA libereze
celor doi Cate un certificat, ceea ce Magistratul aprobA in §edinta
sa din 26 Aprilie, urmând sl le dea §i certificate §i scrisori
de recomandatie.
Curând dupl aceasta, la 15 lunie 1779 ivindu-se din nou
neintelegeri intre conducAtorii Bisericii ob§tea ceru sA se facA
alegeri nouä, fiAndu-se totodatA §i sfera de activitate a unora
dintre slujba§ii Bisericii.
La aceastA Adunare ParohialA luA parte, de astAdatA, vi
vicarul loan Popovici, ca §i protonotarul Consistoriului, Bucur
Fogoro§ 1) §i se aleserA : gociman mare loan Constantin, iar
gociman mic [loc got] ; jurati bAtrAni : CApitanul Ilie Birt, Hagi
Grecu §i Ion Lebu, iar jurati tineri : Hagi Radu Pricop, Petru
Peligrad, Ion Vlad, Radu CAtank Micul Voicu, loan loanovici
§i un al §aptelea, al cArui nume nu ne-a rAmas 2).
Se hotAri apoi ca dascalii sA ail:4 cpurtare de grijA pentru
copiii §coalei, ceale orAnduite i trebuincioase sA inveate, iar
niciunul din preoti copii pe platA sl nu inveate carii voar fi din
districtul acesta §i Inca in toatA zioa un ceas sA-i inveate din
Catihezis incheieturile [Simbolului] credinteip. Dascalii sA scrie
pe fiecare elev gla ce lectie se aflA acum i acea lectie sA dea
la mAna [Cinstitilor] Jurati §i [Cinstitii] Jurati cu un preot, la un
fArtal 8) de an, sA le fad examen care ce-au invatat §i cum se
poartá, in scris, cu catastifp. Pentru lipsurile §coalei, preotii se
obligA a contribue cu ate un galben, iar juratii cu die §ase.
Alte dispozitii care s'au mai luat erau :
Gocimanii sA se ingrijeascA ca neincetat sA ardA [o candelA]
la sfântul presto! ;

1) FAgärAganu.
2) Stinghe: Op cll., pp. 287-289.
3) Sfert.

www.dacoromanica.ro
 125

tUn cliric, la vreamea cAzutA sã ceteascA din Apostol la

ascultare in tinda cea mare a rnuierilor, iar pricepändu-se cum
ch din pricina aceasta nu-i niciun folos, poate sA se curmeze ;
Pentru sf[intele] lithturghig ce se fac la paraclisele cele 2.
dumineca i la sArbAtori, sA se facA totodatA ca i in bisearica
cea mare, ca sä nu se lipseascA norodul de ascultarea utreniii i
sA curgA vreo pagubl Sfintei Bisearici, §i pentru banii ce se
strAng la paradise pentru sgraci, tot la mAna C[institilorl Curatori
sA se dea, ca sA impartA dumnealor unde §tiu cl e de trebuintg...1).
Pentru venitul paraclisului celui nou 4 i pentru pAstrarea
aceluia i chiverniseala, jupän Hagi Radu Pricop, dupA cum
pAn'acum, a§a §i de-aci inainte, sA aibA purtare de grijfi, sub
cuno§tinta sufletului ski §i prin zapis inaintea gocimanilor §i a
juratilor bAtrAni....
cPentru banii mirului care se strAng in bisearica cea mare
dupA vechiul obiceaiu al Sfintii Bisearici, sA rAmAie la preoti, de
4. ori inteun an, iarA dela muieri, precum §i din tinda cea mare,
a§a §i dela paradise, tot al preotilor, iar dela bArbati, sA fie ai
Sfintei Bisearicb 2).
AceastA rânduialA noug, fAcutA anume ca sA nu se mai dea
prilej la nemultumiri, nu este totu§i semnatA §i de preoti, cu
toate cA la sfAr§it se spune : cA§ijderea §i noi preotii carii am
fost inteaceastS vreame de fats, am voit §i cu mAnile noastre
am iscAlity.
In spre toamna aceluia§i an (1779), o alt1 nemultumire
izbucne§te, de astAdatA intre preoti. Anume, dupl ce protopopul
Petru Grid murise la 20 lulie la bAile din Covasna, vicarul loan
Popovici trimise la 5 Sept. o scrisoare adresatA: cCucernicilor
preoti, Cinstitilor negutAtori, Blagorodnici boieri §i toti pravo-
slavnicii cre§tini carii vA aflati in pAzitul de Dumnezeu ora§ Bra-
§ovul Bolgarsec §i in tot slAvitul districtul Bra§ovului §i in
tinutul Scaunului Haromsecului...*, arAtându-le cA dupl moartea
lui Grid gaceste 2. slAvite tinuturi au rAmas Mil de list de pro-
topop. A§a, intelegAndu-ne cu Conzistoriumul nostru, am aflat

1) Mai tarziu se revine 0 se spune : In paraclisul cel nou 0 in bIserica

cea mare sg se facg liturghia odatg, iar in paraclisul cel vechiu dupg Evan-
ghelie 0 dupg Heruvic sa inceapg liturghlile (?)".
2) Stinghe : Documenle ... 1., pp. 287-288.

www.dacoromanica.ro
 t26

pre numitul popa Radu Tempea, parohul neunit din Bolgarseg,

cum iaste om bland, ascultatori, negalcevitori, intru toata oran-
dulala preofasca purtandu-se cu cinste, $i a$ea 1-am randuit $i
I-am a$ezat protopop deplin in numitele de sus finuturi $i i-am
dat toata putearea besericeasca WA se cade la un protopop deplin
sa ail:4 in Bisearica $1 in tot locul, $i tofi preotii $i cliricii $i
tofi cafi se fin de ritul neunit sub ascultarea lui i-am dat, deci
pentru aceasta porancim tuturor voao, subordinaluifi numitului
protopop Radu, cazuta cinste $i ascultare sa-i dafi...1).
cA$a $i numitului protopop Radu continua el se
porancea$te a trai dupl porancile lui Dumnezeu, dupa pravila
preofasca $i dupa ingaduinfa inalfatelor randuiele. A$ijderea sa nu
fie befiv, sa nu fie galcevitori, sa nu faca nici extes sau scandela
dand, ci sa fie pilda buna la tofi...D.
La 15 Sept. el scrise $i Magistratului, in limba latina, adu-
candu-i la cuno$tinfa aceasta numire $1 rugandu-1 sa o aprobea).
Faptul acesta amari insa mult pe preotul Stefan Ina$u, care
era mai vechiu in preofie cleat Tempea, era eduhovnic,, dem-
nitate care nu se acorda cleat unui singur preot din district )
$i semna imediat dupa protopopul Petru Grid.
Simfindu-se deci nedreptafit, Parintele Ina$u ii arata vicarului
ca acest post i se cuvine lui. Popovici il destitui insa $i atunci
Ina$u se adresa guvernului, aratandu-i nedreptatea ce i se facuse.
Vicarul nu reveni insa la sentimente mai bune $i atunci
1na$u, in lunie 1780, il ameninfa, atat pe el cat $i pe Tempea
ca va descoperi guvernului faptele lor necorecte. Ace$tia insa'
nu luara in serios ameninfarea, dar Ina$u se finu de vorba.
Tempea fu acuzat ca, in calitate de locflitor de protopop, dupa
moartea lui Petru Grid, cu ajutorul vicarului, a numit opt preofi
sfinfifi in Muntenia ca parohi in teritoriul Branului, hand dela
fiecare ate doulzeci de taleri turce$ti, dupa ce pe preotii
vechi ii transferase in alte comune.
La ancheta facuta se dovedi ca Inap avusese dreptate.
El arata apoi guvernului ca vicarul a lucrat 'Walla in mana
cu Tempea in chestiunea celor opt preofi $1 ca s'a facut vinovat
1) Stinghe : Documente... L, p. 290.
2) Vezi anexa III (p. 106) din lucrarea noastra : 0 dinastie de preoll
1 prolopopl: Radu Tempeo...
3) Inakm este al doilea care se bucura de acest titiu. Primul fusese
Pärintele Nistor, parohul Stupinilor.

www.dacoromanica.ro
 127

si de alte incorectita[i. Vicarul zice el in jalba sa nu are

drept sa institue preo[i ; acest drept il are numai episcopul.
Cere deci sa i se dea un pasaport spre a merge la Buda, unde
sa-i spuna totul pe larg episcopului sau, daca nu, vicarul sa-i
dea demnitatea de protopop al orasului, caci lui i se cuvine 1).
Magistratul, caruia guvernul ii trimisese denunturile lui
Inasu, raspunse la 11 Oct. ca va face ancheta cat mai amanun-
tita, 'al carei rezultat insa nu-I cunoastem.
Cum vor fi iesit Tempea si Popovici din aceasta incurca-
tura, nu stim, dar cel din urma reveni asupra numirii, cerandu-i
lui Tempea sa se impace cu Inasu.
Astfel stand lucrurile, la 10 Sept. 1780 Tempea dadu vica-
rului o declaratie, in care se obliga ca cla controversia mea cea
avuta pentru randuiala protopopiei intre mine si intre popa
Stoica, ceaia ce, ca sa iasa dintre noi, am cazut la pace si ma
leg ca mai sus numitul Parintele Vicaresul cu Cinsti[ii Jurati
si OrAsani ai Brasovului ce voar alege si voar hotari, voiu fi
multamit si indestulat, si mai departe a cauta nu voiu indrasni,
iarA de as calca aceasta, sA fiu lipsit de toata cinstea preo[asca
si sA-mi pierz toatA direptateap a).
A doua zi apoi, la 11 Sept., vicarul, care- se vede ca
venise impreuna cu secretarul ski la Brasov pentru a impaca
lucrurile, si impreuna cu obstea, fixara astfel sfera de acti-
vitate a celor doi protopopi : cPentru cinstea batraneatelor, sa aiba
popa Stefan meargerea inainte la sfintele icoane si [la] toata
ceremonia bisericeasca ; sederea in scaune 3) amandoi de-a dreapta,
iara scaunul cel protopopesc sA se inchiza. Tistia in oras si in
ceale ce se [in de oras, sa aibA amandoi, unul ca altul ; hotarare
nice unul fara altul sa nu faca, nice pecete a da, ci hotararea
judecgilor asa sa se [iie, adeca se randuiaste notares cucearnicul
popa Dimitrie Grid care va avea datoria aceasta sa [iie protocolu
si pecetea, la care voar veni cei ce voar avea jalba si le va da
pecete si le va ramdui zi de judecata, ceaia ce sa se stie in casa
bisericeasca ; venitul conzistorialicesc sa fie de mijloc, luandu-si

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 745 1780.

2) Stinghe : Op clt., pp. 291-292.
3) Stranele preoteVi.

www.dacoromanica.ro
 128

notare§ul a cincia parte. Tistul de protopop aded protopop Stefan;

protopop Radul) 1).
Deci intaietatea o avea PArintele Inati. Cu toate acestea,
din impArtirea comunelor, se vede cl tot Tempea era mai avan-
tajat de vicar, probabil fiindcA le avusese pe toate inainte de
aceea. Astfel la protopopiatul lui apartineau urmAtoarele comune
biserice0 ale districtului : DArstele, Turche§ul, BacifalAul, Cer-
natul, Satulungul, Tärlungenii, Zizinul, Purdrenii, Budila, Pre§-
merul, HArmanul, Sampietrul, Bodul, Feldioara, Apata, Rodbavul,
MAgheru§ul, Noul, Crizbavul, 1-1Alchiul, Tantarii, VlAdenii i
Codlea, deci cele mai bune parohii §i mai apropiate de ora.
Lui Ina§u i se dAdurl: Cristianul, cRAjnotp, Zfirne0ii,
Tohanul-Nou, cSocodoalele din jos de pe Bran dupl PoartA §i
Bra§ovul din sus de rAzloji cu tot ce se va mai afla acolo,
VAlcanul, GhimbavulP.
De incheiere, actul mai spune : ((Care se va afla dintru
aceOia impotrivind §i fAcAnd strickiune, se va lipsi de toatA
aceastA inglduintA §i in locul lui altul strein se va aduce) 2).
Tempea insA nu mai trAi mult, cAci in Evanghelia copiag
de bunicul lui vedem scris : c1781. Sept. 18. La 9 ceasuri din zi
s'au pristAvit PArintele Radul Tempea, 8).

1) Cronicarul din ,an$11inieiri"... spune despre acest conflict : Au ales

vicarevul cu Conzistorium slt fie protopop Parintele Radu Tempea. Si Mid
PArintele Stefan loanovici mai Wan, s'au Inceput mare vrajba intre acevti doi
preoti vi vazilnd juratii Bisearicii acest lucru necuvios, au scris la vicarevul de
au venit la Brasov. Si viind, au stat juratii de au fAcut pace, Maud pre PA-
rintele Stefan sA fie protopop la jumAtate Tara ,BArsil vi pre PArintele Radul
Tempea I-au fAcut protopop la cealalta parte, la Aromsechi. Si ava s'au fAcut
pace....° p. 38. (Acelavi text 11 aflAm vi In Insemnart de cronicá ale alert-
&tor din &hell Bra$ovului", p. 70). Intealt loc (p. 45) se spune ing : ....Tau
fAcut mare pizmA vi vrajbA hdre aceati doi preoti... Hand pre PArintele Stefan
sA fie protopop la jumAtate Tara BArsli si pre PArintele Radul la cealaltA jumA-
tate Tara Bann vi la Aromsec...°
2) Stinghe: Documente I. pp. 292-293.
3) In matricula mortilor este scris la acea data : Protopop Radu Tempea,
protopop al Bravovului vi al Har[om]sechlului".
(Sofa lui, Marina, mai trAl aproape 38 de ani, stingandu-se din vie*
abia la 6 Dec. 1819, In varstA de 74 de ani).
Partea de avere a lui Tempea s'a ImpArtit abia la 3 lulie 1790 1ntre
vAduvA vi cei vase copii. (Vezi mai pe larg lucrarea noastrA: 0 dinastle de
preott I prolopapt, l?adu Tempea... pp. 47-48). Din Inventarul fAcut mai vtim
cA avea o casA In Schei, la No. 297, In valoare de 900 f I., o jumAtate de grA-
dinA, (200 fl.), plus efecte, In total o avere de aproape trei mii florin!.
Numeroasele obiecte casnice vi lucruri de prat nu le mai InvirAm, amin-
find numai cele trei cArti care au rAmas dela el : Jalcuirea Psalmilor lui
David°, oan GurA-de-Aur° vi o Carte de cantAri cu note°.

www.dacoromanica.ro
 129

Astfel Stefan Inasu rAmase singur protopop si, la 17 Noem-

vrie 1781, i§i prezentA clegAtura*, cea dintai legAturA de protopop
care ne-a rAmas ;
eFiindcg au chemat Dumnezeu zice el din lumea
aceasta pre rAposatul PArintele Protopopul Radul Tempea, inteal
cgruia loc pohtindu-mA Cinstitii Jurati §i Cinstitii Orgsani ca sä
fiu, fiind incA si rAndul mieu a pAsi intru treapta protopopeascA
la tot di§trictul Brasovului, pentru aceaia eu cel mai jos iscAlit
md leg cu jurAmAntul cel protopopesc §i preotesc, carele dupg
obiceaiul cealoralalti protopopi II voiu da in Bisearic/...D
El se leagA apoi A pAzi pravoslavnicA leagea greceascA
a rAsAritului neunit, cu toate dogmele si predaniile i teremoniile
si obiceaiurile nevAtAmat. La veniturile Bisearicii sA nu mA ating
la nimic.... SA fac judecatA direaptA tuturor orgsanilor i la tot
norodul, fArA de mitg si fArA pArtinire si fAtArie... SA aib dragoste
frAtascA cu preotii cesti de aid, impreunA si cu tot orasul.
Obiceaiuri noao spre paguba Bisearicii si a orasului sA nu in-
drAsnesc a face. SA puiu silintA a indirepta rAnduiala Sfintei
Bisearici, atAt dinlAuntru Sfintei Bisearici, cAt si dinafarg, pre la
scoale, impreunA cu juratii. Cinci preoti si un diacon sA fie de-a
pururea din orAsani, larA nu dintealtA parte. Si rAndul mieu sA
fiu datori a mi-I pAzi, iar sA nu-mi puiu preot in loc pAnA voiu
putea, nici altA protopopie intealig parte sA nu pohtesc... Preoti
fArg cuviintA sA nu aduc intru slujba ora§ului,.
El semneazA : gSmeritul protopop Stefan Ivanov, asa
mA leg*.1)
Nici el n'a mai trAit insA mult, pristAvindu-se, cum se spune
in insemnarea din Evanghelie c1782. Martie, 27 la 3. ceasuri,
:

la vAscrisp.2) (Sotia lui a mai trAit douAzeci si cinci de ani si

jumAtate. In matricula mortilor o aflAm si pe ea trecutA la 27
August 1807: cPreoteasa Neata, vAduvita sotie a PArintelui
Stefan. 76 ani ).
Cu vreo trei sAptArnani inainte de a muri, el trimise Ma-
gistratului o adres1 fArg datA stim insg cA a fost prezentatA
la 4 Martie 1782 pe care, atat pentru cuprinsul, cat i pentru
grafia ei, o dam la anexe 3).

1) Stinghe: liocumente.., I. pp. 294-295.

2) La Inviere.
3) Vezi anexa VI; din Arhiva Municipiului Brapv, I4o. 258/1782,
9

www.dacoromanica.ro
 i 30

In ea, (Kuczernik Protopop al Brassovului, Stefan lovánovizp

cere sA se dea ordin sA se respecte, atit de orasem, cat si de
diregAtorii satelor, urmAtoarele norme, pclupà cum s'au obisnuit
mai nainte : preotii, dasc lii si gocimanii dela sate sl fie ränduiti
de cAtrA protopop, iar cei din urmA sA fie scutiti de postArie ;
moasele din oras sA f e rAnduite tot de protopop, iar gdoftorul
cetAtii sA le inveate la vreame de primejdii cum sa urmeze si ce
sA fad); la sate, dumineca si in posturi, oamenii sA nu joace cu
lAutari la cArciume, la cBiserica Bolgarseghiului pentru sAracii
cei streini... sA-i scoatA earl si sa meargA streinii de unde sAntP;
cununiile in oras s5 se facA panA la orele 12, .iar dupl amiazi
nu; logodnele sA se fad ziva, iar nu seara. De incheiere mai
cere sA se dea ordin ca doi dorobanti locuitori in Schei, ccu
plata lor, cAnd v a fi de trebuinta la judecat5, pe unii oameni
neascultAtori ca sA ia si sA-i duel la tucausa ').
Inteun Mineiu românesc si slavonesc, tipArit in anul 1698
la episcopia din Buzau 2) am aflat o insemnare, in slavoneste,
pe o fill goalA dela inceput : cCand am invAtat sarbeste dela
Stefan Ivanov... 1745P, ceea ce ne face sA presupunem cA acest
preot cunostea si limbi strAine.
Cronicarul din 4InstiintArip... ne spune si el cA : cAcest
protopop Stefan, fiind cuvios si vreadnic, multe cArti au scris,
pre carele le-au tAlmAcit de pre limba muscAleascA pre limba
rumAneascA. OsAbit de aceasta, avAnd mare osArdie cAtrA norod,
de multe ori cu multe invAtAturi vreadnice 1-au invatat23).
(Aproape identic este si textul din (InsemnAri de cronicA ale
clericilor din Scheii Brasovului , p. 87. 4)
Dinteun document din Arhiva Brasovului (No. 153/1779),
mai stim cA guvernul, cu No. 3867 din 5 August 1777, dAduse
ordin confidential 5) char judetului losif de Schobeln, sA-i dea
1) Inchisoare, penitenciar.
2) Biblioteca Bisericii, No. IV,/17. (numgr vechiu : 238).
3) P. 38-39. Dintre lucrgrile lui noi nu avem cunostintg sigurg decat
despre traducerea din Anokle lui Baronius. Cf. M Gaster : Likrotyro
populora romand, Bucuresti, 1883, p. 86.
4) In prefata Menu:iris/or lui Iosif Sterca Sulutin (partea VI, Sibiu,
1899) se spune: Protopopul Stefan din Schei anuntg la 9 Ellie 1781 vanzarea
unel cgrti: Aceastg carte poate s'o cumpere, . cui li va fi de trebuintg, dad
va fl de vanzare, pe bani un florint si jumgtate; poate O. dea ci 0 ferdelg de
mglaiu dupg secere.
5) Sub manu et absque divulgatione".

www.dacoromanica.ro
 131

informatii despre protopopii cneunitip ai districtului. Pe a fAsie

de Wile dinläuntrul acestui document am aflat scris, in limba
germang: Protopopi care : 1) au o atitudine dusnignoasg, 2) care
au o mai mare aplecare spre ordine i invAtAturA).
Pe alta fAsie din ciorna raportului entre guvern aflAr n .
Popa Statye Proto-Poppe, Popa Dumitru [Duma] vicarius (sic !)1)
pfsv, , j 0.4.r.,,,/ 4,/ 7 :: 1
' '... ii J.J
...

, . Areh'''- V.
.:.....zoc;r: //tor Ift C...2'
.
aript rirte'14A-
4 erryto(4./
1%, -
;,..
F ...
.,41,

V.:learnt
...1.
0,2A ,zin
wi a
/ --4.

k. ,, 7 6. n-
'' ze

.
r

..,

4. 7,) . ..., ..;, - fr _

amkarOn i : mita,v,.
, . ,,,- n ..1. .
-7;1- ' ..,
ryi in/4 f rui116 Al
of C.,../
arta.'
9 ' 2 A, , , ,
n ,

_451
te-4,111:." 4711, rti ti f -itaa/N, -
...-- 40/er"''
4
.5elt-tat 1.11 ,
.
,4 jradefl 4; $frI /1 +10 ir
../.;
I
ii.
i.,
s .. . ..

vk44;14._
a 4
/4/ '::F; g _

.4
it A:
57.4%.741 71,f nil.. - :- is. c...,,,,cii4t..)60.....,
5 I .1 Is 974
r -
v ff -2V .777 , 21
4:
7Teel?Arj14
i: 4,, r fal
fr. Z;,, /

* 3.A.' Met .
..-
- It' '
r. i--,,, ViS,C fpi,
; Nel e''',..0`a (4, iiif.,-.....-
goo po
.1.1

.
fort t: !,40.
.,1 3 ...I ..1
t ,1
-.... /_,,
t: cirY, Erci rn-t s.-. (4:41'Arl I Vidi-71, mZvrik-
0;

10`,Acv,t/44* Alt;
otrf:." so. fr if- re

-.
It."'" .4- 0."2(('
-'s 1 Kr _;" 0--7 44,
....

t" . rrnt tie ,... wawa."' " ( "r. titfitflitir;140,411..

:147$* MOW
- . Z 41:4;ere.)
- Of; lit. re 14t.. .r
,
\ri
.,,,,90
e"--111 ... OF

.Ja.4:
Sematurile preotilor, gocimanilor i juratilor dela sfArsitul predoslovlei
din registrul No. VII 2, p, 14., la anul 1716.
(Vezi vol. I., anexa IV., pp. 392-393).
Pe acesta 1-a numit [in aceastg demnitate] episcopul Dionisius
Novakovits. Dupg trecerea din vie* a acestuia, s'a socotit
popa Petru Grid de vicar (sic I). Acesta de fapt a fost un preot
de aici i protopop in Treiscaune. Popa Stefan este un preot
mai batran, mai sarguincios in invAtAtura si mai iubit de popor
cleat acelap.

1) Namesnic.

www.dacoromanica.ro
 132

In raportul judetului, care-si luase informatiuni dela cura-

torii-negustori ai Bisericii, se mai spune : ( Nu este alt protopop
in district cleat cel dela biserica româneasd de aici, care, et;
invoirea celorlalti preoti dela aceeasi biserid, s'a obisnuit a
decide in toate cauzele matrimoniale ale * neunitilorD din tot
districtul... Despre Petru Grid spune cl este administrator,
protopopesc al bisericilor din Treiscaune...
Tot in legAturA cu $tefan Inasu, un pasaj din : cInsemnAri
de cronid ale clericilor din Scheii BrasovuluiD (pp. 96-97), ne
mai spune : ( La 1781 lanuarie 16, vAdnd dum[nealui dpitanul
Ilie [Birt] cl la bisearica papistasilor si a luteranilor s'au fAcut
tirmonia pogrebaniei rAposatii lmpärAtese Maria Terezia,
dum[nealui] ca un vreadnic au cuvAntat cAträ protopopul PArintele
Stefan si cAtrA epitropii Bisearicii ca sA se fad si la aceastä BisearicA
tarmoniia pogrebaniei, si asa s'au fAcut foarte cuvioasA pogre-
banie la acea zi, cA hind acest preacuvios protopop $tefan om
vreadnic, cu mare termoniie si pombA (sic !) au slujit sfAnta
liturghie. Dup6 aceaia s'au fAcut pogrebania fiind 7. preoti imbracati
toti in sfite neagre, fiind si chipul dposatii ImpArAtesei
zugrAvit ca un epitafium, stAnd in mijlocul Bisearicii. Dupg
aceaia au fäcut acest preacuvios protopop $tefan didachie
foarte cuvioasA ca un vreadnic, cA fiind multi ofitiri si domni,
au vAzut aceastA tármoniie a progrebaniii, care au fost vreadnid
a se vedea... fiind ea [Maria Terezia] ca o maid a noastrA milo-
stivA ...D.
*

In anii din urmA ai deceniului 1770-1780 $cheienii avurA

mult de suferit din cauza vitregiei vremii. Astfel cronicile ne
spun cA in anul 1776 eiarA au fost iarnA grea si au fost bucatele
scumpe cu 6. florinti o gAleatA de grau si o galeatA de mAlaiu
florinti 4.D 1).
In schimb, doi ani mai tfirziu, in 1778, a fost o iarnA
usoarA. (La CrAciun s'au gAsit viorele. La acest an au fost
bucatele ieftine, o gAleatä de grâu cu fl. 1.44 si o gäleatA de
mAlaiu cu 7. duce 9 si alte bucate tot ieftine. LAudat sA fie
numele lui DumnezeuD 3).

1) Insliinlörl..., p. 59.
2) Data
3) InOlinföri .. p. 59.

www.dacoromanica.ro
 133

DupA alti doi ani bucatele s'au scumpit din nou, de astA-
datI din cauza lAcustelor, cAci o insemnare din Evanghelia co-
piatA de Radu Tempea II. spune :1' *1780. tulle 20. Au venit
lAcustele si le-au fiert si le-au dat pl vale* ').
Tot in acest timp intdlnim un misionar (?) din Schei, Stefan
al lui Lupu, (nume de familie necunoscut in Scheiu I), care se
plAnge contra locuitorului loan Pop din comuna Baciu, bolnav
de epilepsie si pe care misionarul il vindecase, cheltuind cu el
30 fl. Bolnavul tAmAduit nu vru insA sA-i restitue spesele, din
care caua fu improcesuat, iar chestiunea ajunse panA la guvern 9.
*

In noul deceniu ce urmA se petrecurA insA si alte eveni-

mente importante, de ordin mai general, care nu rAmaserA fArA
influentA asupra vietii Scheienilor.
Astfel and, dupA moartea mamei sale (29 Nov. 1780),
losif II. ajunse singur monarh, el dAdu la 20 Oct. 1781 edictul
sAu de tolerantA, prin care interzicea asuprirea supusilor sAi din
cauza credintei si le dAdu posibilitatea de a-si ridica biserici si
scoale in fiecare sat care numAra o sutA de familii, ceea ce era
un insemnat pas inainte pentru amAritii Romani.
VAzAnd insA cA acestia, si mai ales cei din Tara klategului,
incep a se intoarce la ortodoxie, la 20 Aug. dAdu un
1782
alt edict, prin care ameninta cu cea mai grea pedeapsA, cmortii
asemenea*, pe cei care ar fi indrAsnit a spune vreun cuvânt espre
lApAdarea, scAderea sau stricarea Sfintei Uniri* 8).
Doi ani mai tarziu, el veni a doua oarA in Transilvania,
prilej cu care vizit5 din nou Brasovul 4), incercând in tot chipul
sA usureze suferintele si sA pura capAt nedreptatilor.
Un an dupg aceea, milostivul impArat dAdu Românilor
ortodocsi un nou episcop nu administrator, ca panA atunci ,

1) In ,Insemarile" popil Nicolae Grid... (p.347): .. $1 le-au fiert

oamenii ca pe racii si le-au dat pe vale".
2) Arhiva Municipiului Brapv, No. 721/1780
3) 1. Lupa§: Rdscoala láranilor din Transilvania la anul 1784,
Cluj, 1934, p. 47.
4) 0 insemnare din Evanghelia copiatA de Radu Tempea II. spune : .1783
Mart. 24. InAlfatul ImpArat losif a venit a doao oarA la Brasovu. In Inswn-
ndrile popil Nicolae Grid: ,.... Masi au venit ImpAratul losif In Brasov".

www.dacoromanica.ro
 134

pe Ghedeon Nichitici, fostul administrator al mAnAstirii sArbesti

din Sisatovat 1).
(Din matricula cununatilor stim cl in primAvara anului 1788
era in Brasov, cAci iatA ce aflAm scris la 28 Mai : iS'au logodit
Hagi Dumitru Bobescu cu Ecaterina fata lui Zaharia Nica si
dupA 3. vestiri in BisearicA, prin mine Episcopul Ghedeon Ni-
chitici s'au cununat).
Om harnic si nepregetAtor, noul prelat fAcu numeroase
vizite canonice, controlAnd activitatea preotilor si impunAnd can-
didatilor la preotie sA cunoascA : ecetania, -scrisoarea, cAntarea,
rAnduiala bisericii si Catehismul, 2). ImpreunA cu mitropolitul
din Carlovit, el reduse numArul sArbAtorilor bisericesti si interzise
tinerea celor bAbesti. N'a pAstorit insA mult timp si muri in
anul 1788, in etate de 52 ani. Acest fapt este si el notat pe
Evanghelia amintitA: (1788. Nov. 7 (?). Vineri dimineata la 7.
ceasuri s'au pristAvit Preaosfintitul Arhiereul nostru Ghedeon
Nichitici in Sibii si s'au astrucat la RAsinari, unde si tatAl Prea-
osfintiii Sale ingropat iaste (?)).
Dupl el a urmat, in anul 1789, Gherasim Adamovici, care
deasemenea a fost un episcop activ si cu multA tragere de inimA
fatA de pastoritii sAi. Tot el a inflintat un curs de pregAtire
pentru invatAtori in Sibiu, sub conducerea lui Dimitrie Eusta-
tievici 8) si a introdus obiceiul de ea trimite poporului cuvinte
de imbArbAtare si povatA crestineascA prin asa numitele cArli
pastorale, pe care preotii erau indatorati a le ceti in toate
bisericile) 4).
DupA moartea lui (1796), scaunul episcopesc fu din nou
lAsat vAduv panA in anul 1811, conducerea Bisericii fiind din
nou datI pe mAna vicarului loan Popovici din Hondol.

1) Tot in Evangh ia de mai sus se noteazA : 1784. Iul. 11. S'au istAluit
la Sibiu Preao mtitul VlAdic.1 Ghedeon Nichitici*.
2) I. Lupas . / form b ser c a ca a Roman/tor ardeleni, p. 126.
3 La 17 6 (?) iau fdn A cursele de InvAtAtori din Sib-u cari tin dela
Pasti OM la Ru al ., si Bunt puse sub directia lui Dimltrie Eustatievici...."
(In 1 90-1791 dupA rapoartele lui Eustatievicl iau parte la aceste cursuri
26 de c ndidati). I. Lupas: Care e cea mai veche coalã normahl tn Ro-
mdnia In regi a 7 in Anuarul coalel normale _Andrei Saguna" din Sibiu
pe anul 1923. V. PAcalA : Invilfamtintul normal in Transilvania, Banalul,
Criona, Itlaramurepil, 1918-1928, Vol. I., p. 1039.
4) I. Lupas : Op cit., p. 128.

www.dacoromanica.ro
 135

Niciunul din cei doi episcopi nu intretinu InsA relatii mai

stranse cu Brasovenii ; doar atat ca amandurora Biserica din
$chei le-a imprumutat odAjdii i carti de ritual 9.

Tot cu inceputul noului deceniu inceteazA si cele patru

cronici care ne-au dat panA acum atatea informatii pretioase
pentru intaiul si al doilea volum al acestei lucrari.
Cea dintai este: «InstiintArb..., in care la pagina 27 se
spune : «DupA aceasta Dumnezeu va sti ce va mai fi. PAnA acum
s'au scris la anul 1780 Dechemvrie 15., WA de va avea cineva
poftA de a scrie ce va fi de acum inainte, poate, cl eu ii datt
slobozenie*.
In ziarul brasovean «Desteptarea, 2), in care au fost publi-
cate mai intaiu unele capitole ale acestor «lnstiintari,, de catre
N. N. Statie, editorul observA : «Reproducere dupA insemnAri
fAcute de an cdrturar mirean la anul 1780. Aceste insemnari
sunt cuprinse intr'un voluminos sbornic, care, pe láng partii
de istorie universall, fragmente din istoria celor 2. principate
romane si studii calendaristice, cuprinde i o serie de capitole
din istoria poporului roman din Scheii Brasovului. Partite sbor-
nicului privitoare la trecutul Romanilor din Scheiu sunt parte
reproducere sau compilatie dupa insemnAri i cronici mai vechi,
parte insemnAri contimporane Mute de diferifi cronisti. Nu
incape nicio indoialA cA toite fragmenfele de cronici ce le
cunoastem... se reduc la o singurA cronicA mai veche, amplifi-
catA mai tarziu cu notite contimporane de diferiti cronisti...,
A doua cronicA este «Codex Kretzulescus,, publicat de
Em. E. Kretzulescu in «Revista pentru istorie, arheologie si
filologie, 1910. Vol. Xl. partea I., despre care autorul ne spune
in introducere (p. 17) cA este scris de «Simeon Iliara, care a
utilizat, copiind, poate de-a 'ntregul, lucrari alcAtuite de Radu
Duma... lath* ce ne determinA sa credem ca Radu Duma e
autorul principal al codexului : I. In textul manuscrisului se aflA
un Canon de pocAintA, compus de Sf. Andrei Criteanul. Acest
Canon se regAseste neschimbat in mariuscrisele lui Radu Duma
dela Academia RomanA... 2. Autorul cunoaste cu amanuntul
intamplArde Bisericii Sf. Nicolae, pe care le povesteste...,

1) Vezi vol. L, pp. 320-321.

2) Anul 11 (1906), No. 1 , p. 3., nota 2.

www.dacoromanica.ro
 136

Deci autorul codexului este R. Duma, continuatorul lui e

Simion HiarA, iar (cronica ce urmeazI e numai un extras redus,
scos de Simeon HiarA de pe originalul lui Radu Duma, 1)
A treia cronicA este cea publicatA de N. lorga in (Buletinul
Comisiei istorice a Romfiniei* vol. XII. (1933), sub titlul : (Insem-
nail de cronicA ale clericilor din Scheii Brasovului* 2), in care
se povestesc si ateva evenimente din anii 1780-1783.
Manuscrisul a apartinut profesorului Andrei BArseanu, iar
lorga publiandu-I, se intreabA : Cine a putut scrie aceastA cro-
nicA ? Si tot el raspunde : (Un Scheian de sigur, un foarte
necrutAtor si exclusivist ortodox, dar si un cunoscAtor al im-
prejurArilor din Principate, ba chiar si din Constantinpol. E si
un cArturar care laudA lucrArile preotilor Teodor si Stefan, ale
lui Radu Tempea si ale dascAlului Dumitru (sic !) Duma. Un
preot nu poate fi, cad vorbeste cu libertate de cei cinci preoti
dela Sf. Nicolae. Ar rAmânea deci Dimitrie Eustatievici...* 3)
Ciudat este insA a aceastA cronica searnAnA foarte mult
cu a lui Radu Duma, iar in unele puncte este absolut identicA
cu a lui, ceea ce n'ar exclude posibilitatea ca cineva sA o fi
completat numai cu anumite date.
A patra si ultima cronicA este cea publicatA de (Cineva*
(C. Lacea) in ziarul (Dreptatea* 4), sub titlul : (Din trecutul Ro-
mfinilor din Scheiu. Fragmente dintr'un manuscript dela finea
veacului XVIII*. Cronica spune editorul a fost scris5 intre
anii 1780-1783 si s'a pAstrat inteo familie de negustori din
Brasov. ( Ea se deosebeste in multe privinte de (Istoria. Bise-
ricei Scheilor Brasovului*... si in par(ile sale din urmA este o
continuare a acestei lucrAriv...
«

In anul 1781 negustorii greci si români, laolaltä, se gin-

dirA sA realizeze o veche dorinta a lor si anume sA-si cAstige
un fel de independentA in raporturile lor cu Magistratul. De
aceea, incA la inceputul anului ei trimiserA direct guvernului o
petitie in limba latinA, semnatA : (Humitlimi servi Societas Nego-
tiatorum graecorum et valachorum ex Bolgárszeg*, citAm din

1) P. 266.
2) P. 59-99.
3) P. 61-62.
4) Anul L, (1905). No. 5 gi 6.

www.dacoromanica.ro
 137

originalul in limba romana in care aratau cA cmulte i cuvioase

pricini ne silesc a cAdea la acea cunoscutA i nemAsuratA mila
a InAltatului CrAiesc Gubernium, care stim ea pururea spre
aceasta s'au sArguit ca i binele de obste mai bun mers inainte
si fiestecare deschilinit al sau fArA impiedecare a ajunge sA
DupA aceastA scurtA introducere, ei trec la durerea lor,
arAtand cA una din pticini, care (nu cea dupa urmA se afIA,, este
cA nu se gAseste Intre ei nicio ccApetenie, care sA-i conducA
si ca epentru toate mAruntusurile, trebue sA alerge i csA fad
supArare la cei mai de sus Domni i stApanitori ai nostrip. Mai
spun apoi cA flU vreau sA iasA cde sub stapanirea i judecata
Cinstitului Maghistrat, care cu drag (sic !) am priimit-op, ba chiar
vreau sA-i usureze munca. Au socotit deci cA efoarte de lipsä
la aceastA ar veni ca sA fie si intre noi unul care sa poarte
cArma. $i acesta sA aibA dela cei mai mari ai sai puteare si
auctoritate Ca toti intru toate cu ascultare i cu plecAciune sA
i se arate...D Cer deci sA li se dea vole ca dintre ei sA fie gunul
rAnduit mai mare, care nu birAu, nici judecator, ci numai pristav
numindu-se 1), la toate sA fie cu ochi privighitori atAta in rAndul
Bisearicii, dupA ritusu nostru, cat si mntru ceale din afarA mai
ales, care de rAndu negutAtoriei sa fie, caruia fiestecare cuvioasa
cinste i ascultare sä dea....
Ei mai repetA odatA cA aceasta nu va fi spre scAderea
MagistratuluL., ci cnumai o mijlocire, prin care si porancile celor
mai mari mai pre lesne se voar implini i rAndul Aeal bun,
carele este inima lucrurilor, se va tinea...., semnand apoi toti
pentru unul : ePlecati slugi Sotietatul negutatorilor greci i ru-
mani din Bolgarseg* 2).
Cum era si natural, guvernul trimise cererea lor Magistra-
tului, spre dare de infoi-matiuni, iar acesta rAspunse cum tot
natural este ca cererea nu e decal o viclenie. Negustorii greci
ii au judetul lor. AdevAratii suplicanti sunt numai Romanii din
Schei care, ca si ceilalti locuitori, au stat din vremuri vechi sub
sctitul Magistratului i fAra a mai avea pristav n'au dus
niciodatA lipsA nici de sfat nici de sprijin. Ceea ce cer ei, ar
insemna o jignire a Magistratului i o turburare a ordinei.

I) Cf. N. forge : &wool *1 Romani!, p. 321: In 1781 $cheienii cereau

larAsi (?) un pristav anume pentru el".
2) Arhiva Municipiului Brasov, No. 508/1781.

www.dacoromanica.ro
 138

La 20 Aprilie guvernul comunica Magistratului cA Scheienii

pot slii continue activitatea 5i fArA de pristav 5i restitui cererea
negustortior. Magistratul care se vede a panA atunci nu
stAtuse cu manile in san decise in 5edinta sa din 17 Mai :
4 Frunta§ii Bisericii 5i bAtranii Românilor din Schei nu vreau sA
5tie nimic de toatA aceastA chestiune 5i nimeni nu se gAse5te
care sA vrea sl ia cuno5tintA de acel memoriup ').
*

SA ne intoarcem insA la preotii Bisericii.

In locul lui tempea 5i al lui Stefan Ina5u, preotii 5i. god-
manii cal tot ora5uk, se hotArirl sA-5i aleagA alti preoti 5i
astfel la 12 Aprilie 1782 se adresarA Magistratului, arAtand cA
poporul s'a inmultit 5i au mare lipsA de preoti, fiindcA au
rAmas numai cu trei pAstori suflete5ti. Cer deci ca diaconul
Georgie Duma, care pene acuma au fost jumAtate de preot, sA
se preoteascA deplin,, iar ,in locul lui sA li se randueascA alti
doi diaconi : Gheorghe Lebul 5i Constantin Die Popovici, care
sunt cbArbati cu flume bun, crescuti aici in ora5...D 9
Protonotarul consistorial Bucur FAgArA5anul (*Fogorasi-
ensisv), care se afla in acel timp in Brasov, alAturA 5i el un
certificat, in care declarA a i-a examinat pe cei trei 5i i-a aflat
vrednici de preotie, deci ii recomandA Magistratului, ca sA le dea
catestatumv-ul obi5nuit.
In aceea5i zi de 12 Aprilie 1782, 4 Co sta ndin Zograv sin
Hie Popovici, clA ccredincioasa scrisoarea aceastay, intAritA cu
pecetea sa, la man Sfintiilor Lor preotilor : Gheorghe Radovici,
Simeon [Datcu] 5i Dimitrie Orid, ca 5i a diaconului Gheorghe
Duma 5i a juratilor, (intre care, de astAdatA, pe langA cei din
anul 1779, aflAm 5i pe loan Dan 5i Todor loan) , 5i a ob5tii
intregi, arAland cA I-au randuit sA pA5eascA 5i el ,la treapta dia-
coniei impreunA cu Gheorghe al jupanului loan Lebul, 5i 0 se
leag5 ceea ce va intAri 5i cu jurámant, dupA ce va primi
haractirul dieconiiiz ca va phi legea pravoslavnica 5i obi-
ceiurile cele vechi ale Bisericii, cdupA cum au fost 5i alti diaconi

1) Ibid., IV. C. 31., `punc( I, p. 448.

2) Ibid. No. 446/1782, Vezi anexa IV. din lucrarea noasträ : 0 dinastle
de preoll sl protopopi, Rade Tempea..., pp., 107-108

www.dacoromanica.ro
 139

legatiP In vremea vreunii betejeli ngpraznice de ciumA, panA va

fi diacon mai mic, va sluji la toate slujbele, iar and I-ar afla
preotii si juratii cA ar cinstiinta de lucrurile orasului pre aiurea
cu tainAP, sA-I lipseascg de cinstea treptei. Al doilea punct si
cele urmAtoare, pe care nu le-am mai intglnit Ora acum, sung
astfel : cSA fiu datori sA puiu silinta sA zugrAvesc ce ar fi de
lipsA la Bisearick fArA osteneala mea, numai vapselele sA mi se
plateascAp. Al treilea : cSimbrie dela BisearicA pAnA and va
intra d[umnealui] Gheorghe Lebul la preotie, sA nu ceiuP. Al
patrulea: cSA nu fiu priimit nicidecum de oras, de cumvasi
as veni in loc de diacon preotP. Al cincilea,: cCe a§ cApAta la
scris din podisor, sA impartim frAteaste cu diiaconul. Asijderea
§i and vom fi amAndoi imbracati ') la vreun mort, orice vom
cApAta, sA impgrtim drept, de nu ne-ar da dupg obiceaiu [decAt ?]
ate 50 bani,. Al §aselea : cRAndu cu dascAli sA nu am pinA and se
va preoti d. Glaeorghe Lebul,. Al saptelea cDAnd Dumnezeu
sg fiu sAngtos, fgrA de pregetare, in toate zilele cum va toca,
sA mA aflu la BisearicA si cetaniia si cAntarea sg-mi fie cu evlavie,
la mAndrii si la beuturi, nici in Cetate, nici la adungri, sA nu fiu
slobod...* Al nouglea : cLa lucrul zugrAviei sA nu fiu slobod
fArA §tirea brasului nicidecum a merge, iarg acasA sA pociu
lucra, insg la vreamea slujbei ora§ului sA las si mestesug si tot....*
Dupg ce pune data, mai adaugA insg : cAduc aminte si
aceasta cg vAzAnd orgsanii precum mearge lucrul mieu cu [in]-
cuviintata mea datorie la oras bine, si ar misca orasul ca sA
puie alt diiacon inaintea mea sau alt preot, sA am eu a cAuta
uncle se va cuveni, ca sA nu-mi micsoreze cinstea mea...,
LegAtura aceasta o semneazA si : cEu protopop notaro§
Bucur ot FAgAras, 2).
DacA am citat mai mult din aceastA clegAturAP unicA in
felul ei, am fAcut-o pentru a incerca sA citim printre rânduri
ceea ce viitorul diacon, la sfatul preotilor si juratilor nu
voise, poate, sA scrie.
Se vede anume cA dintre cei doi diaconi, el era cel mai
mic si cA tot ce avea sA incaseze dela femeile din podisor pentru
scrisul liturghiilor, trebuia sA impartA cu Gheorghe Lebu, ceea
ce ceilalti doi diaconi dinaintea lor nu fAcuserg. Tot asa aveau
sg facA si la inmormântAri.
1) Chematl sA slujim.
2) StInghe : Documente ;... 1., pp. 296-298.

www.dacoromanica.ro
 140

Cat priveste punctul al doilea si al nouAlea, trebue s5 le

intelegem astfel : Constantin era fiul lui Ilie Popovici, deci al
lui Hie, el insusi preot si fiul unui preot in afarA de Brasov,
poate de pe Tara Oltului ') si care era mester in arta zugr--
vitului, dela care o mostenise si Constantin.
Murindu-i sotia, el se cAsAtori a doua oarA si rAmase dascal
la bisericA pAnA la moarte '2).
In Arhiva Brasovului 8), in actul de impärtealä al averii lui
Constantin, cu data de 13 Aprilie 1820, il aflAm trecut ca :
cPreotul neunit din Schei Costandin Ilie Zugrav alias BoghinAP,
porecIA pe care vom afla-o de atunci inainte ca nume de familie.
In matricula botezatilor nu-1 afthm, dovadá cl illl s'a nAscut in
Brasov, nici in cea a cununatilor, dovadA cA s'a cAsAtorit in
altA parte, cAci numele Safta, al sotiei lui, nu este nici el obis-
nuit in S-hei. A fost insA crescut aid, ceea ce o stim din adresa
obstii cAtre Magistrat, in care se spune despre el si despre
Lebu: cBArbati cu nume bun, crescuti aid in orasp.
Averea lui nu era mare, cAci la moarte el lAsa o ccasA
mare subredä (cbaufalligp) cu gthdinA, in strada Pe Coastã, la
No. 937, pretuitA in 1200 fl., o vacA (25 fl.), alta (20 fl.), 2 pietrii
de colorat (FArbsteinez), in valoare de 4.30 fl., 1 raft de vApsele
(3 fl.) si 1. cpoharszékp (2 fl.) din care RomAnii au fAcut cpar-
sechiu,, dulApior pentru farfurii si pahare. Valoarea totalA :
1584.42 if din care, scotAnd datoriile de 204.57 fl., au rAmas
1379,85 fl., care s'au impArtit intre preoteasa Safta si intre cei
cinci copii, dintre care cel mai mare, Constantin, era in anul
1821 de 14 ani, iar in 1830, dupA ce mamA-sa murise, era de
24 de ani, necAsAtorit si se afla in CopAcel Idistrictul FagAra-
sului), unde de mai mult limp lucra la zugrAvirea bisericii roma-
nesti.
Nu e deci de mirare dad, pricepAndu-se la acest mestesug
mostenit din tata in fiu, fiind rAnduit diacon mai mic, si-a luat
asupra-si si obligat;a de a zugrAvi la bisericA cce ar fi de lipsA,

1) In $chei numele de botez Hie nu se obipuete. Cei ce poartA acest

nume sunt nascuji in alte 041.
2) Un act din Arhiva. Munic-piului Brapv (3626/1801) spune insa cA la
biserica cea nouà din Cetate (biserica greceasca") a fost angajat cantaret
Romanul din $chei, BoghinA, cu 100 fl. i locuIntA In naturA.
3) Registrul IV. F. 45 (anul 1821) No. 11, p. 140 qi IV. F. 63, (1830)
No. 22, P. 453.

www.dacoromanica.ro
 141

fall osteneala mea, numai vapselele sa mi se plateascap, iar la

punctul al noualea se obligä 0' nu fie eslobod la lucrul zugra-
yid a merge fail stirea orasului,, dar acasa sä poata lucra.
Patru iconite, care astazi sunt fixate in paraclisul nou si
care au fost zugravite probabil pentru o tampla, credem a sunt
opera lui Constantin Popovici-Boghina. Alta opera a lui este
pictura din paraclisul ridicat in locul bisericutei de lemn de pe
vremuri, ceea ce stim din inscriptia de pe crucea de aici : (Acest
sfant paraclis, 1785, s'au zidit din temelie si s'au zugravit cu
toata cheltuiala diaconului Costandin Boghinav 1).
Patru zile mai tarziu, la 16 Aprilie, isi prezenta si ierodia-
conul Oheorghe Duma clegaturaz sa de cpreot mai micp,in care,
intre allele, spune : (...Pentru cinstea mea a preotiei, ca sa-mi in-
frumusetez numele mieu, sa nu fin slobod a ma da la mandril
si la beuturi, nici in Cetate, nici pe la adunari proaste, lara
calcand una de aceastea, sa fiu lepaciat din noriia mea si (Aabit,
and voiu pune al doilea juramant intru fratii miei preoti, sa
puiu si pentru venitul Sfintei Bisearici cum va (sic!) pohti
juratiip 2).
In ziva urmatoare, 17 Aprilie, primul diacon isi prezenta si
el ccredincioasa scrisoarez, pe care o semna : cEu Gheorghe
Lebu cetet...D
Cfiteva luni mai tarziu, la 10 Dec. 1782, cel mai varstnic
dintre -parohi, Gheorghe Radovici, care nu mai semneaza acum
gChifesp , ajunge protopop in locul raposatului Stefan lnasu.
Interesant este ca el prezinta doua glegaturip, una la 10 si
alta la 15 Dec. Credem insa ca cea dintai ceruta de jurati si
de oraseni ar fi trebuit sa fie semnata de catre toti parohii
Bisericii, adevarata clegaturb fiind cea de a doua.
In cea dintai, el spune la inceput : c...Fiindu-mi si randul a
pasi in treapta protopopeasca la tot districtul Brasovului, la care
si noi preotii Brasovului pohtim a fi, asijderea si toti preotli ai
numitului district pohtim a fi (?), dupa cum mai adevarat arata
si iscaliturile noastre8), si eu ramaiu dupa juramantul protopo-
pilor celor batrani, la care si Cinstitii Jurati si Cinstitii Gräseni
1) Vol., I., p. 63.
2) Stinghe : Op vit., p. 300.
3) Sematurile preotilor nu sunt Ina pe acest document care pro-
babil a fost transcris dupt1 o copie.

www.dacoromanica.ro
 142

se cade a urma, dupa juramantul celor mai batrani, la care toate

orânduialele bisericesti au fost bune, asa i eu, vazandu-ma silit
a va da dumneavoastra raspun.sul la aceaste ponturi ce mi s'au
dat inainte, la toate arät dupa numärul lor...*.
Cele dintai patru pupcte sunt identice cu glegaturap de
protopop a lui Stefan Inasu. La punctul al cincilea insa, dupa
cuvintele : ibland, nesumet i neinfruntatori*, Radovici mai adauga:
eNedosnic la ceale bune, iara la ceale rele a invata si a certa pi
a le inderepta ceale besericesti si pa preotii i pa dascalii si in-
vatatura a asculta, iara a da ceale obisnuite dascalilor noi preotii
sä nu ne impotrivim, dela toate slujbele, daft dupa cum arata
scrisoarea ca am dat numai fl, 8., nu este adevarat, ca am dat
fl. 30, care se va dovedi, lara fl. 2. dela sarindare nu se poate,
ca n'au fost obiceaiu si noi toti preotii nu pohtim, dupa jura-
mantul ce avem, ca sa nu aclaogam nici sä scadem, care nici la
un sat nu iaste acest obiceaiu ca acesta i nu indrasnim a calca
juramantul i obiceaiul celor batrani,.
Era vorba deci de o neintelegere intre preoti i dascali.
Ea se rezolvi in ziva de 12 DeC. 1782 prin hotarirea adusa,

-
la cererea curatorilor si a negustorilor, in care se spune :
(Dui-A actiile Cinstitilor Curatori si OrAsani si a Cin-
stitilor Preoti, mai in urma din buna voie s'au facut aceasta
randuiala, .fiindca se cerea ca dela sarindar sa se dea ufl. 2.
dascalilor i Parintii Parohi au raspuns el acel obiceaiu n'au
fost si se tin dupa obiceaiul cel vechiu. Asa, gasind obiceaiuri noao
mai de curand facute dela 1764, din zilele raposatului Parinte
Protopop Eustathie
1-mo. Umblatul cu sf. cruce la luna noao in tot anul.
1-do. Molitvele in dumineci i la praznice ce se intampla,
afar de 4. posturi, in duke.
3-tio. Cand ies cu sf, cruce, la locurile ceale oranduite,
afar de Boboteaza, ce s'au capatat dela aceaste venituri, mult-putin,
cu toata direptatea, preoti i dascali, ori dela disc, ori dela cal-
daruse, sa se imparta intr'acest feliu : sa ia fiestecare preot o
parte, si dascalii amandoi, c4 unul din preoti, o parte...*1).
Punctele 6-8 ale glegaturii* protopopului Radovici sunt
iarasi identice cu ale antecesorului sAu, dar la al noualea se
adauga : gPreotii sa fie de-a pururea din orasani, WA nu din alta

1) Registrul No. V11/2, p. 68.

www.dacoromanica.ro
 143

parte), si apoi: eDupA cum au fost obiceaiul cel mai dinainte,

dupl cum aratà la jurAmAntul Bisearicib.
La punctul al zecelea, se leagA sA-si tina rfindul la serviciu
si sA nu-si punA preot in loc pAnA cAnd va fi in stare sA ser-
veascA, dar nu se obligA sA nu epohteascAs altA protopopie in
altä parte.
La punctul urmAtor ca si Inasu se obligl a nu se
impotrivi la cele ce vor afla juratii cA sunt in folosul Bisericii si
al orasului, dar adaugA, constient de datoria sa de protopop:
«AfarA de ceale ce au fost orAnduite pAna acum, nici Cinstitii
Jurati a strica ceale ce au fost orAnduiele besericestb.
La punctul ultim se leagA si el sA nu aducl gpreoti fArA de
cuviintA in slujba orwilui), dar continuA : eCe ina sA am datorie
a da pildA bunA ca alti bAtrAni si sA mA aflu la toatA slujba
Sfintei Bisearici, sA fiu de fatA, adecA cum va toca, cu toti preotii
si dascAlii sA ne aflAm in bisearicA, si vAzAnd cA din cei mai
mid frati, din preoti, asijderea si dascAlii, nu pAzeaste Bisearica,
sA fiu datori a-i sili, cAt si pentru toatA indereptarea treaptei
noastre si pentru cetaniia la muieri dupA Evanghelia utrAnii, cA
voiu pune silinta sA nu se curmeaze aceal obiceaiu bun'.
De incheiere, se mai leaga odatA cA va cpAzi, aceste
eponcturi*, dar nu aminteste cA dacA le-ar cAlca, sA fie lipsit de
demnitatea de protopop.
Nu terminA insA nici cu aceasta, ci, ca un fel de post-
scriptum, mai adaugA patru puncte, care, se vede, i s'au mai
cerut sA le fixeze pe }Artie si anume : c I.) Din pohta orasului,
rAnduiala tipicului tot deplin sA se citeascA si sA se cAnte, nimic
sA nu se lase. 2.) Orice judecAti s'ar face aici la oras, sA se facA
la Conzistorie, iarA nu la casa protopopeascA. 3.) Ori la ce
breaslA de om cAnd voiu merge la duhovnicie, vAzAnd cA are
ceva putere, sA fiu datori a-I indemna intAiu pentru BisearicA cu
ce-1 va indura Dumnezeu, apoi pentru preoti. 4.) Pentru pomel-
nicul cel mare, la tot fArIalul de an, sA se dea in scris la jurati,
ca sA se stie ce e al Bisearicii, sl nu se prApAdeascAP.
In sfArsit semneazA: cEu ierei Gheorghie Radovici, aceaste
toate ce scrie mai sus mA leg cA toate le voiu pAzi, ').
Unele din punctele dela inceput, dar mai ales cele patru
din urmA, ne dau a intelege cA intre preoti si jurati nu domnea

1) Stinghe : Op cit., pp. 303-305.

www.dacoromanica.ro
 144

cea mai bunA armonie, ba erau chiar frecAturi, cArora nu juratii

le dAduserA prilej, ci preotii, care nu-si fAceau cum trebuia datoria
trAgeau jar mai intAiu la oala lor, neavAnd grijä nici de lucru-
rile Bisericii ').
Se vede InsA cä purtAtorii de grijA ai Bisericii nu au fost
multumiti nici cu clegAtura aceasta atAt de bogata in puncte, cad la
15 Dec. 1792 Cäpitanul Ilie Birt adresA Consistoriului o jalbl,
in care arAta cA, cu un an mai inainte, in prezenta vicarului, se
hotArise, impreunA cu preotii si curatorii, ca in sArbAtori si du-
mineci sA nu se inceapA liturghia in paraclise pAnA ce in bise-
rica mare nu se ajunge cu serviciul divin la citirea Evangheliei
eca fug oamenii din bisearica cea mare pAn palacrise (sic !) si
rAmAne Bisearica in paguIDA, si nici la Cazanie nu sed sA
ascultep.
cSA faceti Sfintia VoastrA bine continuA el sA puneti
sipuntumul acesta, cAnd moare vreun om sArac i n'are cu ce
plAti preotilor, sA meargA un preot i un dascal sA-1 aducA la
SfAnta BisearicA, sA-I ingroape fArA de niciun ban, iarA mai mult
dinaintea Bisearicii om mort sA nu se puie, pentru ca sA strAngl
bani, precum au pus altAdatA. Si dascalii sA rAnduiascA copiii
la regulA, precum iaste la Sasi, i fAmeilor sA le dea certare sA
nu vorbeascA in Bisearick cA multe numai pentru vorbA merg
la BisearicA, iar nu pentru ruga lui Dumnezeu. $i sA dati
porAncA protopopului i celoralalti preoti ca sA strAge in
BisearicA in auzul tuturor, cum iaste porAnca inAltatei iunpAratii,
pre carele ii va afla injurAnd de suflet, de leage, de sfAnia cumi-
necAturA, de botez, de pomang, iproci, pA unii ca aceaia sA nu-i
birsuguleascA cu bani, ci cu pedeapsA, sA-i puie jos si sA-i batA
ca sA vazA i altii, sA se inveate a nu mai injurap 2).
Radovici aflase si el de aceastA IndreptAtita jalbA si de
aceea dAdu incA o clegAturA2, tot in ziva de 15 Dec., pe care
o semneazA singur : cSmeritul protopop Gheorghie Radovici,
asa mA legv.
Cu putine modificAri, ea este identicA cu aceea a lui Stefan
Inasu. Astfel la punctul al optelea el spune : cLa trei luni sA
1) Vezi volumul L pag. 322, unde se aratA cA la 20 lunie 1784, epitropii
hotarAsc sA se insemne tot ce s'a dat In seamA protopopului Radovici
celoralalti preoti, pentru ca la cercetare salt dea sama de dAnsAle".
2) Stinghe : Op cit., pp. 306 307.

www.dacoromanica.ro
 145

aib datorie a face eczamen impreunA cu 2 jurati la 3. luni

necurmat la toate scoalele). La al nouAlea : (Pentru pricina ase-
zAmAntului preotilor, cunoscAnd orasul cum le iaste de lipsg, sA
nu fiu impotrivitori).
., , .,_.

v ' Rs:4:17/4C
A
ilf."4,73,ve .04
(,;e.
r ,4.4 14,eis e F.'

C., ig J "ie
.1

44 Ot01$4fr..s./
es

i,frrrr
t ;;" 41/4C4,..4
A2e-,
ete

tws
je .!.
4.11. 4 ttio
els ,7,1 ,.'
4.e i ,,,.rt ,

0 ;t1 . d!
? A r- ,..ty.:' ,,,Z ,,:- 1
I - ;:,"
1/4
n
. .' 1' .
:0.0 y t , ,, .4.0 t t',,I.. A , '..
4 ir .....

t LI
. .
it rapha
(I.
tr,(;)
..
tie
..e.,"
) 1,1
flint ,
0 ti.,N-' ...), , ,
;;99.1.:',
tit/ il ..
4,91.
f.,1,7 Li V
,

t
\
°1
)
,4 rm. '7'
1) ,11 e 'e err's"? eir: ie., rwes*-Cf e *

Cs. &

2 :
.4..V."
417 1 ref:la
1
4 .,,' ' WI'
°
1% 7I,fa rPt..,.- $.,..... ;Pint! reefer,.
,y t 4
,
i.
i1I
4, L:t!
- ..- "1 I.
ft
- -'y

'1 ,..507, rt ii/letr114.. el.

'
e -
el, ,i
: II, 111;-4 e iter eft .1 ,, - r If -so, --
l
.- t
("7
lr,,r,4; - -)
-4

01 Ao .1.901/,arra ....c.SLATcyli - ,. i
-R,
., Xio.v7 I 4{4(0,,
tiny A
. .t-.!.,

1 . ,1 . --:-
I ..:6 ;...e rfri eei
, ,r-)
re' --
,
e
k

e"-11#:::P41 ;77? 7/-1 I ; Z: +"; I,. t. t ,64

f ...:.

' kik
A
-17/i.
i
.1 ,! .---f.,,. ,.. .
,,,,,rill ie.2.1.:710, figreetaiee es al 6; e2le esserce-e.es:
6 en a
....z .. 1. .....-

"
I
..vIfe-09, -0,:r..9r-Wit-
.,e ? , - .4- 4. I *1 041.
1,Aocr Het Op{ trtre,1 ut.o,tv, u. I. la
.1 v
11
- A"
t .15.4 0
I
f
--, il .:.-- ,1; v),ti ,t./
V n7eret. es .,.. , e.: I - ....
.

I
Wt.
tr.x.', 6,ir,
si
A 5"
.

nIutTel
4 el 4,
-
- t .,
..,
i Idt4
4

rfr, ,...,.,,..,,..:
, ..../..
. " ,-, ,.... 14 ,
AZ ris.*., - a, .
,-. ....

C4 / 0r
,^ 4
mr. i <7, elti,,07-,rmrmn,f
., i 1-7
;"!"
..

r 14-*
i J r7 i9'7
. rvtr,
t.S. .11...

,, ,,, -I
v,
(1'

Semnatura Vel-spatarulul Mihai Cantacuzino la anul 1693

In Tzvod pentru argintul Bisearicii".
(Registrul No. V11/1 p. 40. Vezi vol. I. p. 151).

Apoi, !Wand in considerare i jalba lui Ilie Birt, el scrie :

Pentru oamenii cei sAraci, cAnd ii va chema Dumnezeu, preotii
sA fie datori sA-i ingroape WA de platA, iarA sA nu-i aducA
-inaintea Sfintei Bisearici,.
10

www.dacoromanica.ro
 146

In ce prive§te celalalt punct, il urmeaza §i el, dar totu§i

nu in intregime : e Dumineca §i särbatorile in paraclisul cel nou
§i in bisearica cea mare sä se fad liturghia odata, iar la
paraclisul cel vechiu dupa Evanghelie sa inceapa sfanta liturghiev.
In alte doua puncte el mai fixeaza unele chestiuni care
adeseori dadeau loc la murmure §i nemultumiri qi adica: ePreoti
dela sate sa nu fim datori sa priimim la slujba oraplui aici
peste tot anul, iara la Boboteaza, and au tribuinta mai mare §i
este de lipsa, sa poath aduce2. Apoi : 4 Del a 7. ani in sus sa
ma silesc ca preolii sä mearga la cuminecate in ora§ ca sa §i
ispovedeasca, iara diiacon sa nu mearga cleat numai la copii
mici, de unul pana la 7 ani, far numai de mari nevoi,.
Revine apoi la cele patru puncte din post-scriptum §i mai
adauga doua, in care se leaga sa dispunä ca esa se §tie odaj-
diile ceale de sarbatori §i stiharale, sä se pastreaze cu intoc-
mirea lor, iará sa nu le lapede WA de cale, §i se randuesc care
sa fie de sarbatori §i de dumineci §i de zile proaste, atat la
preoti, cat §i la diiaconi, lara sä n'aiba vole nici din preoti nici
din diiaconi sä ia fie§tecare care ii va fi voia, §i sa ail:4 preotul
cel mai tar& a griji de aceaste sfite §i stiharAP. Tot a§a ela
praznicile imparate§ti sau la hramurile Sfintei Bisearici, si slu-
jeasca protopopul in bisearica cea mare cu preotul de rand, §i
cu alt [preot] sa fie trei, iara prinoasele sa fie ale preotului de
rand, dupa cum ii va veni randulz 1).
A doua zi dupa aceasta elegaturay cu puncte atat de
numeroase cum n'am mai intalnit alta, la 16 Dec., cei doi ierodiaconi,
Oheorghe Lebu §i Constantin ePopovicip cum semneaza el
de astädata dau §i ei o elegaturAD comunä, in care declara 0
edupa in§tructiia ce am fost avut sä impartfim mai pa urmas,
s'au invoit ca : gEu D. Gheorghe Lebu, ce voiu capata dela
scris [de liturghii] dela famei, sa fie al mieu §i cu orice voiu
capata la tamale &id voiu tamaia eup. Tot a§a §i Constantin, ce
va capAta dela scris dela podi§or §i dela tArnait in cursul saptamânii
sale epeste tot anul, sa fie al mieu, sau slujind sau neslujind,
earl cleat and voiu fi la lucru [la zugravit] la vreun sat',
and Lebu avea sa ia plata scrierii liturghiilor. Totodata, preotii
dandu-le voie, sa-§i ia prescurile ede so-is' dela femei, si le

1) Id. Ibid., pp. 310-311.

www.dacoromanica.ro
 147

imparta frateste, «asijderea si sapfamana until altuia sa nu o

rapstim, si sä pazim randul...D
La inceputul anului 1783, in ziva de 9 lanuarie, intrunin-
du-se preotii si juratii, au ales pe tinerii Radu, fiul protopo-
pului Radu Tempea, pe Statie, fiul lui Radu Catana si pe loan,
fiul protopopului Stefan, care conform «obiceaiului vechiu care
s'au tinut de stramosii si mosii nostri aici... sä se priimeasca la
Sfanta Bisearica, langá care invAtAnd si slujind si avand vred-
nicie, sä poata pasi la treapta preotiii...*
Ciudat este insa ca pe acest act Radovici nu semneaza ca
protopop, ci tot ca ciereip. Al patrulea care semneaza dupl preoti,
este Dimitrie Eustatievici, iar Ion Lebu adauga dupa numele
sau : estaroste, i).
Nici doi ani nu trecura insa, si unul din cei trei tineri,
Radu Tempea, ceru Bisericii un ajutor de o suta de florirli, ca
sa poata studia la Buda. Este primul caz in analele acestei
Biserici, and ne-a ramas urma despre cererea de ajutor pentru
studiu si cand Biserica i-I acorda, cu anumite conditii, ceea ce
va forms o frumoasä traditie pentru aceastä bogata si marini-
moasa institutie.
In urma cererii tanärului Tempea care se obliga ca
«venind la treapta preotiii, va restitui ce i se va da, repre-
zentanta se intruni la 8/19 Oct. 1785, in frunte cu episcopul
Ghedeon Nichitici, care se afla in Brasov, si cu secretarul lui,
Eustatievici, si decise ca (mai sus numitului... dela venitul Bisea-
ricii Bolgarsechiului sa i se dea pa an 100 fl. si cheltuiala 'Ana
la Buda si dintru acestiia A aiba costul 2), imbracamintea si
cartile a-si chivernisi.. Acesti bani sa se dea de pomana, si
invatand, sa fie spre slujba Bisearicii Bolgarsechiului, dar de
cumva n'ar vrea sa ramäie la Brasov si ar mearge la alte pärti
sä traiasca si sa slujeasca cu invatatura sa, sä aiba mai sus
numitul Radu, dupa putearea instantii sale cu care se leaga, a
plati toata cheltuiala care i .se va da lui a implini...D '')
Mai este de remarcat in legatura cu acest act, ca si atunci,
dupa aproape trei ani de cand Radovici isi prezentase elegaturilep

1) lbldem, p. 313.
2) Masa.
3) Stinghe : Documenle... IL p. 5.

www.dacoromanica.ro
 148

sale de protopop, el semneazg tot gierei, si cA actul este simnat

si de dascalul Radu Necula Pulpas.

.
!...tfr C144.3 i ......+ P "..7g 'ire P
f F .. , 4?
( 4 V X. ...,",isra clef Q!,,,,,,: ,t
it,' , fr 41,0j, _a .vt vrt Ins ,ri. r., -: .. ,f,, .,:'.1.,-.."-,
.

, \.. ,
rei,,.....4, 6 .1.,,,/: ::c.,...c.

.
:tIttl;'
t..)
,. t i'.,trat ...d:itt:.., c e.',.f., ..; ts..t ...: .A.,;.,- xl 4.,,,v,
.../
t 0:44 PrV ,,:i ;444 111,,,mie,<* g7roa
t.....,:: ,"-W.a-riaarr,aa., r
..,'

,..., 1/4./ . ..cc -

' r IR; 41.41 eP,,,t -7,2 .-:: a taft.arr?Z_
... it5,77;li- e i- .v. 4 "/7:": s 3,. T .4 4- 4/
Ai
t ati:S"0- aw'":0Z'it.444.te.
, A
( E4
W.
...,,,, IVY ,1,11-`,S.
i

/ <a ..1:rr r li, 1120ir' o*. ;it/AT ..°.+1,.. 47'

.c."
ic ,,,,, *Cirs,typ,rn. 'rafts?) er;+?..te pv a.. g Vq- 4 ja.
,i
ir 1i, i'''7,i, , 4;.; -, ,,f . 4v:7.1...4 1 .,,,P7C7;!6, VA,: .. ,, ;h.:
tr elo. . ,
(-4 a A ',.., i ..1.4., ( ..le k i ; ; 0 (4 ; 1' ''' . ' ..' .it.71-. .42, . ,,;,,,,,,4:..

t' .... `''

.

406 ; I, r....... ctra.,:.", 4 4, a4 ,i,i _' ... r; !...t.a. ,.....

, ...
.s.o. t"....l " o'' -.* *.'"'-..." .0 ^2,
-- .., IA 004 A -.':',A A ,,,,I.,,,,.. 7,, ... , re4,.., t, ,t.'",- ...,
, AC''rip '44?
!

it ,-; ....

5 ...
..".:.
, ,-,
',. ,
A; ,,,, it
A ra,i
:.,7"

4.L., ,7,.,
,4 '2,':..:-,1,4-e.. a., ..-- .4

--ri5 (A., 0 4.7. 4, y73.-.; t6;

e_grAiC. "4,6, II.
,-,7.,,,frf.. /1.-` 9
,
r-;, 4,:i, : 012610:11f, 14:1; ;. Yr:riv;:rzor.

- ,,,, '
41,14411".i.: CiA.fi
.
li 1: /,4:;::
C ,'
ri dri ,
6:?1.-- ni-4,-.4 44.
P:':',',.7 " 10' ,,r t.' ( r.:0
` ,a ...1....-.
,....., : ..- i it' ,v. tvA n4.7,
,..1 .4+5

'Croy 4,,r 1 6 .11 4 , ..? V 4 4. e. k''' ` .' ..' .,.:',%; ..4'. i 7 IV A i t ...
,:.,..,
r

4".
cc, '
(
e
1,01,4 .01.1 / k
<Th;
-t5r, s'

pt.' /to. 1::

^

1J!

Actul prin care, Ia 8/19 Oct. 1785, reprezentanta Bisericii II acordA

lui Radu Tempea V. bursa cerutA. Jos : semnAturile lui Ghedeon
NichiticI, Gheorghe Radovici i Dimitrie Eustatievid.
(PaginA nenurnerotata din Catastif de capitalul Stint& Bisearici").

www.dacoromanica.ro
 149

Si pentrucl din nou veni vorba de Dimitrie Eustatievici,

sl ne oprim putin §i la el.
Stim cA era fiul protopopului Statie Grid i cl fkuse
studii temeinice §i frumoase la Chiev 1). Intors acasä, el functionA
un timp oarecare ca dascal de gramaticA la fz.oala din Schei,
unde, la 1757, scrise intaia gramaticA romAneascä, pe care o
cafierose§te2 lui Constantin Mavrocordat. 2De model i-au servit
gramaticele grece0i i ruse§ti pe care le-a cunoscut pe când i§i
fAcea invAtAtura in colile din Chievul rusesc. Astfel se explicA
ca in aceastA descriere a limbei romAne nu se pomene0e niciun
cuvânt de romanitatea noastrà i nu licAre§te niciuna din ideile
ce aveau sA-§i facA drum prin gramatica lui Samuil Clain §i
Gheorghe Sincai2 2).
Incepand din anul 1762 el este omul de incredere al
episcopului Dionisie Novacovici §i mai thrziu §i al lui Sofronie
Chirilovici §i secretarul celui dintAiu (dupd Vasile Miroliub), ca si
al celui. de al doil ea.
Ce e mai mult, se afirmA cA Dionisie Novacovici, dui-A
cum sustine iezuitul loan Teofil D. Delfini eavea de gaud sA
recomande ca succesor al sk pe unul din urmAtorii preoti :
Ieromonah losif Savics din Siklós, Demetrius Eustatievici din
Bra§ov, etc. (Acestor insemnAri li se pun datele 22 Februarie §i
3 Martie 17662 8).
Tot Oh. Bogdan DuicA in enspuns din Sudul ortodox
la o afirmatie de prost gust, 4), citeazA din L. Abafi : cOeschichte
der Freimaurerei in Oesterreich-Ungarn2, 1899, vol. III., pp. 261-262 :
(... Scriitorii se inscriseserA numeroi, ai tuturor natiilor [in lojile
masonice]. Eu citez insA numai pe cApitanul auditor loseph von
Sulzer, care a intemeiat loja din Bra§ov (1777) avfind printre

1) ,sEustratie, de fapt: Dimitrie Grid!" Note autoruhii1) cgruia li

plgcea a se numi, pe ruseste,D1mitrie Eustatievici, sau chiar si greceste: Eus-
tathiadis... (Sextil Purariu : Istorla literaturil romane (Epoca veche), Sibiu,
1930, P. 193.
2) Sextil Puscariu : Op cit., pp. 183-194. lorga stie (Istoria Mere-
turit romane tn secolul al XVIII-lea, III,- p. 277) cg Gfamatica a scris-o in
Schei si a termiaat-o in 1757. (sin Bolgaria Brasovului, Sept. 1').
3) Gh. B. Duid in Telegraful Roman, No. 49-50 din 1933, dui:A.
Wilhelm Schmidt: Die Stiflung des katolischen Theresiadschen Walsen-
hauses bet Hermannstadt, Sibiu, 1869.
4) Telegraful Roman, No. 36-37 din anul 1933.

www.dacoromanica.ro
 150

membri si pe un Eustathivios, care a putut sti fie ') gramaticul

(roman) Eustatievicip.
Noi credem mai curand cA la mijloc este o simplA ase-
mAnare de nume si cA masonul trebuia sa fie vreun negustor grec
din Cetate.
DupA ce losif 11. dAdu ordin ca fiecare comunA constata-
toare din o sutA de familii sA-si zideascA scoalA, iar, dacA era
prea Arad, sA o ajute (fondul de invAtAmant), nimeni nu
i

era mai chemat decal Eustatievici sA ajungA «director al scolilor

nationalicesti neunite rumAnesti din Mare le Printipatul Ardealuluip,
adicI un fel de inspector peste toate scoalele primare ortodoxe
romanesti, in timp ce la scoalele unitilor director era Oheorghe
Sincai 2).
In aceastä calitate, Eustatievici si-a scris si publicat cele
mai multe lucrAri ale sale si ale altora, dintre care amintim:
traducerea clndreptarea pAcAtosului cu duhul blAndetelory, tipAritA
cu cheltuiala episcopiei din Timisoara, la anul 1765; Cazaniile
cDesvoaltele si talcuitele Evanghelii a Dtkminecilor si a sArbl-
torilor si a oarecAror zile spre trebuinta catthetilor si a dascalilor
neuniti ce se aflä in mare printipatul ArdealuluiP, 1790, la Bart,
in Sibiu, care e, dupA lorga, 4cea dintai tipAriturA oficialA a
Bisericii pravoslavnice ardelene, ; apoi el prelucrA multe lucrAri
de caracter religios moral : cEconomia lui Florin cel
si
mareP (traducere din ruseste), si indreptA o parte din Analele
lui Baronius, tAlmAcite de preotul brasovean Stefan [Inap]. La
1792 el publicA eScurte izvoade pentru lucruri de obste si de
chilin, in scrisori de multe chipuri spre folosul pruncilor neuniti.,
traducere din slavoneste, si altele").

1) Sublinierea noastra.
2) 1. Lupaa: Az erdélyi gör. kel. egyh6z és a vall6s-uni6 a XVIII-ik
század folyam6n, Budapesta, 1904, p. 67.
3) Iorga : Istorla Bisericit Romtine0i, vol.11. p. 141. In Isioria literaturil
románe tn sec. XVIII-lea, p. 276, tot Iorga mai atninteate ca opera a lui
Eustatievici al un Catehism sarbesc, nemtesc ai romanesc", ca al o Alexan-
driea, tiparita In 1796. OnIsifor Ghibu (Din istorla literaturil didactIce
romône01, III ; Cdrfile de Mire din Transiloania,in Analele Academiel
Romtine, torn. 38 Mern. Sect. Lit., Bucureatl, 1916, pp. 6-7) arninteste ai o
Synopsis, adeca cuprinderea in scurt a cei vechi al a cei noao Scripturi adeca
a Biblii, spre trebuinta a Scoalelor Neunite Nationaliceati din Mare Printipatul
Ardealululh, aparuta In 1791.

www.dacoromanica.ro
 151

Acest om, care se intitula 3Secretarius a tot neamul neunit

[all taxii Ardealului, ') a fost o figurA luminoasA a Brasovului
românesc din timpul sAu si sfaturile lui au tras mult in cumpAna
Scheiului, cAci tot el a fost si 4indrumAtorul lui Radu Tempea
[V. Gramaticul], Radu Duma si al altor dascAli si cArturari bise-
ricesti ai Brasovului, 2).
A. Bunea insA scrie despre el s): 4... Era pururea in serviciu
SArbilor si mai vartos in al episcopilor Dionisie Novacovici si
Sofronie Chirilovici, al cAror secretar era incepAnd cu anul 1762
si pe cari ii insotea pretutinderiea si le interpreta vorbirile, de-
oarece ei sau nu stiau de loc, sail grAiau scandalos de rAu
româneste. Din despoierile poporului si din promisiunile de
parohii si protopopli isi adunase avere mare si tinea o frumoasA
stavA `) de cal §i o stupinA splendidA in Ceanul-de-Campie... Era
un dusman foarte temut al Bisericii unite si pentru aceea urgisit
de clerul ei,.
In schimb, Horia Teculescu 5) spune cA stia slavoneste,
elineste, latineste. N. lorga 6) stie cA era in legAturi stránse cu
ierarhia sArbeascA csi-1 vedem luand parte, in August 1790, la
alegerea, in Timisoara, a mitropolitului sArbescv.
E lucru ciudat, dar data mortii lui si locul unde a fost inmor-
mântat, nu le stim nici pânA astAzi, cu toate cA am cerut infor-
matiuni si dela parohii Bisericilor din Sibiu.

Dr. Veress Endre In : Erdélyi ds magyarorszdgi régi oldh könyuek

és nyomtatudnyok (1544-1808), Cluj, 1910, p. 70, aminteste sl: Scurt isuod
pentru scrisori, traducere din vechia slavona pentru folosul scolarilor neunifl,
cu data aparifiei 1792, In Sibiu, (care credem am mai amintit-o
odatA sub un titlu diferit), iar Augustin Bunea. (Episcopil Petra Paul
Aron st Dlonistu Novacnuici, pp 179-180) stie a Eustatievici a tradus In
romaneste si a tiparit la Ramnic diploma despre privileglile Sarbilor si el
Ins* vestea prin aceasta diploma apropiata eliberare a Romanilor din servitutea
veacurilor".
1) lorga : Sate fi preoll din Ardeol, in Revista Rorand, 1902,
p. 146.
2) Id. ibid., p. 141.
3) Episcopil Petra Paul Aron si Dionislu Nouacoulci, p. 252.
4) Herghelle.
552) Un ziditor de suflete, Virgil Onillu (1864-1915), In Tara Bdrsel,
111, p. 520.
6) blade Bisericil romdne0t, II, p. 209.

www.dacoromanica.ro
 152

In testamentul säu insA, fAcut in- Sibiu la 12 Febr. 1794 si

publicat de T. Budat '), el lAsA fiicelor sale Linta si Fica cite
trei mii florini unguresti. (Una din ele, Maria se nAscu la 26
Aug. 1780, alta: Sofia (Fica), la 29 Oct. 1782, ambele in Brasov,
cea din urmA trecuth in matriculA ca «Sofia a domnului Secre-
tariul Dimitrie Eustatievicip). 0 fiia, tot Maria, ii murise la .11
Aug. 1778. Sotia lui, Sofia, «Cocoana a dumnealui, Dimitrie
Eustatie, Director, de 47 de anii, muri la 16 Mai si fu ingro-
patA la Sf. Nicolae.
Surorile sale «el frati dintr'un singe nu aim.' , tre-
buirA si se multumeascA cu darurile «care le-am dat in vieata
mea) ; cumnatului ski Radu CAtanA ii MsA jumAtate din via din
Muntenia, iar pe al doilea, Oheorghe Marco, ca si pe «dulcele
fratele meu Dimitrie Ecovici,, ii lAsA custozi (?) testamentari.
*

In anul 1780, and losif IL «a drui domnie pArinteascA

si luminatA venise, in deosebi pentru Românii ardeleni, ca o bine-
cuvântare de sus* 2) rAmase singur la cirma imperiului, Sche-
ienii socotirl cl a sosit timpul Ali incerce din nou norocul,
hotArindu-se sl cearA milostivului impArat innoirea privilegiului
ce-I avuseserA dela Leopold «si cu ce s'ar putea, sA-I inmultim,
dupA cum si rAposatii pArinti s'au nevoit si au fAcut... Cad
se socotesc ei acum dupa marea milA ce au fAcut Inaltatul
ImpAratul nostru losif al doilea si cu neamul nostru rumAnesc
1 grecesc, dupA cum ne-au suferit langa cealalte natioane, sA
avem toate slobozeniile ca si dAnsii* 3).
Cat pentru cheltuieli, ei se hotirirA sA punA bani dela
obste, «pentru cAci cA se atinge aceastA treabA de toti sAracii,
si astfel la 22 lunie 1782 se intrunira, preoti si orAseni, legindu-se
cu jurAmânt sa Vila «taina cuvAntului, si pA urma, orice ne-ar
veni dela InAltatul ImpArat, sA n'avem a grAi impotriva, ci orice
milA am dobandi, pre aceaia sa fim multAmiti si contentAluiti, iar
de ne-ar curge vreo impotrivire dela cetAteni [Sasi !], sA fim
datori iar cu totii a sta pAnA va lua aceastA treabA sfArsitp.

1) Revista Isloricd, X (1924), No. 4-6.

2) L Lupe§ : Mislunea episcopilor Gherasim Adamovici si Ion Bob
la Curlea din Viena tn anal 1792, Sibiu, 1912, p. 3.
3) Stinghe: Documente... V., p. 244.

www.dacoromanica.ro
 153

In memoriul inaintat, ei ii aratA vechile dureri, incepAnd

de astAdatA cu Poiana, care li se luase in 1774, indatä dupA
plecarea lui losif din Brasov. Nu uitA apoi sA aminteascA neca-
zurile ce le au mAcelarii si uleierii (vAnzAtorii de uleiu), ca i ches-
tiunea cu vinurile i cu fehiurile, in care copiii lor nu sunt primiti.
Timpul trece insA; li se cer dovezi, se trimit anchetatori,
li se fac tot felul de promisiuni, dar cererile lor se pierd pe la
Magistrat, la guvern si la Consiliul imperial. Ei fac alte, dar
_pAnA sA ajungA la Curte, dispar i acestea, astfel cA la 3 lulie
1784 se plAng agentului lor din Viena a dusmanii, gtocma si
rAnduielele impArAtesti le inving, iarAsi ei de pretutindeni, Bol-
garseghienii, se ticAlosesc si Mil de nicio mAngAiere si de-aci
nainte sub suspinAri i lacrimi sAnt siliti a rAmAneap.
Abia spre sfArsitul anului 1784 li se dAdu totusi si lor o
fArAmA de dreptate. Rezolutia impArAteascA fusese trimisA la 18
Octomvrie Magistratului ceea ce RomAnii stiau dar acesta
nu le-o fAcuse cunoscutA. Atunci se plAnserA din nou, iar
guvernul de sigur la ordin si mai inalt scrise domnilor
din Magistrat, arAtAndu-le cA «tare vA se porAnceaste ca pl
jAluitori despre numita milostivA rezolufie impArAteascA derept
pA inteles sA-i instiintati). (Ce e mai mult : Sasii rAspunseserA
guvernului cA nu inteleg o parte a rezolutiei, dar acesta le
explicase ceea ce nu intelegeau sau nu voiau sA inteleagA ; si
totusi, ei nu publicarä rezolutia).
In privilegiul atAt de mult asteptat cu data traducerii
27 tulle 1785 si de care se vor fi bucurat, acolo unde erau,
si Radu Tempea U. i Statie Grid si Dimitrie Duma si ceilalti
luptAtori pentru dreptate ai acestui coras, oropsit , se spunea
cA Scheienii sA nu fie impiedecati in niciun fel de negot ca si
la orice mestesug i diregAtorie in Schei ; mAcelarii lor pot tAia
oricAnd i orice fel de came, ctismarii pot vinde orice fel de
beuturi. du de cumva ei ar vrea la fehiuri si deregAtorii in oras
a se impreuna, sl-i indireptati, adecA sA le spuneti, ca leagile si
obiceaiurile orasului i alte spre acealea de lipsA iscusiri sA le
inveafe i sA si le dobAndeascAp.
Ce priveste Poiana, cererea lor n'a fost inteleasA, sau apoi
Magistratul a prezentat-o altfel, cAci in legAturA cu ea s'a dispus
numai atAt ca RomAnilor sA li se plAteascA din Casa alodialA I

1) Comunalà.

www.dacoromanica.ro
 154

plata lucrului pentru curAtirea si destelenirea locurilor, precum

si cheltuielile ce le-au avut.
Uleiul de in, fiind liber la vânzare de are oricine, le era
acum si lor liber.
De incheiere se spunea apoi in traducerea romfineascA a
cancelariei guverniale : eAsijderea cu sArguintl yeti luoa sama
ca pl lAcuitorii din $chei in dobAndita lor slobozenie si privi-
leghium impotriva tuturor asupra lor sculAtori protivnici sA-i
apArati si sa-i tineti) 1).
N. Iorga spune in legAturA cu aceasta : elncerand din 1735
locuitorii suburbiului incep o adevAratA luptA pentru a obtine
egalitatea de drepturi, la care ajunserA in srarsit in 1784, ceea ce
nu insemneazA cl si mai inainte, membri izolati ai acestei
comunitAti românesti n'ar fi obtinut dreptul de a avea stabili-
mente in eCetateD, unde printul Constantin Brincoveanu si
anumiti boieri ai lui obtinura, la finea secolului al saptesprezecelea
si inceputul celui urmAtor drepturi de proprietate...* 9)
Din pAcate, insl, unele din aceste eslohozeniip nu aveau
sA figureze decAt pe hirtie, Ora la anul libertatii, 1848, cAci
nici zece ani nu trecurA si, la 14 Dec. 1794, patru ani dupA
moartea lui losif II. treizeci si opt de fruntasi ai Scheiului, fArA
preoti, semnarA eCartea de IegAturA, in care se obligau ein
treaba orasului, toti ca unu si unu pentru altu a rAspunde pentru
cheltuiala care se va face acum la dietA pentru cererea orasului
nostru, sA o implinim cu toatA obsteav. Ei se legau ca, dacA ar
trebui sA se prezinte in fata Magistratului sau a judetului, etoti
sA avem a mearge si prin gura tuturor a se rAspunde... larA
fAcAnd doi, trei, ceva fArA stirea noastrA a tuturor, sA nu se
ming in samgv.
Dupa sase sAptAmfini, la 27 lanuarie 1795, cobstea din Bol-
garsechi de statusu negutAtoresc., precum si elucrAtorii de mes-
twig* dAdea la mâna deputatilor lor Chir Dumitru Ciurcul si
Chir Teodor Bucur o plenipotentA, cu care sl se prezinte in
fata guvernului, epentru mila care orasul nostru dela rAposatul
si vrednicul de pomenire monarh losif al doilea prin milostiva
lui rezolutie am dobAndit... si acum prin Cinstitul Maghistrat al

1) Stinghe: Documenle... V., p. 262.

2) Hisloire des Roumoins de Transyloanie el de Hongrie, Bucunel;ti,
19(0, 1. p. 349.

www.dacoromanica.ro
 155

locului aceaste dobAndite slobozenii de tot s'au oprit si s'au

impiedecat...*1).
Ei intrarA atunci in legAturA cu agentul-- Dimitrie lercovici
din Cluj resedinta cea noul a guvernului, care le si pro-
mise cl va lucra pentru ei, dar sA-1 plAteascA cumsecade.
*

In anul 1786 se pristávi si PArintele Simeon Datcul. Decesul

lui este inregistrat in matriculA : *1786. Avg. 27. Pristävitu-s'au
PArintele Simeon Datcup 2) iar in Evanghelia copiatà de Radu
Tempea II. se completeaz5 : *Miercuri la 8 ceasuri*. In toamnA
la 24 Sept., divizorii cetAtii se prezentarä la locuinta lui in $chei,
la numArul 682, si impArtirA partea lui de avere intre vAduva
Maria si copiii : Simeon, de sase ani, (viitorul paroh si protopop)
Alexandru, de opt si Paraschiva de patru ani.
LAsamântul era format din ; casa, pretuitA la 700 fl., un
jugAr de pAnfint in câmpul SAcelelor, 15 fl. si diverse efecte,
670. 61 ft., in total 1385.61 fl. Ceea ce ne intereseazA pe noi
mai mult sunt insA cartile pe care le avea si pe care divizorii
sasi le-au scris si le-au pretuit astfel : * 1. Tsaslov, fl. 1, Margarit,
fl. 3, Apostol, fl. 2., Ceaslog (sic !) fl. 2., Psaltirie, fl. 2., Zlataus,
fl. 3., Molitfelnic, fl. 2., Carte helya bogate 5), fl. 2.404).
(Pe sofia lui, care se augArise, o vedem in 1801 cerfind
aprobarea Magistratului pentru a-si acoperi cu tiglä casa fAcutl
din piatra in anul 1795 si care se afla din sus de Prund)5).
Acesta este al doilea parch al Bisericii despre care avem
putine date. Stim doar cA era fiul lui Simeon Datcul I. §i cl in
1782 era al doilea paroh, urmând imediat dupA Gheorghe Ra-
dovici.
In locul lui, obstea alese la 5 lanuarie 1788 pe ierodiaconul
Gheorghe Lebu, care la 10 Ianuarie 1782 era trecut in matricula
cununatilor : *Un cliric bisericesc, Gheorghe al jupAnului loan
Lebu, s'au cununat cu Stana a jupänului Stan Ciurcup. El isi dAdu
elegAtura* la man lui Gheorghe Radovici in sfarsit ajuns

1) Stinghe: Op cll. p., 265.

2) De fapt decesul este inregistrat pe ziva de 12 Oct. 178, dar ca o
corectare, ceva mai departe, este adaugat : Avgust 27*.
3) Molitvelnic bogat.
4) Arhiva Municipiului Brapv, IV. F. 5. (1789) No. 76. p. 367.
5) Ibldem, No. 1748/1801.

www.dacoromanica.ro
 156-

protopop, a preotilor Dimitrie Grid vi Gheorghe Duma, ca vi

a juratilor, urmând ca nu dupA mult timp sA dea una numai
preotilor, cAci el spune intr'un loc : c...CAnd voiu pune al doilea
jurAmAnt intre fratii miei preoti, s5 puiu vi pentru venitul Sfintei
13isearici...v
Pe aceasta o vi dAdu, dupl unsprezece zile, spunfind intre
altele : g...$1 incA fiind sAnAtos, fArA de pregetare, precum rApo-
satul PArintele Stefan [(pap] pAnA au trAit, au pAzit SfAnta
BisearicA...*, din ceea ce se vede cA vi atunci, la vase ani dupA
moartea vrednicului duhovni vi protopop, el rAmAsese prototipul
cucerniciei vi al corectitudinei.
Un document din Arhiva Bravovului '), spune cA episcopul
Nichitici face cunoscut Magistratului cA in locul preotului rAposat
Simeon Datcu, I-a pus pe preotul Constantin Stan din Turchev.
NicAiri insA nu intAlnim numele acestui preot intre parohii dela
Sf. Nicolae. Si totu§i, dupA aproape un an, Nichitici scrie din
nou Magistratului 2) ca", la cererea Turchevenilor, airansferat pe
al patrulea paroh dela Sf. Nicolae, Constantin Stan, inapoi la
Turche§ vi in locul devenit astfel vacant, a sfintit pe Gheorghe
Lebu, care mult timp a servit ca diacon. Astfel se poate explica
pentru ce Lebu a fost ales abia la 5 lanuarie 1788 ca paroh.
La 22 Febr. 1788, in locul lui Lebu fu ales ca diacon Radu
Tempea (V.) Popovici, care in clegAtura, sa aminte§te vi el pe
$tefan lnavu, dar mai spune : c...Precum vi afarA din bisearicA.
atAta inaintea preotilor, cAt vi a altor mai bAtrAni decAt mine,
mai putintele a grAi intelepteavte vi cu ruvine pentru cinstea
dieconiii meale vi infrumusetarea numelui meu...D Mai adaugA
insl : 4...5i iarA§i mA leg cA precum alti diiaconi bAtrAni au vezut
in tintirimul bisearicii ") cu casa, a§a vi eu voiu vedea cAt voiu
fi diiacon, tiind cheaile bisearicii in vcoala mea in toatA vreamea...0).
El este, de altfel, cel dintfiiu din cele vase generatii ale
Tempevtilor, despre care avem date precise 5). Astfel vtim cA s'a
nAscut la 9 Febr. 1768, §i-a fAcut studiile la vcoala dela Sf. Nicolae
vi apoi la gimnaziul sAsesc luteran din Brasov, in a cArui matri-
1) No. 1076/1786.
2) No. 249/1788.
3) In curtea Bisericii.
4) Stinghe: Documente... II., pp. 15-16.
5) Mal pe larg In lucrarea noastrA : 0 dinostle de preofi fi prolopopt...,
pp. 48-77.

www.dacoromanica.ro
 157

cula il aflam trecut pe gTempian : Valachus e Suburbia, ca

,Novus Musarum cultor chlamydatus,, iar langa aceste cuvinte:
cDer erste in Album eingeschriebene Schaller gr[iechischl n[icht]
u[nierten] Religion aus Kronstadtp. Era deci cel dintaiu elev ortodox
din Bra§ov §i, probabil, cel dintaiu Roman din ,Schei care urma
cursurile vestitului liceu sasesc.

IR17111! 47FFP1-577-,'

.
°

Portret In uleiu, pe musama, care se aflA In Arhiva veche a

Bisericii, reprezentand un arhiereu necunoscut.

La 12 Februarie 1788 il aflam in matricula cununatilor :

gUn fecior, Radu snä popa Radu Tempea, cu o fata, Marina lui
Chir Oprea Pulpap, iar dupa zece zile i§i prezenta glegatura)
de diacon amintita mai sus.

www.dacoromanica.ro
 15s

Despre el vom mai vorbl, cad a jucat un rol important,

atM in istoria literaturii noastre, cat §i in a §coalei romane0i
din Transilvania.
Tot in anul 1788, Dumitru Voina, Barbul Catana, Sa0i:
Daniel Herberth §i Martin Schöck, SAsoaica Catharina Czerelles,
apoi Logofátu Voina, TAnase al Iugoaie §i alti cativa se plang
Magistratului cA vreo cativa Romani *care nu sunt in societatea
noastrAP, vand branzA pe piata Brawvului. Ei o Vaud ceva mai
ieftin, dar inpalA la cantar, prin ceea ce fac paguba celor din
societate, care au cheltuieli mari §i plAtesc impozite. Cer deci
sl li se dea numai lor voie sa vAndA brAnzA ').
In anul urmator, Ion Lebul, Todor Birta i VAsii Voina se
adreseaza Magistratului, in numele locuitorilor din Schei, aratand
ca inainte cu catva timp au cerut locul din afara de ora, caruia
in graiul poporului i se spune (sub Dimba 2) la KrutseN, pentru
a-si ingropa acofo mortii. Magistratul s'a convins ca locul este
potrivit, cer deci sa li se aprobe ").
Locul cerut credem cA era in apropierea Crucii Mu0coiului,
cad dupl vreo patruzeci de ani va mai fi vorba despre el, dar
nu §tim ce s'a facut in 1789.

La 25 Febr. 1790 Szheienii sunt surprin0 de o veste cum

nici bAtranii nuli mai aduceau aminte sa fi auzit : Protopopul
lor Gheorghe Radovici, care atat de greu i dura multi ani
ajunsese la aceastA demnitate, era suspendat din postul sAu. Nu
insA de vechii stapanitori, Sa0i, ci direct de cAtre guvernul tarii.
A§a ceva nu se mai intamplase de and cu popa Neagoslav §i
apoi cu popa Stan 4).
$tirea fusese trimisA de episcopul Oherasim Adamovici
parohului din Bra§ovul-Vechiu, Bucur Cretu 6) pe care-I numise
loctiitor de protopop. *Prea Cucernice PArinte Protopop, noao
ubite,) se spune in act, efiindcl Inaltul CrAiesc Oubernium o

1) Arhiva Municipiului Brasov, No. 868/1788.

2) Tampa I
3) Arhiva Municipiului Brasov, No. 647/1789.
4) Vex! vol. L, p. 95.
5) Acesta servise cativa ani In limbs romaneascA, la capela greceasca din
Cetate. Veal lucrarea noastrA : Protopopul Gheorghe Haines (1769-1812),
extras din Tara Barsei, VI (1933) Nr. 1-3, p. 8.

www.dacoromanica.ro
 159

judecata ce au curs prin Consistoriumul nostru asupra proto-

popului Brasovului Glieorghe Radovici pentru o cununie ce
s'au intamplat cu poranca lui prin altu preot din vecinatate, WA
strigare de 3 ori si fall voia parintilor fetelor impreunatoare,
acum la 18. zile a lunii acestiia No. 1201, prin milostivul sAu
dicret au binevoit a o intari si a poranci ca numitul protopop
sa fie lipsit din protopopiat de tot, si popa cel din vecinatate
asemine cu ariste canonit...0). Totodata ii atragea atentia sA
incunoViinteze despre acest caz pe toti preotii csa nu greseasca
cat de putin impotriva [astor fel de dispozitii],, fiind acestea
cfoarte lucruri gingasep si clacA s'au mai intamplat astfel de
cazuri, esA le arate, ca sa nu apuce a se descoperi lucru de alta
lature, despre tisturile varmeghii 2).
Ordinul guvernial trecuse si prin cancelaria Magistratului,
din ale carui acte cunoastem mai multe amanunte. Astfel, tinerii
cununati WA stirea pArintilor si WA a se face cele trei estrigAriv
de catre preotul din Darste, loan Ilie, care fu si el destituit, erau
Gheorghe Nedelcu si Ecaterina Orghidan din Schei. Ouvernul
nsA cerea ca si Radovici sa fie pedepsit, iar cAsatoria sA fie
anulata 5). Episcopul Gherasim Adamovici ceru atunci ca
preotul sa fie tinut in arest doua saptamani, dar WA obligatia
de a post! 4). Radovici poate a ar fi scapat mai ieftin, dar cAtre
sfArsitul anului se constatA ca tot el dase aprobare ca o femeie
din Sadu, scaunul Sibiului, fugita dela barbat, si un fecior din
Rasinari, sA fie cununati, tot in Darste 5).
0 lunA mai tarziu altA veste umplu de jale pe Scheieni :
guvernul ordonase episcopului Adamovici sA anunte moartea
bunului imparat losif II, intamplatA la 20 Febr. 1790.
Guvernul il anuntase pe episcop numai la 4/16 Mirtie,iar acesta
trimise circulara la 11/22. (...Pentru jalnica savarsirea si mutarea prea-
milostivului impAratului losif al doilea din lumea aceasta tred-

1) Prolocolul preolllor din Bolgarseghl fntru care se scrle porancile

ceole arhIeresll fncepönd dela anul 1790, Feeruar 10, care s'au dal afard
prin oficel prolopop Bucur Crelu, manuacris cu No. 14 din Biblioteca veche a
BiserIcii, Cf. Dr. Harlon Purariu : Documenle penlru I1mb6 sl Istorle,
Sibiu, 1889, Tom. I., p. 162 kti Stinghe: Op cll., II. pp. 18-19.
2) Functionaril districtului.
3) Arhiva Municipiulul Brapv, N-rif 1525/1789, apoi 51 ig 347/1790.
4) Ibid., No. 314/1790.
5) Ibid., No. 2459/1790.

www.dacoromanica.ro
 160

toare la ceale vecinice...D episcopul ordona sä se traga clopotele

trei zile de-a randul, in 2-4 Aprilie st. v., dimineata, la amiazi si
seara cafe o ora, la toate bisericile ortodoxe, si sa se fad ru-
gaciuni, liturghie si parastas dupa obiceiu, cintru pomenirea si
de jale vrednicului nostru Imparat intru Domnul raposatp, iar a
patra zi, dui:4 incetarea clopotelor, sä se fad rugaciuni pentru
noul monarh, Leopold II. «a sa fie norocit si blagoslovit intru
stapanirea Sal 1).
Parerea de tau a trebuit sa fie mare in Scheiul romanesc,
cad un astfel de imparat curand nu avea sä se mai urce pe
tronul imperiului cu atatea popoare, limbi si credinte ! El insa
nu mai avea de ce sa fie cde jale vrednicul nostru Imparat,, in
schimb Irma o parte din supusii lui, intre care si Romanii, aveau
pentru ce sä-1 jeleasca.
Cronicile nu ne spun nimic in aceasta privinta, dar daca ne-
astampAratul capitan !lie Birt ar mai fi trait, el ar fi cerut preotilor
sa i se faca räposatului cpogrebanieD in biserica, ca si thamei lui,
Mariei Terezia si, in cursul slujbei, si preotii si poporul ar fi
plans cu lacrimi grele si adevarate pe bunul si neuitatul imparat.
Cu vreo trei ani mai inainte trecuse insa si Capitanul Birt in
cealalta vieata si preotii ca si and ar fi fost vorba de un ne-
cunoscut oarecare scrisera in matricula mortilor : (Au murit
un batran, jup[anul] capitan Hie Birt. 1786. Dech. 29».
Tot in acest an, la 24 August 1790, Consistoriul scrise la
Brasov ccinstitilor si de bun neam negutatorilor si juratii Sfintei
Biserici, certandu-i cu blandete pentruca n'au ascultat de ordinul
episcopului de a scoate din chilia din curtea Bisericii pe calu-
gärita Epravia. Le cere deci sa o scoata 4M-A nicio zabavap,
cad acest lucru este contrar preainaltelor randuieli, oprit chiar de
Inaltata Curte, cm mai mult de acest feliu de calugarite sa nu
se priimasca nicairea, nice sa se mai sporeascAD 2).
De altcum, indrumari de tot felul si uneori chiar admo-
nestari, soseau adeseori dela Sibiu, ceea ce nu prea convenea
acestor jurati, care erau toti oameni cu stare frumoasa materiala
si uneori cu mai multa scoala decal membrii Consistoriului.
Astfel, la 16 Julie 1790, cu prilejul revizuirii socotelilor pe
anii 1786-1789, li se face observarea ca gin unele locurip prea
1) Protocolul preolilor din Bolgarseghl Infra care se scale porfin-
ciie.. p. 4, circulara No. 116. Cf. Stinghe : Op cli., pp. 21-22.
2) Stinghe: Op cii pp. 31-32.

www.dacoromanica.ro
 161

mult au cheltuit si ceea ce au cheltuit nu dovedesc:cu acte de

cassä, ba au si incurcat intratele cu iesitele. De aceea H se tri-
mite, ca in toati eparhia, un formular, atragandu-li-se
atentia ca cpentru pruncii ce se leapadi inaintea Bisearicii pani
la alta ránduiala, si aiba griji juratii Bisearicii dupa cum au avut
si pall acum,, dar sä poarte socoteala de fiecare in parte si sa
prezinte chitante 3).
La 14 Nov. 1790, din ordinul guvernului, li se atrage si
lor atentia asupra gobiceaiului cel du al oamenilor cu petrecaniia
mortilorp, care si astazi, dupa o suta si cincizeci si cinci de ani,
tot se mai intalneste in $ cheiu, de a imbratisa pe mort, de a
saruta man tatalui sau mamei moarte, ba chiar si gura.
In anul urmator, la 3 Februarie, li se cladu ordin ca pe
taluggrii si preotii straini, dintr'alte tari veniti, carii umbla
bitanci 2) prin Ardeal si cu minciuni !wall pre preoti si pre
oameni umbländ din sat in sat dupa milostenii sau dupa alte
trebip, sa-i prinza si trimitä la Consistoriu..
In vara aceluiasi an, la 9 lunie, protopopul Radovici si
ceilalti parohi, intr'o romineasca detestabila, scrisa de un Ungur,
arata ca au ales ca diacon. pe Eustatie Catana si cer Magistra-
tului 4.1 recomande spre sfintire 3), iar la 19 lunie 1791, acesta
isi (IA 4 scrisoarea, la man preotilor, juratilor si a orasenilor
efiind foarte mare trebuinta la Bisearica...t. Dupl ce o dateazi
hid si o semneaza, el mai adaugA: cP. S. Zicand oarecine ca
merg pentru treapta preotiii la Sibii, aceasta nu stiu ; eu stiu ca
merg pentru treapta dieconiii, dui:4 cum si orasul au cerut dela
Preaosfintitu, iara de stie cineva mai bine, si adevereze, ca eu
pre aceasta ma bucur ca sä fiu spre placerea orasului, WA nu
spre neplacere, fiindca am vAzut ce au lucrat neplacerea intre
cei batrani, 4).
Pe cine viza cu aceste cuvinte, nu stim.
Fiul cel mai mare al instaritului negustor Radu Catana,
care avea doua case si o gradina cde cerases in Schei, precum
si vase pogoane de vie in Muntenia, Eustatie, dusese ca copil o vie*
indestulatä si-si putuse hrani sufletul cu multe carp folositoare,
cad la moartea tatalui sau, In 1796, pe langa Biblie si nume-
1) Id. Ibid., pp. 30-31.
2) Vagabonzi.
3) Arhiva Municiplulul Brapv, No, 1409/1791. Vezl anexa VII.
4) Stinghe: Op cif., pp. 45-46.
11

www.dacoromanica.ro
 162

roase carti romAnesti, se mai inventariaza si 16. carti grecesti,

care toate ii ramaserA tAnarului preot. Astfel, renuntAnd la orice
parte de avere, el se multumi cu cartile, dintre care amintim :
40 Evanghelie romAneasia» si 6. cApostolip (cApostolbücherp),
17 fl., 1. Miniat (8 fL), I. cTslataus, (sic ! gZlataustp) 7 fL, 3
cSaltiri* (Psaltiri), 9 fl., 1. carte gMorterusien, (Marturisirea...?),
1.50 ft., 1. Catehism romAnesc, 1.50 fL, 1. iMessbuch, (Litur-
ghier), 2 fl., 1. carte de istorie, 2 fl. si 1. *Aftologie* (?) 15. f1.1).
La 21 lune scrie si Adamovici obstii, comunicAndu-i ca, in
urma cererii din 16 tulle, pe dascalul Statie Radul Catana, 1-a
cinaltat la treapta dieconiii prin hirotonirea noastra, intarindu-1
cu dalterie2) marturisitoare episcopeasca, si-1 trimite espre
implinirea datoriei si chemArii sale cei dieconesti la Bisearica
si orasul dumneavoastra al Bolgarsechiului, pre carele in dreapta
dragoste a-I avea poftim...); dar, deoarece cobiceaiul cel bun
intarit si inradacinat iaste in loc de pravila, dupa care in toate
eparhiile ceale pravoslavnice de sub mitropolia Carlovitului,
diaconii tin si scoalele, asadara bine am aflat, cu invoirea d[omniei
sale] directorului scoalelor nationalicesti, ca si diaconul Statie
sä Vie si scoala, si aceasta iaste nu numai spre podoaba Bisea-
ricii, spre cinstea orasului si spre slava lui Dumnezeu, ci si
spre zidirea turmii lui Hristos, cu invatatura si spre folosul
pruncilor, odraslind si plata cea obisnuita de dascal, fiindca si
dieconia si dascalia poate implini si nicio lipsa despre niciuna
nu va fi, ci amandoao cu istetie si cu rAvnä le va implinim,
Folosindu-se de acest prilej, Adamovici ii cearta din nou,
si cu buna dreptate, cad oricAt erau juratii si orasenii dornici
de a avea dascali buni lucru cu care se mAndreau totdeauna ,
in schimb nu-si prea bateau capul cu plata regulatä a salarillor,
obiceiu care s'a pastrat din pacate Inca aproape o suta
de ani, socotindu-i pe acesti modesti slujitori ai scoalei si Bise-
ricii ca o a tincia roata la car.
De aceea el mai adauga la scrisoarea sa, ceea ce de buna
seama nu le-a facut placere : *Am intales a angariile de plata
ale dascalului Ion Inca n'afi dat, care lucru cu neplaceare iaste,
de aceaia Mt toata pricina sa aveti a plati dascalilor, ca mai
mult jalba la noi sa nu viie, ca de cumva peste nadejdea si

1) Arhiva Municipiului Braaov, IV F. 12 (1796), No. 90, p. 531.

2) Singhelie.

www.dacoromanica.ro
 1.63

porAnca noastrA n'ati avea a plAti, vom fi siliti prin SlAvitul

Maghistrat a face de a Ii se da angariile lor la vremea sa, adecA
la tot fArtalul..., I)
Alegerea de diacon a lui Statie CAtanA fusese prilejuitA de
plecarea din Brasov a diaconului Tempea. Fire neastAmpAratä,
and in 1787 izbucni räzboiul cu Turcii, el plea la Bucuresti,
unde ocupA un loc de translator.
Doctorul Popp, in seria preotilor bisericii, ii incurcA asa
cum nu prea i se intAmplase. El il aminteste intAiu pe «Evsthatius
II. Katana, a. 1793, ca al 52-lea preot, apoi pe «Georgius VII.
Lebuy, fArA an, ca al 53-lea, si abia dupA ei pe «Radula V.
filius Radulae IV. Tempe, Ca al 54-lea, la anul 1794, and a lost
sfintit ca preot.
La 1 Martie 1792, dupA ce nu domnise nici doi ani, impl-
ratul Leopold II. moare si Consistoriul ordong din nou, «dupl
inrAdacinatul leagii obiceaiu,, sä se tragA iarAsi clopotele bise-
ricilor trei zile una dupA alta si csA se slujeascä sfänta liturghie
cu toate cuviincioasele teremonii,, intre tare si parastasul pentru
impAratul care epAsirà dela sceptrumul pAmAntestii impAratii la
cereasca mArire si lericirea de veaci...,
In acelasi timp se ordonarA alte slujbe «pentru norocoasa
si fericita MAriii Sale la multi ani stApAnire, a lui Francisc 1.,
fiul rAposatului, care-i urmA la tron. .

Leopold II., fratele lui losif II, a fost om bun, dar a domnit putin.
El a voit sA restitue vieata constitutionalA pe bazele vechi
ale constitutiei feudale 2) si tot sub el a fost prezentat Curtii
«Supplex libellus Valachorum D. Tot in acest timp episcopul unit
loan Bob cere, in sedinta din 5 August 1791 a staturilor ardelene,
ca Românii din fundul regiu sA nu mai fie obligati a da zeciuialA
preotilor sasi, ci celor romAni. Tot sub domnia lui se garanteazA
liberul exercitiu al religiei ortodoxe, ai card credinciosi vor fi
pAstoriti de episcopul numit de cAtre impArat, autoritätile avAnd
insa sA supravegheze ca numArul preotilor sA nu se inmulteascA
fArA rost si sl nu se edifice biserici cu cheltuieli care intrec
puterile credinciosilor 3).
I) Stinghe : Op cit. pp. 47-48.
2) L Lupas : Misiunea episcopilor Glierasirn Adamoulcl $1 loon Bob
la Curtea din Viena tn anul 1792, Sibiu, 1912, p. 4.
3) Zenouie PilcIl$anu: Luptele politice ale Románllor ardeleni din
anti 1790-1792,in Memorlite secllunil Istorice ale Academie! Romane, seria
111, tom I. mem. 2. p. 38.

www.dacoromanica.ro
 164

In anul 1792 comunitatea din Schei se plange Magistratului

contra preotilor, care nu respecta normele stolare stabilite §i cer
cat vreau pentru slujbe. Credincio§ii s'au inmultit §i cei patru
preoti au venituri mari. Ei iau §i banii care se aduna in cele
doul cutii fixate la u§ile bisericii, ca §i venitul dela cele 800 de
oi §i 20 cai care, conform unui firman turcesc, pasc in Mun-
tenia §i dela care se incaseaza, de oaie 10 denari §i de cal 17.
Acum pretind sä li se dea §i ef erdela, ') dar credincio§ii nu au
camp §i sunt saraci. Inainte vreme erau §apte preoti §i credin-
cio§i mai putini §i totu§i cei dintai erau multumiti 9.
Inca la cererea episcopului Ohedeon Nichitici, imparatul
losif II. aprobase pentru comunele biserice§ti ale ortodoc§ilor
(cuprinse in 31 de protopopiate, cu 940 parohii), ca in
cele cu mai putin de 130 familii sa functioneze un singur
preot, iar in cele cu 250 familii, doi. cDara de se va afla §i
mai multe, se poate ca sa fie trei, §i Ma §tirea noastra sa nu
se fad mai multi..., iar gat va fi cu putinta, a nu face mai
mult preoti noi,. Tot atunci, pentru plata preotilo se fixa o
ferdell de grail dela fiecare gazda, sau dotra de porumb, iar
dela vaduve, pe jumatate, csau bucate, sau bani, cum umbla
in tfirg..., 8)
*

Ceva mai tarziu, parohii din $chei, intr'o cerere in limba

germana, semnatä de 58 de frunta§i ai poporului, aratau Magis-
tratului ca au trecut aproape cinci sute de ani de and biserica
lor a fost ridicata §i a totdeauna aceasta biserica, care e cea
mai mare §i mai impozanta din Transilvania, a avut in fruntea
sa un protopop, demnitate recunoscuta §i de catre cei trei episcopi
de Oa acum. Inainte insa cu vreo doi ani §i jumatate, episcopul
i-a luat protopopului lor Radovici rangul avut §i, cu toate
rugamintile Ior §i ale poporului, nu i I-a mai dat. Roaga deci
pe Magistrat 0 intervina la guvern, cu atat mai mult, cu cat
dela infiintarea Bisericii, protopopiatul a fost condus totdeauna
de un preot din Brasov §i nu din sate ca Radovici sä fie
din nou in fruntea lor, caci pe el il vreau i nu pe altul.
1) Bucate: gran sau porumb.
2) Arhiva Municipiului Brasov, No. 550 1792.
3) Stiughe : Documenle... II, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 165

Magistratul rAspunde 6 si el e de pgrere cA Radovici a

ispAsit destul greseala sa, ii indeamnA insg sl se adreseze direct
guvernului. Acesta insA nici acum nu satisface cererii lor 1).
Aproape de sfarsitul anului 1792, preotul Bucur Cretu din
Brasovul-Vechiu, care administra protopopiatul, muri si, in locul
lui, la 9 Oct., fu numit administrator interimar Gheorghe Haines,
preotul roman dela biserica egreceascg, a Sfintei Treimi din Cetate.
Prin aceastA numire, episcopul Adamovici voia sg-i arate lui
Radovici cl el nu va mai fi niciodatg protopop al Brasovului,
dar, mai ales, intentiona sg dea o lectie Grecilor brasoveni,
care tineau cu tot pretul sA-I scoatä pe Haines dela Biserica
lor, si mai cu seaml sA-i punA sub controlul acestui ne-
astampArat dar energic preot, tocmai pe ei, care nu odatA ceruserg
sl nu depindg de episcopul roman 2).
Adamovici fAcu cunoscutA si Magistratului aceastA numire 3),
care pe multi ii dezorientl.
Originar din comuna Mohu, de langa Sibiu, in 1789 Haines
era diacon in orasul-resedinta episcopeascA si apoi protopop. In
1790, inainte de a veni la Brasov, era presedinte al Consisto-
riului, ai cArui membri erau recrutati din preotii si protopopii
din jurul Sibiului. Adamovici, care tinea mult la Haines, a cArui
intehgentA si energie o cunostea, nu se va fi despartit usor de
el, dar totusi il trimise la Brasov, ca singurul in stare sA pung
piciorul in prag.fatA de Grecii care voiau sA acapereze pe seama
lor biserica fAcutA mai mult din bani romanesti.
Haines fusese ales preot la biserica cgreceascAP Inca in anul
1790, and Adamovici era in Brasov, iar episcopul il numi capelan
pe langa preotul grec Ieroteiu Stamati, ceea ce comunicg si Ma-
gistratului la 24 Nov.4)..
Cat timp a fost la biserica cgreceascA,, vie* lui Haines a
fost un lant nesfarsit de sicane si persecutii. Grecii il urau tot
atat de mult ca si Sasii, cArora nu voia sA li se piece si de multe
ori nici nu-i lua in considerare, trecand peste ordinele ce i le
.dgdeau. De aceea denunturile contra lui nu mai aveau sfarsit,
1) Arhiva Municipiului Brasov, No. 1467/1792.
2) Vezi mai pe larg lucrarea noastrA : Prolopopli de allddald al Bra-
soeulul, Il., Gheorghe Haines (1769-1812), la Tara Bdrsel, VI (1934) No.
1-3 si in extras.
3) Arhiva Municipiului Brasov, No. 2432/1792,
4) Arhiva Municipiului Brasov, No. 2331/1790.

www.dacoromanica.ro
 166

and la Magistrat, la guvern, la episcop, ba si la Curtea impà-

rAteascä, dar din toate s'a stiut scoate, iar incepand cu anu11792,
and fu numit administrator al protopopiatului, el incerd sA
facA ceea ce nu fAcuserA multi protopopi inaintea lui : sA ridice
moralul preotimii, sA o scoatA de sub jurisdictia Magistratului si
sA-i apere drepturile si prestigiul. Ba merse du indrAsneala pang
acolo, incfit, la inceputul anului 1794, and Adamovici era in
Brasov, se prezentA in fata primarului si-I anung cl in ziva de
BoboteazA Romanii vreau sA tread in procesiune prin was si
suburbii, cerand sA nu fie impiedecati. Natural, cererea nu i-a
fost aprobatA, cu atat mai mult, cu cat era si zi de targ de sap-
tAmanA si ce ar fi zis Sasii, vAzand pe Romani trecand cu epi-
scopul si cu preotii lor, cu prapori, cAdelnite fumegande si
fAcliiaprinse, in portul lor pitoresc, prin fata caselor judetului
senatorilor si centumvirilor ? Ba pfinA si Grecii au protestat contra
unei astfel de cobrAznicii, ! ').
VAzand cA nu-i pot face nimic, ura Grecilor contra lui
Haines crescu si mai mult. Tot asa si a Sasilor, mai cu seamA
and el se planse episcopului cA Magistratul se amestecA in
jurisdictia bisericeasa Adamovici nu stAtu nici el mult pe On-
duri si, la 30 Dec. 1794, se adresA guvernului, amenintand a
dacA se va mai repeta cazul, va porni actiune fistalA contra Ma-
gistratului. Acesta raspunse cA Haines a violat jurisdictia civilA
care, fiind aprobatA nu numai de Leopold 1., ci si de toti urmasii
lui, nu poate fi cAlcatA de niciun preot valah 2).
Tot atunci, cativa fruntasi ai poporului fAcurA o nouA incercare
pentru reabilitarea lui Radovici, cerand Magistratului s4 intervinA
in acest scop la guvern si arAtand cA, in cazul cel mai rAu, cel
care urmeazA imediat dupA cel delAturat din serviciu ar fi indrep-
tAtit la postul de protopop, si nu Haines, care serveste la Biserica
din oras, consideratA ca o filie a Bisericii lor si care e un om
neastampArat. In timpul de pedeapsA insA Radovici a devenit mai
prevAzAtor, e om linistit si nu are scAderi nici vicii.
OdatA cu cererea lor, isi prezentA si Radovici o cerere,
arAtand cA si-a ispAsit in deajuns greseala, iar pedeapsa i-a fost
cu atat mai grea, cu cat Haines si ca varstA si ca ani de-
serviciu e mult mai tank cleat el.

1) Ibid , No. 104 1794.

2) Ibid., No. 339,1795.

www.dacoromanica.ro
 167

Parohii Gheorghe Duma, Oheorghe Lebu §i Eustatie Mani

adauga i ei cateva cuvinte la cele doua cereri, dovedind cu un
atestat ca cei doi tineri, cununati (CU slobozenia Parintelui Pro-
topopului nostru Chir Gheorghe Radovid, dar la poranca Maria
Sale Domnului Judet, traiesc vieata paplica, cu lini§te §i cu
dragostes 1).
0 WO mai tarziu, guvernul raspunse scurt ca: !Ana cand
scaunul episcopesc nu e ocupat, nu se pot numi protopopi noi.
Sa Wepte deci numirea noului episcop ').
In s1ar0, Haines totu§i fu scos, in cap de llama, la 4
lanuarie 1797, din locuinta §i dela Biserica, deoarece Panaiot Hagi
Nica promisese a va face o fundatie de 20.000 fl. pentru o
§coalä greceasca i pentru ajutorarea populatiei lipsite, dar... cu
conditia ca Haines sa fie sun dela Biserica.
In zadar protesta el la Magistrat i tot in zadar protesta
§i Adamovici, in limp ce Grecii i Sa§ii jubilau. Ce e mai mult,
in urma unui alt denunt, facut de dumanii lui, guvernul ordona
Magistratului sa nu i se dea nici parohia din Cernatu §i astfel
ramase §i fAra parohie.
Acum insa, la du§manii vehi se mai alaturara §i preotii
dela Sf. Nicolae, carora nu le convenea ca protopopul sa fie un
strain de $chei. Nici 'Ana atunci nu-I pfea avusesera ei la inima,
dar acum, rand nu mai avea parohie, il durianeau pe fata,
aflând ca are de gand sa ajunga paroh la Sf. Nicolae, in care
scop voia sä mearga Oa la Viena. De aceea epitropii, probabil
pu§i la cale de preoti, facura uritul gest de a cere Magistratului
sa nu-i dea voie sä piece la Curte ').
Haines prezenta atunci un (atestat), semnat de toti preotii
din pro topopiat bine inteles, cu exceptia celor dela Sf. Nicolae
, in care se spunea ca in cei patru ani §i cinci luni cat a
condus protopopiatul, ts'a purtat bine, cu dreptate, cu omenie,
WA greutatea noastra, cu sarguinta spre binele cel de ob0e,
spre hasna inaltatei imparatii, cu osardie bunA indemnator, a
carui vie* i purtare buna 'Ana acum tuturor ne-au fost §i ne
este bine plácuta, i poftim §i de aid inainte a ne fi protopop...*4).
1) Ibidem, No. 1153 ai 1154/1796.
2) lbidem., No. 1660 1796.
3) Ibid., No. 620,1797.
4) C. Mq1ea: Gizeorghe Haines (769 1812),In Tara BdrseiVI(1934),
anexa III (PP. 39-40).

www.dacoromanica.ro
 168

El nu ceru insg sg fie numit la Sf. Nicolae, ci rgmase

administrator al protopopiatului pang in vara anului 1799, când
ceru sg fie trimis ca preot militar in rgzboiul ce se purta contra
lui Napoleon, iar in locul lui fu numit administrator preotul
Gheorghe Duma dela Sf. Nicolae ').
La 17 August 1794 moare si Pgrintele Dimitrie Popovici
[Grid], a cgrui parte de avere divizorii orasului o impart la 22
Sept. din acelasi an, intre vgduva preoteasä Ana si cei doi copii:
Nicolae, (viitorul preot-cronicar), de zece ani si Maria de patru-
sprezece. Grid n'a preotit deci decit 17 ani, murind in virstA
de 37 ani. Nu e mirare deci dacg averea lui era mica : o casg in
Schei (la No. 1105) pretuitA la 800 fl. ; efecte in valoare de
398.131/2 fl. (intre care : o cruce de argint cu pietri albastre si
rosii, 30 fl. si ctoate cgrtile2, nementionate, in valoare de 8 fl.);
din acestea s'au scgzut insä datoriile, in sung de 215.821/a fl.2).
Preoteasa Ana mai trgi pang in anul 1827, and se stinse
din vie* la 4 Sept. Averea ce o lasa, fu casa din Ciocrac, No.
1105, pretuitá acum la 1450 fl. Fiica sa, Maria, se märitase cu ne-
gustorul Barbu Dgnilä, care o lgsase vgduvg, apoi muri si ea.
Astfel casa o mostenirg cei doi fii ai Mariei : Dumitru, de 21 ani
si Constantin de 24, care locuia in Timisoara 3).
Dupg ce rgzboiul cu Turcii se terming, Radii Tempea se
intoarse la Brasov, dar postul de diacon era ocupat de Eustatie
Cgtang. Atunci se duse la Sibiu si-I rugg pe episcopul Ada-
movici sg-I sfinteasca preot si sa-I numeascl paroh la Sf. Nicolae,
ceea ce se si fgcu in anul 1794.
Firea nu-I !Asa insi sg stea mult timp in acelasi loc si el ceru
sä fie numit preot militar, dorintg care de asemenea i se implini.
Nici aid nu rämase insg mult timp si, dupa' ce Dimitrie Eusta-
1) Arhiva Municipiului Bragov, No. 2720/1799. Tot atunci (30 Nov.
1799) cativa negustori din Schel cereau Magistratului sl intervie la Consistoriu
pentru ca Radovici sl fie reabilitat In postul de protopop. Forul sAsesc le
rAspunse MBA a Consistoriul a numit nu de mult pe G. Duma administrator
protopopesc, ceea ce a comunicat gi Magistratului, deci nu poate interveni. (Aril.
Munic. Bragov, No. 3221/1799).
CAteva sAptAmAni mai tArziu, preotul Nicolae Popovici din Cernatul-de-
Sus cere sA fie numit el protopop al districtului, dar Magistratul li raspunde
di Consistoriul a numit pe Gheorghe Duma. Nu poate face deci nimic, cu atAt
mai mult cl e un Expoppe". (Arh. Munic. Bragov, No. 3529/1799).
2) Ibldem., IV. F. 11, No. 43, p. 227.
3) Ibid., IV. F. 59 (1828), No. 27, p, 651.

www.dacoromanica.ro
 169

tievici muri in anul 1796, ajunse in locul lui (director al scolilor

nationalicesti neunite din marele Printipat al Ardealuluip, in care
calitate semna : cRudolphus Tempian, Scholarum Nationalium
Disunitorum in Principatu Transylvaniae Directory.
Se pare cA de astAdatA era multumit cu noua functiune)
care-i cerea sA se deplaseze adeseori si sA trAiascA si inteun
centru intelectual ca Sibiul, cAci N. lorga ') spune : clsi sacrificA
toate puterile pentru ridicarea acestor scoli elementare...v, iar I.

did er.
C/?,17. r'dlet,e-74e
e) _2 <
Aff6z

Sematura lui Radu Tempea V. ca director al §coalelor.

Limas adaugA : c...Fiind cel mai de valoare [dintre cei patru
directori : Eustatievici, G. Haines si Moise Fulea], atAt ca om de
carte, ca scriitor si indrumAtor, cat si ca om al datoriei depline...D 2).
in acest timp el lucra la opera Sa : cGramaticA romAneasa
alcAtuitA de Radu Tempea, directorul scoalelor neunite nationa-
licesti prin (sic !) Marele Printipat al Ardealului, cu slobozenia
celor mai Mari', care apAru in 1797, in Sibiu, in tipografia lui
Petru Bart, (cu cheltuiala Cinstitului Radu Verzea paroh satului
Lung din SAceleap, un modest preot din SAcele cum spune
N. lorga 8) care din economiile lui tine sA publice o grama-
ticA romAneascAp.
1) Marla Romanllor din Ardeal si Ungaria, Bucure0i, 1915, p. 86.
2) Date privitoare la acne tatea Jul Rada Tempea, lost director al
coalelor ortodoxe mother din Transilvania 0 prolopop al Bra$ovulut,
In Tara alma, IV. (1932), p. 196.
3) Istorla Romdnllor din Ardeal 0 Ungarla, p. 88.

www.dacoromanica.ro
 170

In discursul säu la Academia Româng, Papiu-Ilarian il enu-

merl printre cei mai insemnati apostoli ai rotanismuluil.
Tot alit de bine era apreciat si ca director al scoalelor,
calitatile lui fiind scoase in evidentA chiar si de cAtre strAini de
neamul nostru. Astfel Mitrovszky, comandantul suprem al armatei
din Transilvania, in scrisoarea sa cAtre guvern din 24 Aprilie
1802, il laudA «ea pe unul dintre cei mai distinsi preoti români :
corn cult si cu frumoase cunostinte de limbi, cuvântAtor fArA
zAbavA, erudit, plin de merite si cu totul devotat chemArii
sale* 2). Un SAcuiu, medicul militar Samuil Andrád, in poema
ce i-o dedicA lui Tempea in 1804, spune a in calitate de director
conduce cu multA vrednicie (cdignissime.) scoalele ; ii laudA
-17777-'-rTr

yf
,
.s

4CZ.. : /Allk )-
L'
1

Alta semnatura a ki Radu Tempea V. din anul 1801.

gindoita elegantA a trupului si a mintii,... sl-1 4 saluti ca pe unul

care culege mArgAritarele din pulberea multimii..., H).
Cum era si natural ca Brasovean, el se interesA
in special de scoala din orasul sAu natal, pe care inca in anul
1798 veni sA o cerceteze si, vAzAnd clasele pustii si farA dascAli,
fAcu tot posibilul ca sA restabileascA rânduiala din timpul ante-
cesorului sAu, indemnind pe jurati si epitropi sA dea din veuitul
Bisericii 350 fl. nemtesti pentru a se putea plAti trei dascAli.

1) Gazela Translivanle4 anul 1869, No. 77. Vezi mai pe larg apre-
cieri despre Gramatica lui In lucrarea noastra : 0 dinastle de preoll Radu
Tempea..., pp. 55-57.
2) I Limas: Dale priulloare la Palatal. lul Radu Tempea..., In
Toro Bdrsel, IV (1932), pp. 195-199.
3) Id. Ibid., p. 196.

www.dacoromanica.ro
 171

'
,
4:17
?,
t
Ak.

-- r e
:
1 -
0,tt.
t<1:1).
. . ,

K--
.',
.V ' y
,

, .

.-;
f-, -, i
- - ,....
tip txrrop 5.4 _ . ill NOAIA,
-'-- -iu?- -...,, Ifi'-41iTtiliti
r.0 ,- '.., r,,,t,,,,
: - -. ..; ...,
.
- ,
...., ii r s

.t;,.;. HA UllAti ttA6 tilt 01 il' 'I1P tit'? ivf4t).f,

. .. _.; ,-..1,,,,,,,,

ii , .

. 4. , -...t
sr, . #1_,--' ,,,i, ,
....
'"---;.:,.. -- ''; :`
.,..,......
Ilft-itttlitiO-AT,
,,t.,, rF1,74.... A, _, ..4
AA
,
... .
i1
. . -It A, I '
'4,-;'
--. ". ... _. Ii -; pl ^".... A . : . 1
A, ,
.
'''
... .- 7 '4 ' . ,

. .ii, %
-
-- 1t 04.1., . ...
: ..,
..
--., .
:
.,.. .*

''.,
1.1"

',; 4 p, ..
r.1,..,
,j...,. : .4...7' ' .. I .', : > - ..
. ... f 1 . ;,*1.. -.. 11'. .....i,' 4. .' 4?"
. i. . -St l'It. .. k :,--,' . -:
, ...

7 _. ,
-
'?''.sr. I
, -I .
,-..... '':
,;, !ri,v- 7 :.! 14%..-S,
A...."
' t.: .:
.k. ., r
.
, i 1-4 i e t
: ;, ', .
, .. . , ...:
...., , ,..:-_,. ''...
in.!

'41,t
F.'. -i- 1". .- . f. '...: , .1
..- 't ,1;
... g...
Fq wr.., - ,,,44. ,
I. . ..
. , A-ort", ".V.
....._ ,_ .0.. 5
0 .....
'
.-'44.,T'.

".
"..
ir'Af'., Ei

.... ,A. , r.4-t, % '.7.' .G.1

IX't k .. , 14 -1.

'112 .'1 4 't. , ,. V

10 ...
:.:. ,ir ° 4, 1. L-e'Litiel:- 1. ,

k " -.-
"4,,
- .71 m

,4 -- - . _ ,
..1..M .:; 4-4,,,,, ,.....-Afii.,.

Gramatica lui Radu Tempea V.

www.dacoromanica.ro
 172

Tot la sfatul lui, frunta0 Bisericii cerurA, prin guvern, un

ajutor din casa alodiall a oraplui, pentru a se clAdi o coalA
noul §i pentru men[inerea ei in stare bunA '). StAruintele lui se
realizarA insA abia in anul 1804, cfind preo[ii i frunta0 Bisericii
hotArirA, tot la sfatul lui Tempea, sA reinfiinleze qcoala cu trei
clase, in care, pe IfingA cele obi§nuite, sA se mai propunA §i
limbile germanA, maghiarA çi greceascA.
e

Dimitrie Grid nici nu murise, ci zAcea bolnav, and in anul

1794 ajunse paroh Eustatie CAtang, iar locul acestuia de diacon
fu ocupat tot atunci de cAtre fiul fostului protopop $tefan [Stoica]
Ina§u : loan $tefanovici, care pfinA atunci fusese dascal. (In ma-
tricula cununatilor ii aflAm: g1794. Mart. 16. Cununatu-s'au
dascalul loan tefanovici cu Elena fiica d[umnealui] Costandin
Antoni [judele Companiei greceVi din Bra§ov]p. Data na§terii i-o
cunoaVem din matricula botezatilor, unde aflAm : (1769 lanuarie
6. Botezatu-s'au un copil Ion al PArintelui $tefan, de na§e-sa
Mariia a lui Georghe CArcAlechip).
Un document din Arhiva Bra§ovului 2) ne spune cA epitropii
ceruserA Magistratului ca in locul fostului diacon CAtanA, sA fie
recomandat a fi sfintit diacon dascalul Ion $tefanovici, dar li se
ceru sA arate numArul preo[ilor pe care-I aveau, ca §i pe al
credincio§ilor.
DupA diva timp, epitropii raportarA a la Biserica lor
functioneazA patru preoti, dar unul din ei, Dimitrie Grid, zace
de mull timp bolnav i in locul lui Ii s'a dat, la cerere, ca
paroh, diaconul Eustatie CAtanA 3). Mai au un preot, pe Petru
Nistor, care insA, din cauza bAtrâne[ii, nu mai poate sluji.
DupA statistica fAcutA de cAtre preo[i in timpul din urrnA, nu-
mArul familiilor in Schei este de 985.,CM prive§te salariul dia-
conului, el se plAte0e din fondurile Bisericii. Diaconi sunt §i la
biseridle din Crizbav §i Zarne§ti. Cer deci sA fie recomandat

1) Andrei BArseanu: (storia coalelor,.. pp. 11 al 21 a.

2) No. 1850,1794.
3) Arhlva Municipiului Brasov, No. 1254,1794: guvernul aproba cererea
episcopului Adamovici pentru sfintirea lui CAtand al No. 1348 1794 : Adamovici
cu No. 475 din 14 lunie 1794 aduce la cunoatinta Magistratului ca a sfintit
de preot pe E. CtitanA.

www.dacoromanica.ro
 173

spre sfintire §i dascalul lor Stefanovici, ceea ce Magistratul

aprobA 1).
CAtva timp dupl aceea, logofAtul cethtii, Pavel Lazar, se
plAnge Magistratului cA episcopul Adamovici a interzis, sub
pedeapsA de 25 de bete, ca niciun preot sl nu indrAsneascA a
mai publica in bisericA poruncile venite dela Magistrat sau din
altA parte. Rom Anil insA ne0iind citi, poruncile nu li se pot
aduce la cunostinth prin circulare §i el nu §tie cum sA proce-
deze in viitor. Magistratul ii cere sA dovedeascA aceste afirma-
tiuni printr'un certificat, pe care sA-I cearl dela diacon (?). La 15
Sept. dascalul (fost diacon) Constantin Ilie [BoghinA] se prezintA
in fata Magistratului §i spune cA el nu indrAsne§te sA dea un
astfel de certificat §i nid preotil nu vor face ap ceva. In dumi-
neca trecutA spune el a publicat un ordin pentru ajuto-
rarea unui ora pustiit §i episcopul care se afla §i se aflA
IncA in Brasov a trimis sA-1 cheme §i cu vorbe aspre I-a
fAcut rAspunzAtor pentru acea publicare, spunAndu-i cA biserica
nu e Virg §i cA dacA va mai indrAsni sA facA a§a ceva, va
da ordin sA i se aplice 25 de bete, sA i se razA barba §i sA fie
desbrAcat de reverendA. BoghinA intrebA atunci : cum sA facA
publicArile ?, iar Adamovici i-a thspuns cA cu toba, in fata bisericii.
Cel dintAiu a replicat cl in felul acesta nu este bine, deoarece
credincio§ii ies din bisericA prin mai multe u§i i nu se adunA
toti la un loc, dar episcopul n'a voit sA cedeze §i numai cu
multe lacrimi §i rugAminti a scApat de cele 25 de lovituri. SA
nu i se ia deci in nume de rAu dacA in viitor nu va mai publica
nimic. AflAnd acestea, Magistratul decise sA facA raport gu-
vernului, rugAndu-I sA ia mAsurile necesare contra acestui episcop,
care vrea sA indepArteze poporul de autoritati §i sA-1 fad sA
asculte numai de el 2).
cLegAturay de diacon a lui CAtanA nu ne-a rAmas. Stim
ing cA a fost sfintit cAnd era de 25 de ani, deci era mai in
OrstA deaf diaconii de pfinA atunci, ceea ce uwr se poate
explica prin faptul cA, neavAnd incA loc ca diacon, functionase
ca dascal panA and postul devenise vacant.
Tot cam in acest timp Gheorghe Duma este numit i el
namesnic. IntAia datA il intAlnim in aceastA demnitate in anul

1) Arhiva Municipiultd Braaov, No. 1893/1794.

2) Ibid., No. 2170/1794.

www.dacoromanica.ro
 174

1797, dud parohii din Brasovul-Vechiu i se plâng cA dela un

timp incoace sunt supusi la toate corvezile veciniei, ca de ex.
la sAparea si curAtirea ffintânilor si repararea drumurilor. Ei cer
sl fie scutiti de astfel de lucrAri. La protestul lui Duma, Magi-
stratul rAspunde cA oricine trebue sA contribue la muncile de
folos obstesc, dar dacA preotii nu vreau sA facA personal aceste
lucrAri, pot angaja om in locul lor ').
A doua oarA intAlnim pe Oh. Duma in cCartea de aur, a
Bisericii vechi din Turches, unde la 20 August 1798 semneazA
ca gnamesnic [in] Bolgarsecp, in calitate de eindemnAtori, al
lui Maniu, inAlbitorul din Brasov, care dAruieste Bisericii mai
multe obiecte de cult 2).
A treia oarA intalnim numele lui Duma in 1800, cand caste-
lanul de Bran, Ga6dc, raporteazA cA preotilor sfintiti in Muntenia
ii s'a interzis oficierea oricArui serviciu divin, cu toate cl vicarul
si domnul de pAmânt le-au dat aprobarea de a functiona. Ma-
gistratul, intrebandu-I pe Duma, acesta rAspunde cA la ordinul
Consistoriului a destituit pe acesti preoti, nestiind cA pe teritoriul
domnului de pArnant nu putea face acest lucru fArA stirea aceluia 3)
In anul 1799, ja 27 lulie, deci dupA ce slujise cinci ani ca
diacon, Stefanovici adreseazA o lungA jalbA gPreacinstitilor epi-
tropi si curatori (sic !) ai Sfintei Biserici, mie incuviintatilor pa-
troni !D, in care aratA cA ccu rAbdare foarte anevoie de suferit am
purtat-o [slujba dieconiii], ca in toatA dumineca si sArbAtoarea a
sluji sfânta liturghie si intru alte zile ale postului a cânta du-
mineca si sArbAtoarea in BisericA and este lipsA si a tinea rind,
si pentru osteneala mea sA am pA sAptAmanA 5. sau mult O.
duce 4), ce pociu numai cApAta... Mai spune apoi cA in acelasi
timp preotii slujesc numai o sAptAmfinA pe lunA, deoarece stint
patru la numAr, asadarl inteun an douAsprezece sAptArnfini, având
1) Arhiva Municipiului Brasov, No. 2529/1797.
2) In predoslavia acestei CArti de aur vorbindu-se de Biserica din $chei,
se spune : ... Care SfantA BisericA noi toate satele TAril BArsii o avem scaun
de protopople...."
3) Arhiva Municipiului Brasov, No. 1368/1800. La 21 Mai 1799 Con-
sistoriul comunicA Magistratului cA si In $chei se aflA preoti sfintiti In Muntenia,
In care scop a dispus sA se faca o anchetA la fata locului prin Radu Tempea,
directorul scoalelor si Bratu Baiul, preotul din ZArnesti. Magistratul e de acord
si numeste st el doi comisari care sA dea mAnA de ajutor anchetatorilor.
(Arh. Munic. Brasov, No. 1935 1799).
4) Dutci.

www.dacoromanica.ro
 175

un venit de aproximativ 100 fl. in toata luna tpentru 6. zile care

sluje0e inteo lunap. Ca sa le dea un exemplu mai plauzibil, le
readuce in memorie anul 1780, ccand era protopop aicia Parintele
Petru Grid, Parintele Radu Tempea, Parintele Stefan Ioan[ovicil,
Parintele Gheorghe Radovici, Parintele Simeon Datcu, Parintele
Dimitrie Grid, care sant 6. parohi §i Parintele Nistor cel Wan
i cel tânär ca ajutori, care era in toti 8. preoti. Cum dara au
putut aceia a trai, i Inca nu avea ferdela [de bucate] dela
fiecare familie, dupa cum acum o au patru in0 (0 atuncia mai
mult biupg 1) §i blagosloveniia lui Dumnezeu spre noi in toate
lucrurile tinsi era cleat acuma),.
Tot ap in Zarne0i spune el la opt sute de egazde
§i sateni, sunt §apte preoti, la RA0nari noua i in Sali0e apte,
giara in ora§ul acesta al Bolgarsechiului, cu atatia cinstiti negu-
tatori §i orapni numai 4. preoti, avand famelii 1030 in Bolgar-
seghi §i filiale pa Blumana §i Curmatura 2) si iarA0 [(a all Cetatii
publicum grecesc intreg au volnicie a sluji orice slujba cu plata
buna... 8).
Duca ce aminte0e acestea toate, ii intreaba : cum se poate
ca in alte parti, unde nu sunt atfitea familii, sa fie preoti mai
multi decal ar trebui, iar in $chei, unde stint familii pentru §apte
sau opt preoti, sa fie numai patru ? Ce e mai mult con-
tinua el gdela care diiaconul 0 dascalii nicio impArtA0re nu
au din venitul preotesc, care s'ar cadea, dupa cum i intr'alte
parti, atat in Odle chesaro-craie0i, cat §i in ceale straine,
toti slujba0i biserice0i se imparta§esc din veniturile preote0i,
dar aicia, ca §i cand ar avea preotii vreun dicretum imparatesc, de
nu dau partea cea incuviintata celor impreuna slujitori §i ajuta-
tori, carii nu numai o saptamana intr'o lunä 4u a sluji, ci intreg
anul, adica toate duminecile §i sarbatorile §i intr'alte zile
peste saptamank §i aceia nicio impArtA0re sa aiba, ci Sfanta
Biserica, care nici a 4-a parte venit cum au preotii nu are, sa
tie pe fie0ecare cu angarii §i simbrii, incat cine aude, atata straini,
cat i cei de loc, se mira MA de cale [de] nedireptate ca aceasta,
care la nicio parte nu se afla acest feli de oranduialb.
1) Belsug, dela ung. joszág.
2) Biserica din Brasovul-Vechiu, careia dela un timp apartinurA si cre-
dinciosii din aceste doul pArti ale Bratiovului, s'a infiintat In anul 1784. Din
anul 1936 Insä ei au trecut la Biserica Sf. Gheorghe din Blumana.
3) Sub publicul din Cetate trebue sä se Inteleaga si soldatii, bolnavii din
spitale si detinutil din penitenciar.

www.dacoromanica.ro
 176

Dupa acestea, ii roaga se hotarasca qi pentru el gce va fi

cu cale §i cu direptul...D §i alA(ura o cerere cAtre Consistoriu,
pe care ii roagA sA o trimita cu recomandatie din partea lor,
adaugand a in ea nu se afla nicio cvatamarep §i ca cdupl
cum altii 1) au fAcut, cu cecalituri pa dellturi a unora i altora2,
el nu va face 2).
lncheie apoi, legandu-se ca, daca va fi ridicat la treapta
preotiei, cslujba paraclisului celui vechiu in nicio dumineca sau
sarbatoare a nu se sminti, care de 5. ani neslujindu-se, Bisericii
foarte cu scadeare este ; al doilea : in bisericA in toata dumineca
a canta pana la vreamea liturghiei (care cu cuviinta este, ca si
ace0iia carii iant, urmarea aceasta a o ; al treilea : §i incu-

viintata parte a celor impreuna slujitori voiu da...D.

Cat prive0e pe preoti, mai spune el de sigur ci ei nu se vor
invoi, (cad Sfintiia lor ar vrea ca numai doi parohi a fi la ora§ul
acesta §i tot 0 atuncia le-ar 'Area ca sant prea multi, caci cu
mine doara vreau a implini evanghelicescul cuvant, care zice :
(Vol tineti cheia imparatiii cerurilor §i pre ceia ce voar sa intre
nu-i lAsati, nici voi nu intrati...2 3).
Daca am citat poate prea mult din aceasta lunga
dar cincuviintatA. cerere, am Mcut-o intentionat, pentru a arata
in graiul zilelor de atunci, graiu care in transcrierea lui ni se
pare putin cam prea §lefuit pentru acele vremuri care era
pArerea unui diacon nemultumit cu starea lucrurilor dela Biserica.
Aceasta pArere, de bunA seama, nu era numai a lui, ci §i a mul-
tora din parochieni, fag de arghirofilia unor slujitori ai altarului,
pacat cu care ne vom mai intalni in cele ce vor urma.
In cererea pentru Consistoriu 0 de aici la guvern
pe care tot el o redactase pentru epitropi, ca sa-I ceara ca preot,
§i pe care ei urmau doar sa o semneze, se spun acelea0 lucruri ;
rAman totu0 urmatoarele neamintite : ca $tefanovici Inca din
copilAria sa a facut servicii in bisericA (in altar, stand in ajutorul
preotilor), i cl conform cOolariuluix, adica fixarea numarului
preotilor dupa normele rescriptului imparatesc No. 4262 din 18
Aprilie 1786 (fAcut pe baza celui din 3 Sept. 1783), in Schei ar
trebui sa functioneze §apte preoti.

1) Nu §tim pe cine viza.

2) Stinghe : Op clt., pp. 163 165.
3) Id. Ibid.

www.dacoromanica.ro
 177

Consistoriul trimise aceasta cerere guvernului, dar, Ora sa

villa vreun raspuns, la 20 August, preotii adresara o foarte lungi
scrisoare epitropilor, in care le repropu ca, WA sa le spuna lor
nimic, au chemat la 14 August cativa ora§eni, hotarind ca in
dumineca urmatoare sa cheme i mai multi, pentru a face pe
placul diaconului Stefanovici.
Din aceasta scrisoare spicuim i noi urmatoarele : (Cu mare
neplacere am inteles, precum ca diiaconu Ion Stoica cu inOantie
catre dumneavoastra, fara de a a§tepta vacantie, cere apertura (?)
de a fi preste noi paroh) alerganduli gura cu multe feliuri de
vorbe WA de niciun temeiu, numai din prisoseala inimii ii gra-
ie§te gura...* Ei sunt suparati pe Stefanovici, de care chiar epi-
tropii li s'au plans ca este sumet, neastamparat §i mincinos.
SA-§i aduca aminte epitropii (ate case de preoti carii au slujit
la ora§ul acesta, dupa moartea lor au ramas sarace pana la
pamant, daca nu s'ar fi gasit facatori de bine, carii cu bunul lor
au inzastrat §i au maritat fetele unora din preoti :...* Atat de
bine le merge preotilor dela Sf. Nicolae, (cat unii la moartea lor
cu banii cei dela sotietet 1) fiind scrii, s'au ajutorat de s'au
ingropat...,
E adevarat mai spun ei el la Zarne§ti §i R4nov
sunt multi preoti, dar nu toti sunt parohi, iar preotii dela sate
(traiesc cu iconomia campului §i cu alte iconormi negutatore§ti...
Ei se preotesc numai pentru o scuteall [de serviciul militarb
dara nu se razima la venitul preotesc, precum noi. Al doilea,
preotii dela Zarne§ti §i dela R4inari are unul un fecior, altul
ginere, i fiind ei cu alte trebi impresurati, precum am zis, i-au
facut pre feciorul preot, dara nu paroh desAvAr§it, ci in partea
lui ajutor... Aicia [in Schei] nu sant famelii de acelea care sa
ail:a in §ura, in pod §i in pivnita bucate, dara aid la Bra§ov
ni0e famelii ca acestea sant, carii dela o saptamana 'Ana la
alta cumpara cate o ferdela de bucate deli hranesc copiii lor...
Caci 2) n'au ingaduit tata-sau, popa Stoica, in vreamea lui, sa fie
5. parohi, ca atuncea a avut mai lesne oc8) cleat acum, ca nu
era la Cetate §i Bra§ovechi biserica §i preoti, dna acum socotiti
dumneavoastri cu luare de seama : noi aicia 4. parohi, in Bra-

I) Un fel de societate de asigurare in caz de moarte.

2) Pentru ce.
3) Cauzii, motiv, pricInA.
12

www.dacoromanica.ro
 178

ovechi 2., in Cetate 1. si au mai adus i altul, unde fac 8.

parohi, care mai nainte in locul acestor 8. parohi, numai 4. au
fost §i un ajutor... Din prisoseala noastrA cea mill care o pre-
tuieste diaconu, n'am putut in pimnita noastrA niciun butoiu cu
yin sA bAgAm, dail diaconul in anul acesta vro doao sau trei
firtihe ') au petrecut....
Ei il numesc corn desfrAnat si cheltuitork cAruia-i place
sl trAiascA bine. Au mai fost i alti diaconi, care au stat ate

.t

I . .

a 11 _,If
S-r -Al li- '. '::.;.%
,
iv..4, -,.. .,... ,7
.7 ......- .......-A.

Biserica Sf. Nicolae si paraclisele In anul 1853.

(Vgzutg de cgtre Sud, dupg 11Allgemeine Bauzeitung").

un an sau doi, altul 7. §i altul 14 si au fost multumiti, dar nu

s'au purtat cu atAta sumetie, ocAri §i pall contra preotilor, si au
avut rAbdare pfinA ce s'a ivit o vacant5. $i aceea este adevArat,
cA la umblarea gcu cruceap, au lipsA de ajutor, dar aceasta pen-
trucl in $chei nu este obiceiu, ca in alte pArti, sA umble preotii
si in gziva crucii) ca si in dumineca viitoare, etc. etc.

1) [Butoiu de] 40 [vedre].

www.dacoromanica.ro
 179

Epitropii sa pastreze deci randuiala care a fost mai inainte

si sa respecte gdreptomul*1) preotilor, cca va fi la urma rusine
data altii mai mari vor cauta noao dreptomul, si in treaba aceasta
a diiaconului nicio miscare sa nu faceti, ca sa se fad vreo
comfusie si turburare, ace ca acum nu este vreame de turbu-
rare... Si peste noi paroh nicidecum nu ingaduim, si MA de
vacantie, al 5-lea paroh in venitul nostru nu putem priimi. El
poate sa ramaie diiacon pana la vacantie, ca i-au ramas case
dela tata-sau ; nu are lipsa Ali fad case ; dela socru-sau inca
au luoat destul ; sant unii dintre noi Inca mai saraci cleat el,
dara el nu trebue sa traiasca cu atata pomba (sic !) si ingamfare...D 2).
Cei care semnau si care voiau sa traiasca si de aid inainte
comod, incasand cvenitele, WA a mai desfasura vreo alta acti-
vitate, ctim din pacate au mai facut si alti parohi dela
aceasta Biserica si care de fapt trebuiau sa premearga cu pilda
buna preotilor c dela sate', erau : protopopul suspendat Gheorghe
Radovici si preotii Gheorghe Duma, Gheorghe Lebu si Evstathie
Catana, ale caror nume nu au limas legate. de nicio activitate
deosebita, pe and al ilui $tefanovici ni s'a pastrat ca al unui
om vrednic si muncitor.
$i totusi, diaconul $tefanovici ajunse preot, desi e drept
numai capelan, mai curand de cat se asteptau parohii dela
Sf. Nicolae, dar numai dupa multe interventii, caci epitropii si
vreo douazeci de negustori se adresara Magistratului, aratand ca
cei patru preoti ai lor nu pot satisface tuturor nevoilor si de aceea
sunt siliti sa-si theme in ajutor preoti de pe la sate. Cer deci
ca diaconul $tefanovici sa fie angajat ca al cincilea paroh, iar
dascalul Simion Popovici [Datcul ca diacon. Magistratul le
raspunse a va prezenta cererea guvernului, deoarece, fara apro-
bare mai inalta, nicairi nu pot fi angajati mai mutt de doi preoti
la o bisericA 8).
La randul lor, preotii cerura si ei sa nu se angajeze un al
cincilea, cad ei sunt destui, pot satisface toate trebuintele, iar
venitele sunt putine si data le-ar mai imparti inca cu unul, n'ar
avea cu ce hal 4).

1) Dreptul.
2) Stinghe : Op cll., pp. 172. 180.
3) Arhiva Municipiului Bra§ov, No. 2541/1800.
4) Ibid., No. 2607/1800.

www.dacoromanica.ro
 180

Cu adresa No. 9386 insA, guvernul respinse cererea frun-

ta§ilor pentru Stefanovici, motivAnd cA mai mult de trei preoti
nu pot functiona la o bisericA1).
Intre timp insA cine §tie pentru ce ? cei patru parohi
se jeluirA Consistoriuldi cA sunt prea putini §i nu pot face fatA
tuturor cererilor, din care cauzA au chemat pe preotul din Sohodol
sA le stea in ajutor. Atunci guvernul aprobA numirea lui Stefa-
novici de capelan §i sfintirea lui Datcu ca diacon 2).
Astfel, la un an dupA ce fratii sAi in Hristos respingeau
cu atAta lipsA de modestie primirea lui intre ei, la 20 August 1800,
Stefanovici i§i prezentA escrisoarea), adresatA de astAdatA
numai ccinstitilor curatori §i epitropi, cinstitilor negutAtori
§i pravoslavnicei ob§tii §i la tot ora§ul al Bolgarseghiului*,
nu insA §i preotilor cum se obi§nuia §i §tim pentru
ce. In aceastA scrisoare, i§i rezumA obligatiunile §i datoriile,
dintre care amintim §i noi urmAtoarele : and nu-i va fi rAndul
in biserica mare, sA slujeascA in paraclisul vechiu, dumineca §i
sArbAtoarea ; sA fie con§tiintios in serviciu, luAndu-§i ca model pe
tatAl sAu §i, and va fi nevoie, sA tinA §i strana ; c...sA inyAt §i
sA pAzesc, iarA sA nu mA scol peste cei mai mari, §i incA poftind
Cinstitii OrA§ani a fi 6. preoti la aceastA SfAntA BisearicA, sA nu
stau impotrivAD ; cu preotii sA plzeascA esocoteala cu direptate,
iarA parte sA nu iau in anul cel dintAiu [decAt] numai jumAtate,
cum au fost obiceaiulp ; va fi esilitori a merge ori la sArac, ori
la bogat, sA fiu la stranA, nu ca mai nainte de multe ori, §i
fiindu-mi rAndu, am lipsitp, sA fie cucernic §i blAnd, ca sA fie
cpildA bunA §i altora din cinu preotesc §i mirenescp...2).
Curios este insA faptul cl la zece zile dupA ce-§i prezen-
tase glegAturaP, el era incA tot ierodiacon §i-§i incasa salariul de
35 fl. nemte§ti pe un an intreg.
In statistica fAcutA in anul 1802, la ordinul guvernului, il
aflAm insl ca paroh, al cincilea, dupA Radovici, Gheorghe Lebu,
Tempea §i Eustatie CAtanA, and, pentru plAtirea ferdelei, cre-
dincio§ii furA impArtiti in trei clase : negustorii, care o puteau
da in bani, fiind socotitA in 60 creitari, orA§enii de mijloc, 40

1) Ibid., No. 3145/1800.

2) Ibid., No. 3461/1800.
3) Stinghe. Op oh, pp. 197-199.

www.dacoromanica.ro
 181

creitari i cei mai putin instAriti, care plateau 20 creitari, cei

sAraci nefiind obligati la nicio platA 1).
La inceputul acestui an, in ziva de 28 lanuarie se pristAvi
si namesnicul Gheorghe Duma. In matricula mortilor II aflam
inregistrat : c Au munt PArintele Gheorghe Duma, de 42 ani),
dar in Evanghelia copiatA de Radu Tempea II., unde este arAtatA
ziva mortii §i nu a inmormântArii, aflAm: c1802. Ian. 28. S'au
pristAvit PArintele Gheorghe Duma (indescifrabil), la 11 ceasuriP.
Impartirea averii lui se fAcu abia la 28 Sept. 1802. Mo0e-
nitorii erau : vAduva preoteasA Paraschiva i sase copii : Dumitru,
de 9 ani, loan, de 13, Gheorghe, de 16, Zaharia, viitorul diacon,
de 21, Maria de 7 ani §i Ana de 3 luni. Averea de impArtit era :
o casA in 5chei (2000 fl.), o grading de poame (200) i diferite
efecte (924.79 fl.), iar datorii : 453.32 fl. Dintre efecte amintim :
un tablou cu anotimpurile (2 fl.), 14 tablouri sub sticIA (2.80 fl.),
un antiriu de atlaz (12) §i ccartile toate* (neamintite cu titlurile)
17 f1.2).
(La 4 Mai 1805 se pristAvi §i sotia lui, fiind trecutA
in matriculA : cParaschiva, preoteasa PArintelui Gheorghe Duma,
36 am)).
Tot in anul 1802, la 7 Martie, dascalul Simeon Popovici
[Datcul ii prezentä §i el clegAturap pentru treapta diaconiei,
dupA ce la 9 Sept. 1800 se cAsAtorise : cSimion al PArintelui
Simion Datcu, cu Ilinca lui Chir Panaiot Nicolaup.
In legatura acestui diacon sunt amintite unele lucruri care
ne fac sA intelegem cA disensiuni nouA se iviserA dela o vreme
intre parohi i diacon, cAci el se leagg intre allele ca : cSA fiu
datori oricare preot ma va pofti in rfindul sAu a sluji cu sine,
sA slujesc, a nu arAta nicio pricinA, plAtindu-mi osteneala mea...D,
apoi sA fie in bisericA §i la vecernie dumineca i in sarbAtori
cnelipsit, ori sg-mi fie CAndul, ori nu ; iarA peste saptarnAna,
and nu-mi va fi rândul, totdeauna sA mA aflu in biserk A la
vremea and se cântA : cCeaia ce e0i mai cinstitAD §i cetania si
cfintarea sA fie cu evlavie i curatA, rar $i cu intelegere, [iar]
§ederea in bisericA sA fie cu omenie. SA mA silesc la invAtatura;
cele ce n'arn invatat pAnA acuma, sA fiu datori a le invata. SA aib
a edea in curtea bisericii in §coala ce mi se va rfindui §i a

I) Arhiva Municipiului Brapv, No. 585/1840.

2) Arhiva Munich:4'11u! Brapv, IV. P.I8 (1802), No. 93, p. 392.

www.dacoromanica.ro
 182

invAta copiii §i a-i procopsi la invätAturA, pAzind §coala dupA

datoriia dAscAleascA, §i la 3. luni a le face egzamen...D ').
Doctorul Vasilie Popp il inregistreazA gre0 in seria sa pe
acest diacon §i apoi preot: (Simeon II. Popovits, 1809D, (de fapt
al treilea, §i nu al doilea cu acest nume !) care nu s'a remarcat
prin nimic deosebit, ca al 56-lea preot, dupA cum, tot gre0, II
inregistrase i pe Joannes IV, filius Stephani I. 1807' ca al
55-lea.

1111

Biserica Sf. Nicolae i paracliseleln anul 1853.

(Vaud din fall, dung Allgemeine Bauzeitung").
Astfel, din acest grup de preoti dinspre sfAr§itul secolului
al XVIII-lea §i inceputul celui de al XIX-lea, numai Radu Tempea
V., Gheorghe Haines §i loan Stefanovici se relevA ca oameni
de munci
DupA ce ca preot militar strAbAtuse Austria §i Germania,
Haines se intoarse cu regimentul sAu la Sibiu §i atunci Con-
sistoriul, cu No. 632 din 7 lune 1801, comunicA Magistratului
1) Stinghe : Op cll., pp. 225-226.

www.dacoromanica.ro
 183

cA dupa terminarea rAzboiului, fostul capelan de oaste dela regi-

mentul 413enjowsky, este liber sili va relua postul de admi-
nistrator protopopesc, ceea ce Magistratul aprobA ').
Pare-se insa a nu se astepta cleat revenirea lui in Brasov,
pentru ca denunturile a porneasa din nou, din toate partile,
de astAdatA insA mai mult din partea celor de un sAnge si o
lege cu el. Astfel, RomAnii din Schei, intr'o jalbA cuprinand 15
puncte, in care se plAng din nou de nedreptatile ce li le fac
Magistratul si Sasii, la punctul al patrusprezecelea, aratA cA
demnitatea de protopop, care din vremuri vechi a fost ocupatA
numai de preotii lor, le-a fost luatA de atre episcopul Ada-
movici, clAndu-se unui strAin. Cer deci sA li se restitue acest
drept, in acelasi timp insA, ei aduc diferite invinuiri lui Haines.
Magistratul recunoaste cA Biserica Scheilor este cea mai
vestitA dintre toate institutiunile de acest fel din Transilvania §i
le sprijineste cererea, cu atAt mai mult, cu at dintre preotii dela
acea BisericA oricAnd ar putea fi ales unul in demnitatea de
protopop ; cAci i-ar fi convenit grozav sA aibA un protopop
slab. Ca un motiv in plus, invoacA §i faptul cA de and a fost
numit preot strAin in aceastA importantA demnitate, in anul
comunitAtii s'au produs multe certuri si ecoliziunip 2).
Haines InsA nu se dA bAtut. Mai intAiu el se rAfueste cu
Grecii, dela care avusese atAta de suferit, si-i denuntA la Curte
cA sub tot felul de pretexte colecteazA bani, pe care, prin preotii
lor, ii trimit pe sub ascuns mAnAstirilor din provinchle turcesti.
In urma acestui denunt, guvernul ordonA Magistratului sA im-
piedece acest abuz, care prin decretul din 1 Mai 1800 No. 4895
al Curtii este sanctionat .cu pedeapsi grea 3).
DupA (Ireci, veni rAndul celor dela Sf. Nicolae, cArora nu
odatA le repropse neglijenta de a nu prezenta regulat socotehle
Bisericii.
Astfel el isi face tot mai multi du§mani, iar and, in Oc-
tomvrie 1801, impreunA cu vicarul Ion Popovici si cu protopopii
Nicolae Hutovici si Gheorghe Petrascu, cere, in numele intre-
gului cler al Bisericii ortodoxe din Transilvania, ca alegerea

1) Arhiva Municipiului Brasov, No. 2262/1801,

2) Ibidem, No. 2078 din anul 1801.
3) Arhiva Municipiului Brasov, protocolul sedintelor Magistratului (IV.
C. 109), p. 406.

www.dacoromanica.ro
 184

noului episcop (dupg moartea lui Oherasim Adamovici) sA se

facA din sanul Romanilor, cu excluderea strAinilor '), el isi face
dusmani noi si la Curte si in guvern.
In acest timp Tempea pe care, Ind din 6 Mai 1799 si
Ora la 9/21 Oct. 1800, il vedem semnand ca presedinte inte-
rimar al Consistoriului , nu stAtuse cu manile in san. La
28 Mai 1802 Consistoriul comunicA administratorului proto-
popesc Haines, a guvernul , dupa ce episcopul Adamovici
Ind la 16 Nov. 1792 (?), cu No. 366, cau fost rezolvAluit paroh
la Bolgarseghi, dupA voia acei pravoslavnice obsteP pe Radu
Tempea, dar a acesta cla staiiia sa aceasta numai de aceea n'au
putut mearge, cAci tocma atuncia [in]tAmplAndu-se bAtaia cu
Frantuzu, au fost rAnduit a iesi la oaste ca capelan de reghe-
mentp in locul raposatului paroh Gheorghe Duma, 1-a numit
pe Tempea paroh deplin si ordonA lui Haines sA-1 introducA
in parohie.
Pe langa mentionarea decretului guvernial, No. 4672 din
21 Mai 1802, si pe langA cdicretul ce are la aceastA parohie,,
Consistoriul mai adauga, din incredinIarea gavernului, ca cu atat
mai mult sA facA acest lucru, cal cat mai suspomenitul Fratia
Sa Radu Tempian au fIcut si publicumului, aded obstii, slujbe
folositoarep ; intre acestea se aminteste a a luat parte atat cin
bAtaia Turcului, cat si a Franluzului, precum si acum dupA tam-
plarea lipsei [de bucate],, iar clerului ccu osArdia si nevoinla
intru inva(Atura si deprinderea diecilor la preotie trimisi in teme.
iurile credintei si cealealalte trebuincioaseP ; in sfarsit ceea ce
nu era un merit pentru Tempea , csa si preolii dela Sf. Nicolae,
%/hand cA nu sunt in numAr suficierit, cpentru chivernisirea
acestii mari parohii, la anul 1800 au cerut ca sA li se ingA-
duiascA [sa se ajute] in slujbele sale cu preoli strAini...2

1) I. Lupas : 12 pelllorl al episcoplel IranslIvane vacante dela 1796-1810,

Brasov, 1906, pp. 12-13. Guvernatorul ardelean G. Bánffy, crezand ca actiunea
poiiticA nationalA a RomAnilor ardeleni din 1790-1792 a fost direct hilluentatA de
SArbi, ceruse, IncA din primAvara anului 1792, ca episcopul Gherasim Adamovici,
unul din conducAtorii acelei miscAri politice, sA fie IndepArtat din Ardeal si
pAstorirea episcopiel sA nu mai fie incredintata in viitor arhiereilor sArbi, ci
numai unor arhierei de nationalitate romAnA si nAscuti tn Ardeal, care sA nu
mai tndrAsneascA a cere pe seama RomAnilor ardeleni drepturi egale cu ale
SArbilor din Banat°. (I. Lupas : Episcopal Vasile Moga ft projesorul
Gheorghe Lazdr, la Analele Academies' Rom6ne, seria III, tom. 37, p. 868).

www.dacoromanica.ro
 185

De incheiere, Consistoriul ii mai atrage odatA atentia lui

Haines sA:l prezinte ob§tii pe Tempea cca pre unu din pAstorii
sAi cei suflete§ti cu §tiinta a mai multor limbi invAtAtor §i vred-
nicii impodobit §i a§a, dupg obligAluitul chip, in vAdovita... parohie
introducAluindu-1, sA-1 a§ezi...D ; nu uitA insA sA aminteascA §i de
antecesorii lui, adAugand : g...al cAruia pArinte (incA sA tAcem despre
mo§i §i strAmo§i), din rAvna §i dragostea ce au avut spre acea
pravoslavnicA ob§te a Bolgarseghiului, iarl 1 la acea BisericA au
fost a§ezat in treapta preotiei...2).
SA nu credem insA cA guvernul intervenea pentru numirea
lui la Sf. Nicolae din propriu indemn §i interes sau din dra-
goste prea mare pentru Romani §i in special pentru Tempea.
Chestiunea este mult mai simplA : Tempea dorea sA fie din nou
in Bra§ov, in care scop, dupA ce aflA §tirea mortii parohului
Oheorghe Duma, adres1 guveruului o cerere, recomandatA §i de
cAtre comandamentul general militar, ca sA i se dea lui parohia
devenitA vacantA ').
In acela§i timp guvernul se adresase §i Magistratului,
cerandu-i sA aducl acel lucru §i la cuno§tinta comunitAtii bise-
rice§ti, iar Magistratul rAspunse cA la 13 lunie a incuno§tiintat
pe curatori §i 0, la 14 lunie, Tempea a fost introdus in postul
sAu ; dupA cum vom vedea, colegii lui nu erau insA de loc
multumiti de acest lucru.
Noul paroh nu rAmase insa deal scurt timp la Bra§ov
cAci i§i puse capelan pe PArintele Toma din SAcAdate , 0
se intoarse din nou la Sibiu, unde continuA a locui 0 a-§i pAstra
postul de director al §coalelor.
Tot in anul 1802, impreunA cu cativa preoti din pArtile
Bra§ovului, Haines scrie mitropolitului Stefan Stratimirovici din
Carlovit, rQgandu-I sA intervinA ca RomAnilor transilvAneni sA li
se dea un episcop de neamul lor §i anume pe Nestor loanovici,
singurul vrednic de a fi arhiereu 4).
In anul 1803 el vrea sA infiinteze in Bra§ov o §coalA
teologicA-pedagogicA, cu doi invAtAtori si douA clase, pentru
a inlesni pregatirea candidatilor de preotie si dAscAlie din comu-
1) Tot, de asemenea.
2) Stinghe: Documenle... I., pp. 229-230.
3) Arhiva Municipiului Brasov, No. 1814/1802.
4) 1 Lupas : 12 pellIori..., p. 40. Vezi cererea la Stinghe: Docu-
Monte IL, pp. 264-266, trual greslt datatA la 1805.

www.dacoromanica.ro
 186

nele apartinatoare protopopiatului. Tempea insa, ca director al

scoalelor nationale, nu-si dal:1u aprobarea, pentruca ideea nu
pornise dela el credem noi si ceru ca banii colectati
pentru proiectata scoalã 450 fl. sa-i pastreze Magistratul ').
In acelasi an, la 16 Sept., in lada de fier a Bisericii se
aseza spre pastrare o noug clegaturap, careia i se spunea acum :
einstructie, adeca randuialaP.
Ea este redactata de Mil cCinstitii Preoti si de Cinstitii
Curatori ai Sfintei Biserici a Bolgarsechiuluip si semnata de
t Zahariia Gheorghe DumaP, fiul namesnicului raposat inainte cu
un an, sub cuvintele : gEu cel mai jos iscalit am priimit aceste
ponturi mai sus numite si ma leg de buna voia mea ca ma voiu
pazi a nu sminti niciunu10.
Timpurile se schimbasera mult, oamenii se mai primenisera
si ei si cu ei vie* Bisericii, care fusese altfel reglementatä. Se
fixase numärul preotilor dupa cel al familiilor, se stabilisera
anumite taxe pentru fiecare slujbä, iar dela candidatii la preotie
se cereau anumite cutiostinte si forme : crecomendatiiP si ctes-
timoniurip, in care se arata ca posed estiinta datoriilor omului
crestin si a datoriii pastoresti si a ritusurilorw 2).
Candidatul trebuia sä mai prezinte si o dovada despre
cinvointa satuluiP si sa cunoasca : eporuncile lui Dumnezau pi
inteles si cu cuviinciosul lor talc' ; tot asa si poruncile Bisericii,
gtainele, materia si folosul lor, adeca invatatura cea crestineasca
carea se da inainte prin catichezisp ; gm oxiile (?) sale a ceti, a
scrie, randuiala rublicelor (sic !) a intelege si bine a le face,
a cantaP, precum si ccele 4, specii ale aritmeticii, ; toate acestea
se cereau Inca din anul 1787 printr'un decret guvernial.
Cu alt decret, din 23 Februarie 1803, cu No. 1321, se
cerea ca fiecare gdiac la preotiep sa aiba cindestulat si adevarat
atestat despre savarsita invatatura, adeca : buna cetire, scrisoare
direapta, 4. parti ale aritmeticii, catihezesul pravoslavnicii credinte,$)
si a a dat examen din ele intr'o scoala de norma d).
Astfel trebue sa ne explicam si cinstructia, pe care Zaharia,
fiul parohului si namesnicului Oheorghe Duma, si care era can-
1) A Barseanu: Istoria coolelor cenirole rom. gr. or. din Brafou,
pp. 14, 31-a-41-a.
2) Stinghe: Op cli p. 129.
3) Id. Ibid., p., 237.
4) Primart.

www.dacoromanica.ro
 187

didat la däscalie, diaconie si preotie, dar pe care doctorul Popp

nici nu-1 aminteste In seria sa, avu sä o semneze ; in ea se
obliga a merge enecurmat in toate zilele dela 10. panä la 12.
si dela 4. ceasuri la 6. la dascalul grecesc sä ia mathima 1) si sä
invete cantari cu mestesugul lor, ca sa poata tinea strana pa
cum se cuvinep ; apoi esä ail:4 griji a invata tipicul, ca si stie
oranduiala slujbelor bisericesti si and se va auzi clopotelul de
acathist tragand, si aiba a merge spre ajutori preotuluip.

Biserica Sf. Nicolae si paraclisele In anul 1853.

(VazutA de cAtre Est, dupä Allgemeine2Bauzeitung").1
El mai era obligat : cCum va toca dimineata de otarnie 2)
si sara la vicernie, si se afle nesmintit la biserica in toate zilele,
cetaniia si cantarea sa-i fie aleasa, deslegata si nepripita, cu
evlavie, asa ca sa poata si el intelege cele ce ceteste, cat si
ascultätorii lui... ca sa fie bine placuta si lui Dumnezau si oame-
1) Lectie.
2) Utrenie.

www.dacoromanica.ro
 188

nilor...; la cafenele, la baluri, la comedii, la carciuma, la vAnat *i

la alte asemine acestora sA nu se ispiteasca a merge, sau a se
MOO cu ciubucul, sau a trage tAbac in biserica, sau a juca in
carti. In curtea bisericii sau aiurea sa nu saza la jocuri cu copiii,
ci acasa sä se indeletniceasca cu cetirea Sfintelor Scripturi
cu alte de suflet folositoare carti i Catehismusu sa aiba a-1 invata
de rost).
Alte obligatii ale lui erau : sa ia seama copiilor in biserica,
sa--i certe esa *aza frumos la un loc, sa nu umble dintr'un loc
intealtu i pAn' sfantu oltari fAra treaba, ci sA saza cu frica lui
DumnezAu, zicAnd : eDoamne, milueste-ne !. i celelalte, lin si
incet, iarA nu sbierAnd ca pana acumas, la slujbe in oras sA
meargA cu preotii i, ce va capata, sA fie al lui, easemine si din
prinoase...2 ').
Despre acest Zaharia Duma mai stim cA se nAscuse la 6
lanuarie 1783 si cA in anul 1799 tatAl lui cerea Magistratului
aprobarea de a trimite pe fiul sAu, care voia sA se dedice carierii
preotesti, la Bucuresti, spre a invata temeinic limba greceasca,
in care scop ceru un pasaport, pe care Magistratul i-1 dadu 2).
El nu se cAsAtori cleat la 1 lulie 1806, and in matricula cunu-
natilor lb aflam trecut : eZaharia Duma dascalul si Marina fiica
lui Oheorghe Lebuls.
La 28 Aprilie 1803 eobstea orlsanilor cea mai de frunteD
se plAnge Consistoriului epentru curatorii i purtAtorii de grija
Biserici [a] Scheilor, precum acum de o sama de vreme
ai Sfintei
tot dumnealor sant, adicA Radu Leca, Firistea Stoicovici i Petru
Alexandru, neavand ncio schimbare, dela carii noi mare pagubA
cunoastem, cl aduc orasului i Sfintei Biserici cu multe lucruri

1) Stinghe : On ell. pp. 245-247.

2) Arhiva Municiplului Brasov, No. 2933 si 3474 din 1799.
Sase ani mai Maki, diregatorli din HAlchiu libereazA un pasaport il
tamArului Moise Moraru, fiul de 16 ani al lui Iosif Moraru din Feldioara, care
voia sl piece la Bucuresti spre a-gi completa InvItAtura la preotil ortodocsi
de acolo 1 In special spre a InvAta limba greceascA, pentru a putea deveni
un bun preot. Magistratul brasovean InsA nu aprobl cererea, deoarece I In
Brasov poate studia, far forurile superioare au dat ordin ca In acest scop
nimeni sit nu poatA trece In Muntenia. (Arhiva Munic. Brasov, No. 3264/1805).
Ein Umbefangener (Alois Sentz, profesorul de francezA al lui Andrei
$aguna) spune cA In 1793 In chei erau dui preoti care posedau limba gre-
ceascl. (Eln juridisch-politisches Charokterbdd, getreu melt dem steben-
bdrgischen Leben gezeichnet, Sibiu, 1868, pp. 41-42).

www.dacoromanica.ro
 lag

neurmatoare dupl vechiurile obiceaiuri, mai vfirtos cu cea mai

de lipsa a norodului procopseala a legii, spre credinta a se aduce
copiii novtri in vArsta cea crudA spre invAtAtura legli sale prin
vcoale...* Au acum vi cdrictorp spun ei mai departe pe
Radu Tempea, pe care de multe ori I-au rugat sA-i oblige pe
curatori sA-vi faca datoria.. Ba Acurn vreau sA-1 opreascA vi pe
parohul Gheorghe Lebu de a nu mai sluji in SfAnta BisericA
ci oravului, pre carii nu-i putem socoti intr'alt chip, fArA numai
a Sf. BisericA o au ca cu arAncIA, sau ca o movie, vi ca nivte
stapAni fac ce le este voia...*1)
Tot in anul 1803, la 23 Sept., intAlnim prima data iscAlitura
lui Radu Verzea, paroh-namesnic in Satulung, care semneazA
uneori: cinterimal administrators vi pe care Haines H incredintase
cu girarea protopopiatului atunci and era dus la Viena sau in
alte pArti, aceasta in ciuda preotilor dela Sf. Nicolae.
Cu Radu Verzea ne vom mai intAlni in curAnd, cki vi el
va juca un rol oarecare in istoria acestei biserici.
Cu om strain in cask vi mai cu seamA in bisericA, lucrurile
nu puteau merge insA bine. Pentru preolii dela Sf. Nicolae, omul
stain era Haines vi, in absenta lui, Verzea.
AltA nemultumire era pricinuitA de Tempea, de care ceilalti
parohi se plAnserA incA in anul 1802, cAnd sosise ordinul sA fie
instalat ca paroh, numit fiind direct de Consistoriu, la inter-
ventia guvernului.
Atunci preotii: Gh. Radovici care era Inca tot destituit,
dar trAgea sforile altora , apoi Gh. Lebu, Eustatie CAtanA vi
pAnA vi loan Stefanovici 2), se plAnserA Magistratului cu cAtA
lipsA de demnitate ! , cA cu venitul dela BisericA abia pot trAi
ei patru, ba mai au sA sustinA vi o preoteasA vAduvA (a lui
Oheorghe Duma!). Ce e mai mult, cu toate ordinele preainalte,
credinciovii nici acum nu le dau cbucatele* ce se dau altor
preoti de prin sate. De aceea se vAd nevoiti a protesta csArbl-
torevtep, contra instalArii lui Tempea ca paroh vi anume din

1) Arhiva Munlcipiului Brasov, No. 1192/1803.

2) 0 statisticA a preotilor romani din Tara Barsei, flcutg la cererea
guvernului In anul 1805, ne dg informatii mai detailate asupra preotilor care
ne intereseazg. Astfel despre Gheorghe Radovici ;Aim cg a fost sfintit la Buda
la_1778, Gheorghe Lebul In Transilvania la 1788, Radu Tempea tot acolo in
1794, ca si Eustatie Mang, mar loan $tefanovici la Arad, tn anul 1800. (Arhiva
MunicIplulul Brasov, No. 1130/1831).

www.dacoromanica.ro
 190

urmatoarele motive : A fost diacon la ei si nemultumit , a

plecat la Bucuresti ca interpret. De acolo s'a dus la Sibiu si a
cerut sä fie sfintit preot si numit la Sf. Nicolae. A plecat insa
din nou, ca preot militar, iar dupa putin timp a ajuns director
al scoalelor, in care calitate are un salariu de 400 fl. anual, pe
langa alte venite laterale, deci e mai bine platit cleat ei. S'a gandit
insä ca ar fi si mai bine dad ar fi si director si paroh si asa
a si facut, punandu-si un capelan in Brasov. «Noi insa preot
strain nu priimim la Biserica noastra. De altcum noi avem un
obiceaiu vechlu : devenind vacant un post de preot, batranii aleg
un altul si aduc aceasta la cunostinta Magistratului, cerandu-i
A-1 recomande spre a fi sfintit).
Protestara deci contra instalarii si cerura ca protestul A se
trimita si guvernului. Magistratul le raspunse ca nu poate dispune
in aceasta cauza, deoarece lui nu i se trimisese cleat ordinul de
numire a lui Tempea 1).
Astfel acesta ramase paroh, dar avand locuinta in Sibiu ;
estrainulp Haines era administrator protopopesc, pe cand omul
$cheienilor, protopopul Radovici, era destituit.
Nemultumirile acestea, pe care parohii cautau in tot felul
sä le propage si intre credinciosii lor, dadura nastere la ade-
varate turburari, astfel ca la 16 lulie 1804 Consistoriul se vazu silit
sa intervina, chemandu-i pe preoti la Sibiu dar WA Radovici
si fail $tefanovici si certandu-i. WO din Cucerniciile
Voastre le spune vicarul Ion Popovici , iara mai vartos aceaia
aril acum din mila lui Dumnezau sant in starea sanatatii, de
pot duce savarsirea slujbei parohialicesti in vig, fac tanjire si se
lauda catre cei mai multi din parohienii de acolo, precum singuri
numai Cucerniciile lor savarsesc toate parohialicestile slujbe, iara
ceaialalti nu (neuitandu-se la jalnica stare a neputintii lor), zicand
a anal doarme acasd, altul tot in Cetate sade, iar altul prin
Sibii se preumblds 2).
Ba, mai spune vicarul (la imparteala venitului de
obste, unii din preoti iau si din partea preotilor neputinciosi, ca
si din a celor sanatosip, iar altul din ei nici nu tine socoteala,
specificand in scris : cat, dela cine, pentru ce slujba si din ce
zi a luat venitul ?, «care acest feli de urmare iaste tocma impo-

1) Arhiva MunicIpiului Brasov, No. 1845/1802.

2) Sublinierea este a noasträ. E vorba de Tempea.

www.dacoromanica.ro
 191

triva bunului obiceaiu al antetesorilor, adecl a bAtranilor rapo-

satilor preoti de acolo, iarA mai vArtos cu pricinuirea prepunerii
celoralalti impreunA parohi, de unde poate pricinui cea mai multA
scarbA §i zavistie intre Cucerniciile Voastre...P ').
Altii dintre preoti nu l-au primit bucuros pe capelanul lui
Tempea, ba probabil i-au fAcut i mizerii de tot felul.
DupA ce aminte§te acestea, vicarul adaugA : ...cPentru ca
dragostea cea adevAratA, dragostea cea tuturor indatoratl, intre
Cucerniciile Voastre de-a pururea IntemeiatA sa se tiie §i nici-
odatA vatArnare sufleteascA sA nu vA curgA, iarA mai vartos pre-
punerea despre toate veniturile intre .Cucerniciile Voastre de tot
sA se ridice, silit s'au vAzut acest Consistorium urmAtoarea ran-
duialA a vA face §i a vA avza..., Li se ordonA deci, csub grea
dare de samAP, sA nu mai tanjeascA sau sA se laude cAtre paro-
hieni cu sAvar§irea slujbelor in locul preotilor neputincio§i, ceea
ce cneodihnA §i turburare intre norod poate a pricinui, ba i
intre preoti necontenitä urA i zavistie poate pricinui, iarA celor
neputincio§i scarbA §i mAhnireP, cu atat mai mult, cu cat au pe
capelanul $tefanovici ccare tocma pentru aceastä pricinA este
acolo a §ezat...p.
In legAtura cu al doilea punct, se oildonA ca fiecare paroh
sä-§i tinA gprotocol), in care sl noteze amanuntit venitul fiecArei
slujbe, iar la sfarOul sAptamanii, sambAta dimineata, sA se intru-
neascA toti i sA tread fiecare din ei inteun cprotocol de ob§te*
venitele ce le-a avut, semnand fiecare alAturea de sumele incasate,
care se vor impArti intre ei la sfar§itul lunii. Preotilor bolnavi sA
li se dea venitul corespunzAtor, altcum, cei care sunt cjurati pre
numele Sfintei Troite precum pAnA la un ban unul altuia la so-
cotealA orice au capAtat cu direptul, vor arAtas, vor fi lipsiti de
slujba preoteascA §i de parohie. Dela aceastA randuiala sA nu fie
exclus niciun paroh, nici Mar nici bAtran, iar pe capelanul ce
1) Pang 1nainte de inceperea lucrgrilor de restaurare a bisericii, am
vgzut,.in vestiarul de langg altar, o mgsutg veche, ferecatä in fier 0 cu trel
sertare, deasupra fiecgruia cu o micg deschizAturg praclicata in tabla mesii, cat
sa poatg trece o monedg prin ea. In aceste sertare fiecare paroh 41 pgstra
cateva sgptgmani banii mgruntl, pang cand li schimba in mai marl sau il ducea
acasg. Presupunem cg 1ntr'un sertar se adunau bani dela anumite slujbe, de
ex. dela miruitul din postul mare, care formau un venit de ob0e°, impartin-
du-se apoi intre toti parohii. Venitul dela anumite slujbe se vede ca era notat,
far banii se imparteau dupa un timp oarecare, ca §i cei dela scrisuls din acel
post (pentru pomenirile de vii 0 morti la liturghiile darurilor inainte sfintite).

www.dacoromanica.ro
 192

se va da lui Tempea sl nu indrAsneasca a-1 cgoni, a-I necinsti

sau dela slujbele preotevti a-I Impiedeca, cAci altmintrelea sub
grea rAspundere vor cAdea 1).
IatA care erau preocupArile unora din preotii dela Biserica
cea bogatA din Schell Bravovului, inzestratA de ctitorii ei voivo-
dali cu atit de frumoase hrisoave de danii princiare : sA se certe
intre ei, pentru cfitiva WO, sl se laude pe sine vi sA bArfeascA
pe ceilalti, bolnavi sau sAnAtovi, care departe de Bravov
munceau zi vi noapte pentru numele bun al Bisericii vi al obvtii
rominevti de acolo.
Actul original, care a fost scris pe vase pagini de }Artie
scumpA in acele vremuri, vi cheltuielile lui Lebu vi CAtanA pe
spesele Bisericii panA la Sibiu vi inapoi , a fost semnat
vi de Radu Tempea directorul.
Din nenorocire, astfel de neintelegeri vi cheltuieli fArA de
niciun fobs, vom mai intilni de aici inainte nu arareori.
*

Intre timp, Haines cere guvernului sA fie numit eprovicarep

pe Iângl Ion Popovici. Consistoriul insA, clruia guvernul ii ceruse
pArerea, rAspunse cA mu are nevoie de un astfel de post. Atunci
cere sl i se dea postul de director al vcoalelor, dar nici acesta
nu i se dA. In acelavi timp insA Consistoriul ii cere lui Radu
Tempea ca cslujba parohialiceascA ce i s'a incredintat IfingA
Biserica Bolgarsechiului prin tinerea capelanului, care &A fie de
slujba aceasta destoinic, sl o plineasca fArA de nicio pAgubire
sufleteascä, iar pe diecii spre preotie candidAluiti... cu tot dina-
dinsul insuvi sA-1 invete, iarA nu spre acest sarvit la dascAlul
vcoalelor normalicevti de aicia [din Sibiu] sA-i trimitAD a), dascal
care nu era cleat Nicolae Tempea, fratele directorului 1
Tot Consistoriul insA, care-I agrea mai mult pe Tempea,
cere ca Haines sA fie numit protopop titular al Bravovului, iar
guvernul, la 19 Nov. 1804, trimite cererea cu recomandatie la
Curte. Aici se dispune ca toti cei interesati prin aceastA even-
tualA numire sA fie intrebati dacA nu au ceva de obiectat ca
actualul administrator vi cemerit capelan castrensp Haines sA fie

1) Stinghe: Op cit. pp. 257-260.

2) Matel Voileanu : Icoone din viecija bisericii, 1804. Sibiu, 1926,
pp. 87-88.

www.dacoromanica.ro
 10
numit protopop. Astfel Magistratul decide ca fiecarui preot roman
din ora$ $i din district sa i se ceara parerea1).
Cum era $i de a$teptat, cei dintai care s'au declarat impo-
triva, au fost preotii dela Sf. Nicolae, care obiectara ca : 1) afara
de limba materna, Haines nu cunoa$te nicio limba straina, pe
and ei vorbesc mai multe ; 2) dad el a adus servicii ca preot
militar pe front, in schimb ei au facut servicii gratuite in garni-
zoanä $i in spitalele din Brapv, 3) e om certaret i neastam-
parat, din care pricina a $i fost pedepsit de catre autoritatile mai
inalte. Mult mai bine ar fi zic ei ca fostul protopop Ra-
dovici sä fie reabilitat in postul sau.
Preotii din district, dimpotriva, cerura ca Haines sa fie
protopop, caci timp de 14 ani, cat a administrat protopopiatul,
a fost cinstit, prietenos $i i-a condus cu intelepciune, incat din
toate protopopiatele, aid a domnit cea mai mare ordine i s'au
facut cele mai putine cexcese,. Ei protesteaza deci contra
numirii de protopop a unui preot din Schei, deoarece ace$tia
sunt sumeti, interesati i obi$nuiti a trata cu ceilalti preoti ca
cu ni$te supu$i ai lor.
Magistratul tinu sa-si spuna $i el parerea, aratind el Haines
a fost $i este un neastamparat, de multe ori a trecut peste
jurisdictia magistratualä, a$a ca adeseori a fost dojenit i s'a
propus sä fie trimis de aid in alM parte. Dad meritä vreo
rasplata, atunci sa fie trimis in altä parte ca protopop, cad nici
nu e nascut aici, nici nu are avere in partea locului $i nu e nici
preot la vreo biserica din Brapv 2).
Rana sa se hotarasca ceva in aceastä chestiune, Tempea
comunica, Inca la 16 Nov. 1804, Consistoriului-ca plead pentru
patruzeci de zile sä viziteze $coalele din districtul Brapvului.
Intre el $i Haines raporturile erau de mult incordate, iar
acum, and se intalniri din nou, scandalul izbucni.
Ce anume s'a intamplat, nu $tim, dar din actele Consis-
toriului vedem el Haines cs'a sfädit i s'a Mut cu mare
$candelap, iar din ale guvernului caci se Mcuse mare anchetä
reiese ca Tempea era vinovat, cad cfaptele cele neslobode pi
silnice, precum i vorbele acelea, pe care intre sudalme le-a
graft Tempea asupra lui Haines, nice la mireni, cu. atata mai

1) Arhiva Municiplului Brapv, No. 514/1805.

2) Arhiva Municipiului Brapv, No. 738/1805.
13

www.dacoromanica.ro
 IN

putin la fete biserice§ti, carii sant in mai Inalte diregatorii a§ezati,

nu se cuvin...2 ')
Consistoriul interveni insa pentru protejatul sau §i astfel
lui Tempea dupl cum ceru guvernul cpedeapsa cea mai
grea i se iartap, dar echemandu-se in fata Ccnsistoriului in
numele inaltului chesaro-crdesc gubernium, aspeu §i cu acel
adaus sa i se infrunte faptele cele neslobode §i uritele vorbe,
precum de va mai indrasni asemenea excesuri a face, de slujba
sa numai decal se va lipsi), iar lui Haines i se &du gindestulita
satisfactie).
Toate trec insa §i, la 1 lunie 1805 il vedem pe Tempea
semnand ca 'assessor et interimalis Consistorii Praeses* ca primul
membru, impreuna cu Ilie Popovici, Bucur Bobe§ §i Aron Budai,
in comisia mixta pentru statistica Bisericii ortodoxe române din
Transilvania 2).
Curand dupl aceea, guvernul comunica Magistratului ca
Majestatea Sa, cu inaltul decret No. 1586, din 21 lulie 1805,
consimte ca Haines sa fie protopop, cu conditia sä fie lini§tit,
Ali indeplineasca cu exactitate obligatiunile §i sä evite cu
bagare de searna orice neintelegeri, altfel, Ma multa vorba, va
fi scos din orice serviciu 3).
Ca sä impace pe toti §i profitand §i de ordinul guvernial
No. 9654 din 1805, prin care acesta dispunea ca in fiecare
district sa fie numit un protopop, iar unde sunt credincio§i §i
preoti putini, protopopul din districtul vecin sa incredinteze un
preot care sa incaseze, cu perceptorul, taxa sidoxiala 4), iar in
cele biserice§ti sä se intelbaga cu protopopul 5) Consistoriul
modifica putintel lucrurile. In protopopiatul intaiu al Bra§ovului
fu numit... Tempea, in al doilea... Haines, iar al treilea protopopiat
al Bra§ovului, care nu figurase pita atunci ca protopopiat se-
parat al Tarii Barsei, il declara vacant.
Nemultumit §i indignat, Haines protests, eat la Consistoriu
cat §i la Curte, contra acestei impartiri ciudate, aratand ca el
1) Matei Voileanu : Icoane..., p. 115.
2) Matel Voileanu: Contribulluni la isioria bisericeased din Ardeal.
Sibiu, 1928, p. 5.
3) Arhiva Municipiului Brapv, No. 2025/1805.
4) Impozit de 2 creitari pentru fiecare familie, impus de cgtre guvern
la 3 Sept. 1783 pentru a-1 asigura tut Ghedeon Nichiticl dotatiunea anualg de
4000 ff. ca episcop. Et se majors In 1810 la 2 creitari, apoi la 5.
5) Arhiva Municipiului Brapv, No. 1839/1806.

www.dacoromanica.ro
 105

singur a administrat timp de cincisprezece ani protopopiatul *i

ceru ca el singur sA fie protopop. In Septemvrie apoi plea el
insu§i din nou la Viena, in care timp Verzea semnA in locul lui,
cu adausul : gin nefiinta actualisului protopop, interimar admi-
nistrator Radu VerzeaP 1).
Dorinta lui Haines nu se implini insA, dar nici teama cl
va trAi aproape de rivalul slu, cAci Tempea nici acum nu se
intoarse in Brasov, iar cand se intoarse, nu mai era Haines acolo.
Cur And dupl aceea, la 24 Aprilie 1806, muri preotul Eustatie
CAtanA in vfirsta cea mai frumoasä, având abia, 38 de ani, si
guvernul se folosi de ocazie, instituindu-I pe Haines ca paroh
interimar, cu ordinul No. 4874 din 10 lulie 7), dar cu observarea
ca si pe mai departe sh-i fie supraveghiate toate mi§cArile.
Consistoriul comunicA Magistratului cA a incredintat pe... proto-
popul loan Popovici din Corbi cu instalarea in post a lui Haines,
cerfind totodatA sA i se dea.... asistenta necesarA ").
Cei din Schei impiedecarA insA instalarea, iar guvernul, cu
ordinul No. 8216 din 30 Oat., anuntA cA, dintr'o adresA a Con-
sistoriului, a aflat cl Românii din Schei s'au opus si au zAdAr-
nicit instalarea. Cererea acestei comunitAti de a i se da alt preot
in locul lui Haines, a fost respinsA de cAtre guvern prin douA
rezolutii, cu observarea sa. nu-1 mai supere cu astfel de cereri
neintemeiate. Consistoriul sA atragA deci atentia celor din Schei,
§i mai ales a preotilor, ca sA nu se opunA ordinelor mai inalte,
cAci dacA va fi nevoie, se vor intrebuinta fatA de ei mijloace mai
aspre. Magistratul sA-i facA si el atenti, arAtfindu-le cA motivul
pentru care nu voiesc sA-I primeascA pe Haines ar fi obiceiul
ca niciun strAin sA nu fie angajat preot la acea Biseria, dar o
astfel de constitutie e contrarA sferei de activitate a administratiei
publice si, deoarece asa ceva niciodatA n'a fost aprobat, ea nu
poate fi acceptatA1).
Scheienii cerurA atunci Magistratului sl intervinA la guvern
ca sA li se pAstreze dreptul pe care-1 au toate comunitAtile bise-
ricesti române din Transilvania, de a-si alege ele singure preotii,
ceea ce este in conformitate cu ordinele mai inalte si, in cazul

1) Ibidem, No. 2930/1805.

2) Ibid., No. 2258 1805.
3) Ibid., No. 2641/1806.
4) Ibid., No. 3351/1805.

www.dacoromanica.ro
 06
dnd preotii lor nu ar fi ale§i, ci numiti, Biserica lor ar putea
avea in viitor mari desavantaje.
Membrii Magistratului zambind probabil, la amintirea
vremurilor nu de mult trecute, dud ei dispuneau de alegerea
acestor preoti le recomandara totu§i cererea, accentuand ca
aceastA Biserica este una din cele mai de frunte din tarA ').
Ouvernul rAspunse 2) cA prin numirea lui Haines ca al
cincilea preot la Sf. Nicolae, nu a intentional a-i lua acestei Bise-
rici vechile drepturi, dar i s'a dat ordin din loc mai inalt ca la
Biserici sA fie aplicati mai Intaiu preotii supranumerari §i numai
dupl aceea altii, ap ca angajarea lui Haines a fost ordonata de
catre Malta Curte. In cazul de fata, comunitatea nu se poate
referi la drepturile sale, cad, conform dispozitiunilor in vigoare,
WA aprobare mai -Malta, la o Biserica nu pot fi angajati mai
mult de trei pfeoti. La aceastA Biserica fiind insa cinci preoti
i unul murind, Haines a fost numit, ca supranumerar, al cincilea,
cu toate cA ea nu are drept sa-§i aleagA nici al patrulea, necum
al cincilea preot. Dad, totu§i, comunitatea ar avea un motiv
intemeiat contra lui Haines, sa i-I fad cunoscut prin Magistrat.
PanA atunci, guvernul rAmane pe langl ordinul dat la 10 tulle
1806, atragand atentia Magistratului ca prin mijloace convenabile
(4congruis mediis2) sA constrangA comunitatea sA se supuna
inaltului ordin §i sA-I primeascA pe Haines 3).
VAzand ca Scheienii nu vreau sa-1 primeasca cu niciun
pret, de alta parte cunoscut fiind in Brasov faptul ca a doua
oarA dud fusese la Viena, plecase de acolo amenintat ca, dad
nu plead de bunavoie, va fi silit sl o facA prin mijloace neplA-
cute ru§inat §i amArit , Haines parase0e Bra§ovul fArA sA-§i
fi vAzut visul cu ochii : sA fie paroh la Sf. Nicolae.
Nu trecu insA mult timp i lucrurile luara o intorsatura
ciudatA: Consistoriul, cu No. 1146 din 22 Oct. 1808, comunicA
protopopilor decretul din 22 Sept. 1808 al guvernului, prin care
se fAcea cunoscut eca s'a luat slujba directoriei §coalelor norma-
lice§ti dela protopopul Radu Tempea §i s'a incredintat.... Min-
telui Gheorghe Haines protopopului [de] 'Dana acum al Bra-
§ovului D 4).

1) Ibid., No. 3551/1806.

2) No. 594 din 5 Febr. 1807.
3) Arhiva Municipiului Braaov, No. 614/1807.
4) Harlon Puacariu: Documente....1., p. 175.

www.dacoromanica.ro
 197

Pentru ce s'a intamplat aceasta surprinzatoare Were in

disgratie, nu slim. Niciun document nu ne lamureste. E adevarat
ca Tempea nu mai era cel care fusese pana atunci ; sau, poate,
cat timp fusese director, i se trecusera prea multe cu vederea, dat fiind
ca era autor consacrat al unei gramatici si om cm stiinta a mai
multor limbi, invataturi si vrednkli impodobitp. Reintors la
Brasov insa, ca paroh si protopop, temperamentul sat' impulsiv
iesi tot mai mult la ivealä.
*

In aces! timp, la Brasov lucrurile nu mergeau asa cum ar

fi trebuit. Cu toate ca erau doi protopopi, de fapt nu era nici-
unul, caci Tempea fusese pAnA atunci mai mult la Sibiu, iar
Haines mai mult pe drurnuri. Epitropii si reprezentantii isi dadeau
toata silinta sa faca fata tuturor nevoilor, pentru ca prestigiul
Bisericii sa se pastreze si pe mai departe nestirbit.
Inca in anul 1806, parohii Bisericii anuntara Magistratul ca
diaconul Simeon Data' a fost promovat paroh si astfel postul
de diacon ramanand vacant, au ales cu majoritate de voturi pe
dascalul si invatatorul Zaharia Duma, cerand si fie recomandat
spre sfintire, ceea ce Magistratul aproba 1). Niciunul nici altul
nu ajunsera insa atfit de curand in noile demnitati, de oarece
'la 15 lanuarie 1803 Datcu figura in socotelile Bisericii Inca tot
ca' ierodiacon si-si incasa epenzions-ul ski de 35 fl. (pe jumatate
de an !) 2), iar Duma ajunse diacon tot in 1809. Din alt documents)
se vede insa ca Datcu era Inca de atunci preot militar in regi-
mentul Spleni si-si incasa totusi dela Biserica pensia de diacon
si ca abia atunci, in 1809, Magistratul il recomanda pe Duma
spre a fi sfintit diacon 4). Astfel, el isi prezenta elegaturap sa
abia la 14 lunie 1809.
Tot in 1809, cu No. 570 din 25 Aprilie, Consistoriul co-
munica Magistratului ca preotul Nicolae Panovici dela Biserica
*greceasca* din Brasov, in urma decretului No. 1953 din 27
Martie al guvernului, a fost confirmat ca protopop in locul direc-
torului scoalelor nationale Oheorghe Haines 6).

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 1883/1806.

2) Stinghe: Documente... II, pp. 262-293.
3), Arhiva Municipiului Bra§ov, No. 147311809.
4) Vezi anexa VIII.
5) Ibid., No. 1421/1809.

www.dacoromanica.ro
 198

Anul acesta, 1809, este important pentru Rornanii ortodoqi

din Transilvania, deoarece abia acum li se dadu dreptul sa-§i
aleagi un episcop din sanul lor, ceea ce se facu insä abia in
anul urmator.
Dithre cei 12 candidati la aceasta demnitate, cele mai multe
voturi le intrunira, la alegerea Matta la 19 Sept. 1810, in Turda :
Vicarul Nicolae Hutovici (46), capelariul protopopesc din Sebesul-
Säsesc, Vasile Moga (36), arhimandritul Nestor loanovici (16) i
protopopul al doilea al Bra§ovului, Nicolae Panovici (3) 1).
Cel care a fost intarit de imparatul Francisc IL, fu Vasile
Moga, fiind sprijinit mult de catre episcopul unit loan Bob,
dar despre care Petru Maior spune ca (in afarA de parohia lui
nici nu-I cunoa0e nimeni, doar n'a facut nimic pentru cler. Se
poate sa §tie latine§te §i ungure§te, de altfel insa e un om tran-
day, läsator §i slab' 2).
Despre noul prelat, care IA asupra sa pastorirea Romanilor
ortodocsi la v:Arsta de 36 de ani, fiind instalat la 29 lunie 1811
in Cluj 3), loan Lupas spune a era gun om bland §i fAra energie,
dar ui-a dat silinta sa facA tot ce era cu putinta penttu inaintarea
bisericii, a preotilor §i a poporului....1). lorga il caracterizeaza
in aceste cateva cuvinte : cUn simplu preot, de o inteligentä
comuna, umil functionar ecleziastic, supus ordinelor guvernului,
dar cu moravuri curate §i frumoase caractere caligrafice ale
scrisului,.., 5).
La 1 Febr. 1810 epitropii dela Sf. Nicolae cerura din nou
Consistoriului ca PArintele Gheorghe Lebu sa fie a§ezat ca al
doilea duhovnic in ora§. Ei mai cerusera odata acest lucru,
iar Consistoriul il aprobase, dar chemase in acest scop pe Lebu
la Sibiu. Cu toate a nu avea decal vreo 46 de ani, epitropii il

1) Vezi mai pe larg : loan Lupas : 12 pa/11mi al eplscoplel transiluane

&manta dela 1796-1810, Brasov, 1916.
2) Id. Ibid., p. 42.
3) InsemnärIle" Pgrintelui Nicolae Grid ne mai spun : .1811. Aprilie
23, Preaosfintitul Domn Vasile Moga s'au sfintit In Carlovet Episcop neunit
In marele principat al Ardealului, care Ardeal 15 ant au fost vMuv de Episcop".
(Ion Muslea : Insemndrlle" preolllor.... p. 347).
4) I. Lupas : Islorla bisericeascd a Romeltillor ardelenl, Sibiu, 1918,
pag. 153.
5) HIsloire des Roumains de Transyluanle et de Hongrle, 11 pp,
200 201.

www.dacoromanica.ro
 199

scuza ca, neputindos fiind, nu poate face drumul Ora la rese-

dinta episcopiei si astfel ramase tot Parintele Oheorghe Rado-
vici singurul duhovnic. Dela intaia cerere si panA acum, dpopulatia
s'a inmultit foarte tare zic epitropii si Parintele Duhovnicul
Gheorghe Radovici prin neputinta batranetilor s'au slabitp, asa
ca din nou se vad siliti sa ceara dblagoslovenie spre duhovnicie
numitului Parinte a-i trimite, pentru care orasul nu numai cuviin-
cioasä multumita, ci si oranduita taxa se va indatora a o trimete: ).
In acelasi timp cer si dniste oclajdii arhieresti ale Bisericii
Bolgarsechiului, care le-au fost luat cel intru vesnica pomenire
Preaosfintitul Oherasim Adamovici si de atuncea Bisericii noastre
nu s'au mai dat inapoi, care acestea socotim ca va fi ramas sub
pastrarea Prea Cinstitului Consistor., 2).
Raspunsul li se dadu la 6 Februarie 1810, semnat de
Nicolae Baiu, cvite-notariu, 8). In acest raspuns, pe cat de scud,
pe atat de ciudat, se spune ca Radovici sa ddeclaraluiasca
insusi,(1) intr'o scrisoare ca nu mai este in stare a-si implini
datoria de duhovnic ; iar in ce priveste oclajdiile, Consistoriul
spune ca nu are cunostintä de ele. Epitropii sa arate in a cui
mana le-au dat si pentru ce pana acuma eau tacut si n'au cerut
zisale odoarb ?4).
Prin 5 lulie 18W (documentul ni s'a pastrat in copie si nu
este datat complet), epitropii se adreseaza Scaunului Protopo-
pesc intaiu, plangandu-se contra lui Gheorghe Radovici, proto-
popul destituit, care ramasese insa paroh.
ArAtfind ca ei sunt alesi de catre obste, ea priveghia, atat
pentru veniturile Sfintei Biserici, cat si pentru podoaba si ran-
duiall buna a se face, cu carea 0, fie obstea multamitã si a
putea cu drag gi cu ravna a asculta slujba in Bisericap, se prang
intaiu de dascalul Boghina, care ddin slabiciunile batranetilor
si mai mult si a betiei), in loc sa fie spre podoaba Bisericii, face
dmai mult ras si scandelä in bisericAP. S'au hotarit deci si I-au
indepartat. WA insä ca, in dumineca din 2 lulie, din incredin-
tarea parohului Radovici, el infra in biserica, unde, fail voia

1) Stinghe : Documente... II., pp. 295-296.

2) Vezi vol. L p. 32l.
3) Vezi mai pe larg lucrarea noastrA: Protopopul Bratu Balul (1760
1851) ?I Jul sou Nicolae (,,Coconu barn") 1-82-1815, In Tara Bdrsel
VII, (1935) No. 3 VIII (1936) No. 3., apäruta si In extras.
4) Stinghe: Documente... 11., p. 297.

www.dacoromanica.ro
 200

epitropilor, vru sä spunä Cazania. Ei i-au zis sa nu o citeasca,

caci se vor lipsi de ea in acea zi, dar atunci cSfintia Sa Parintele
Oheorghe [Radovicil din altari au inceput in gura mare a striga
ca numai sä o spuie si nu tribue Priceasnä sa ante'. Epitropii
I-au rugat cu bland* pe preot sä nu se citeasca, dar el csi
mai cu asprime au inceput a striga si neajungandu-i cu atata,
foarte cu vorbe proaste si necuvioase s'au pornit asupra noastra
a ne odd, si ce iaste mai mult, ca si pa norod indemna a se
porni asupra-ne, unde gata era a se face o mare turburare si
galceavä in casa lui Dumnezeu...* ; ei tug au tacut si galceava
s'a potolit.
Iesirea aceasta a preotului ei o atribue faptului ca cSfintia
Sa au ajuns la adfinca varstä a batranetelor si a slabiciunilor, nu
numai ca din tinereate era ciudat si de neinteles, si mai tare, sä
zicem, facut asa ca nici inteun chip, fie bine, fie rau, in voia
altora nu se aplicaluia...D Acum insä a ajuns in mintea copill-
reasca, dar nu vrea sä recunoasca ca este neputincios. Nu de
mult, tocmai in saptamana Pastilor, slujind sfanta liturghie si
gpricestuind oameni, din slabiciune si tremurarea mainii, au varsat
slanta precestanie jos, unde vazand noi acea infricosata intam-
plare, ne-am rugat de alt preot ca sa impartaseasca oamenilor
sfintele taini, la care Sfintia So, ca unul ce iaste neodihnit si
care nu-si cunoaste [slabiciuneaj, iesind in alta dvere1), iarasi
au inceput a pricestui.....
Batranul paroh mai Muse si altele, de aceea curatorii
roaga pe protopop sä transpunä jalba lor Consistoriului, cerand
ca : 1) pentru ocara ce le-a facut-o in fata intregului norod, sa
le dea satisfactie deplinä ; ca un cpreot slabänog si batran de
slujbele care nici sant prin putinta a le sal/M.0 dupl pofta noro-
dului, ci le duce in vig cu foarte mare zabava, ba Inca si WA
niciun gust sau intelegere, sä se päräseasc4...i, caci and slujeste
el sfanta liturghie, biserica ramane goala, crisipindu-se norodul,
care prin [biserica] din Cetate, care prin Brasovechi, fiindca
norodu se aflä cu multe neputinte, nu poate sta in biserica 5. si 6.
ceasuri, dupa cum ii place Sfintiii Sale...p ; 3) cne iaste cu neplä-
cere si caul se intampla streini in -biserica si cu rusine pentru
spunerea Cazaniei, care Sfintiia Sa o implineaste ca la satele

1) 146 [a altarulul].

www.dacoromanica.ro
 201

tocma ceale mai proaste, dupa gmacull) din legea vechie, gi *i

aceasta o face cu ceasurile, carii unii din norod, §i cei mai multi,
dorm in loc sa se foloseasca ceva, §i aceasta vine pentru nein-
telegerea cuvantului §i gustul ce nu are..., SA-si dea deci demisia
si sa se aleaga alt preot in locul lui sau Cazania sa se citeasca
de catre preotii mai tineri, giara Sfintiia Sa, fiindca are pofta
toata zioa a se afla in bisericA, sail caute o lavra8) undeva,
unde poporanii nu mai au all grija decal numai a bisericii §i a
slujbei...2 8).
Cererea este semnata de ccuratorii2: loan Radovici-Ghinoiu,
Simeon Nicolau, Sandru Popovici §i fruntapl negustor Gheorghe
luga. Cateva zile mai tarziu, la 9 lulie, Tempea il provoaca in
scris pc Radovici ca in decurs de cinci zile sa arate cce ar avea
de spus intru mantuinta*, pentru gstrigarea in biserica catre
norod2, pentru spunerea Cazaniei far de §tirea protopopului
locului.... de unde era sa urmeze rascoala...2 4).
Tempea trimise apoi Consistoriului justificarea data de
Radovici, iar forul superior ii scrise la 3 August ca epitropii nu
trebuiau csa se amestece la trebile savarOrii functiii biserice§ti
dinlauntru, deci, aratandu-le necuviinta, pentru ciontarea 8) ne-
facutelor mai incolo §i netreabnicilor scrisori, pe z4ii curatori
in numele Consistoriului a-i conteni2. SA nu se mai amestece
deci in astfel de lucruri, cAci aspru se vor canoni, iar cde ar
oblici vreo neoranduiala sau.innoire in functia preoteasca, dupa
ie§irea din biserica, pentru indreptarea lucrului, la cuviinciosul
protopop §i, de ar fi de lipsa, §i la Consistoriu, sa &Atm
Patru zile mai tarziu, Consistoriul scrie insa din nou lui
Tempea, raspunzandu-i la jalba acolo inaintata a curatorilor,
facandu-1 atent ca dad epitropii voiesc sa desfiinteze vechiul
obiceiu ca atunci, aid ar frebui sa se ante Priceasna, sa se
citeasca Cazania, nu trebuiau sa o faca atunci, §i in biserica, ci
mai tarziu, prin protopop. De altfel, Consistoriul este §i el de
parere ca intaiu sa sa oficieze liturghia intreaga, i numai dupa
aceea sa se spuna Cazania.

I) Gustul, obiceiul, moda.

2) MAnästire.
3) Stinghe : Op cit., pp. 279-301.
4) Id. Ibid., p. 302.
5) Incetarea.

www.dacoromanica.ro
 202

In ce priveste celelalte jalbe : cl ar dura prea mull liturghia

asa cum o face Radovici si cA citeste WA inteles Cazania, sA-I
dojeneascA in numele Consistoriului si dad, din cauza bAtri-
netelor, nu o poate face in mai scurt timp, sA lase pe capelan,
iar Cazania sA o citeascA preotii mai tineri, cad, pentru a fi
inteleasA de toti, ea trebue cititA cu gvorbA rAspicatA si in ure-
chile tuturor ascultAtorilor strAbAtAtoare...D 9.
Ce a rAspuns Radovici la aceste dispozitiuni ale Consi-
storiului, nu stim, cAci documentele ne lipsesc.
N'a mai trAit insA mult si s'a pristAvit si el la 4 August
1811, in vArstA de 78 de ani, iar la 1 Oct. acelasi an, divizorii
orasului se prezentarA la locuinta lui pentru a impArti frumoasa
avere a epreotului si protopopului Oheorghe Radovici Chefesz)
intre vAduva Costanda si cei trei copii : Sofia, mAritatA dupA
Antoni Costandin, Nitoica, mAritatA dupl Nicolae Scarlat, si un
nepot, Dima, de zece ani, dela rAposatul lui fiu, Nicolae Radovici.
Din averea imobill impArtitA, amintim numai : o casA in
Prund, la No. 326, in valoare de 4800 fl., alta la No. 327, in
valoare de 6000 fl. si o grAdinA pe Podul lui Grid, 2000 fl. ;
iar din cea mobilA : icoane cu ramA de argint, scumpe, 48 fl.
una, tablouri cu impAratul si impArAteasa, cu Petru cel Mare ; un
tablou al rAposatului (3 fl.), 2. siruri de mAtAnii negri, 2 rosii si
3. de sticlA ; o trAsurA jumAtate deschisA (24 fL), 21 flacoane cu
Aqua de Melis, 17 eTacomaco Flaster fiir Seitenstihen (?), 7.20
fl, precum si ducati si taleri venetieni si olandezi, poltraci si
alte monede de aur, argint, aramA si }Artie (numai acestea in
valoare de 4500 fL).
Ceea ce ne intereseazA insA mai mult, sunt cArtile ce s'au
aflat la el si anume : 1 Acatistier (2 fl.), 1 (Sinopsis Simeon
Thesalonic. (5 fL), 1. Carte de legi (36 fl.), 5 exemplare din
Mitologia din 1797 a 30 creitari ..--, 1.50 fl., 1. comedie din Cris-
tophan (sic! Aristophan !) greceste si italieneste, (0.60 fl.), 1
g Bertholdi Panurgice PhilotateD, trei exemplare (0.90 II.) si Poe-
ziile lui Homer (din 1745), 1.20 fl.
ToatA averea lui a fost pretuitA la 27.146 fl., din care se
scAdeau datorii in sumA de 1478. 61 f1.2).

1) Stinghe: Documente... 1I., pp. 305-306.

2) ArhIva Municipiului Bra§ov, IV. F. 29, No. 60, pp. 709-715.

www.dacoromanica.ro
 203

(cProtopopita Costanda, sotia räposatului protopop Oheorghe

Radovici, 80 anb, cum e trecuta in matricula mortilor, moare
si ea la 12 lunie 1812, iar averea se imparte intrei cei trei copii
mai sus amintiti).
In acelasi an, la 10 Febr. 1811, murise si ierodiaconul
Zaharia Duma, cel din urmä slujitor la altar din neamul Dumes-
tHor, in varstä de abia 28 de ani. Decesul lui este inregistrat si
in Evanghelia copiata de Radu Tempea II : c1811. Febr. 10.
S'au pristavit Zaharia Duma ierodiaconul Bolgarsechiului, seara
la 6. ceasurb, iar la 24 Aprilie divizorii impartira intre vaduva
Maria si fiul lor Nicolae, de 2 1/2 ani, averea evaluata in 2239.53
fl. in care aflärn si o Biblie, in valoare de 15 fl. ').
Dupa cinci ani si jumatate, la 1 Nov. 1817, muri si diaco-
nita Marina, in varsta de 30 de ani 2).
*
* *
Haines nu ramase mult timp nici in noul post, cki in anul
1810 episcopul Vasile Moga il inlocui cu Moise Fulea, sotul
uneia din nepoatele sale. Motivul este usor de inteles : Haines
fãcuse atata propaganda pentru Nestor loanovici, in timp ce pe
Moga il prezentase asa cum era si, chiar si dupa alegerea lui ca
episcop, atat el, cat si mitropolitul Stratimirovici, mai intervenia
odata, dar tot in zadar, pentru loanovici 2).
lath insi ca, nu mult dupa moartea lui Radovici, la 10 Dec.
1811, il aflam pe Haines din nou in Brasov, si tot ca protopop,
and ii scrie arhimandritului Antim, paroh .1a biserica cgreceascap
din Brasov\ ca, conform ordinului consistorial No. 1030 din
17 Nov., guvernul, cu decretul din 13 Oct., a ordonat ca preotii
sa nu mai umble de patru ori pe an cu crucea pe la casele
parohienilor, ci numai odata, in ziva Botezului (?)*).
1) Arhiva Municiplului Brasov, IV F. 27, (1811) No. 67, p.1014. Un trate
mai mic al 1W, loan, murise ca fecior, In vArstA de 21 de ani, la 8 Dec. 1809
si din actul de ImpArlire a averii Vim ce frall mai avea tn anul 1811 : Gheorghe
(24 ani), care trAia In Bucuresti, Dumitru de 17 ani si Maria de 15 ant. (IV
F, 27 (1811) No. 24, p. 566). Nu odatA vom mai mntalni pe acesti dol trap,
sub nutnele Dumovici", fAcAnd &nil importante Bisericil Sf. Nicolae si
Sfintei Treimi din Tocile.
2) Ibid., IV F. 39 (1818), No. 18, p. 143.
3) I. Lupas: Episcopul Vasile Moga si profesorul Oh. Lathr, p. 871.
4) N. lorga : Acte romönesti si cateva grecesti din Arhiuele corn-
paniel de comer( oriental din Brasov, Valenii-de-Munte, 1932, No. 226,
pp. 211 212.

www.dacoromanica.ro
 204

Haines n'a mai rämas insl mult timp protopop si a trecut

din nou ca preot in Sibiu sau in altA parte, murind la 1 M irtie
1812 in virstA de 56 ani §i fiind inmormântat in cimitirul din
Sibiu-losefin.
Dela el ne-au rAmas cAteva eVerschuri de laude en limba
Romaneaske la statua a Imperatului Joseph II., care la anno
1807 en tsetate Vienna la Josephplatz s'au asezat. Vienna.
S'au fakut prin Georgie Haines, Proto-Presviter la districtul
Coroni de religia gretsaska neunite, schi fostul Capelan de
oaste la Benjowsky al 31. Infanterie Regement de linie dela
Transilvania) ').
Tot el diortoseste §i editia din 1789 din (Preotia sau
indreptarea preotilory 2), precum §i Ceaslovul tipärit in 1790 la
Petru Bart, in Sibiu 8).

Evanghelia de Bucuresti; peretele din spate.

(Vezi ilustratia din vol. I., pag. 277,
Evanghelia a patra; tot acolo si descrierea).

1) N. lorga : Islorla Illeraturli romdne, 11, (1901), p. 470. Bianu-

Hodos : Bibliografla veche romdneascd, II, pp. 499-500.
2) Ibid., pp. 390-391.
3) Id. Ibid., pp. 334-335.

www.dacoromanica.ro
 Radu Tempea V. *i VI.
TOM 0 fiul.

CelAlalt protopop, contemporan §i rival al lui Haines, Radu

Tempea, mai trAi inch aproape doisprezece ani, dar dacA partea
inthia a vietii lui a fost caracterizatA prin studiu i muncA, a doua
§i mai ales anii din urm5 au lAsat mult de dorit.
(In acest timp coficiolatulp din Odorheiu scrie Magistratului
el acolo s'a auzit eh trei sute de Români din Schei s'ar fi jurat
sA dea foc Bra§ovului i sA-1 jefuiasa Trei dintre ei ar fi fost
arestati, mArturisind a ar fi voit sA se inteleagA §i cu Muscalii,
aliindu-se cu ei. Cei din sAcuime intreabA dacA e ceva adevArat
in acest svon, ca sA ia i ei mAsurile necesare. Magistratul
rAspunde cA §tirea este absolut neintemeiatA. Svonul insA a
pornit din faptul cl un Scheian s'a hotArit dupl cum s'a
constatat la interogatoriul ce i s'a luat sl fad thlhArie la
drumul mare §i a incercat sg-I convingt §i pe un altul ').
Despre rAscoale in Bra§ov §i in Tara Bfirsei aminte0e §i
N. lorga 2), vorbind despre anii 1774 §i 1781, dar in izvoarele
folosite de noi n'am intalnit nicio urmA de rAscoale).
La 14/26 Mai 1812 Tempea cere Magistratului sI trimitA
un senator (consilier) la alegerea unui diacon la Sf. Nicolae,
post rAmas vacant dupa moartea diaconului Zaharia Duma.
In scrisoarea sa 8) el spune cA viitorul diacon este cfoarte

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 1433/1812.

2) Istorta Romlinilor din Ardeal a Unqarla, II., p. 432.
3) Vezi anexa VL, p. 110 din lucrarea noasträ: 0 dinastle de preoll
f t protopopi, Rada Tempea...

www.dacoromanica.ro
 206

de lipsi Bisericii, Preofilor si Norodului.... si mai vArtos cA si

dupa regulafie este un Diacon aicia totdeauna aplacidAluit,
precum si mai inainte totdeauna au fost...D
La alegerea fAcutä abia la 2 lunie, se prezentarA trei can-
didafi : 1)Ion Teodor Bucur, nAscut in Brasov, de 35 ani,
negustor si fiu de negustor, care-si fAcuse studiile in Brasov si
Pesta si vorbea limba greceascA ; 2) Nicolae Grid, invAfAtor si
cântAref la Sf. Nicolae,nAscut in Brasov, de 26 ani '), fiu al
rAposatului preot Dimitrie Grid. si 3) Voina Pitis, nAscut in
Brasov, de circa 35 ani, cAsAtorit de 12 ani, mAcelar, fiu al
mAcelarului Radu Pitis. Voina Muse scoala la Brasov si servea
gratuit ca ajutor de cântAref.
Cel dintAiu nu avu niciun vot, al treilea avu zece, iar Grid
intruni majoritatea 2).
In elnsemnArile) al cáror autor este, el noteazA la 11
August 1812 : cAm priimit darul diaconesc dela Preaosfinfitul
Episcop Vasilie Moga in Sibiu' 3).
La 20 Dec. 1812 muri si preotul Gheorghe Lebu in vArstA
de 48 de ani 6). ImpArfirea pärfii lui de avere se fAcu abia la 16
Febr. 1813, intre vAduva lui, Stana, si intre cei doi copii : Ion,
de 20 de ani si Marina, sofia lui Zaharia Duma. Averea lui
consta din casa din Strada Prundului No. 1147, prefuitA la 2000
fl., cArfi grecesti, nernfesti si romAnesti (al cAror titlu nu se
indicA) 20 fl., si altele, in valoare totall de 4985 fl,, din care
aveau sA se scadA datoriile de 304 fl. 6).
(Sofia lui muri aproape dura cinci ani, iar la 14 lanuarie
1818 se impArfi si partea ei de avere intre fiul Ion si nepotul
de nouA ani, Nicolae, fiu al rAposatei sale fiice Marina, sofia
diaconului Zaharia Duma 6).

1) ()resit, cAci in matricula botezatilor aflAm la 10 Martie 1784: Bote-

zatu-s'au un copil, Nicolae, al PArintelui Dim. Grid".
2) Arhlva MunIciplului Brasov, No. 1518/1812.
3) Ion Muslea :' Insemaörile" pop!! Nicolae Grid despre $cheil de
altddald 0 biserica kr, in Tara Bársel, III. (1931), No. 4, p. 343.
4) In matricula mortilor : ,S. P. Gheorghe Lebu, paroh Bolgarsechl, 48
ani. Preotii toll [au oficiat la InmormAntare].
5) Arhiva Municlpiului Brasov, IV. F. 30, No. 14., pp. 130-132.
6) Ibid. IV. F. 39, No. 19, pp. 155-156 In matricula mortilor este
trecutA: Stana preoteasa rAposatului PArintelui Gheorghe Lebul, 31 ani".

www.dacoromanica.ro
 207

Despre Oh. Lebu am spus intealt loc1) ca nu s'a distins prin

nimic deosebit. lata insA cA in revista Astrei aransilvaniap 2)
aflAm totusi sub titlul : clUn op nepublicatP : eVechimile Jido-
vilor, de vestitul istoric jidovesc losif Flaviu, s'au gasit in tra-
ductiune romaneasca. Manuscrisul se afla in posesiunea d-lui
I. Al. Lapedatu.... La finea volumului ultim se afla numele popii
Lebu din Brapv, cu data 1805. Mai ramane acum sA §tim daca
acest Lebu a fost numai copist, sau chiar traducator ? Traduc-
tiunea e destul de importantA din punct de vedere al limbei.
Proza romana ar c4tiga mult prin publicarea acestui opp.
La 20 Mai 1813, in conformitate cu aprobarea data la 26
Nov. 1810, protopopul Tempea ceru episcopului Vasile Moga
aprobarea pentru alegerea unui capelan in locul lui loan $tefa-
novici, care trecuse ca paroh.
cMagistratul va recunoa§te zice Tempea ca la atata
suma de familie a Bolgarseghiului ce impiedecare intru man-
gAierea celor suflete0 norodul acesta ar pAtimi, dacA dupa
randuiala lnaltatului C. Gubernium nu se va pune un capelan
langa ace§ti 3 preoti ca ajutora 3).
El mai cere insa ca cla o vreme de lipsa, care este acumas,
diaconul Nicolae Grid sA fie numit preot §i capelan.
Cererea, scrisa de astAdatA cu caractere latine, este semnatA
de cRudolphus Tempian, Arhidiaconus Coronensisp §i de cura-
torii : Nicolaie Badea, Vasile Moldovan, Gheorghe doan, Gheorghe
luga §i reprezentantul Dumitru Nicolau.
Alegerea se fAcu, candidatii fiind tot cei din anul 1812 §i
Grid intruni §i de astadata majoritatea voturilor. cCeilalti doi nu
sunt potriviti pentru demnitatea de preot scrie senatorul
Langendorf in raportul sAu cAtre Magistrat cAci unul exer-
citA, de doisprezece ani, meseria de simplu macelar 4), iar celalalt de
§apte ani se ocupl cu negotulp.
Astfel diaconul Nicolae Grid 10 prezenta, la 23 lunie 1813,
tlegatura, la Infirm celor trei preoti, a curatorilor nu ca !Ana
acum, a juratilor §i a ob§tii, in care arAta el fiind ales gprin

1) P. 179.
2) Anul X (1877) p. 96, la Bibliografieu. Foarte probabil de G. Baritiu.
3) Anexa VII. pp. 110-111 din lucrarea noastrà : 0 dinastle de preofl
*I prolopopl, Radu Tempea..,
4) El va fi ales, totusi, nu dupl Inuit limp, preot la biserica notiA a
Sf. TreimI" din Tocile.

www.dacoromanica.ro
 208

candidatie* ca sä päseascA la treapta preotiei, dupA primirea

darului preotesc o va intAri si cu jurAmânt. Punctele pe care se
obligA a le tine, sunt tot cele vechi ; doar sfArsitul variazA, acolo
uncle spune : 4... Cinstea celor mai mari cleat mine, panA la
sfarsitul vietii mele, sA nu o vatAm, ci rânduiala cea intocmitA
A fiu dator a o phi nevätAmatA si neclintia in toate zilele
vietii mele..., 1)
La 16 lulie 1813 el noteazA din nou in «InsemnArile* sale :
*M'am hirotonit preot si paroh IfingA matera BisericA a Bolgar-
seghiului de Preaosfintitul Episcop Vasilie Moga in Sibii* 2).
*

In acest timp, and steaua lui Napoleon Bonaparte era pe

cale sA apura si and toatA Europa era in mare fierbere, la
Brasov isbucneste ciuma.
Cronicarul din *InstiintAri...* povesteste despre acest flagel
*Noemvrie 19 si dupA cAlindarul cel vechiu Dechemvrie 1., zioa
miercuri, au incuiat toate portile cetAtii, fiinda s'au fost intins
ciuma in Brasovechi. 5i asa, din domnii Cinstitului Magistrat
unii s'au dus la sate si s'au inchis, iarAsi in $chei s'au rAnduit
domnu Drau[t] sinatorul si impArtitorul... In BlumAna, lângl
podul cel de piatrA, s'au fost fAcut si linii si acolo mergea
fiestecare om care avea Ali cumpere sau grAu sau orice de
trebuinta casii sale. $i de avea hârtii, adecl bancotedule, le
afuma ; iarAsi de avea cinevasi bani de argint sau aramA, ii bAga
in (let si asa !Asa omul cu tudulA de ie.sia afarA la poartA [a orasului].
$1 asa dupA ce-au inceput târgul acolo, iaräsi s'au slobozit de au
putut umbla omul fArA de tudula... Si asa au fost inchis si bise-
ricile, de nu putea nimenea sA meargä, si dacA mergea cinevasi,
tot la miezul noptii cAuta sA meargä. $i asa au tinut cu sfintele
biserici pinA la anul 1817, Martie 15 si 25, si apoi s'au slobozit
intr'o sâmbAtA seara iarAsi...* 8).
Cronicarul-preot Nicolae Odd scrie in ale sale *InsemnAris
cA boala a inceput la 16 Oct. si a a fost adusA din *Tara
RumâneascA, fiindcA la Bucuresti si prin toate satele de prim-
prejur murea WA seamA multime.... In $chei molima a fost adusl

I) Stinghe: Documente... III., pp. 4-5.

2) Ion M41ea: Op cll., p. 349.
3) P. 66.

www.dacoromanica.ro
 209

de catre o cmuiere din Brapvuvechi, fugind inteo noapte aicia

pe Coastä, la ni§te rudenii ale ei. In vreme de 24. de ceasuri au
murit inteacea casä 5. persoane, iara 3. au scapat...2 In Schei au
murit atunci vreo treizeci de oameni, tiara din casele negutatore§ti
nice una nu s'au molipsit. La 18 Nov. s'au oprit toate bisericile,
atata ale noastre, cat §i ale altor natii, ca sa nu se mai fad
slujba, 1 se adune oameni multi ; nici clopotele nu s'au mai
tras la nicio biserica, MA numai la pranz la 12. ceasuri, i seara
la 8. se tragea clopotul cel mare, pentru in§tiintarea fiecaruia
cre§tin. Ca sä roage pe Dumnezeu in casa sa. Insä pe langl
oprel4tea aceia, in taina tot s'au facut slujba in toate zilele in
biserica noastrA2... 1).
*

Tot in 1813, la 4 lanuarie, Vasile Moga scrie curatorilor,

amintindu-le de o scrisoare a lor din 28 Dec. 1812, in legatura
cu circulara episcopeasca, in care indemna pe toti fiii sal sufle-
te0i sa contribue cu cat vor putea la cumpararea unei case in
Sibiu, pentru re§edinta episcopeasca §i in care avea sa adapo-
steasca §i seminarul, deschis in anul 1811, pentru invatatura can-
didatilor la preotie §i a celor la dascalie.
El le spune ca scrisoarea lor cprea cu bucurie o am
priimit... samtand ca intelepciunea dumneavoastra nu-mi imputa
mie ceaia ce din datoria chemärii mi-au cautat a le face...2
Le mai scrie apoi ca a inteles eprecum aceaia ar fi dorinta
numitului cler duhovnice§Iii meale pastorii incradintat, ca Scaunul
Episcopesc pentru mai buna indamanare, ispravirea mai cu grabá
a tämplatoarelor trebi §i capätarea suflete§tii mängaieri, precum
din vechime pang acuma, a§a i de acum incolo sä ramaie in
Sibii, i iara§i, precum multi din sanul clerului inteacolo §i-ar
fi descoperit gändul inimii sale, ca la cumpararea casii in Sibii
pa sama rezidentii episcopeVi si pa sama seminariului ce cugeta
a se ridica din prisosul averilor cu carii i-au daruit Dumnezeu,
ca benefactori vor da ajutori...2 Toate acestea I-au indemnat a
cere Curtii sä-I scuteasca de ali avea re§edinta la Cluj §i sa
§i-o a§eze la Sibiu. Cei dela Viena ii cer insa sa arate cine sunt
cei ce contribue la cumpararea acelui imobil §i cu ce sume se

1) P. 349-350.

14

www.dacoromanica.ro
 210

inscriu, deci sa-i comunice §i ei : cu ce suma va contribui

Biserica 9.
La acest an mai trebue semnalat scandalul provocat de
ingroparea unui cane mort peste un credincios, un oarecare
Toma, ingropat la Crucea Mu§icoiului.
Pe acest loc mai ridicat, situat la o mica distanta la
Vest de Cutun, se ingropasera catva timp, Inca dela 16 Aprilie
1789, mai multi parohieni morti de ciuma. Acela§i lucru s'a
repetat §i in timpul molimei din 1813.
Indignati de acest fapt necre§tinesc, 43 de credincio§i isca-
lesc o declaratie, pe care o prezinta Magistratului §i in care
arata dui:4 ce, Inca la 27 Noemvrie, se adresasera inspecto-
rului loseph Trausch cu o jalba, la care nu primisera insa niciun
raspuns ca au aflat dela 4 slujba§i, potera§i §i ciocli care sant
oranduiti pentru paza ciumeix §i anume intreband pe ciocli cu
a cui porunca au ingropat canele peste mort, ace§tia au raspuns
ca din porunca hirurgului eTainar, (Zeidner 0 care le-a spus ca
dad nu se vor supune ordinului dat, ii impu§cA, adaugand ca
criu-i mai bun mortul decal cainele, ci tot un suflet !O.). Faptul
acesta spun, cateva zile mai tarziu, 37 de negustori, care
iscalesc o alta jalba, adresata comisiunii sanitare a guvernului -
4 multA spaima §i suparare au pricinuit intru inimile noastrep,
cad ei il consideri mai mult ca o batjocura nationului nostru,
macar ci a doaua zi tot acela§i hirurg, nu §tim din a cui poranca,
au venit la ingropatoare §i au porancit cioclilor de au desgropat
mortul §i au scos cainele, care dui:4 legile tarii nu ingaduie a
se scoate mortul dupa ce odata se ingroapa, nu numai care
iaste in prepug de moartea ciumii, dar mai vartos nice aceia
care mor de moarte bunb.
Ei cer deci ca : eDe cumva s'ar intämpla vreo moarte
intre partea noastra negustoreasca, sa ni se ingaduiasca un loc
de ingropare afara din ora§ (care-I §i avem gata) unde nu umbla
oameni nicidecum, ca acolo pentru mangaiere sa ne putem in-
gropay 3). Mai cer apoi ca pe morti sa-i poata ingropa dui:A

I) Stinghe: Documenle... 111., pp. 2-3.

2) Id. Ibid., pp. 7-8.
3) Dupl Protocolu comisIllor episcopqti dela 1790-1806" (No. 14 din
biblioteca Bisericii), Inca la 22 lulie 1805 se dAduse ordin prin Magistrat, ca
nimenea et nu mai fie Ingropat in bisericA sau In curies el (p. 148).

www.dacoromanica.ro
 211

rAnduiala lor, (nu cu vreo paradie, ci numai sA-i punem in groapA

cu cosciug, iarA nu ca pAnA acum, sA se leapede goli ca câinii
§i sparji cu clrligele, tArAndu-li-se mgruntaielep. AfarA de aceasta
i§i exprimA dorinta ca cel putin cu un preot §1-§i poatA ingropa
mold, dupA cum §tiu ei cA se aflA scris in carhivumD-ul ora§ului,
iar dad molima ar intra intro casA, cei sAnAto§i sA fie lAsati
acolo §i sA nu-i dud la spital, cde vreame ce cu ducerea la
spital mai curAnd se poate primejdui, fiind amestecAturA de
multe feliuri de bolnavi §i noi mai cu multA pazA §i fad ne
vom päzi vieata».
Insistau totodatA sA se ia dispozitii ca cla sArAcime (care
acum putem zice cA cea mai multA parte se af16, din pricinA
cA me§te§ugul lor, prin care pAnA acum ii cA§tiga hrana
cea de toate zilele, de tot au rAmas jos, fiindcA nicio
parte nu iaste slobod a se scoate afarA) §i la aceaia carii nu vor
avea bard sA cumpere, sA li se dea fArA bani bucate pAnA se va
mai indrepta vreamea, de vreame ce nice pe la casele noastre,
nice pe ulite nu putem a ne odihni de vaietele §i strigArile lor,
ba incA §i cu asprime strigA cumcl ei de foame mor, iar nu
de ciumA...D 1).
Nu §tim intru cat cererea le-a fost ascultatA, dar credem
cA guvernul a lual totu§i mAsuri, ca cel putin unele din indrep-
tAtitele !or doleante sA fie satisfAcute.
Magistratul insA continua sA le facA, pe cAt putea, mizerii
de tot felul, mai ales in vremuri atAt de grele ca acelea cAnd
bAntuia groaznicul flagel al ciumei ; cAci in acela§i an ii vedem
pe negustori jeluindu-se din nou cl pe ei nu-i intreabg nimeni
dacA se invoiesc sau nu, ci li se dA ordin sA facA de strajA la
prAvAlii sau in alte locuri, fie ei in§i§i, fie punAndu-§i in loc
oameni cu platA, dar nu RomAni, Cf... Sa$1 gNoi zic ei o
asemenea rAnduialA nu putem sA o luAm intealt chip, fArA numai
cumcA printr'aceasta ear pofti sA se facA o ajutorintA bunA la
partea cea mai slabA din Sasii carii o ar vrea sA o sAvAr§eascA,
cAci nefAcAndu-se niciun feli de taxe pentru aceasta, nu s'au
sfiit unii, care s'au poftit spre aceastA slujbA, a cere cAte cu[ngu-
re§ti] fl. 3. pentru 24. de ceasuri, care o platA ca aceasta niciun
cApitan la armadia impArAteascA socotirn cA nu are...v Cer deci
ca neputAnd face personal strajA, ccAce la o vreame primej.

1) Stinghe : Documenle III, pp. 10-11.

www.dacoromanica.ro
 212

dioas1 ca aceasta fie§tecare familiare§ iaste datori a-si päzi sAnA-

tatea sa, ca nu cumva stricAnd-o, sA-si aducA nenorocire lui si
la toatA casa lui...v sA-si caute ei oameni casemenea lipsiti,
din nationu nostru, carii se vor multami cu mai putinA platAD
§i dacA li se va face csilAD, vor protesta, deoarece astfel de
mAsuri produc numai turburAri in popor, ceea ce cla o vreame
cAnd toti oamenii sAnt desperati... socotim cA nice la inaltele
locuri nu vor fi plAcute..,D ').
Acest energic protest, in care Inca odatA vedem sentimentul
national prevalAnd orice teamA, este semnat de 37 negustori, intre
care si cAtiva greci si bulgari, cimpreung cu ceaialantA parte a
obstii negustorestip.
La inceputul anului urmAtor se stinse din vieatA si PArintele
Stefanovici. In matriculA 11 aflAm inregistrat : c1814. lanuarie 30
Au murit Cinstitul PArintele Ion $tefanovici, paroh de aicia,
45 nip.
In cronica lui Antonie Constantin, socrul decedatului, se
spun insl mai multe si mai exact : 41814. Ianuar 29, zioa joi, la
5 dimineata, au rAposat PArintele loan 5tefanovici, pentrucA 1-au
fost lovit cataroiul in casa lui Chir Tanasi Mihalovici, si slujba
i-au cetit-o in grAdina Sfintii Sale, fiind pA vremea ciumii, si
vineri 30 1-au ingropat la ingropAtoarea cea de obstez 2).
Din actele de divizorat stim cA avea casa pe Ulita Mare
(Strada Prundului) pretuitA la 4000 fl. Mai avea si o grAdinA pe
Cacova (200 fl.), diferite cArti in limbile: romAng, greceascA si
germank in valoare de 116.22 fl. si un cbarmeter, pretuit la
36 creitari. Dar ce insemna atAta lucru pentru vAduva preoteasA
Elena si cei sapte copii : Silvestru (1'/2 ani), Maximilian (9),
losif (14), Alexandru (17), apoi luliana (7'/2), Maria (15) si
lustina (11)? CArtile furA date lui losif, viitor dascal si diacon
tot la Sf. Nicolae s).
Din activitatea literarA a lui Stefanovici amintim : precu-
vAntarea la cOrologhion, adecA Ceaslov Bogat,, tipArit in 1806,
la indemnul lui 5tefanovici, in Brasov, de fratii Constantin si
loan Boghici ; acest Orologhion cuprinde si trei cAcathiste) :
al MAntuitorului, al Adormirii Maicii Domnului si al SfAntului

1) Ibid., pp., 13-14.

2) N. lorga: Acte romöne$ti el ceiteva grece$11..., p. XXXVI.
3) Arhiva Munkipiului Brasov, IV. F. 33 (1814), No. 63, p. 667 sq.

www.dacoromanica.ro
 213

Nicolae, care spune el efoarte trebuincioase si de suflet

folositoare sant celor osarduitori mantuintei sufletesti*1). El
semneaza aid: gAl tuturor smerit si plecat lerei loan $tefanovici,
paroh Bisearicii din Brasov*.
Tot el, si tot in tipografia fratilor Boghici, pune din nou
sub tipar admirabila carte despre virtuti si vitii *Fiore di Virtu*,
.(cAlbinusap, *Floarea Darurilorp), tradusa din greceste si tiparita
in 1700, pe care o tradusese2) in 1693 Costea, dascalul dela
aceeasi Biserica din $chei.
$tefanovici scrie si aici o cpredoslovie) in care isi mani-
festä credinta a din vechia cartulie ifiecare doftoria si nectarul
poate suge... ca albina care sboara cu mare osteneala si cu
sanatoasä intelepciune si luare aminte, peste campuri si livezi si
gradini, din floare in floare...D 3). Dar la sfarsit, dupa capitolul
35, la p. 173, el adauga: *Prin osteneala diortosirii smeritului
intre Preoti..., 4),
Andrei Veress mai aminteste 5) si de Psaltirea tiparitä in 1807
la Brasov, in care pe fila ultima este imprimat: *Cu osteneala
preotului brasovean $tefanovici loan si a lui loan Bärac inva-
tator normalicescz 6).
*

In acest timp, in yara anului 1814, ultimul episcop sarb

dela Arad, Pavel Avacumovici (1786-1815), era batran si bolnav.
Românii de acolo, in frunte cu Dimitrie Tichindeal si cu episcopul
unit de Oradea, Samuil Vulcan, cerura imparatului Francisc I. ca
dupa moartea lui Avacumovici sä li se dea episcop ide neam
roman, cu sfingele si inima romaneascAD 7).
1) Axente Banc lu : Suflete ultate: Boghicil, in Tara Bdrsel, II (1930)
No. 4, p. 293. Cf. Veress Endre : Erdelyt és magyarorsagt régi WI,
konyvek és nyorntalanyok (1544-1808), Cluj, 1910, p. 106.
2) Vezi vol. I. p. 149.
3) Din Bibilografie veche ronidnd (Tom. II, p. 428) vedem ca o alt.1
editie a aparut In 1808, tot la Brasov.
4) N. Cartojan: Cdrlite populare In literature romdneasca, I., Bucu-
testi, 1929, pp. 205-206, st Fiore di Virtu In literature ronidneascd, Bucu-
reg.ti, 1928, p. 90.
5) Op ell, p. 106.
6) Cf. Axente Banciu: Op cit., p. 294, unde se spune: ... $1 cu oste-
neala diorthosirii aceluiasi paroh".
7) $tefan Pop: Din istoria diecezei Aradulut. Contribullunt need,
1815-1829, hi Biserlca *i $coale, Arad, anul 47, No. 17-41.

www.dacoromanica.ro
 214

Cand Avacumovici muri, la 13 August 1815, dintre cei

23 de candidati (17 Romani si 6 Sarbi), episcopul Vasile Moga
propuse pentru scaunul vaduvit pe : Nicolae Hutovici, Moise
Fulea, loan Moga, Radu Tempea, Anghel Taurovici (arhidiacon
in Sibiu), si pe Ignatie Carabet (protopop la Turda si mai tarziu
la Brasov). and insa guvernatorul Transilvaniei, Gheorghe
BAnffy, prezenta Curtii propunerea lui Moga, el adauga :
4...Desi liutovici Fulea si loan Moga au insusirile necesare pentru
demnitatea de episcop, totusi foarte ii intrece pe acestia Radu
Tempea, atat in privinta rangului si a experIentei, cat si a pur-
tarii oficiilor spirituale (cgeistlicher AmtsverwaltungenD) si a
cunostintelor de limbip 1).
Tempea se pregatise sa se calugareasca si sa se desparta
de sotie 2), dar totul ramase balts, cad vacanta de episcop nu
se completa cleat in anul 1829 cu Nestor loanovici.
Desamagirea aceasta il costa insa mult pe Tempea, cad isi
Meuse iluzii mari, de tot felul. Dar, vai, acesta nu era cleat
inceputul desiluziilor !
Fiul au, tot Radu, ultimul din gclinastie*, care era dascal
la Sf. Nicolae, fusese ales, Inca in toamna anului 1814, diacon ').
Desi s'ar parea de necrezut, nu stim nici cand, nici unde
s'a nascut acest Tempea. Intaiu credeam, dupa ce in matricula
dela Sf. Nicolae nu I-am aflat, ca se va fi nascut in Sibiu, unde
parintii lui traisera atfitia ani. Dintr'o cerere a lui, de mai tarziu,
catre arhimandritul Nifon din Ramnic, reiese insa a s'a nascut
si a fost botezat in Bucuresti.
Nasterea lui trebue sa o fixam, cu aproximatie, intre ani
1793-1794. Tarziu, in anul 1944, dupa aparitia cartii Parintelui-
profesor loan Stanciu4), am aflat ca si-a facut studiile secundare

1) Guvernatorul recomandA numai peTempea, accentuAnd totusi cA Intre

cei propusi trItAiu meritA atentia Gheorghe Lazar. (D. loanovici : Cliteva mo-
menta din lupta pentru eptscop románesc la Arad, in Revista Teologico,
X (1916), pp. 177-178).
2) N. lorga: Istorla Romtinilor din Ardeal fi Ungaria, p. 104. Vezi
si scrisoarea sotiel lul Tempea, care se declarl gata de a 1ntra in mAnAstire.
(C. Muslea: 0 dinastle de preoli st prolopopl..., p. 63, n. 2).
3) 1814, Sept. 20, au vend Chir Dutu, [Radu <RAdutu> Dutu] fiul PA-
rintelul director, diacon la Bolgarsechiu, N. lorga: Ade romöneVI ft &neva
grecestt..., p. XXXVI.
4) Isiorical licealui Gheorghe Lazdr din Sibiu; 250 ant dela trite-
meleree tut, 1692-1942', Sibiu, 1943.

www.dacoromanica.ro
 215

la liceul dirt Sibiu. In aceasta lucrare, la pag. 33 il aflam in anul

scolar 1802-1803 in clasa intAla secundara, trecut ca: (Rudd-
phus Tempian, bucurestensis, schol[arum] directoris filius, in
vArsta de 10 ani. Se vede insa ca si-a intrerupt timp de doi ani
studiile, cad la pag. 36 il aflam, in anul scolar 1805-1806, in
clasa a doua, in vArsta de 14 ani, trecut tot ca ebucurestensis,,
iar la pag. 37. il aflam trecut in matricula din clasa a treia :
cRudolphus Tempian, cibiniensis, scholarum directoris fil[ius].
Aetas 14, non unit[uslp.
Dupa ce a terminat cele trei clase gimnaziale in Sibiu, nu
stim unde si-a terminat studille. Va fi slujit apoi doi-trei ani ca
dascal la Sf. Nicolae, in a carei matricula il aflam trecut la 10
Mai 1814: I Chir dascalu Radu Teampe si Cocoana (?) Maria lui
Chir G. Mihalovici; .1-3 casatorie. Nun : Chir Fotache Flagi
Barbulp.
Tot in 1814, la 10 Oct., el cere sa i se mgreasca salariul
de diacon, adresAndu-se reprezentantilor, curatorilor si negusto-
rilor : cDin buna vointa si pofta a dumneavoasta, invrednicindu-ma
Dumnezeu si pre mine cel mai jos iscalit a ma sfinti cu darul
dieconiei, ma invrednicesc si cu datornica mea multurnire pentru
parinteasca dragoste care catre mine ati aratat, cu toata cucer-
nicia a o asterne. Indatorindu-ma... totdeauna a fi gata incAt
atArna chemarea diregatoriii meale cu toata rAvna, cu toata nepre-
jetarea, zioa si noaptea, in lipsele ceale sufletesti gata a fi de a
slujii....2 li place Ina sd creada ca ecu atAta mai tare veti binevoi
parinteste a cujeta si de hrana viefii meale, dupa vreamurile
ceale scumpe de acuma, ca si eu cumpeteste sa pociu till si
Sfintei Biserici si dumneavoastra a va putea sluji, cuviincioasa
simbrie a-mi statornici, dupa cum si din vechime acest obiceaiu
au fost...s
Dupa ce semneaza, mai adauga: cPre l'Anga aceasta ma
indatorez ca ce ar vent a scrie pentru treaba Sfintei Biserici, a
socoti, a improtocolui si a especlalui, cu toata neprejetarea la
toata porAnca volu fi gata a sluji, dupa masurata plata care veti
binevoi dumneavoastra a-mi orAndui...* 9.
(Legaturay de diacon si-o prezenta abia dupa un an, ceea
ce nu mai fAcuse niciun predecesor. Probabil se stia la adapost,
tatal sau fiind protopop, dar dela o vreme curatorii, vAzAnd Ca

1) Stinghe : Documente..., M., pp. 16-17.

www.dacoromanica.ro
 216

nu o prezintl, i-o cerur5, cAci el spune inteun loc: Dupl aicia

inainte adusele panctumuri...,
El o dA deci la 26 Oct. 1815, semnfind ca ierodiacon. La
punctul al doilea, declarfind cl nu se va amesteca in Unire cu
nicio lege, el mai adaugA, fArA nicio legAturA : eel sA urmez pA-
rintelui meu, a veni la bisericA and dA in toad intfiiup. Cele-
lalte puncte sunt identice cu cele ale altor diaconi, dar la al
patrulea spune, intre altele : cLa cafinea sA nu mai mergp. Ce
prive§te veniturile, se leagA a fi cu dreptate, nu va i0 din cu-
vfintul cinstitilor jurati, va cruta odAjdiile §i le va cintocmi. §i
se va imbrAca in zilele de peste sAptAmfinA cu odAjdii mai
gproaste), iar in sArbAtori §i dumineci cu de cele mai bune.
Dintr'o chitantA pe care o scrie in aceea0 zi, vedem cA
avea cangarie,, adicA salariu, de 75 fl. pc, jumAtate de an, iar
dacA s'ar fi intfimplat sA se preoteascA inainte de a trece anul,
iqi lua angajamentul de a restitui banii primiti, urmfind, de sigur,
sA prirneascA in schimb salariul de preot ').
In acest timp, protopopul pe care-1 dAruise Dumnezeu
cu cinci feciori, de a cAror cre0ere s'a ingrijit de altel destul de
bine, §i cu trei fete, pe care de asemenea le-a mAritat bine
o ducea tot mai greu, cAci nu mai avea salariul de 400 fl. plus
alte venituri laterale, pe care le avusese ca director al §coalelor
De aceea incA din anul 1814 cAuta sA a§tige ceva §i pe
alte cfii, care nu erau totdeauna din cele mai corecte.
Astfel in 1814 fu acuzat cA a liberat doul atestate, prin care
declara cA a aflat necorespunzAtori pentru serviciul militar 13
recruti, din care afacere scApA totu§i cu fata curatA 2). Partea cea
rea era insA cA Magistratul avea cuno§tintA de acest lucru §i
Tempea era la discretia lui.
(Intl'un document din Arhiva Municipiului Brasov (No.
439511814) aproape de sffir§itul anului 1814, aflAm semnAtura :
Petrus Popovici, administrator Arhidiaconatus 2-di Disuniti Coro-
nensisp. Cine era acest administrator al protopopiatului al doilea
al Bra§ovului, nu putem §ti. Panovici, care de ativa ani era
protopop plin, nu putea fi §i nici la Doctorul Vasilie Pop, nici
in arhiva Bisericii nu intfilnim acest nume.

1) Stinghe: Op cit., p. 21.

2) Arblva MualcIpiulul Brafov, No. 1405/1814.

www.dacoromanica.ro
 217

In anul 1817 intAlnim $i numele unui dascal, IonitA Popo-

vici (No. 1599/1814) precum si al altuia, Teodor Maximovici,
care nu erau cleat cantaretii Bisericii (No. 3293/1817).
In alt document (No. 3118/1814) se vorbeste despre o fAntAnA
cu ggleatA din dosul bisericii, fAcutg cde pomanA, de loan luga, in
fata casei sale. AceastA fAntAng era atAt de dArApAnatA, incgt niciun
lucrAtor nu indrAsni sI lucreze la repararea ei, de teaml sl nu
se surpe. Taal cveciniei, a treia din $chei raportA Magistratului
cA repararea ar costa vreo 500 fl. si cA vecinia nu poate suporta
aceastA cheltuialä. Propuse deci ca fântAna sA fie astupatA,
deoarece prin apropiere se aflA $i alte fAntAni. Magistratul insA
decise ca politia sA oblige pe proprietarii mai InstAriti sA o schimbe
pe cheltuiala lor in fAntAnA cu pompA).
In 1815, and in Transilvania era lipsA de cereale si foamete,
protopopul aduse bucate cu aprobarea autoritAtilor pentru
locuitorii lipsiti din $chei. Mai aduse apoi incA odatA o miie de
cgaleti transilvanep de porumb, dar guvernul, care se vede cA
simtise ceva, ceru Magistratului sA-1 controleze dacA nu le vinde
mai scump cleat ar trebui '), cu toate cA impAratul (Francisc II.),
prin decretul din 27 lanuarie 1815, ii multumi lui Tempea pentru
acest gest frumos, indrumAnd guvernul sA dea publicitAtii aceastA
actiune a protopopului, pentru ca si altii sA ia pildg dela el in
astfel de fapte zeloase $i nobile2).
Tot in 1815 ceru permisiunea sA treacA in Valahia sase cai
ardelenesti. Aprobarea i se dAdu, dar i se ceru sA plAteascA vama
$i totodatA sA prezinte si un tablou al cerealelor distribuite
locuiturilor din $chei 3).
IncA in anul 1814, and in Brasov bAntuia ciuma si se
inchiseserg bisericile, comisarul loseph von Klobosiczky, aflAnd
cl contrar dispozitiunilor sanitare in ambele biserici din
$chei se tine zilnic serviciu divin, ordong ca conducgtorii biseri-
cilor romAnesti sA fie chemati In §edinta publicA a Magistratului,
punAndu-li-se in vedere cA dad vor continua sA facA slujbe,

1) Ibldem, No.'337, 553 0 899-900 din 1815.

2) I. Lupa§: Date privilowe la activilatea tut Radu Tempea, fast
director al svoalelor oriodoxe romdae din Transilvanta fi protopop al
Brasovulul, In Tara Barsel, IV. (1932), pp. 197 0 199. Id. in Romanul,
din 30 Apr./13 Mai 1925, No. 93.
3) Arhiva Municipiului Brapv, No. 3089/1815.

www.dacoromanica.ro
 218

bisericile vor fi inchise cu ajutorul armatei $i totodata li se ceru

$i o declarajie in scris cali vor lua asupra lor raspunderea.
In fala Magistratului nu se prezenta insä decal protopopul
Tempea '), care spuse el biserica cea noua, din Tocile, nu
a fost niciodata folositä pentru servicii divine publice pe
seama unui numir mai mare de credincio$i, ci s'a deschis
doar pentru cativa parohieni care vreau sä se imparta$easca 5).
La 16 lunie 1815 muri $i preotul-capelan Nicolae Grid,
fiind trecut in matricula : eAu murit Cinstitul Parintele Nicolae
Grid parohul dela Bolgarseghi, necasatorit, 31 ani. [Au slujit]
Preolii tojis.
Parintele Voina Piti$, care continua 4Insemnarile, lui Grid,
scrie cu acest prilej : 41815 lunie 26. S'au pristavit scriitorul
carpi ace$tia, Parintele Neculija Grid $i hirotonindu4 calugar
in pat [fiind pe moartel, i-au pus nume Nichifor $i s'au ingropat
cu cinste, B).
Acest tank preot, care servise opt ani ca dascal $i trei ca
diacon $i capelan $i care se stinse la varsta de abia 31 de ani,
a lasat totu$i ceva in urma sa qi anume a copiat 4Acaftistul
Arhiepiscopuqui] Chesariei... Chir Andrei, tfilcuire in Apocalipsis,
adeca descoperirea Sfantului Apostol $i Evanghelist loan
Bogoslovul... scos pa rumanie de Parintele Damaschin, Episcopul
Buzaului,, pe nu mai putin de 152 pagini de in-folio, cu o foarte
ingrijha caligrafie chirilica $i frumoase inijiale ro$ii. Pe ultima
paging. copistul insemneaza ca es'au scris prin Nicolae Grid,
paroh in Bolgarsechi-Brapv, 20 August 1813, 4).
Dintr'un mic studiu 5) aflam ca Nicolae Grid se indeletnicea
cu arta scrisului Inca de pe cand era numai dascal.
Hronograful pe care-1 descrie Parintele Alex. A. Popescu
este: 40 capo-d'opera de arta caligrafica,, avand 450 pagini text,
cuprinzand Vechiul Testament cu istoria poporului ales, time-
1) Ibid., No. 693/1814.
2) Ibldem, No. 728/1814.
3) Ion Muslea: Insemndrlle preoillor dela blserlca de pe Tocue
(1815-1861),in Tara Bdrsel, V. (1933) p. 313.
4) Ion Muslea: Insemnorllee pop!! Mcolae Grid despre Schell de
altddald vi blserIca Icor, In Tara Bdrsel, Ill. ( 931), p. 342.
5) Un manuscris din anul 1808: HronografUl lui Nicolae Grid, dascalul,
diaconul {41 preotul carcurar dela Biserica Sf. Nicolae-Brasov" al Parintelui
Alex. Popesca (Runcu), extras din: ,,GraIul D6mbooller, anul XV., No, 5-6
(MaI-lunie) 1937.

www.dacoromanica.ro
 219

pltura impAratilor elini, ai RAmului, Rosia adicA Tara Moscului,

soboarele, etc. Mud unul dintre cele mai complete [hronografel).
Manuscrisul se terminA cu 18 versuri, care incep astfel:
cCu ajutorul lui Dumnezeu cel Prea inalt,
AceastA cinstitA carte sfar§it au luat,
Ce cuprinde in sine istorii foarte minunate,
De dascalii Bisericii noastre adunate...)
Dupl ce apoi in cateva sire indeamtil pe cititor sA-1 corec-
teze cu duhul blAndetelor, Grid semneazA: cTuturor plecat, Ni-
colae Gridoveanu (1). S'au inceput acest dumnezeiesc lucru la
12 lanuarie 1805 §i s'au sAvArOt inteacest an la 20 Mai).
PArintele Popescu adauga cl Hronograful lui Nicolae Grid
este (exact, absolut exact in totul copiat* de atre Constantin
Oridovici, autor al unui hronograf in manuscris §i cfauritor de
versuriv din anul 1823.
Despre Nicolae Grid mai §tim cA in anul 1815 cdiortho-
se§te Paraclisul Sfintului Haralambie, tAlmAcit din limba gre-
ceascA pre limba noastrA cea rumAneascAD 2).
MAsurile pentru completarea postului rAmas vacant furA in
curfind luate, candidati fiind loan T. Bucur, care mai candidase
de douA ori fArA a fi ales, §i diaconul Dutu, fiul protopopului.
Ca a asigure reu§ita fiului sAu, protopopul Radu ceru
chiar sprijinul guvernatorului, care ruga pe episcopul Moga sl
faci tot posibilul, daci nu ar fi vorba de alte piedici mai impor-
tante. Cu toate acestea, tAnArul Tempea avu la alegerea din 8
Mai mai putine voturi dedt Bucur, care intruni majoritatea,
ceea ce hotAri pe Moga sA ordone o nouA alegere. Episcopul
motivA anularea alegerii cu nerespectarea instructiei guverniale
No. 5320 din 20 lulie 1804, in care se spunea ca: 1) 12 cre-
dincio§i mai bAtrâni dela ambele Biserici sA propunA spre alegere
trei candidati; 2) fiecare credincios, dela ambele Biserici, sl fie
intrebat pe care din cei trei il vrea preot, far voturile sA fie
notate §1 sfi se adune §i 3) Magistratul sA trimitA Consistoriului
tabloul celor prezenti la alegere b).

1) Id. Ibid.
2) Bianu ai Hodoa: Bibllografla veche romdneascd, Tom. III., p. 124.
Cf. Candid C. M4ea: Protopopul Eustalie Grid, in rare &Mae!, V, (1933)
No. 2-3, extras, pp. 17-18.
3) Arl3lva Municiplulul Brasov, No, 2076/1814.

www.dacoromanica.ro
 220

TAnArul Tempea, de0 cu proptele atAt de puternice, nu

reu§i ing nici a doua oarl §i, la 27 Sept., Bucur i§i prezentA
glegAturap obi§nuitg.
De remarcat este cl la aceste doul alegeri credinciosii dela
Biserica cea nouä, din Tocile, nu voirA sA ia parte, spunAnd cA
§i el §i-au ales preotul WA parohienii dela Biserica cea mare.
Senatorul Langendorf, raportAnd acest lucru, propuse
Magistratului sA dea lui Bucur certificatul necesar spre a fi sfintit ').
Nereusita fiului sAu aprinse insA in inima protopopului o
dusmAnie de necrezut fatA de noul sAu coleg, pe care 1-a pri-
gonit ani de zile inteun mod nedemn de un slujitor al altarului,
inscriind astfel una din putinele pagini urite din trecutul acestei
vechi §i vestite Biserici. In documentele Bisericii nu se aflA insA
nicio urmA despre aceastA chestiune. Informatiile despre ea, le
avem din documentele Arhivei Bra§ovului.
BAtrAnul Tempea porni lupta mai intAiu impotriva epitro-
pilor Oheorghe Nicolau, loan Radu Leca §i Zaharia MoarcAs,
reclamAndu-i la episcopie in numele obstii i incA a doi
preoti cA sunt rudenii cu Bucur. AdevAratul motiv era insA
cl epitropii votaserA pentru acesta.
Episcopul ceru Magistratului ca, impreunA cm namesnicul
Radu Verzea din Satulung, sA fad o anchetA. AflAnd despre
aceasta, Tempea rue pe Moga sA nu-1 sfinteascA de preot pe
Bucur, despre care auzise cA ar fi fost hirotonit ca diacon,
pAnA cAnd nu va avea loc ancheta, acuzAnd de omucidere pe
acest gspre treapta preotiei candidAluitp, dAnd totodall sA se
inteleaga prin altii cl Bucur, care se afla pe atunci in
Sibiu imparte plocoane in dreapta si'n stanga spre a impie-
deca ancheta.
Episcopul transmise aceastä grea acuzA Magistratului, cu
rugAmintea de a provoca pe Bucur sA dovedeascA in forma
probante neadevArul, iar dovada sA o trimitA la Sibiu 2).
CurAnd dupA aceea, cativa frunta§i din parohie se jeluirA
cA protopopul il acuzA pe Bucur cA ar fi rAnit o femeie, gin
Prahovap, cu un glonte de pistol. Tempea cere ca tatAl lui Bucur
sA rAspundA sub jurAmAnt dacA fiul lui a fAcut acest lucru din
dragoste, sau ametit de bluturA 3). Prin aceasta nu urmArea insA
1) Arhiva Municipiulul Brapv, No. 2630 1815.
2) Arhlva Municipiulul Brapv, No. 51/1816. Vezi anexa IX.
3) Ibldem, No. 225/1816.

www.dacoromanica.ro
 221

altceva, deck sA indepArteze pe Bucur de BisericA, pentru a ajunge

in locul lui fiul slu care, dirt cauza purtArii sale rele, (de altcum
tânärul era si atunci in Moldova!) nu era vrednic de preotie ').
La 22 Februarie 1816 curatoriii Gheorghe Nicolau, Zaharia
(Marcus' si Iohann Radu Leka se pang Magistratului cA nu in
15 zile, dar nici inteun an, Tempea nu va putea dovedi cA Bucur
s'a fAcut vinovat de o astfel de invinuire. Acuzele lui sunt numai
defAimAri, prin care inceard sA punA piedeci ca nou alesul preot
sA nu-si poatA ajunge scopul si pentru ca Biserica si comuni-
tatea sA nu aibA al treilea paroh, de care are foarte mare lipsA,
postul Pastilor fiind aproape. Magistratul zic ei sA-i punA
in vedere protopopului ca sau sA dovedeascA acuza sau, dad
nu poate, sA declare acest lucru, dacA nu vrea sa fie privit ca
un instigator care, prin acuze neintemeiate, itearcA sA dud in
eroare forurile superioare pentru ali face interesele si prin in-
trigile sale, sA aducA comunitatea la desperare. Din cauza acestei
acuze false, Bucur isi petrece zadarnic timpul in Sibiu, ajungAnd
la sal:4 de lemn in urma cheltuielilor inutile.
Magistratul dA lui Tempea un termen de trei zile, dar el
nu se pronuntA2).
In acest timp Moga trimite Magistratului o jalb5 a lui
Tempea, fAcutA in numele comunitAtii (?) si indreptatA contra
curatorilor, care singuri, in mod volnic, s'au ales si nu vreau sA
dea socotealA nici de averea Bisericii 3).
Cu prilejul anchetei cerute, curatorii raspund ca sunt gata
sA dea socotealA si sA rAspundA la acuzele protopopului denun-
tAtor, dar protesteag contra numirii lui Radu Verzea in calitate
de comisar bisericesc, exceptionandu-I ca pe un subordonat al
protopopului.
Magistratul rAspunde cA va raporta lui Moga, cerfindu-i sA
numeascA alt comisar 4).
$icanele de tot felul continuau insk`ca si rAutatea lui Tem-
pea, Ong cand insusi Magistratul sdsesc rugA pe episcopul Moga
sA punA capAt neintelegerilor dintre comunitatea bisericeascA si
dintre protopop, cAci poporul este tot mai nemultumit, ceea ce
ar putea avea urmari rele.
1) Ibldem, No. 318/1816.
2) Ibidem, No. 558/1816.
3) Ibidem, .No. 620/1816. Vezi onexa X.
4) Ibldem, No. 883/1816.

www.dacoromanica.ro
 222

Epitropii se plAnserA cl protopopul aflAnd cl Bucur a

fost sfintit diacon a convocat pe toti preotii din protopo-
piatul sAu §i i-a Indemnat sA semneze un protest revolutionar,
plin de injurii la adresa lor §I'n care-i prezenta ca turburAtori ai
ordinei. Tempea zic ei nu pregetA a se deda chiar la acte
de revoltA, care ne pun vie* in pericol. Astfel, ei i§i prezintA
demisia, dar cer din nou ca in locul lui Verzea sA fie numit alt
comisar bisericesc in comisia de ancheth, iar protopopul sA fie
chemat la ordine.
VAzAnd ce intorsAturA iau lucrurile, Magistratul ceru din
nou episcopului sfi intervinA pentru restabilirea lini§tei alAt de
mult turburate a Bisericii din Schei §i, pentru lini§tirea spiritelor,
sA numeascA pe altcineva in locul lui Verzea, contra cAruia
de asemenea sunt plAngeri a ia taxe stolare prea mari. Pe
Tempea insA sl-1 indrume cat mai curfind la ordine §i la lini§te.
Moga insfi, nevrAnd 0 numeascA alt comisar, Magistraiul se
adresA guvernului, cetindu-i sA numeasa in locul lui Verzea
un preot sau un protopop din allA parte, iar pentru reintronarea
lini§tei, sA dispunA ca Bucur sA fie cat mai curAnd sfintit, cu
atAt mai mult, cu cat invinuirile pe care Tempea i le aduce din
urA, s'au dovedit neintemeiate.
Intre timp se primise un certificat eliberat de egumenul
dela Lespezi, Calinicos, §i altul al vAtafului de Prahova, Cristo-
dulos Saigiu, din care reie§ea cl nu cu voia, ci din intAmplare,
Bucur rAnise cu un glonte de pistol pe o femeie care dupl
cloud sfiptAmAni se vindecase complet ').
Tempea insA nu renuntA la acuzele sale, ba il mai invinu-
ie§te pe rivalul fiului sAu §i de desfrAnare 2).
Ouvernul ceru atunci autoritA(il bra§ovene sl-i facA un
raport amAnuntit §i intrebA dacA printeo nouA alegere, din
care atAt Bucur cAt §i Tempea ar fi sco§i nu s'ar putea ajunge
la evitarea altor animozitati ? In ace14 timp epitropii se adre-
sari §i ei guvernului, cerAndu-i sA punA capAt uneltirilor proto-
popului, pe care-I acuzA de neglijente, iregularitAti in serviciu,
incasarea de taxe stolare abuzive, ca §i de maltratarea i calom-
nierea lor ").

1) Ibldem, No. 708/1816.

2) Ibidem, No. 821/1816.
3) IbIdem, No. 1354/1816.

www.dacoromanica.ro
 223

nagistratul raportA guvernului cA pentru acuzele de ne-

glijente §i iregularitati ale lui Tempea, episcopia a ordonat de
curAnd o nouA anchetA. PentrucA a oficiat servicii religioase in
timpul ciumii, Tempea a fost aspru mustrat in §edinta publicA a
Magistratului, ca §i in fata bAtrAnilor Bisericii. Alegere nouA se
poate face, dar crede cá ar fi mai bine sA se aprobe cea veche,
cAci invinuirile aduse de Tempea lui Bucur, dovedindu-se nein-
temeiate, inver§unarea poporului contra protopopului va deveni
§i mai mare, astfel cl o revolutie poate oricAnd izbucni ').
Intre altele Magistratul mai comunicA guvernului a in vre-
murile mai vechi bAtrAnii Bisericei alegeau pe preoti numai
dintre diaconi sau cAntAreti §i-i propuneau Magistratului spre
aprobare. In timpul din urmA insA, §i in conformitate cu ordinele
in vigoare, bätrAnii candideaa trei. persoane, dintre care comu-
nitatea, in prezenta unui comisar al Magistratului §i al unuia
din cler delegat de episcop sau de Consistoriu alege un
candidat pe care prin Magistrat il recomandA episcopului
spre a-I sfinti. DecAnd s'a infiintat insA cu aprobare mai
inaltA incA o bisericA in Schei, locuitorii s'au inteles ca numai
eel care apartin uneia din cele douA Biserici sl fie admi§i la vot
(dupA cum preotul care avea sA fie ales era destinat Bisericii
vechi, a SfAntului Nicolae, sau celei nouA din Tocile I). Astfel s'a
intAmplat cA la alegerea lui Ion T. Bucur, credincio§ii dela bise-
rica nouA n'au voit cu niciun pret sA se prezinte la alegere,
deoarece nici cei dela Sf. Nicolae nu se prezentaserA la alegerea
PArintelui Voina [Piti§]. De altcum, alegerea lui Bucur s'a fAcut
in ordine §i in conformitate cu dispozitiile mai inalte, astfel cl
interventia protopopului Tempea nu este intemeiatA.
Curatorii se plAnserA atunci din nou contra protopopului,
care cu tot pretul cAuta sA zAdArniceascA alegerea lui Bucur pentru a
numi pe fiul sAu care, dupA ce-§i incasase leafa, i§i pArlsise
slujba fArA §tirea comunitAtii §i plecase din tarA2).
In cele din urml se fAcu alegere de epitropi noi. Proto-
popul fu invitat sA ia §i el parte la darea in seamA a averii
Bisericii, dar refuzA, sub pretext cA intentionat n'a fost chemat
la alegerea epitropilor. Tot atunci guvernul ordonA alegere nouA
de preot, dar loan Bucur §i Dutu Tempea nu furl admi§i la

1) Ibidem, No. 1730 1816.

2) Ibldem, No. 1763 1816.

www.dacoromanica.ro
 224

candidare. La alegere fu invitat si Tempea si, in acelasi timp, se

ceru o anchetA severg contra fostilor epitropi, care 1ar ii mal-
tratat pe protopop in bisericA 9.
Bucur, care intre timp fusese instalat ca preot, fu suspendat
pang la terminarea anchetei. Credinciosii insg protestarl si sus-
jinurg ca aceasta era opera protopopului, care-i lAsase pe oameni
nespovediji si .necuminecaji la sarbAtorile Nasterii Domnului, iar
la Boboteazg nu le sfinjise casele. Poporul ceru ca pang la termi-
narea certei, Tempea s5 fie oprit de a mai sluji si atunci biserica
profanata (?) sA fie din nou sfinjita 2).
Ancheta se fAcu abia in anul 1817, Tempea insg nu mai
vru sl se prezinte in faja comisiei si-si fAcu declarajiunile in
scris ; fiind insg esuperficiale), ele intarziarg mult lucrárile si
Magistratul ceru guvernului sä interving.
La anchetA se spuse intre altele cA t probabil nefiind tocmai
treaz, Tempea a intrat furios in bisericA si, vazandu-1 pe preotul
Bucur, il intrerupse brusc din slujbg, izbucnind contra lui si
contra mai multor parohieni in cele mai necuviincioase si nele-
giuite injurAturip, iar and un epitrop ii lug din mang cadelnija
goalg, el isi aruncA epitrafirul si iesi ameninjand si injurand 3).
Prin toate acestea zice Magistratul in raportul sgu
el si-a desonorat oficiul de preot si biserica (csacrum quod
gerit officium, ipsosque sacras aedes dehonestassev).
Atfit poporenii cat si epitropii se adresarg atunci din nou
guvernului, cerand reintegrarea popii Bucur, 'care e mult supe-
rior lui Tempea, atat in indeplinirea datoriei, cat si in ce priveste
cunostinjele. Tempea se serveste de preoji vagabonzi pentru
oficierea serviciilor divine. Nici el, nici popa Simeon Popovici, nu
le au mai trecut de doi ani pragul caselor, iar Tempea este rait-
tAcios, rgzbungtor si om uitat de Dumnezeu 4).
Magistratul terming, in starlit, ancheta la 6 Martie 1817.
Singurul gAsit vinovat fu Tempea, care fu obligat sA plgteascA
spesele comisarului bisericesc. Acesta nu era decal tangrul si
energicul namesnic din Zarnesti, Bratu Baiul, care din anul 1807
dejinea si postul de al trellea protopop al Brasovului, avind sub
supravegherea sa dougzeci si una de parohii din pArjile Bra-
1) Ibidem, No. 100/1817.
2) Ibidem, No. 108 1817.
3) Ibldem, No. 482/1817.
4) Ibldem, No. 1031/1817 §1 686/1817.

www.dacoromanica.ro
 225

nului '). De incheiere, Magistratul ceru reintegrarea lui Bucur qi

indrumarea la linigte §i ordine a protopopului Tempea.
In urma acestora, guvernul dispuse: 1) SI se fad o nota
alegere de epitropi. 2) Tempea sA suporte singur spesele facute
cu ancheta. 3) Epitropii care l-au g en er vat , i l-au impiedecat
pe protopop de a intra in biserica i, imbracat fiind in odajdii,
i-au smuls cadelnita din mana, sa fie aspru dojeniti pentru
aceasta indrasneala gi obligati a-§i cere iertare in fata frunta§ilor

- -
Protopopul interimar Radu Verzea.
(Din colectia de tablouri a liceului Andrei Saguna").
i a ob§tii intregi. 4) and episcopul Moga va veni la Brasov,
sa i se aduca la cuno§tinta purtarea necuviincioasa i ne-la-locul
ei pentru un preot, a lui Tempea i sä fie dojenit in numele
guvernului, iar cat va fi episcopul in Brasov §i in prezenta lui,
sa se fad candidarea i alegerea unui al patrulea preot, caruia,
imediat dupl alegere, sa i se dea singhelie i sa fie instalat in
parohie, cerandu-se i asistenta Magistratului 9.
1) Vezi mai pe larg lucrarea noastrA: Prolopopul Bra/a Baku-
2) Arhiva Municipiulul Brasov, No. 1606, din 22 Mal 1817.
15

www.dacoromanica.ro
 226

PAnA la 6 Oct. 1817 episcopul nu venise Ind la Bra§ov §i

astfel nici alegerea de preot nu se fAcu. La 25 Februarie 1817
insA Moga comunicase preotilor din protopopiatul intAiu al
Brwvului cl gTempiian pentru cuviincioasA pricinA oprit [Hind]
de slujba protopopeascA2, preotii §i poporenii sl se adreseze
PArintelui Radu Verzea, ccare s'au rAnduit de aicia in locul zisului
de mai sus, de care intim toate ceale ofitioziceqti veil avea de
ascultat cu smerenieD ').
Nici tAnArului Tempea nu-i mergea insA mai bine in acest
timp, deoarece curatorii se plAnseserA Scaunului Protopopesc,
care la 27 Sept. 1817 le rAspunse cA diaconul a fost §i el coprit
dela slujba sa cu acea 'hotArire, adecA cAt mai in grabA sA se
leghitimAlueascA din ce temeinicioase pricini ui-au nApustit §tatia 2)
sa, precum §i acolo, in vecinescul printipat al Moldovei in ce
chip s'au purtat, care numit diiacon, lAsAnd de o laturi forumul
nostru protopopesc, au alergat cu in§tantia 8) la luminatul
Scaon Episcopesc, de acolo milostivea§te porAncindu-se noao
a aduce hotArirea in sfAr§it2.
ApdarA 4i pArAsise postul §i plecase in Moldova (in curfind
vom vedea pentru ce chiar acolo) §i nici acolo nu se purtase
a§a cum ar fi fost de a§teptat dela o fata bisericeascA.
Administratorul protopopesc care semneazA: gRadu Verzea,
i[nterimar] prot[opop] 1-iu al Bra§ov[uluijp, ii indeamnA totu§i
pe epitropi sA lase cde o parte toatA impArecherea, ca ni0e fii
ai luminei §i ai Maicii Bisearicii aceia care totdeauna din vechime
au dat rasA de pildA bunA in tot Ardealul, iertAnd greplele tAnA-
rului diiacon §i pre lAngA incuviintata inOructie sA-I priimiti in
starea in care 1-4 ales, §i cu atAta mai tare, cu cAt cl dupl
cum jAluiWe acesta, despre partea cea mai mare §i multimea
norodului iaste du totul iertat §i priimitp. Sau mai scrie el de
incheiere ede cumva din potrivA faptele i gre§alele numitului
diiacon ar fi inteatAta adAncate, dupA cum iaste arAtarea cea din
afarA, incAt se socotea0e de cAtre dumneavoastrA mAdulariu

1) Stinghe : Documente... II, p. 24, In Insemaarea despre inceperea

zidirii bisericii de piatra din Brapv-Tocilea, facuta de preotul Voina Pitia la
21 Mai 1825 si aflata acum cativa ani In globul din varful turnului, Pitia spune
ca Tempea fimd horopsit" de episcopul Moga, acesta a numit pe Radu Verzea
ca administrator protopopesc.
2) Postul, functiunea.
3) Cererea, petitia.

www.dacoromanica.ro
 227

netreabnic, cat mai in graba despre aceasta declaratiia dumnea-

voastrA in scris aicia la noi sa o a§terneti §i pe calea leagii
ceale de lipsi se voar hotarip. 1).
Se vede insä ca faptele §i gre§elile lui nu erau atfit de
cadâncate, incat epitropii §i poporenii sä nu-I ierte §i astfel
Dutu ramase mai departe diacon.
Protopopul plecase §i el, inaintea fiului sau §i imediat dupa
ce fuses& suspendat. Nici nu era, de altcum, u§or pentru el,
omul plin de vanitate §i de ambitie, bine vazut pânA atunci de
guvern ca §i de Consistoriu, sä se vadä inteo astfel de situatie,
in care insa nimeni nu-I varise cu sila, ci el insu§i §i-o Muse.
*
De altcum mai avusese §i o alta incurcatura, cad Inca din
anul 1810 fusese improcesuat de citre un negustor parohian,
Gheorghe Pogaceanu-Burbea, pentru suma de 500 fl. rhenani,
Inca de and acesta din urma voise sa divorteze. Tempea insa
taragana lucrurile, cum ii era obiceiul, dar la 25 Februarie 1817
episcopul Moga, care primise mai multe jalbe dela Burbea, ii
scrise lui Tempea cA : c... Pentru ca sa inceteze scrisorile
ceale zadarnice ce se fac, §i sa se cioante odati pricina,
fiind §i vreame de a se cionta, dee dela anul 1810 mai mult
decal trebue s'au prelungit, a§a de azi inainte vei fi oprit de
slujba protopopeasca, pana atunci pana and nu te vei leghitimalui
incoace ca te-ai epecat 2) cu numitul Oheorghe Burbea. Vei
avea dar deodata §i datorie a da dela Archivumu Protopopesc la
Namesnicu Radu Verzea, carele s'au oranduit astazi de ad incolo
al FrAtiei Tale interimal Protopop, orice acte sau comisii s'ar
pofti de catre aceala..., sy.
Astfel, vazandu-se strans cu u§a, la 5 Martie 1817 Tempea
fu silit sa dea un zapis, in care conform sentintei judecatoriei
districtuale §i a unui decret guvernial toti asesorii 4) Scaunului
Protopopesc I-u al Bra§ovului erau obligati sa-i restitue lui
Burbea cheltuiala avuta, iar Tempea fiind principalul vinovat, se
obliga ca in termen de trei luni de zile sa-i achite lui Burbea
deocamdata 500 fl., urmând ca el Ali scoata banii dela ceilalti
membri.
1) Stinghe : Documente... III., pp. 25-26.
2) lmplcat.
3) Arhiva Municipiului Bury, No. 664/1818.
4) Membril.

www.dacoromanica.ro
 228

Ca martori semneazA acest zapis : Popa CrAciun Tarovits 9,

paroh din Agnita, si clohann Barak translator magistratuals s).
Mai tarziu, Tempea mArturisi cA a dat acel zapis in spe-
rat* cA episcopul ii va ridica suspendarea, dar cl aceasta
nefAcAndu-se, considerA zapisul ca WA nicio valoare.
..... el
JudecAtoria insA totusi il obligA sl plAteascA cei 500 florini.
Nemultumit, Tempea apell la Magistrat, care-i puse pe cerere
rezolutia : gBene judicatum, male appelatums. El fAcu apoi recurs
la guvern, dar nici acesta nu-I admise.
Tempea plecA mai intfiiu la Cluj, La cine a stat acolo, ce
a fAcut si pentru ce si-a ales chiar acest oras, este greu de spus.
Probabil s'a dus sl incerce pe .langA guvern o reabilitare, pro-
babil la vreun negustor brasovean sau la vreo rudenie a sa. De
aid el rAspunse in scris la intrebArile puse de cAtre comisia de
anchetA ').
PlecA apoi in Moldova, la Iasi, unde avea pe cumnatul sAu,
negustorul brasovean lonitA CAtana unde veni mai tarziu si
fiul sail si unde va fi servit, poate, la vreo bisericA, in calitate
de preot ajutAtor. N'a stat insA nici acolo mult timp si, in vara
anului 1818, se intoarse pocAit si domolit la Brasov, cerandu-si
iertare dela reprezentanti si epitropi.
gNu mA indoiesc scrie el de aici la 18 lulie precum
pacea si dragostea dumneavoastrA spre nevrednicia mea, care ati
arAtat binevoind a o arAta dupl venirea mea dela 14 incoace
(in cumpAna mortii fiind) cA aceeasi de acum inainte nu va fi
intre dumneavoastrA statornicitA si neschimbatA, precum si eu
rog pre milostivul Dumnezeu si voiu ruga ca sA-mi auzA spre
acest sfarsit smerita mea rugAciune, de a fi necurmat intemeiat
intru nefatarnica dragoste spre dumneavoastrA. Dar continua
el amArit si umilit cu cat arAtata dragoste ce ati binevoit cAtre
nevrednicia mea a arAta, de manglindu-mA m'au scos dela moarte,
cu atata mai tare mA vAz mama pentrucA, dupl cum am inteles,
dumneavoastrA v'ati cam nu putin scArbit de cAlAtoria mea la
la0, uncle eu m'am fost cdldtorit cu slobozerzia celor mai marl 4),
cAce nu au fost prin stirea dumneavoastrA, pentru care indatorat
mA vAz a vA ruga ca sA vA intoarceti aceastA scArbA intru man-
1) AltAdatA aemneazA Tatarovici'.
2) Arhiva MunIcipiului Brapv, No. 309411818.
3) Ibid., No. 332/1817.
4) Sublinterea noastrA.

www.dacoromanica.ro
 229

a-Mere, fAggcluind eu de ad inainte precum eu nici odinioarA

acest pas, de care acuma vAz cl nu v'au pgrut bine, nu-I voiu
mai pA§i, ace ca §i pre mine nici firea nu mA mai lasA a zAcea
§i intru scfirba §i mainirea aceea a mai fi, pentru scirba care
eu cu gre§ealA din mai sus numita pricinA prin cAlgtoria mea
am fAcut-o, ajungindu-mi ci paguba i sArAcia ce mi s'au pri-
cinuit din cumplitele boale care am patirnit...,
Crede deci cA nu se vor opune la 1ntrarea sa gin slujba
parohialniceascA (intru care si mosii, stramosii si stranemosii mei
au fost pinA la vremea nevredniciei mele la sfAntul jertvelnic
slujitori pentru dumneavoastrA si pentru acest de Dumnezeu
pazit oras)....> si-i roagA sl-i dea un raspuns in scris ').
0 lunA mai tArziu, la 10 August, adresAndu-se reprezen-
tantilor, epitropilor si intregii obstii, Verzea ia cu bucurie la
cunostinta rAspunsul din 5 August la cererea lui Tempea, (precum
jeluitul suspendAluit PArintele Radu Tempea, cunoscAndu-si mai
de multe ori imputata sa gresealA despre fAcutA pribegirea in
Moldovia, s'au smerit all ceare dupA cuviintA iertAciune, si
dumneavoastrA din datoria cea crestineasca cu totii v'ati umilit
ca cAtre un pAstori imbAtrAnit si ati iertat inteatAta ca sA fie
slobod a fungAlui 2) in pArAsita parohie).
Verzea, care tinea mult la Tempea, ar fi avut o bucurie §i
mai mare dacA gs'ar fi fAcut pace peste tot si s'ar fi iertat si
pretenziile bAtrAnului acesta pAstori al dumneavoastrb ; totusi,
aprobl cu bucurie pacea fAcutA si gde a nu fungalui jeluitul
Cinstitul PArintele Radu Tempea nu avem nimic impotrivA, ci i se
dA voie a-si chivernisi turma, insA cu liniste si fArA de paguba
ortacilor sAi preotiD
Contractul prezentat de Tempea nu-I putu ihsA accepta
nici el, deoarece: nu avea nicio data, era semnat din vremea
cAnd se preotise si in el nu se amintea nimic despre cele In-
tAmplate in timpul din urmA.
Ce fel de contract era acesta, nu putem sti precis, deoarece
nicio altA urmA nu ne-a rAmas despre el, decAt cAteva cuvinte
ale presedintelui interipar al Consistoriului, Hie Popovici, precum
si observatiile lui Verzea. Acesta mai aminteste intre scAderile

1) Stinghe : Op cil pp. 34-35.

2) A functiona.

www.dacoromanica.ro
 230

contractului si faptul cl la punctul al nouAlea se impotriveste

preainaltelor orAnduieli si binelui de obste care (vine a creste
prin invätätura tinerimii, care tocmai deoria cea mai mare a unui
preot orAsAnesc se inchide afarA, cAce nu atAta pentru sine, [cAtj
pentru bisearicA e datori cu prilejul ispovedaniei, a invAtaturii
sale, ca cat e datori pentru scoall a o inzestra fiestecare cu
fundusi spre fericirea neamului, nu mamoniia1) preotilor si
vistieriile ceale pline ale Bisearicii fac barbati desavArsiti in cler,
ci barbatii cei invatati fac bisearici si sprijinesc nationul...D 2)
Cuvintele citate ne dau impresia a Tempea prezentase
un fel de legAturA, in care se obliga sl parAseasca cAile trecu-
tului si, in acelasi timp, sl introducA anumite inovatii in vieata
duhovniceascA a $cheiului, dar isi uitase de rolul important pe
care scoala trebuia sA-I aibl in aceastA reformA.
Obstea, cerand ca contractul sA fie aprobat si de catre
Consistoriu, acesta la 10 Sept. raspunse Oficiului Proto-
popesc cl aprobl reintegrarea lui Tempea ca paroh, dar observA
cA : 1) eTempian senior dupA pacea cu reprezentansii obstii
fAcutA, la functia preoteascA si de cAtre sine s'ar fi slobozit,
mAcar cl sub vreamea opririi sale la mai multe feliuri de functii
preotAsti s'ar fi amestecat si in darea leghitimatiii 3) sale foarte
tArziu s'au arAtat,, 2) Chiar din justificarea lui, cu data de 1
lulie, scrisA in Brasov, glimpede se cunoaste cAci fArA ceruta si
cApAtata dela acest Scaon si Conzistorium Episcopesc spre acea
binecuvAntare si slobozenie au cutezat a-si pArAsi statiile sale de
paroh si protopop, a trece in printipatul Valahiei si Moldovii,
acolo 9 luni a zAbovi....), si, conform canoanelor, gpentru a lui
orbeascA indrAsnire, in prezentiia cealoralalti parohi, precum si
inaintea gocimanilor dela acea BisearicA a BolgarsAchiului, aspru
si cu acel adaos sA-I infrunti, precum cA dAnsul dacA nu se va
strAdui a-si indrepta vieata sa, dacA se va arAta cAtre acest
Scaon si Conzistorium Episcopesc ca pAnA acuma obraznic si
nesubordinat si se voar mai dovedi aicia extasuri4) de el sAvAr-
§ite, dAnsul netreabnic (indignus) din functlia protopopeascA de
tot se va lipsip.

I) Availe pAtnântefti.
2) Stinghe : Op cll., pp. 37 38.
3) J stificArli.
4) Excese.

www.dacoromanica.ro
 231

Cat priveste dorinta comunitAtii, ca contractul de impAcare

intre reprezentanti si intre parohul Tempea 'sA fie intArit si de
cAtre Consistoriu, ca adicA daCA Tempea nu va respecta cele
noul puncte, sA i se ia parohia, avAnd in .considerare faptul cl
nici inainte de aceasta nu le-a respectat, crede cl insAsi comu-
nitatea, eventual reprezentantii, in caz cA nici de acum inainte
nu le va tinea, sA-i fixeze un termen cAnd sA poatA ccAsAlui ')
pe sufletescul sAu pAstors. CAt 11 priveste, Consistoriul mai crede
cA gintrebuintarea i intArirea pomenitului contract af16... a fi
tocma de prisos din pricina neplAcutelor urmAri care almi[n]trilea
de aicia s'ar putea nastes 2).
Astfel Tempea rAmase mai departe paroh al Bisericii, dar
nu si protopop. Greselile lui fuseserA prea mari pentru ca sA
mai poatA rAmAne in fruntea protopopiatului intAiu, pe care tot
Verzea ii conducea.
Ambit i nemultumit, cel care odatl era atotputernic, ii
vede de parohie, dar mai mult nu-si vede, cAd nu putea uita
trecutul, iar pAnea pe care o mAnca, o inghitea cu greu, ca si
reprosurile pe care le auzea atAt de des. Moise Fulea, noul
director al scoalelor, se plAngea de el Ina pe cAnd Tempea era
protopop, iar in anul 1820, inteo scrisoare adresatA la 25 Sept.
epitropilor si obstii din $thei, spune : 6.. Incl tocma de and
sAnt intru aceastA slujbA orAnduit, pociu arAta cA am purtat
grijA, precum de alte scoale din tall, asa si de a Prea C[institi]
Dum[neavoastrA], numai piedecl au fost Cinstitul PAr[intele]
Protopop Tempian, cl nu au vrut a publicAlui comisiile 9 mele
in treaba scoalelor si a dascalilor trimise.... CA indatA dupA
moartea directorului Evstatievici, orAnduindu-se Tempian director,
si neavAnd grijA cum s'au cAzut de scoale, s'au stArpit scoala
Prea Cinstiilor Voastres 4).
In anul 1818 protopopul Bratu Baiul, conform unei ordo-
nante guverniale trimisA episcopului Moga, cere din nou ca
Tempea sl-i plAteascA cheltuielile de 120 florini, de cAnd cu
ancheta contra lui. DacA nu vrea sA le plAteascS, sA fie silit,
Magistratul ii rAspunde sA se adreseze episcopului care, prin
Verzea, sA punA sechestru pe venitele lui Tempea 5).
1) Destltul.
2) Stinahe: Op cit., pp. 40-41.
3) Dispozitille.
4) Andrei Barseanu: Op cll., p. 45 a.
5) Arhiva Municiplului Brapv, No. 1883 1818.

www.dacoromanica.ro
 232

Tot atunci primeste si lovitura cea mai grea, cand obstea

dela St Nicolae cere sA fie transferat de acolo, orisiunde 9.
Si totusi, a rAmas pe loc, cad rAdAcinile care-1 tineau legat
de orasul natal erau mai puternice cleat credea el, iar episcopul
si Consistoriul stiau cl poporul ar fi regretat indepArtarea lui
si ar fi pus plecarea tot in arca altora.
Ce e mai mult, cu toate neplAcerile si infruntArile tuturor,
chemati si nechemati, in 1822 Tempea se adreseazA guvernului,
cerAndu-i sl intervinA spre a fi numit protopop in toate trei
protopopiatele, el, care nu mai era nicAiri protopop; guvernul
insA il indrumA sA se adreseze Consistoriului 2).
Doi ani mai tArziu, in 1824, reprezentantul Flagi lordan se
plAnge cA matricula botezatilor, condusA de Tempea si pAstratA
la locuinta lui, s'a pierdut cu vreo trei ani mai inainte. De atunci
se poartA matriculA noul, in care se trece cu constiintiozitate
fiecare botez, cununie si caz de moarte, ca si la biserica Sf.
Treimi din Tocile 8).
In curAnd insA nimeni nu mai avea sA se plAngA de Tempea
si nici el nu avea sA se mai supere de atAtea reprosuri si lovituri,
cAci la 15 lulie 1824 moartea lui ii impacA pe toti cei care nu-1
mai puteau suferi.
In matricula mortilor citim la aceastA datA : 4sAu murit
Preacinstitul PArintele Protopop Radu Tempea, 58 ani. [Au slujit]
Preotii toti ').
Oheorghe Baritiu scria 5), dupA treizeci de ani : c...TAmpeanu,
director odatA in Sibiu, protopop la Brasov, apoi prigonit si
scos, in urmA, din supArare, lovit de apoplexie...* 5).

1) lbldem, No. 2341/1818.

2) !Went, No. 4331/1822.
3) Ibldem, No. 1018/1818.
4) De fapt avea numai 56 de ani, fiind ngscut In 1768.
5) In Facile pentru minte, inimd 1 literaturd, anul 1857, No. 2, p. 4.
6) Preotul Voina Pitis dela Biserica din Tocile noteazg si el in insem-
ngrile sale: .1824. Julie 12 au rgpusat C[institul] Kgrintele] Radu Tempiia,
Hind diacon aid mai intgiu. Dui:4 aceia au mers la Bucuresti Hind oastea
nemtascg In Tara Rumâneasca ; acolo au fost tglmaci la Print Kopel (?). Dupg
ducerea Nemtilor din Tara Rumaneasca, au mers la Sibiu si s'au hirotonit preot
de oaste de Preosfintitu Episcop D. Gerasim Adamovici la reghementu Benoski
(sic! Benyovski 1) Dupg aceia s'au facut Director in Sibiu si la urmg protopop
si paroh in Brasov. (Ion Muslea : .1f:smartie" preolllor data blserlea de
pe Thuile (1815-1861), In Tara BOrsei, V. (1933), p. 314).

www.dacoromanica.ro
 233

Urmasii lui n'au avut ce impgrti intre ei, cAci datoriile erau
mai mari cleat averea care consta din o gilding de poame pe
Valea Teii, No. 710, pretuita la 500 fl., ceva mobilg, vase, icoane,
etc., toate in valoare de 1096 fl. 1).
VAcluva lui mai avea sA susting inca trei copii, iar fiica sa,
Anastasia, vgduva lui Nicolae D. Ciurcu, rAmAsese cu noug
copii minori. AltA fatg, Elena, mAritatA cu polcovnicul Andrei
Cacip, trAia in Bucuresti ; a treia, Maria, era sotia lui Alexie loan,
iar a patra, Marina, era sotia translatorului loan Barac.
Astfel, curfind dupl moartea sotului ei, viduva Marina ceru
Magistratului un certificat, in care sA se evidentieze ca nu i-a
rAmas nicio avere si a nu are niciun ajutor, nici dela BisericA,
nici din mila impAratului. Magistratul nu vol sA i-I libereze inainte
de a se face inventarierea averii. Se adres1 atunci Curtii si, abia
in anul 1826, guvernul comunicA Magistratului cA prin rezolutia
din 9 lanuarie a dispus sA i se dea, din Casa Camerall din
Sibiu, o t provizie zilnicA de... 12 creitarip, incepAnd dela moartea
sotului ei, din care sumg bagatelA trebui sA mai plateasca sl
datorii ale rgposatului, ca si taxa pentru cei sase cai vânduti in
Muntenia 2).
In 1830 ea ceru Curtii sa i se majoreze gpensiaP, dar i se
rgspunse cA mai mare cleat aceea nu i se poate da 9).
In anul 1837 ea se InarmA cu mai multe certificate, din
care reieseau meritele lui Tempea in rAzboiul cu Turcii, and
era interpret la corpul de armata al printului de Coburg, apoi
ca preot militar, precum si in timpul ciumei din 1813/14 si din
1815, and adusese cereale pentru armatA, dându-le cu pretul
cumpArArii4). Magistratul recunoaste unele din meritele rAposa-
tului, dar nu-i dA nimic in schimb, nici nu intervine sl i se dea
din altA parte.
SAracA si pururea pe drumuri, dela un copil la altul, dupg
o vieatA tot eat de sbuciumatA ca si aceea a sotului ei, se stinge
din vieata la 11 Oct. 1849, fiind trecutg in matriculg : gDoamna
Maria Tempian din Bolgarseg, de moarte fireascA, 79 ani, necl-
sAtoritA (sic !),.
*

1) Arhiva Municipiului Bra§ov, N-rii 970 ai 2070 din 1825.

2) Ibldem, No. 1238/1826.
3) Ibldem, No. 3707 1830.
4) Ibldem, No. 200/1837.

www.dacoromanica.ro
 234

Dar cu cei doi Tempea ne-am prea indepartat de ordinea

cronologica si va trebui sä ne intoarcem iaräsi de unde am
plecat, la anul 1817.
La inceputul acestui an se publicase in biserica ordinul ca
acei ce nu mai sunt in serviciul militar, sä nu indrasneasca a
mai purta nici uniforma imparateasca si cu atat mai putin
gporte-épées-ul, cei care nu se vor conforma, fiind urmariti pe
cale judiciara. Epitropii se adresara atunci Magistratului, intreband
dad preotii lor, care au facut serviciu in armata si au primit
diferite distinctii, trebue sa se supuna si ei acestui ordin? Acesti
preoti, spun ei, prin faptul ca si acum poarta distinctiile primite,
dau prilej la multe neplaceri. Asa dar, chiar dad ordinul nu-i
priveste si pe ei, Magistratul sa dispuna sa se poarte ca civili,
si nu ca militari. Magistratul indruma pe epitropi sa se adreseze
guvernului, crede insa ca odata ce au iesit din armata, nu este
de demnitatea unui preot sa poarte ciucuri de fir la palArie si
alte distinctii ').
Ouvernul raspunse, la 8 Mai, ca preotii militari care au
iesit din serviciu si nu au pensie militara, nu pot purta insigniile
onorifice militare, iar Magistratul dadu ordin ca atat protopopul
Tempea, cat si Nicolae Panovici si Simeon Datcu, care nu au
pensii militare, si nu mai poarte instniile si, printi'o imbraca-
minte preoteasca cuviincioasa (canstandig,), sa dea un exemplu
bun parohienilor lor 2).
(Era de altfel in acel timp o adevarata manic la unii sau
al(ii sa poarte tot felul de decoratii. Astfel, Inca in anul 1816,
Serdarului Constantin Saigiu, proprietar in Breaza, decorat cu
ordinul rusesc Vladimir, imparatul ii trimise o adresa de multu-
mita impodobita cu aur si cu briliante, ca si cu semnatura
Majestätii Sale, deoarece in anul 1815 adusese cereale pe seama
locuitorilor lipsiti din cateva sate din jurul Brasovului si FAO-
rasului, iirimind in schimb certificate dela preoti.
Aceasta rasplata o va fi asteptat si Tempea, and adusese
si el cereale. Ba, in anul 1818, vedem ca negustorul brasovean
Carcaleky, ca si Oprea Tara junior din Cernatul Sacelelor, in
schimbul cerealelor aduse si desfacute, au cerut direct sa li se

1) Ibid., No. 408/1817.

2) Ibid., No. 1793 1817.

www.dacoromanica.ro
 235

dea gi lor decoratii ; nu Ii s'a dat insa, aratându-li-se ca au fAcut

specula, iar nu opera de caritate ').
Tot asa gi Constantin Boghici ceru in 1822 sa i se dea
un titlu nobiliar, dupA ce in 1806 i se conferise o medalie de
aur. Dintre diferitele institutii comerciale, carora Ii s'a cerut parerea,
Gremiul comercial sasesc din Brasov a raspuns ca nu are cu-
nostintA de alte merite pentru comert ale lui Boghici, deck
doar cA a facut negot cu vin 2).
In schimb, tarziu, in anul 1865, vedem ca protopopul loan
Metianu al Branului fu distins de imparat cu crucea de aur pentru
merit 8), ca rasplata pentru activitatea lui in cauza intregirii oastei).
Totusi, preotii dela St Nicolae, care servisera odata in
armata, se foloseau totdeauna de o pecete speciala, care sa le
aminteasca serviciile facute imparatiei, pecete ovala, cu un vultur
cu crucea in cioc, cu monogram, iar jur-imprejur cu inscriptia :
cOedenke der Zeit in Militair, ; asa facea de ex. Simion Datcu,
care mai folosea aceasta pecete si in anul 1832, and era pro-
topop al Brasovului 4).
La 1 Sept. 1817 imparatul Francisc I., impreuna cu impa-
rateasa Carolina, sosira in Brasov l cu acest prilej, a doua zi,
o dumineca, vizitara i biserica Sf. Nicolae. Parintele Pitis, vor-
bind de aceasta inalta vizita, spune : c...Au venit la Biserica
batrána la 2 ceasuri dupa prinz si au iesit multi preoti intru
intampinare imbracati, si tot norodu si au strans multe jelbi. 8).
Despre acest fapt se vorbeste mai pe larg in cronica vice-
notarului companiei grecesti din Brasov, Antonie Constantin,
care spune : c...Au iesit [in intampinarea perechii imperiale] Sasi
imbracati cu mondururi... si toate tehiurile au iesit cu steagurile
sale, sezAnd in rand langa Magistrat. Asijderea si negutatorii au
sezut, si la Brasovechi au facut o cpilamida (sic!) ca o poarta
gi deasupra au pus copii imbracati dela tehiuri cu haine I cu
cununi de flori in cap si copilele iarAsi imbrAcate cu viganuri
albe. Si cand au intrat in Ulita Varnii, au inceput a striga :
Vivat !...2

1) Ibid., No. 1358 ai 2225 din 1818.

2) Ibid., No. 4341/1822 ai 196/1823.
3) Telegroful Roman, 18b5, No. 8.
4) Arhiva Municipiului Brapv, No. 2029;1832.
5) ion Muglea: Insemnarile" preollior... de pe Toolle,In Tara Etarsel,
V. (1933), p. 312.

www.dacoromanica.ro
 236

A doua zi la orele 7 s'a dus ela bisericA la Nemti numai

impAratu cu butca, iarl impArAteasa au mers la 10 ceasuri si au
sezut pAnA la unsprezece...* Dui:A amiazi a fost apoi la bisericA
cla Sasi*, apoi cla Oreci in Cetate... larAsi impArAteasa s'au dus
in $chei la biserica, si acolo iarlsi au stAtut coco[a]nele si ne-
gutAtorii in rand L).
*
* *

Cur And dupA aceea, obstea din $chei se gandi cl ar fi bine

sl fixeze din nou drepturile si datoriile functionarilor Bisericii,
ca sA nu mai fie -neintelegeri intre ei, precum si felul de admi-
nistrare al acestei institutii.
Notmele de func(ionare si de administrare erau oarecum
fixate, dar sporadic ,si risipit, incA din vremuri de mult trecute,
prin hotAriri aduse de cAtre comunitate. Pentru ca sA nu se uite
si sA fie pAstrate si pentru urmasi, ele fuseserA asternute pe
hArtia groasA a diferitelor registre ale Bisericii, cu scrisul greoiu
al celor ce mai mult se pricepeau la ingrijirea unei grAdini de
poame, la pregAtirile pentru o cAlAtorie panA in tAri depArtate cu
carAle pline de mArfuri, sau la sculele- cu care-si purtau meseria
de gAitAnari, croitori, cojocari, etc. CAd pe lAngA cele amintite in
volumul prim al acestei lucrAri ; elnventariul de sculele Bisericii
dela 1685 pAnA la 1781*, catastif care cuprindea in sine argintul,
sfitele, cArtile si calalte toate carele s'au inceput din intAiu
aceastea*, apoi Catastiful de izvoade din anii 1717-1782 si Ca-
talogul de inventare din anii 1759-1825, la BisericA se mai purtau
si alte registre de tot felul : pentru dascali, pentru gropi, clopote,
icoane, cutia de 4povAri*, etc., care aproape toate ne-au rAmas
si in care aflAm multe informatii pretioase de tot felul.
Toate aceste reguli au fost adunate la un loc Ind din
anii 1807 si 1811, dacA nu si mai curAnd si, impreunA cu
normativele trimise dela Curte, guvern sau Magistrat, ca si
cele dela autoritatea superioarA bisericeascA, au format asa nu-
mitele cconstitutii), cnormativumuri* sau cinstructiunip.
Tot asa s'a fAcut si la 30 Dec. 1817, and obstea se hotAri
sA schimbe regulamentul administrativ din anul 1682 dupl
unii din 1686 , care nu mai satisfAcea cerintele nouA, dupl ce
fusese bun o sutA si vreo treizeci de ani.
1) N. lorga: Acte ronnYne01 0 cdteva gravesti din arhivele compa-
niel de corned oriental din Bram), Valenii-de-Muate, 1932, p. XXXPII.

www.dacoromanica.ro
 237

In ziva de 30 Dec. 1817 care trebue s fi fost o dumi-

necA dupA sfAnta liturghie, protopopul interimar Verzea, gdin
locul de unde se ceteste Cazaniav, publicl obstii normativul cel
nou, a cArui redactare fusese terminalA la 27 Dec. El intrebA
apoi obstea, de trei ori una dupg alta, gde se multAmeste cu
sus titAluitul normativum, sau de au ceva reflexii, a adaoga sau
a scAdeap, i dupA ce toti gau rAspuns intr'un glas cA se multa-
mese', invitA poporul impreunA cu reprezentantul Magistra-
tului senatorul-inspector bisericesc Johann von Langen-
dorf gca persoanele acestii obstii cu totii sau cAti vor voi,
indatA sl se adune la scoala cea rAnduitA spre adunare..., 1)
pentru a alege pe cei doisprezece gbAtrAnip 2).
Inainte de a trece la actul alegerii, sA vedem insA ce con-
finea, in linii zenerale, acest nou gnormativurps care s'a fAcut
gprin invoirea atM a preofilor cAt si a obstii, pentru ca sl ince-
teze toate impArecherile, care dela o vreame incoace s'au fost in-
rAdAcinat aicia, ca constitutia cea veache ce au fost pre lAngA
SfAnta Bisearica aceasta asezatA i prin care buna orAnduialA
atAta intre preoti cAt i intre orAseni s'au pAzit, sA se puie iarAsi
in lucrarea sa...D
Mai IntAiu, noul normativ prevedea ca cei doisprezece
greprezentasis. sA fie persoane cinstite, a cAror datorie era ca,
gclimpreunA cu preotii-parohi i cu incuviintatul protopop, sA aibl
purtare de grijA la toate trebuintele care ar fi de lipsA pre lAngA
SfAnta BisearicA a le implini, AtAta in rAndul persoanelor bise-
ricesti, cAt i administratia venitului bisericesc...2
Se stabili apoi ca in paradise sA se slujeascA de opt ori
pe an : la inceputul postului Pastilor (la Sf. Todor), la Joi-mari,
in ziva de Pasti, in postul Sfinfilor Apostoli si in postul Ador_
mirii NAscAtoarei de Dumnezeu ; in paraclisul vechiu, la Buna-
vestire (cAnd se serba hramul), in paraclisul nou la SfAnta InAl-
tare (hramul) si la Nasterea Domnului ; giarA in cealaltA vreame
preste an namai singur in biserica cea mare sA se facA slujba
dumnezeiascA); acatistele, care se fAceau de obiceiu seara pi
noaptea pentru bolnavi, aveau sA se facA numai in paraclisul
vechiu, iarA gbisearica cea mare nice decum sA nu se deschizA,
pentru apArarea primejchilor; utrenia in dumineci i sArbAtori sA

1) Stinghe: Op cit., p. 28.

2) Nu cum era fa 1682, dad numgru1 bAtranilor" era de zece,

www.dacoromanica.ro
 238

o faca preotul de rand, incepand slujba, iarna si vara, la orele

cinci ; citirea Psaltirii sä se scurteze, citindu-se dela fiecare
catisma ate o (slava, ; proscomidia sa se faca la inceputul
catavasiilor, iar canoanele sä se citeasca cclupa randuiala, ; la
femei Cazania sä se titeasca dupa Evanghelia liturghiei, iar in
biserica mare, in locul Pricesnei csi aceea [Cazania] nice decum
sä nu ramaie afara sau sa se mute) ; cu discurile sä se umble
numai dupa Heruvic si banii adunati sa nu se numere cleat
dupa terminarea slujbei, (ea sä nu se faca sminteala slujbei
dumnezeiesti cu numaratul banilor si cu impartirea facliilor...
Lada bisearicii, care Ora acum au fost asezata langa oltari, aceaia
sä se mute sub podisor de-a dreapta si in preajma aceaia cura-
torii cei randuiti datori voar fi a sta ; prunci mai mutt de doi,
cari sa fie imbracati in stihare si sa posluseasca 1) langa preot,
mai multi in oltari si nu fie slobozi a intra in vreamea slujbii
dumnezeiesti sub niciun fel de trebuinta, precum nici partea
mireneasca, afara de eclisierul, nice decum in oltari sa nu intre) ;
vecernia si se inceapa gm preotul de fatb, vara la orele 4. si
iarna la 3, clad WA de a fi preotul cel de rand de fata in bisearica,
nicio slujba sa nu se inceapa, precum nici cu preoti bitangip 2);
and se citeste Apostolul, preotul sau diaconul sa nu cadeasca
pentru cca sa nu se impiadece inteleagerea, WA numai and se
dna Aliluiap ; venitul preotilor, atat dela jertfelnic, cat -si altele din
biserica si din afara, sa se puna intr'o glada de obste, cu mai
multe chei si ce se va aduna intr'o luna, «sa se imparta drept,
frateste, tiindu-si fiecare [preot] protocol acurat de insemnarea
veniturilorp ; granduiala cea facuta pentru catihizis a pruncilor
in scoala normaliceasca 3) sa aibl datorie parohii fiestecare pre
rand a o tinea in starea sa... P 4).
Normativul fu semnat la urma de 15 fruntasi, dintre care
cei mai multi alesi in reprezentanta, si de Radu Verzea.
Alegerea celor doisprezece nu s'a facut insa chiar eat de
usor cum crezuse Verzea si Langendorf, cad doi insi din obste
ceruri sa se candideze 18. persoane, dar cei mai in varsta nu
se invoira si cerura ca vase din ei sä fie scosi din combinatie.

1) SA stea In ajutor.
2) Vagabonzi, strAlni.
3) Primal-1
4) StInghe: DocumenleIII pp. 80-82.

www.dacoromanica.ro
 230

in sfarsit cazura totusi de acord si aleser5 doisprezece cbatrani*,

a caror datorie era gm dupa sunetul titaluitului normativum al
milostivelor decretumuri, a protocaluitelor vechiuri obiceaiuri a
se tinea in deplina stare a le purta cu pace, cu liniste, cu de
obste inteleagere, cu darea de pilda buna atat acestor oraseni,
cat Si celorlalte bisearici si obstii care se tin de ocarmuirea
acestiia ca de o maid, asa ca tot valul cel de pana acuma desert
facut inaltelor dicasterii sa inceteaze, insa cu asa nelenevita pri-
veghere, ca sa nu lase nice decum capitalul si venitul Sfintei
Bisearici a se pagubi cat de putin, precum nice invatatura scoalei
normalicesti A inceteze...1).
Actul acesta fu si el semnat de Verzea, ca si de catre cei
alesi si de actuarul 2) loan Popovici, iar Langendorf scrise si el
cateva cuvinte in limba germana si semna.
Nu peste mult insa reprezentanta se planse contra
celor ce au contestat alegerea facuta, iar Verzea raspunse, la
16 Febr. 1818, ca casezamantul care acum de curAnd s'aq fAcut
la SfAnta Bisearica a dumneavoastra cea batrana [a] Bolgarsl-
chiului 8), atAta pentru scoalA, pentru tipicul slujbii dumnezeiesti,
peste toatA vreamea in SfAnta BisearicA urmatoriu, si introdu-
caluirea a celor 12. cinstite persoane ca reprezentasi, cat si
aleagerea a curatorilor celor noi si administratia cea cu siguranta
a capitalului... prin incuviintatul sau forum hind lucrate, din
destul de revarsat si pe larg in publicum la toata obstea
desavarsit facute cunoscute...D Se mita deci de cstangacea unel-
tire a jAluitorilor neochhnite ramasitalor madulare2, care insa nu
vor putea grasturna si desradacina oranduiala sfantA*. Cei alesi
sa-si dea deci toata silinta sa le faca toate bune si sa-i lase
'pre aceaia, care voar sa-si ia lor singuri cinstea cu vatamarea

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 3712/1817. Cf. St. Stinghe : Docu-

mente..., Ill., pp. 30-31.
2) Secretarul [Consistoriului].
3) Cea Jantra" era cea din Tocile, care la 17 Martie 1817 Jncepuse a
se face din temelie, carea prin sill*, osteneala cd cheltuiala de ob0e a cra-
g; anilor, mat din negustori cat 0 a celoralalli hi 85 de zile s'au savagit de tot
cu ceale trehuincioase 0 cu ajutoriul atot puternicului Dumnezeu la Iunie In 10
a. c. s'au sfinfit prin cinstitul Protopop Radu Tempe, Parintele loan Stefano-
vici, Parintele Simeon Popovici 0 Diaconul Nicolae Grid, caril pa aceasta
vreme se afla parohi". (Ion Mu0ea : Insemndrile" pool! NIcolae Grid..." In
Tora I3drset, II (1930, p. 349).

www.dacoromanica.ro
 240

preainaltelor ränduieli, sa alearge Ora voar lovi struna care are

mijloace de a-i linisti.... 9.
Lucrurile insa totusi nu se linistira de tot, asa cum ar fi
voit Verzea, deoarece lenache Jipa nu voia sa primeasa postul
in care fusese ales, de epitrop, ceea ce-1 supra mult pe pro-
topop, nu atat pentru Biseria, cat mai mult pentrua nu putea
si dovedeasa Magistratului autoritatea sa in sanul obstii. De
aceea, and la 21 lulie 1821 recomanda preotilor si reprezen-
tantilor sa aleaga curator pe lordan Ohenu, el spune mahnit :
4...CAci cheile a toata vistieriia [Bisericii] din pricina a dumnealui
alesul curator Chir lenache Jipa nu primeaste soarta alegerii,
acelea de atata vreame zac spre greutate pre masa laudatului
domn senator si inspector de Loanghendorf...,
La Inceputul aceleiasi scrisori el se plange de lipsa de
interes a cheienilor si inceara sa-i ambitioneze, spunand :
eFiindca prelungita neintocmire si neplacuta sanului bisericesc
salciere se vede a (se) fi pricinuit orasului dumneavoastra si
trupului celui invechit in toata cinstea si datatori de bung pilda
a Sfintei Bisearici, prin candidatia cea mai de pre urma a noilor
curatori, se vede ca cum In loc de harmonie, forumul cel mire-
nesc atre cel bisericesc si obstea spre reprezentansi si repre-
zentansii atre obste si atre curatori, cu un cuvfint sa zic toti
cu totii impotriva cautam imponcisi, si imponcisarea aceasta,
impreunata fiind cu neincuviintata subordonatie, pricinuiaste
paguba vistieriii bisericesti, alcare cu vatamare de suflet a
constitutii cei imbatranite intru lauda a acestei Sfinte Bisearici,
scandela si dare de rea pilda a tuturor parohiilor dimprejur, care,
ca o lumina nestinsa a pravoslaviii a bunei oarmuiri, ochii sal
au pironiti la Maica Biseria a Bolgarsachiului. Ba Ina, ce
este mai mult, toti cu totii ne micsoram cinstea, pierdem numele
cel bun si ne facem de rusine si de defaimare in ochii natiilor
celor mai departe vazatoare, ba tocma si a toata putearea sfanta
arhiereasa si preainteleapta si milostiva boiereasa, dela care
din vechime atarna mila si lauda acestii Sfintei Bisearici...*
Propune deci ca glocul cel stirb de curator sal se impH-
neasa ori cu o persoana dintru acealea care urmeaza cu votu-
murile mai multe, ori cu dumnealui Hagi lordan Ohenu, pogo-
rAndu-1 dintre persoanele cinstitilor reprezentansi intru curator..., 2).
1) Stiughe: Op cit., pp. 32-33.
2) Stinghe: Documente... ill., pp. 50-51.

www.dacoromanica.ro
 241

Dintre cele doul propuneri se primi cea de a doua. Astfel

Jordan Ohenu fu numit epitrop §i, incetul cu incetul, patimile
se domolira §i lucrurile ii reluarä mersul lor normal.
La inceputul anului 1820 muri, la 28 Febr. eCinstitut fost
diacon §i cantaret al Bisericii Bolgarsechiului Costandin Ilie
alias Boghina, 70 anip, cum se spune In matricula, §i care, dupl
cum am vazut, batran fiind, se dedase betiel, §i cm loc si fie
spre podoabl Bisericii, mai mult ras §i scandela facea,.
Despre acest Boghina, poreclit qi cZugravul, 1), Mo§ Dutu
Stinghe, un batran din Schei (näscut la 6 Sept. 1798) ii povestea
profesorului Oheorghe I. Piti§2) : c...Inteo vreme de mult, de mult,
am apucat Junii cantand 41-Iristos a inviatp pe grece§te, ci a§a
era atunci obiceiul, ca §i in biserica la Sf. Nicolae din Prund se
canta inteo strata grece§te §1- in alta române§te, pe and era
Boghina popl §i i-a murit preoteasa §i el nu s'a putut rabda de
s'au insurat §i §i-au piedut darul preotiei de s'a facut apoi dascal...
Dar Popa Voina Piti§ II batran, unchiul parintelui Bonifaciu,
le-au spus cá nu se cade sä ante grece§te, cä ei sunt Romani,
§i sa ante romane§te, ca a§a trebue...,
In acest timp familia Tempea o ducea greu qi astfel, atit
tatal cat §i fiul, staruiau din ce in ce mai mult ca diaconul Dutu
sa ajunga §i el paroh. MIA in cele din urma reprezentantii Bi-
sericii cedara atator rugaminti §i la 12 Dec. 1820 se adresara
Scaunului Protopopesc, aratand ca numärul credincio§ilor a sporit
iarài §i ca ar fi nevoie de un capelan. Ei cerura ca acest post
sä se dea lui Dutu, care, cu toti eimputatii pa§i ai tineretelor,
impreuni cu varsta, s'au facut destoinic statu§ului preotesc spre
a-§i ca§tiga printeinsul laudatul popor deplinirea in lipsele sluj-
belor suflete§ti, precum §i familia a§teptata spijinire... ,
Verzea raspunse, la 20 Dec., a §i el se bucura de schim-
barea ce s'a constatat in purtarea diaconului §i ca va interveni
la Sibiu sa se deschida concurs de capelan §i, In acela§i timp,
§i de diacon.
La 3 lanuarie 1821, vazand ca protopopul nu are nimic
impotrivä, reprezentantii? Wand contact §i ca parohii, ace§tia s'au
1) In predoslovia CArtil de aur" a Bisericii vecbi din Turches aflArn
Intre anii 1820 si 1830 o insemnare : ....La Boghici pentru zugrAvit la Prooroci, fl.
48..." Credem InsA cA alci e vorba de flii fostului diacon, care si ei mosteni-
serA darul zugrAvirli dela tatAl i mosul lor.
2) SlIthdloarea Junllor la Pafll, In RevIsla Noud, II (1889), p. 280.
16

www.dacoromanica.ro
 242

invoit si ei ca Tempea junior sA ajungA capelan, dar i-au pus si

unele conditii pe care sA se oblige, in fata Scaunului Proto-
popesc, el le va tinea. Au fAcut deci o cerere cAtre Scaunul
Arhieresc, pe care Verzea sl o trimitA la Sibiu si in care-I cerurA
capelan pe Dutu, carp ese va lega prin contract a pAzi datoria
sa, cAci intealt chip neobligäluindu-se cu contract, lesne se va
intoarce la näravurile sale..., ').
In cererea lor cAtre episcop, reprezentantii spuneau, intre
altele, a parohii dela Sf. Nicolae nu numai cA-si fac datoria,
cci Ind si peste datoria sa s'au silit a implini slujbele ceale
bisericesti si datoriile orasului ceale sufletesti,, dar orAsenii sunt
si ei datori cpentru pAzirea sAnAtAtii acestor parohi a avea cuviin-
cioasa purtare de grij5, ca nu cumva, din pricina cei peste
mAsurA strapatia, sAnAtatea acestor parohi sA se vatAme si func-
tioanele parohialicesti sA se stangAceascA). Conform edictului de
toleranta, gla multimea norodului ce este in orasul acestap, ar
trebui sA fie mai multi parohi. Vremurile mai spun ei sunt
grele si eveniturile parohilor foarte tare se ingusteazA, astfel ca,
pentru ca preotii sA poatA cdupA cinstea si haractirul altora si
al orasului a trAi, de trebuintA este ca si la asezata regulatie,
oaresice priveall inapoi a luay, cad, dupa vechia randuiala, la
aceastA BisericA este de mult timp angajat si un capelan si un
diacon. RoagA deci pe episcop sl stea in ajutor orasului si parohilor
si sA punA in tactivitetul sAuz un capelan, care sA 4 upreze,
atat pe parohii dela biserica ccea mare', cat si pe parohul gdela
biserica cea filial de pe Tocile [Voina Pitis ]P: Preotii impreunA
cu tot orasul vreau sA punA in aceastA gstatie, pe diaconul
Tempea, cfiind umiliti pentru neputinta ce are a-si tinea familia
sa cu venitul dieconescp si care se obligA ca cconduitul sail sA
si-I indrepteze si spre a pAzi datoria sa, cu contract a se lega,.
Ce e mai mult, tin rAndul slujbei sale [Tempea] mai indestulatA
cvalificatie aratAD. TotodatA cer sA se deschidA concurs si pentru
un post de diacon 2).
Episcopul si Consistoriul insA nu daserA uitArii atat de
usor ca Brasovenii faptele ne-la-locul lor ale celor dol. Tempesti,
tatAl si fiul, de aceea, abia in anul 1823 Dutu, candidatul obstii,
fu ales capelan cu patru sute de voturi 8). In anul urmAtor, 1824,
1) StInghe : Documente... 111.,. p. 46.
2) Stinghe: Op cit., pp. 48-49.
3) ArhIva Municipiulul Brapv, No. 3493/1824.

www.dacoromanica.ro
 243

II vedem apoi, impreunA cu fatal sAu i cu alti preoti, servind

si el la punerea temeliei bisericii de piatrA din Tocile '), dar de
fapt nu functionA la acea biserid in calitate de capelan, cum
scriseserA curatorii in cererea lor din 31 lanuarié 1821 cAtre
episcop 2).
loan Priscu crede cA in timpul acestor sbuciumari ale
Tempestilor, Anton Pann ar fi fost, in anul 1821, cantaret la
biserica Sf. Nicolae. Nu dovedeste insA cu nimic aceastA afir-
matie si in acest an nici noi nu i-am aflat numele in niciun
document. Nici Pann nu aminteste, de altcum, nicAiri, cA ar fi
fost atunci in Brasov. In 1828 insA da. 0 spune el insusi in
ale sale gCAntAri liturgicev cl gDoamne milueste* s'a reformat
in ggrabnicp, aflAndu-mA cantor in Brasov, la biserica cea mare
in Schei...* 3) PArintele Priscu 4) i-a aflat i semnAtura: pe un
Mineiu de lanuarie din paraclisul cel nou: gBrasov, in 10 Fevruar
1828. Antonie Pantoleon, protopsalt al acestei Biserici).
Mai mult spune insA M. Oaster 6), de unde stint i noi cl
in urma chefurilor si a vietii nu tocmai morale, pe care Pann o
ducea la Bucuresti, sprijinitorii lui 1-au trimis dascal de psaltichie
la seminarul din RAmnicul-VAlcea. gEl a luat insa si slujba de
dascal de Psaltichie la manastirea de maici Dinteun Lemn, de
lAngA Oovora. Apoi a ademenit pe o maid MIMI, Anica, nepoata
staritei Platonida, pe care a imbrAcat-o bArbAteste, i-a tuns pArul
si a plecat cu ea spre Brasov. Aici a fost primit cu bratele
deschise i o vreme a cAntat la Sf. Nicolae, dar gbAiatulp, de
care spunea cl i-e frate sau nepot, nu si-a putut ascunde ade-

1) Despre acest eveniment Pärintele Voina Piti§ spune cA dupg ce cu

patru ani inainte se adunase materialul necesar pentru o biseria noul, dupg
Dumineca Tomii s'au säpat temelille I s'a demolat biserica cea veche, iar
la 28 Aprilie s'a Inceput zidirea bisericii din plata. (Ion Muttlea : JnsemndrIle
preolltor dela blserIca de pe Toclle (1815-1861), in Tara Bdrsel V.
(1933), p. 314.
2) Versurl Inedlte de Anton Pann,In Tara Bdrset IL (1930), p. 218.
PArintele Pr4cu afirmä cà Pann a fost In doul rânduti In Brasov, folosindu-se
de o insemnare Intr'un Octoih a lui Gheorghe Ucenescu, elevul lui Pann si
mal tarziu cantaret la Medd, In care spune : Anton Pann, dascalul mieu a
fost Psalt In 1821 0 1828. ...la 6f. Nicolaes.
3) Gh. Dem. Teodorescu : Operele lul Anton Pann, Bucuresti, 1891, p. 9.
4) Versurl inedlle de Anton Pann, p. 218.
5) Anton Penn : Pouestea vorbll, Craiova, 1936, pp. XLXLI,

www.dacoromanica.ro
 244

viratul sex pentru multi vreme §i minciuna ameninta si se dea

pe fati si asa a fost nevoit si piece...*
(Intre cprenumerantii, pe care i-a avut la eNoul Erotocritp
(in 5 tomuri, tipirit in Sibiu, in anul 1837), el aminteste din
Brasov, pe protopopul loan gPopazulP, pe Rudolf Orghidan,
Nicolae Cepescu, Niculita Dima, Coconita Marina Barac, Vasilie
Voinea si altii).
*

Tot in acest timp evenimente importante se petrec la fratii

de dincolo de munti, care inci au un puternic risunet si in
Bra§ovul rominesc.
Cronicarul-preot Voina Pitis le prezinti astfel : cLa 1820
s'au ficut revolutie in Tara Rumineasci in Moldova, ci iesind
Ipsila[n]t din Tara Muscileasci pin' Moldova, si vie in Tara
Rumineasci, unde se sculase unu Todor cu arniutii de pe la
boieri §i cu alti zavergii dupi moartea lui Vodi Neculai Sutu
care in grabi murise, si incepind ace§tia a prida tam, boierii,
a jefui sfintele biserici de podoabe, asa tot Bucure§tii, boierimea
mai intiiu, apoi negutitorii, dupi aceaia mai toati Tara Rumi-
neasci si Moldova, [au fugit in tara noastri] cit se umpluse
toate satele ci nu mai incipuse in Brasov, si nici case cu chirie
nu se mai gisea...2 1)
Vorbind apoi despre luptele lui Tudor Vladimirescu cu
Ipsilanti si cu Turcii §i despre moartea acestuia, Voina Piti§
continui : g.. lari citi au putut scipa in tam aceasta, s'au aflat
aici pini la 1825 lunie 10. §i boieri multi de frici. Era aici si
PArintele Dionis Mitropolitu si PArintele Ilarion Arge§anu, si
dupi ce au venit D[omnul] Grigorie Ghica dela Tarigrad... destul
i-au chemat pi acesti doi arhierei si n'au vrut si meargi temin-
du-se de viclesugu Turcilor...2 9
Intre ei a trebuit si fie si episcopul Filaret al Bucu-
re§tilor, cici guvernul, cu ordinul No. 724 din 6 Febr. 1822,
cere Magistratului ca de urgenti si-1 asculte pe acesta sub
jut/mint (?) in chestiunea bunurilor ministirii Slatina din Moldova.

1) Ion Mustea: Insemnárile" preofifor.." p. 313. Iftteo tnsemnare

scrish de Dragomir GrAdinar si aflatl In globul Bisericli din Tocile, aceste
evenimente s'au petrecut tn anut 1821.
2) Id. Ibid., pp. 313-314. Despre acesti refugiafi vezi mai pe larg :
A. A. Muresianu in Tara Bdrsel II. (1930), No. 1., pp. 13-15.

www.dacoromanica.ro
 245

I se raspunde insä ca episcopul nu este aici, ci la Campulung,

in Muntenia ').
Despre altii vorbeVe I. Xenofon 2), amintind pe Nicolae
Vacarescu, Grigorie Balaceanu §i Constantin Campineanu, care
cpun bazele primei societati secrete cu caracter politic pentru
ridicarea Prii Române§ti la o stare intelectuala i politica inflo-
ritoare. Li se alatura pe data aIii, ca episcopul Ilarion al
i
Arge§ului... 3). Societatea aceasta dela Bravw era intocmita cu
scopuri pur patriotice, pentru regenerarea tarii pe doua terene :
de activitate politica, de care se ocupau cei batrani §i
culturall care fusese läsata pe seama tineretului....), dar de
care credem noi nici Romanii brapveni nu au ramas cu
totul straini.
Guvernul nu vedea insä cu ochi buni pe ace§ti fugari,
in care Sa§ii brapveni ii c4tigarä buni clienti pentru márfurile
lor, ca §i pentru camerele ce Ii le inchiriau cu bani scumpi 4)

1) Arhiva Municipiului Brasov,- No. 661/1822.

2) Filarmonica dela 1833, Bucuresti, 1934, p. 9.
3) Despre aflarea lui la Brasov in acest timp se vorbeste i In docu-
mentul No. 2674/1826 din Arhiva Municipiului Brasov, iar Dr. Grigorie Comp,
in Ortodoxia l Romantsmul (Arad, 1933, p. 113) spune : SimtAmintele
nationale ale acestui vrednic episcop le vedem din o epistolg a lui scrisg
Domnului Grigorie Ghica (1822-1828) din Brasov, unde se refugiase dupg
sfatul lui Tudor Vladimirescu". lorga spune despre el (Istorta Romtintior
din Ardeal fl Ungaria, p. 252): ,,Episcopul grec Ilarion de Arges 1§i pgrgsi
eplscopia pentru grelele sale plcate din 1821 si plecg la Brasov de unde nu
voi sg se mai Intoarcg".
4) In Studil I Documente" VIII: Scrlsori de boleti sI negustori
client 0 muntenl ctIro casa de comerf sibiand Hag! Pop (p. 132), afIgm
in legaturg cu aceste evenimente: 0821. Martie 12. st. n. Sibilu. Hakenau,
agent la Bucuresti, scrie : Mica Valahie si-a stabilit sediul in Sibiu, iar cea
mare In Brasov. Boierii li fac mendrele dupg bunul lor plac (treiben ihr
Wesen nach Belieben"). Ti-e scArbg sg fi nevoit a privi la toate aceste fArg-
delegi... (Es eckelt einen an, alle die Umtriebe mit ansehen zu mussen...").
Ibid, p. 160., cu data de 30/11 Ianuarie 1822, din Sibiu, Savva loannovici
scrie: ....Mitropolitul [Dionisie Lupu] pde la Brasov*. Actul No. 1241/1821
din Arhiva Municipiului Brasov mai spune : Refugiatii sg plece sau In patria
lor, sau in provincia turceascg, dar aproape de granitg sg nu mai fie suferiti".
Boierul Costachi Creteanu povesteste In Insemngrile sale (N. lorga: Un
boler ae prouincle fn limpul Eteriel l regulamentul organic in Memorille
secliunli isfarice a Academie! Romtine, serla III, torn DC (1928-1929), p. 244)
Dela Vgleni ne- am sculat iargsi cu tofU i am venit la Brasov, 1821. Martie
26 si ne-am asent In Ulita Funarilor (astgzi: Strada Castelului) la No. 483,
la tasa lui loan Coamner, tatgl de vecini, plgtind pe lung 5. galbini Impgrg-
testi pg odgile dg jos,..TM.

www.dacoromanica.ro
 246

In curând insA furl -ocupate toate locuintele libere din ora§ §i

atunci Magistratul se gandi sA-i plaseze pe unii din ei in comu-
nele din jurul ora§ului, ceea ce pribegilor nu le convenea, dar
totu§i trebuirA sA se despartA unii de altii.
In ora rAmaserA cei cu bani mai multi, boierii §i prelatii 1)f
fapt care dAdu curaj Scheienilor, care clutau cu orice prilej
contactul cu fratii mai liberi cleat ei.
Cu deosebire erau insA veseli de aceastA conlocuire parohii
dela Sf. Nicolae, Sfânta Treime din Tocile §i Adormirea Maicii
Domnului din Bra§ovul-Vechiu, care aveau Inca multe de invatat
dela cei de peste munti.
Multi dintre refugiati 4i incre§tinarA aici copiii nascuti in
pribegie. Astfel intre botezatii dela Sf. Nicolae aflAm, incepfind
din 29 Mai 1821 : cUn copil, Mihail, al boierului lonita Medel-
nicerul din Bucure§tip, apoi pe cZoita Paharnicului Gheorghe
Palade, i in 1822 pe Oheorghe al Doctorului Constantin Filitis.
Altii ing nu mai apucara sä se intoard pe la casele lor
§i-§i sfir§irA vie* la Bra§ov.
Dintre ace§tia amintim deocamdatA numai pe doi. Despre
cel dintAiu, vice-notarul companiei grece0i, Antonie Constantin,
spune.: c1822. April 10122, au rAposat in Domnul cel de bun
neam boeru §i ghenerariul Costachi Ohica §i 1-au ingropat la
12/24 April la biserica Scheiului, §i 1-au adus cu mare orAnduiall
din Cetate, cA la 3. ceasuri dupA ameaz 1-au radicat, puindu-1
in caleasca pA postav negru, land co§u dupA caleascA §i puind
la caleascA i 6. telegari, toti imbrAcati in postav negru, §i ia
fie§tecare cal avea cAte un vizitiu imbrAcat in haine negri §i cu
pAlAria desfAcutä, §i 4. cai povolnici 2) impodobiti, §i inainte
mergea preoti imbracati ca la 60. §i apoi Mitropolitu Tarii Ru-
mAne0i, Preaosfintia Sa Chir Dionisie §i alti vreo 4. arhierei §i
I) I. Lupag (Cum Irdlau tn Brasou bolerii refugiaji din Tara Roma-
neascd In cursul reuolullunil !al Tudor Viadimirescu? In lara Bdrsel, IV
(1932) No. 3. pp. 200-202) aratA ca In regiunea Bragovului se adapostisera
peste 12.000 refugiati, dintre care mai bine de jumAtate chiar In orag, unde
duceau un traiu destul de placut gi uncle o trupl italianA dAdu pentru ei 11
reprezentatii, In majoritate opere itallene. Gheorghe Baritiu scrie 0 el In :
131141 aiese din isloria Transiluaniel, I, Sibiu, 1890, p. 574: ,....Proprietarii de
case din susnutnitele cetAti [Bragov gi Sibiu], cum 0 negutatoril 0 profesio-
nigtil, cu toatA stramtoarea de (octant; se simteau foarte bine In societatea
acelor familli, care acurn 10 cheltuiau veniturile mogiilor_alci In aceasta tad...".
2) Povodnici sau pohodaici . cal de cAlArle.

www.dacoromanica.ro
 247

vreo 10. egumeni, si i s'au cetit slujba in curtea bisericii si apoi

dupl aceia I-au pus in paraclisu cel vechi, si apoi joi dimineata
I-au pus intr'un car si 1-au dus la satul domniei sale Bucov, si
mare paradie i s'au Mcut, cA toti domnii Maghistratului au fost,
si Dumnezeu [sA-1 ierte]P 1).
Nicolae lorga, arAtAnd si el cum a murit si cum a fost
ingropat acest al doilea fiu al Banului Ohica in timpul pribegiei,
zice: ilngroparea (?) lui la biserica din Schei produse o adAnd
intipArire asupra locuitorilor acelui suburbiu romAnesc...P2).
Pc( al doilea fugar muntean il stim din matricula mortilor
-
dela Sf. Nicolae, uncle, la 10 Dec. 1823, il aflAm inregistrat : cPA-
rintele Arhimandrit Samuil VAcAresteanu, 44 aniP 3)
In legAturA cu refugiul boierilor si cu stirea 4) cl in testa-
mentul sAu din Aprilie 1823 printul Grigorie BrAncoveanu lAsA
Bisericii grecesti (unde erau ingropati si tag! sAu, Emanuil, sora
sa Elena si mama sa ZOO mosiile din Poiana-MArului si
SAmblta-de-Sus, din venitul cArora sA se dea preotllor dela Sf.
Nicolae 100 fl., celor din Tocile 50 si celor din Brasovul-Vechiu
50, pentru pomenirea in fiecare sAmbAtA a celor rAposati din
familie, Baritiu spune 6): gin 1823 refugiatii s'au intors in patria
lor, cu exceptiune de principele BrAncoveanu care a rAmas cu
ai sAi in Brasov si in urmarea:unei mad prostii fAcute de curatorii
de atunci dela biserica romAneascA a SfAntului Nicolae, in loc
de a face donatiunea la acea bisericA, acelasi BrAncoveanu a
donat cele douA sate bisericii grecesti din cetate, ai cArei curatori
si popi au stiut sA-1 crute si sA facA pe voia bAtrAnuluip.
*

Tot in anul 1821 aflAm prima urmA despre pitorescul

obiceiu, vechiu de suie de ani, dar al cArui inceput nu-1 putem
Ina fixa, al Junilor brasoveni.
Intr'un document dirt Arhiva Municipiului Brasov 6) aflAm
adicA urmAtoarele : 4Comandamentul orasului ordonA: Cunoscut

1) N. Iorga: Ade romdnestl 0 cdteua grece01.. p. XXXIX.

2) Stadia' fl Documente, VIA pp. XLV-XLVI.
3) Tot aici a murit gi mitropolitul Ungrovlahiei, Nectarie, la 13 Sept.
1825, dupl ce trAise mai multi ani la Bragov, Bind inmormAntat la Sf. Nicolae.
4) Foala pentru nitrite, Inlaid st Itteraturd, 1841, No. 22., p. 170.
5) Poril alese. p. 575.
6) No. 1265 din 16 Aprilie 1821.

www.dacoromanica.ro
 248

fiind faptul el credinciosii ortodocsi la Pastile lor, si mai ales la

Inviere, impuscä in suburbii si in imprejurimile orasului, ba
chiar si multi din calfele de mAcelari, in imprejurArile actuate
puscatul este strict interzis. Comandamentul va trimite patrule
prin suburbii, care vor aresta pe toll cei care vor impusca. De
astAdatA se interzice totodatA in $chei si sArbAtoarea brazilor
(gdie Tannenfesb) din Miercurea Pastilor,.
In legAturA cu acest ordin, Magistratul hotAri ca el sA se
publice in bisericile din $chei, Stupini si DArste.
In afarl de lucrArile lui St. Stinghe 1) si Ion Muslea 2),
amintim cA, inainte de anul 1821, avem o urmA interesantA in
legAturA cu acest obiceiu, care ar data din anii 1813-1814. Pro-
fesorul Gheorghe I. Pitis in interesantul slu studiu : (SArbAtoarea
Junior la Pasti* B) scrie ceea ce-i povesteste Mos DOI Stinghe:
*and cu ciuma a mare din Brasov, la 1813, de era foamete
mare, era numai trei Juni. Era vAtaf Ion Marin, armas mare era
Ion UrzicA si armas mic Todor UrzicA ; altii nu mai era si Aia
au fost vro 2-3 ani tot numai ei, cl dad ar fi lAsat si ei,
poate s'ar fi pierdut obiceiu Junior, darA intre Chetri tot s'au
mai dus cAte unu altu si cat au tinut foametea*.
In legAtura cu aceasta trebue sA mai amintim cl in anul
cAnd scriem aceste rinduri (1944), dupA primul bombardament
venit atAt de pe neasteptate si neanuntat de sirene, in ziva intAia
de Pasti (16 AprIlie), la Sf. Nicolae, ca si in alte biserici,
probabil, nu s'a fAcut vecernie si nici constituirea traditionall
a Junilor. Nici in zilele de luni si marti Junii n'au mers cla
stropit2 si in grAdina lui cTiman, si nici pe cCoasta Prundulub,
numai in Miercurea Pastilor vreo zece din cei tineri si cAtiva
gdorobantip, au mers totusi, fArl pitorescul lor costum obisnuit
in aceastA zi, dar cu steagul, pe jos (Intre Pietri), unde au cintat
41-Iristos a inviab si au aruncat buzduganul, apoi intorcAndu-se
in oras, au cantat la crucea lui Die Birt din Prund. Aceasta
ca sA nu se piardA obiceiul !
*

In anul 1823 o altA schimbare se produce in vieata bise-

riceascl a orasului Brasov, care acum, pe lAngl vechia bisericA
1) Die Schkejor oder Trokaren In Kronsladl, Llpsca, 1900 pp. 9-18.
2) Obleolul Junilor brafooenl, Cluj, 1930.
3) Reolsla Mood, II, (1889), No. 8. p. 301.

www.dacoromanica.ro
 249

a Sf. Nicolae, mai avea inca doul biserici ortodoxe : a) cea

din suburbiul de jos, Brasovul-Vechiu, cu hramul Adormirii
Maicii Domnului, infiintata in 1783, cu ajutorul negustorului
Nicola tefan din Ianina, dintre ai carei parohi cunoastem numai
pe Bucur Cretu i pe Dimitrie leremia ; i b) cea din Cetate, asa
numita Biserici egreceascap, ridicatá la 1786 ').
Curand dupl Anul nou, episcopul Vasile Moga comunica
Magistratului ca a numit pe absolventul de teologie dela Viena,
Petru Gherman, ca al doilea paroh in Brasovul-Vechiu i totodata
si protopop al doilea al Brasovului, in locul lui Nicolae Panovici
urmas al lui Gheorghe Haines la biserica cgreceasca, si in
protopopie care trecuse paroh i protopop in Alba-lulia.
Episcopul mai cere ca Gherman cu care adeseori ne
vom intalni de acum inainte si fie prima in acest post, fiind
acceptat cu atat mai vartos, cu cat a absolvit ca bursier teologia
in Viena i e de preferat altora la ocuparea locurilor vacante.
Magistratul raspunde ca va aduce acest lucru la cunostinta
epitropilor si a batranilor Bisericii 2).
Nu dui:4 mull timp insä cei opt preoti din protopopiatul
al doilea se plansera Magistratului ca dupa ce sub protopopul
Haines, ca si sub Panovici, au avut multe de rabdat i, cu toate
protestele lor, totusi, contrariu dispozitiunilor mai inalte, episcopul
vrea sä le impunä acum ca administrator interimar, färA candidare,
pe teologul Petru Oberman. Nimeni zic ei nu stie nici
unde este nAscut 8), nici ce religie are (sic !) si nici la a cui
cerere a fost sfintit preot. Ei doresc sa ramana sub administrarea
intaiului protopopiat, unde de altcum au si fost trecuti odata.
Gherman a venit in Brasov ca un om lipsit (cdurftiger,), s'a
casatorit cu o fatä din familie bug 4), nu are casä, nici parohie
1) Vezi mai pe larg, in lucrarile noastre : Protopopi de a1!àdat6 ai
Brasoculut, IL, Gheorghe Haines 0 III., Bartolomeiu Balulescu.
2) Arhiva Municiplului Brasov, No. 232/1823.
3) Noi stim ca s'a nascut In anul 1790 in comuna Botez, jud. Turda,
din pada bogati. Studille primare le-a Mut In comuna natala si la o scoala
ungureasca, iar liceul la Blaj. Hind recomandat de episcopul Moga pentru
cuvioasele sale purtaria, i se a:1u o bursa si studia la Viena teologia, iar
dupa aceea functiona timp de patru ani ca secretar episcopesc. (Gazela Trim.
stInanlet, anul 1860. No. 32).
4) In matricula cununatilor dela Sf. Nicolae, la 7 lanuarie 1823 : Domnu
Teologu Petra Gherman, Sibiu, (sic 1) i cocoana (sic 1) Maria, fiica lui Chir
lonifA Voicu, Bolgarsec, casatoria I-a. Nun: Vasilie Moldovan. Preot cununator :
Simeon Pop[ovici Datcu]". In No. 3487/1839 din Arhiva Munic. se spune:
Mcolae Voicu, din Schei'.

www.dacoromanica.ro
 250

§i e dator in multe crâme din Sibiu, ca i episcopului. El le

va fi numai o sarcinA pe cap, cfici ii va pune totdeauna la
cheltuiall cu cArAu0iie [deplasArilor sale in calitate de prof opop].
De aceea au §I fAcut apel la locurile mai inane, arAtând el in
niciun chip nu-I pot primi protopop al lor, care demnitate sl
fie ocupatA prin candidare, conform nbrmativelor in vigoare. DacA
nu, sl fie lAsati la intaiul protopopiat, cu care sunt multumiti.
PanA la sosirea unei rezolutii, Gherman sA-i lase in pace §i sI
nu se amestece in treburile protopopiatului, in care scop cer §i
interventia Magistratului.
Acesta le rAspunde a nu se poate amesteca. SA se adre-
seze deci autoritAtii mai inalte 1).
La 23. Dec. 1823, Gherman raportead Magistratului cà
infâiul paroh al Bisericii din Bra§ovul-Vechiu, Dim. leremie, I-a
prezentat in dumineca trecutà, in timpul slujbei, ca al doilea
paroh la Biserick numit fiind de cAtre episcop. Serviciul divin
a fost insA turburat de ativa credincio§i cu cinjurAturi (?) §i
excese ordinareP. El cere satisfactie ceclatantAp §i actiune fiscall
contra turburätorilor.
Magistratul ordonI directorului politiei sl atragA atentia
Bra§ovechenilor sA fie linitiji i sl a§tepte cu rAbdare dispo-
zitiunile ce vor sosi in curând pentru alegerea de paroh, dar in
acela§i timp cere politiei sl facA i o anchetA 2).
Tot atunci credincio§ii se plfing §i ei cA, cu toate cA au ales
pe Nicolae Cretu da patru ori ca paroh, inainte cu douà zile
Gherman a venit in biserica lor, cu singhelie primitA incA la 4
Februarie 1823 §i, fArA voia lor, cu puterea, a voit sA facA slujbA,
arAtindu-le ordinul episcopcsc. Atunci Gheorghe BArsan, $andru
ChivArar i altii au protestat in gura mare, spunând cA aduc
patrula militarA §i tot il instaleazA pe Gherman, dar s'au rAsvrAtit
toti ceilalti credincio§i. Cer deci ca turburAtorii sA fie pedepsiti,
pentru ca Biserica lor sA scape de Oherman.
Magistratul ii face atenti sA fie lini§titi i sA nu indrAsneascA
a uza de violentA in chestiuni biserice§ti 3).
In anul urmAtor (1824), Bra§ovechenii se jeluirA din nou cA
dupd moartea preotului lor Nicolae Rusoiu, au ales de patru ori pe

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 1655/1823.

2) Ibldem, No. 4076/1823.
3) Ibldem, No. 4077/1823.

www.dacoromanica.ro
 251

Nicolae Cretu, dar episcopul n'a voit sa-I intAreascl 0 acum,

contrar vointei lor §i contrar ordinatiunilor mai inalte, le trimite
pe Oherman. La a patra alegere Oherman a intrunit opt voturi,
iar Cretu 236. Ei au protestat la guvern, cerand ca, OM la
decizia acestuia, lucrurile sä ramana cum au fost. Li s'a ordonat
insA sA-I lase pe Gherman sl slujeascA in slptAmina CrAciunului.
Astfel au fost siliti sA rAmanA necuminecati, sA mearga la altA
bisericA §i sa-I lase pe el in care n'au incredere in biserica

. .7

Prolopopul Petra Oberman.

(Diu coleclia de tablourl a liceului Andrei $agunaa).

lor, unde i§i adusese toatA familia 'din $cheiy. Le pare rill, dar
n'au ce face si se vAd siliti a-si ocoli de acum inainte biserica
si a rAtAci ca cei WA nicio religie. Cer deci din nou ca Ong la
sosirea unei rezolutii, Gherman sA nu mai fie lAsat sl serveascA
in biserica lor, cerere pe care Magistratul o trimite cu recoman-
datie guvernului ').

1) Ibldem, No. 57/1824.

www.dacoromanica.ro
 252

Nu dupg mult timp, ca urmare la jalba lui Gherman, gu-

vernul ordong anchetä contra epitropului Dumitru Scurtu, care-1
impiedecase sg-§i indeplineasd datoria sa de preot §i puse in
vedere parohienilor cg vor fi aspru pedepsiti dad nu-I vor läsa
sg-§i indeplineasca functia 1)
(herman insA ceru sa fie numit un alt comisar in ancheta
ceruta de el, cad nu avea incredere in senatorul loseph Trausch,
care zicea el e pornit contra lui. Dad nu, sä se suspende
ancheta, iar el va face recurs la guvern. Magistratul Ii raspunde
ca motivul adus nu este suficient, dar, totusi, va mai numi un
comisar, pe senatorul Albrichsfeld 2).
Neintelegerile nu incetara insä. Unii din parohieni cereau
ca cei care au batut pe cei ce asistasera la instalarea lui Gher-
man sa fie pedepsiti. Acum Ii amenintau ca-i vor bate si mai
rau, asa ca nici nu mai indrasneau sa mearga la biserica.
Episcopul ceru pedepsirea epitropului D. Scurtu, iar lui Gherman
sa i se dea camera unde locuise protopopul Panovici, caci e in
interesul comunitatii ca preotul sa loculasca cat mai aproape de
biserica. Epitropii raspund ca daca dau acea camera, raman fArA
local de scoala. De altcum nici nu e potrivill ca locuinta pentru
un familist. Nici nu sunt insa datori sa-i dea locuinta, caci nu
ei I-au poftit, ci el, cu puterea, a venit la ei 3).
Ancheta avu loc in sfarsit in zilele de 11-13 Mai 1824.
Rezultatul nu-I stim, cad documentele ne lipsesc, stim insA ca
Gherman a ramas paroh in Brasovul-Vechiu i protopop i ca
nu dupa mult timp va avea de lucru 1 cu Scheienii.

Din anul 1826 ne-a limas i o statistica cu multe date

interesante privitoare la biserici i parohii lor, facuta in vederea
stabilirii venitelor parohiale 4). Din aceasta vedem ca la biserica
cgreceascA) era paroh Panaiot Teodosios, care avea locuinta
gratuita, i un venit de 120-240 fl. m. c. dela Biserica, cu ceea
ce era multumit. Numarul familiilor comunitatii (este greu de
stabilit, cad sunt multi straini care yin si se duc. Totusi, apro-
ximativ, sunt 40 de familii, deci cam 105 sufletep.
1) Ibidem, No. 619 1824.
2) Ibidem, No. 740/1824.
3) Ibid., N-ril 784, 1226 0 1450 din 1824.
4) Ibid., No. 2275/1826.

www.dacoromanica.ro
 253

La Sf. Nicolae erau parohi : Simion Popovici, loan Bucur

§i Radu eTempiany, la 884 familii plus 158 vAduvi §i vAduve,
in total 3770 suflete. Doi preoti, cei mai bAtrâni, locuesc in
casele proprii, iar al treilea cu chide. Preotii sunt multumiti cu
venitele stolare §i nu cer sA se facA contract intre ei §i credin-
cio§i, deoarece multi sunt sAraci §i n'ar putea contribui cu nimic
la csimbria* parohilor.
In Tocile paroh era Voina Piti§, iar epitropi Maniu BAdi-
toiu, Gheorghe Orghidan §i Vasile Fulga. Sunt 370 familii, dintre
care multe foarte lipsite. Din 1813, cfind se fäcuse biserica, afarA
de stolà, preotul nu are alte venite ; are locuinta proprie, Bise-
rica ne avfind casA parohiall La angajarea sa, preotul a declarat
cA se multume§te cu stola, a§a cl nu e nevoie de contract.
Din gre§ealä, credem, statistica nu are date privitoare la a
patra bisericA ortodoxA din Bra§ov, cea din Bra§ovul-Vechiu.
Senatorii-comisari loseph von Wentzel §i Wilhelm von
Brennerberg, ca §i protopopii Radu Verzea, Gherman §i Bratu
Baiul, dupl ce adunaserA toate datele, ajunserl la urmAtoarele
constatAri : *Preotii ortodoc§i din district sunt situati mult mai
bine materialice§te cleat cei din restul principatului, deci nu pot
fi pu§i in aceea§i categorie cu ei. Venitele lor nu constau din
salariu, ci din stola bogatA, care e mai mare cleat cea normal5.
Venitele cele mai mari le dau inmormântArile §i sArindarele. Ar
putea fi deci impArtiti in trei clase : 1) Cei din ora§, care stau
foarte bine, pentrucA au multi negustori intre parohieni; 2) Cei
din SAcele, arne§ti, Bran, Tohan, Ra§nov, Feldioara §i Prejmer,
unde locuitorii sunt oameni cu stare, mai ales crescAtori de vite ;
3) Restul. In general, starea preotimii ortodoxe din acest district
nu este eat de slabä, cum vreau s'o prezinte unii, altcum nu
s'ar imbulzi atAt de multi la aceastA carierA ; ce e mai mult,
pArintii i§i dau toatA silinta ca fiii sA le urmeze in carierAP.
*
Ne-am cam depArtat ing de povestirea vietii lui Radu
Tempea VI. §i e timpul s5 ne intoarcem la ea.
DupA ce fusese ales capelan in anul 1823, el i§i vAzu
lini§tit, dar tot nemultumit, de serviciu. La 2 Oct. 1827 insA i§i
ceru un concediu de 15 zile pentru a merge la Bucure§ti, unde
probabil mai fusese in timpul când i§i pArAsise postul de diacon
§i unde trebue sA credem cl-§i fAcuse legAturi, care nu peste
mult aveau sA-i prindA bine.

www.dacoromanica.ro
 254

OricAt ar fi fost de nemultumit insA cu situatia sa, mai

cu seaml dupl ce indurase mizerie prin locuri strAine §i trebuise
a se umileascA §i Ali cearl iertare dela atfitia, a§teptând ani
multi pAnA sA ajungA, nu paroh, ci capelan, cu toatA firea
neastAmpAratA mo§tenitA dela tatAl sAu el i§i, vAzu de datorie ;
1§i va fi schimbat sau va fi simulat cA §i-a schimbat pur-
tarea, cAci in anul 1831, and scrie introducerea e CArtii Aurite
a darurilor pentru urzirea Bisericii romAne§ti in Cetatea Bra§o-
vuluiD, el semneazA: cSmeritul intre preoti Radu Tempian, vice-
protopop al Brasovului, 9, iar in 1832 : cparoh §i vice-arhidiacon2)
al Bra§ovuluip 8).
Acum insA din nou trebue sA-1 lAsAm pentru cAtva timp
pe Tempea, ca sA ne ocupAm putin §i de clemnitatea cea mai
inaltA dela aceasta BisericA, de cea protopopeasck De cativa ani
buni ea nu mai era ocupatA de un titular, ci de namesnicul dela
SAcele, Radu Verzea, de and Radu Tempea fusese destituit din
postul de protopop.
Acest Verzea, ca toti cei din familia sa, era un om inteli-
gent §i cu cuno§tinte frumoase, pe care nu §tim in ce liceu §i le
cA§tigase.
Apreciat §i agreat de episcopul Moga, cu toate cA nu
se fAcuse vinovat de nicio gre§ealA, doar cA prea tinea mult sA
facA totul pe voia Magistratului sAsesc, ceea ce pentru $cheieni
era un important cap de acuzl, ba, uneori,. era §i cam aspru §i
autoritar cu ei el nu era bine vIzut de ei. Ace§tia tineau cu
multA indArAtnicie la drepturile lor de sute de ani, de a avea
protopop dintre ai lor, §i mai cu seamA nu era agreat de cAtre
parohi, care nu odatA ceruserA sA se numeascl un protopop
dintre ei.

1) Bartolomeiu Baiulescu : Monografio comunei bisericest/ groor.

romdne din Cetotea Brasouului, Brasov, 1896, p. 122. AltadatA semneaz11
namesnic" (la 31 August 1832).
2) Vice-protopop. ,Pe la 1834 (?) 1 se conferise titlul sec de vice-
protopop ca sil-1 fie mamel vAcluve si surorllor spre oarecare consolgiune,
dad In 1835 (?) a parKsit 0 acest Radu Tempea junior patria sa 0 s'a mutat
la Ramnicul-Válcei mai dintru odat4 cu ieromonahul Beniamin Todor dela Blaj,
cari ambli (?) au fost aplicafi la seminarul de candidatl [de preotlj deschis
acolo In acei ania. (Gheorghe Barithr: PdrIl alese din istoria Transilvaniel,
Vol. I., p. 556).
3) Arhiva Muaicipiului Brasov, No. 12/1835.

www.dacoromanica.ro
 255

Episcopul nu mai §tia nici el ce sA fad. Pe cine era s1

numeascfi, ca sA nu se strice cu ob0ea celei mai bogate Biserici
din eparhie i ca sl fie §i interesele institutiei asigurate?
Ceea ce a licit insA §i mai mult relatiile dintre $cheieni
i Verzea §i a rupt aproape orice legAturA intre ei, a fost scri-
soarea acestuia din 6 August 1821, adresatA preotilor, repre-
zentantilor §i epitropilor i care a fost o loviturA prea nea0eptatA
§i grea pentru ambitio§ii Brapveni.
Cu prilejul vizitei lui Moga in Bra§ov la 7 lulie 1821, acesta
le vorbise din amvonul bisericii, rugAndu-i sA contribue cu o
sumA oarecare la cumpArarea casei destinate re edintei episco-
pe0 §i seminarului 1). $cheienii promiserA ci vor da o sumA
mai mare, iar in §edinta din 26 lunie a reprezentantei votarA
cpentru ajutorinta seminariumului care se zide§te pentru diacii
cleruluiP suma de 500 fl., care sA se ia din lada fAcliilor, iar
pentru capela cepiscopialiceascAP sA dea o candelA cfArA nume I).
Episcopul ceruse i un rind de odAjdii §i ei cei darnici
alteori hotArirA sA dea din cele pde mijloc2, adicA nici prea
bune, nici prea rele. Fiind vorba §i de gun omofor arhieresc alb,
cu crud de firP, hotarira cA cacela s'au gAsit cu cale a nu se
da, sA rArnaie lfingl sfitele cele greleP 5). Nu se grabirl insl sA
trimith nici banii, nici odAjdiile. Atunci Verzea le scrise, dar prea
drastic: c... IncA odatA §i mai pre urmA, imi iau datornica mea
indrAsnire a dojeni de obOe pre blagorodniia voastrA cumcA de
este datori vreun suflet creOinesc sau vreo vistieriie bisericeascA
in tot pravoslavnicul nostru cler neunit a priveghia, a sprijini §i
a intemeia rezedentiia episcopeascA §i seminariumul, care dormi-
tAnd blagorodniia voastrA sub diastimA 4) de mai multe veacuri,
prin strAdania a celor nebAgati in samA dela prea inaltele locuri
s'au cA§tigat §i in naturA inaintea ochilor cu deagetul vi se aratA
cei dintAi §i cei mai datori dupA nume, dupl multime, dupA
puteare, dupl inveelzita pravoslavie §i in(elepciune 5), Maica Bisea-

1) Vezi I. Lupap : islorla bisericeasth a Romallor ardeleni, Sibiu,

1918, p. 156 : Episcopul Vasilie Moga a adunat multi bani de pe la credin-
ciopi. Cu banii aceptia a cumpArat in strada CisnAdier o casA, care se numea
Casa clerului". Aid era pi seminarulN.
2) Care BA nu albA nicio inscriptie pe ea pi niciun nume.
3) Dela Moscova.
4) In timp de.
5) Sublinierile sunt ale noastre.

www.dacoromanica.ro
 56

rica a Bolgarsecului au fost si este datoare ceale mai sus

numarate a le statornici spre nemuritorul sau nume....
Dupa aceea ii intreaba a dupa gatatea impartasite in treaba
aceasta cu blagorodniia voastra rescripturi preamilostive impa-
ratesti si gubernialicesti, cat si arhieresti umilite si parintesti
comisii, oare ce roada ati facut ? Nimic si iar nimic...,
gPre langa cei 500 fl., mai spune el impotriva careia
fagaduinte si dumnealui domnul inspector de Langhendorf nu
numai a nu s'au impotrivit, dara v'au si laudat indemnul pentru
procopsirea tinerimii orasenesti, [ati mai dat] si deosabit pentru
capela clerului cea saraca cateva putine darabe ):Ie odajdii pono-
sate cu invoiall si o candela din ceale prisositoare de argint
pentru iconostas..
Tot lor insa li s'a parut prea putin suma de 500 fl. cdela
o casa asa mare', si atunci chiar poporul, crlin evlaviia catre
neam, au mai sporit inca R. fl. 500P, pentru care episcopul, plin
de bucurie le-a liberat si chitanta pentru 1000 fl. Aceasta ecvie-
tantiec insa es'au aruncat dela Anna la Caiafa si asa niciuna
nici alta cugetata implinire n'au luoat....
Pe lAnga toate acestea cnici aristaluitul omofor episcopesc,
in persoana episcopul rugandu-va ca sa-1 sloboziti de sub
inchisoare si a se da pre linga cvietantie, sa lucreze ca tin odor
de hirotonie la episcopiia sub care se adaposteaste pravoslaviia
voastra, nu Vati umilit a-I slobozi...* 9
Scheienii nu i-au limas insa nici ei datori lui Verzea si
abia la 30 Oct. 1822 i-au raspuns cu vArf si indesat? ba
inca si mai drastic decAt el, si cu patima : gNu au fost destul
a mai in trecuta vreame, in anul ce s'au savarsit, impotriva
Preainaltului Parinte (a nu se ceti pre amvon ocari si bajocuri)
si impotriva omenirii ai varsat destul venin asupra reprazantasilor
si curatorilor a nu ti-au numarat bani pentru seminarium cati
ai poftit si din odoara bisericesti ate ti-au placut nu ti-au dat,
dara insa MA rusine o scrisoare ca de ar fi dela Slavitul Epis-
copat trimisa, plina de rusine si bajocuri ne-ai trimis, prin care
ne aratam noi de oameni orbi si de nimic, cad am fi fagaduit
ca sa dam o mie de florini la saminarium si nu am dat nimic,
pentru care ne miram cum s'ar fi putut face o relatie asea min-

1) Stiughe : Op c11., pp. 53-54. Acest omofor a font oferit cu prilejul

afIntirli bIsericil (la 10 Nov. 1946) I. P. S. Sale Mitropolituld Dr. Nicolas !Man.

www.dacoromanica.ro
 257

cinoasä la SI Avitul Episcopat, cAnd singur Sfintiia Ta §tii cl

numai 500 am fAgAduit in sesia noastrA, care §i Sfintiia Ta ai
iscAlit-o, care i-am dat. Cum s'au putut face asemenea relatii de
nimic la SlAvitul Scaun Episcopesc [in mod] ofitioz, au poate
cA cleru i Sfintiia Ta aveti voie ca sA vä bateti joc de o ob§te
a§ea vAzutA ca a noastrA i sä scrieti aseminea bajocuri asupra
noastrA ?
cAu socotiti continuA ei cA noi avem voie ca banii
ce sAnt ai publicumului §i sub responzabilitatul nostru lucre-
dintati, putem noi ci sA-i dAruim cum om vrea ? Si dacA natia
rumAneascA neunitA a Ardealului au avut poftA ca sA facA sAmi-
narium pentru diecii SA ce datorie are numai Brwvul, larA nu
toatA natia, a concurului la zidirea acestui vestit sAminarium...?
DarA oare, cAnd va avea Bisearica noastrA vro tribuintA de vro
reparatie mare, oare gAsi-va pl cineva sA-i ajute ?... CA Bisearica
noastrA ar fi stAlpul pravoslaviei in Ardeal, nu poate spre necinste
a i se socoti, cAci cu adevArat au fost §i va rAmAnea SfAnta
Bisearica noastrA piatra credintii.... i am fAcut-o loc vreadnic de
priveli§te la fie§tece om cu vazA ce au trecut [prin] ora§ul
acesta...)
Dupl ce-I batjocorirA §i-I amenintarA cA-I vor reclama, cerAnd
satisfactie la locurile mai inalte, de incheiere adAugarA: c Te
§tim cA bine §tii contipirui §i Te sfAtuim ca sA te pArAse§ti de
aseminea porniri asupra oraplui nostru, pentru ca sA nu simti
grAutatea contepturilor noastre ce-ti sAnt bine cunoscuteP 1).
De atunci Verzea invAta minte §i nu mai tratA cu ei atAt
de aspru. Dar era prea tArziu §i, de acum incolo, ei vor cAuta
in tot felul sA-1 inlAture dela Biserica lor.
De altcum, incA dela inceputul anului 1822, Verzea ii intre-
base dacA nu au vreun tanAr absolvent de filosofie, pe care sA-1
trimitA sA studieze teologia la Viena ?2) La 6 Februarie, preotii
1) Stinghe : Op cit., pp. 60-62.
2) Vezi : I. Lupas : Op cit., p. 153 dupl Petru Maior : ,... $i iatA In
Sibiu au neunitil seminariu pentru clericil lor ; si din mita ImpArAteasca e fAcutä
rAnduialA ca patru clerid neuniti din Ardeal sA invete In Beciu, care tutor-
cAndu-se apoi acasA, sA fie profesori...* In scrisoarea sa, pe care am aflat-o
si In Cartea de porAnciu dela Sf. Nicolae, Verzea se adreseazA Cinstitilor
Preati 0 Cinstitilor Curatori a amAndurora Sfinte Biserici din Bolgarsechi*,
spunAnd a cu toatA dreptatea atArnA asupra Bolgarsechiului ca poporul cel
mai de frunte, care MI vAzut In tot clerumul neunit din Ardeal" sA aibA astfel
de tinerI pregAtiti.
17

www.dacoromanica.ro
 258

§i reprezentantii ii rAspunserA cl la intrebarea : (cle este oare un

subiect la orasul nostru care ar fi absolvAluit filosofia i ar fi
cvalificAluit a intra in locul cel vacant care este la fundatia
clerului dela Beci spre invAtAtura theologhieip, deastAdatA nu
au caseminea subiect), dar poate cA dupl vreun an ar avea pe
tAnArul Damianus Datco (...Cu adevArat mai spun ei cA
tocma la orasul nostru s'ar cAdea ca sA fie mai multe aseminea
subiecturi care ar fi cvalificAluit de a infra la slujbe mai inalte,
atAt bisericesti, cAt si politicesti, darA pentru cAce pAnA acuma
putinA nAdejde au avut pentru a intra in aseminea slujbe, au
unnat dintru aceaia cA i dacA ar fi vreun pArinte ca sA chel-
tuiascA sA-si invete copiii sAi la invAtAturi mai inalte, putin folos
putea sA aducA acestora dad, dupA cum mai sus am arAtat,
nu-si putea face nAdejde a intra in dregAtorii. De aicia inainte
darA, avAnd nationul rumAnesc niste nAdejdi ca acestea, negresit
cA atunci multi vor pune silinte ca sA-si lumineze copiii lor cu
invataturi mai inalte, pentru ca sA se cvalificAlueascA la asemine
slujbep.
RAspunsul acesta este semnat de parohul (Symeon Popo-
vici*, tatAl tAnArului Datcu, apoi de parohul loan Bucur si de
cei trei curatori : Hagi lordan Hagi Ghenovici, Hagi Simeon
Hagi Toma i $andru Popovici.
latA insA cA dupä doi ani i cAteva luni, Consistoriul vrea
sl impunA $cheienilor pe protopopul Simion Popovici [Datcu],
care la 1822 semna ca paroh si care se vede cA mai functionase
si in altA parte ca preot obtinAnd si demnitatea clq protopop.
Reprezentanta Bisericii rAspunse insA Oficiului Protopopesc, la
30 Sept. 1824, protestAnd energic: (...Obstea noastrA preot care
nu se candidAlueste si (se) votizAlueste prin obste nici intr'un
chip nu poate a se priimi, nice de paroh, nice de ajutori pl
lAnga Bisearica noastrA fArA a fi cerut dela obstep.
El functionase la biserica lor ca diacon, dar apoi ii lAsase
postul ca sA ocupe unul de preot militar. Pentru aceea ei con-
tinuA astfel : (Se dovedeaste cA acest preot, fiind tocma si pro-
topop i la stare bAtrAneascA, cu neputintA este a nu avea enorie,
iarA dacA nu are enbrie, se vede cA ar fi lepAdat dela enoria sap.
HotArAsc deci : (Obstea noastrA preoti lepAdati dela alte enorii
nu are poftA sA-i priimeascA de parohi, avAnd candidatii sAi...
DupA asezata din vechime constitutia Bisearicii noastre, care
constitutie la anul 1817 dela preainaltele locuri s'au intArit, preoti

www.dacoromanica.ro
 259

straini nu se poate IAA la aceasta inorie fall de a fi ceruti...D

Apoi : «Bisearica noastra nefiind ma de invalizi, nu este chit-
leana (?) a-i priimi invalizii si lepadatii dela alte inorii*. Deci
«neavAnd loc acest trimis preot pe langa Bisearica noastra, nu
se poate face indestul 9 la recomandatia Prea Cinstitului Scaun
Episcopesc, pentru care se indrepteaza jeluitoriul de unde s'au
trimisp 9.
Si totusi, dupA un an si aproape cinci luni, la 22 Februarie
1826, Simeon Popovici-Datcu este paroh si namesnic. La acea
data episcopul Moga ii scrie ca, in fiinta sa de fata in biserica
Scheilor, la 7 lulie 1821, reprezentantii si parohii au promis,
dandu-si si iscAliturile, ca vor contribui la ridicarea resedintei
episcopesti din Sibiu si a seminarului pentru .candidatii de preoti
cu «o mie de zloti de 'Artie si un omofor episcopesc si doua
sfite cu epetrafirele si rocavitele sale, impreuna cu un aer, foate
de matase, si o candila de argint) ; dar 'Ana acuma nu si-au
tinut promisiunea si, deoarece nici Verzea, «caruia s'au poruncit
de aicia mai nainte vreame ca sa referaluiasca in treaba aceastap
nu si-a implinit datoria, ii ordona lui, namesnicului Popovici, ca
aratand reprezentantilor scrisoarea episcopesca, sa implineasca
Cele mai sus amintite, cum au fAcut si ceilalti «binefactori, si
obstea dintr'alte parti ale eparhiei ; «aceasta cu atata mai vArtos
cu cat este stiut precum obstea Bolgarseghiului Inca are lipsa
de epjscopie si de scoala candidatilor, intru care, afara de Fratia
Ta, toti ceaialalti parohi ai Bolgarseghiului ce sant s'au gAtit
spre priimirea preotiei si de aicia inainte Inca aseminea trebuinta
vor aveax. Dad nu vor vrea incheie episcopul namesnicul
sa le ceara sa-i dea raspuns in scris, pe care sA-1 trimita in
graba la Sibiu.
Popovici le si scrie la 1 Martie 1826 reprezentantilor si epi-
tropilor, spunandu-le ca in mai multe randuri i-a rugat sa caute «cat
mai in graba sa mijloceasca a se implini aceasta cuvioasa si spre
fericirea nationului romanesc folositoare facere de bine*, dar cu
durere a vazut cA ei amana tot mai mult acest lucru. li roaga
deci din nou, alaturAnd, in copie si scrisoarea episcopului, pe
care le-a aratat-o si in original «si iarasi o voiu mai arAta,, ca

1) A satisface.
2) Id. Ibld., pp. 63-64,

www.dacoromanica.ro
 260

in dumineca viitoAre sA se intruneascA impreunl cu preotii §i sl

lichideze §i aceastA chestiune.
De asthdatA frunta§ii Bisericii se hotArirl sl trimitA ajutorul,
pentrucA era i timpul, iar Popovici li se adresase in termeni
frumo§i, nu ca Verzea. De altcum, ei ca §i intreagA obstea
nu erau sgArciti cu banii Bisericii in faced de bine, dar Verzea,
care de cAtva timp, fiind §i bolnav §i slAbit, nu mai era admi-
nistrator al protopopiatului, nu tiuse cum sA se poarte cu ei §i
de aceea Moga ii retrAsese mandatul §i facuse tot posibilul ca
Popovici sA fie numit paroh, pentru ca s5-1 poatA numi apoi na-
mesnic, indeplinind astfel §i o chestiune de form5.
*

Tot in anul 1'826, la 5 Oct., o nouA cinOructie, intrA in

vigoare la Biseric5, cAci conform decretului guvernial No. 8230
din I Martie 1819 , se cerea sA se facA alegerea a doisprezece
reprezentanti, dintre care apoi sA se aleagA trei curatori, dar
4 prin votizatie a toatA ob§tea* ').
Alegerea se fAcuse incA la 26 Sept., iar la 5 Oct. se fixarA
norme nouA cspre inconjurarea mai incolo a pricinilor §i a pAgu-
birii Sfintei Bisearici*.
Din cele 21 de puncte ale acestei instructii, amintim §i noi
cAteva mai importante, care pe de o parte vor forma o bazA
pentru conducerea viitoare a Bisericii, iar pe de altA parte ne
aratA dispozitii vechi care cle mult ie§iserA din uz.
Astfel se stabilea ca, dad, din cauzA de moarte sau de
bAtrAnete, s'ar ivi vacante in reprezentant5, cei rAma§i aveau sA se
intruneascA impreunA cu comisarii (bisericesc §i magistratual), cu
intAiul protopop §i cu parohii, alegAnd trei bArbati frunta§i ccu
avere fundamentalI, persoane cunoscute de moral bun §i oameni
negAlcevitori i fArA iubire de protesuri, §i mai cu samA sA se
caute sA nu fie rudenie de aproape cu unii din ceaialalti repre-
zent4*. Din aceOia trei, ob§tea urma sA aleagA prin vot pe
1) In actul No. 157/1826 din Arhiva Municipiului Brasov, negustorii D.
Nicolau gi I. Radu Leca spun cA pAnA cAnd administrarea averii Bisericil era
In mAna preoillor, aceasta era Inteo stare mizerabilA Dela 1815 incepand,
cAnd a fost pug sub controlul Magistratului, averea a crescut mult cu ajutorul
negustorilor, iar Radu Verzea a incredintat-o administrAril a doisprezece din
cei mai bAtrAni gi mai fruntagi parohieni gi, ca a nu fie supArare, nitre acegtia
au fost aiegi gi doi din clasa mai de jos.

www.dacoromanica.ro
 261

noul reprezentant. Dad ar fi trebuit sA se aleagA mai multi, se

proceda ca la intaia alegere, cu deosebirea cl comisia de reco-
mandare nu mai designa alti trei bärbati, ci numai unul, care,
impreunl cu cei doi rAmasi de mai inainte, erau recomandati
obstii.
Dintre cei doisprezece reprezentanti era ales : un prese-
dinte, care sA convoace in caz de lipsA pe ceilalti, si un cactua-
riusip, adicA secretar ccu limbi si condeiu bun*, care sA ia la pro-
tocol toate deciziunile ce urmau sA se aducA si cu care impreunA,
ceilalti zece aveau sA-si impartA cslujbele ce se va da afarA a se
lucra pentru trebuinta Sfintei Bisearici). Orice jalbA sau cerere,
trebuia prezentatA unui reprezentant sau curator, care sA o pre-
zinte apoi presedintelui si acesta, la randul sAu, indrepta pe
petitionar la reprezentantul incredintat ccu slujba acei trebuintep.
Orice cerere trebuia fAcutA in scris si inregistratA cu numArul ei
in protocol, care era pAstrat in bunA stare.
Cei trei epitropi aveau sA fie alesi de cAtre inspectorul
magistratual si de cAtre protopop, fiind oblzati a indephni si
insArcinarea de reprezentanti. Ei aveau insA, in primul rand, grijA
de averea bisericii, notand zilnic inteun protocol veniturile si
cheltuielile.
Veniturile erau de aici inainte compuse din :
1. Colectarea de ofrande intre credinciosi, cu cat ii läsa
inima, in douA cbitcAne*, in dumineci si la praznice impArAtesti,
pe seama bisericii, cu al treilea cbitcAnD colectandu-se pe seama
scoalelor.
2. Venitul clopotelor, fixat in conformitate cu instructia din
anul 1811, si anume : cpentru o trAsurA la ai locului poporeni
u[ngui esti] f I. 1, iarA la cei din altA parte, strAini, u. fl. 3D.
Pentru aceste venituri trebuia sA se tina un ccatastihp special,
dandu-se eclisierului cla fiestecare mort tadulA sub nurnärusP.
(Obiceiul de a se trage clopotele si la parastas, avea sä inceteze).
3. Venitul gropilor. Cei care voiau sI-si ingroape mortii in
cgropnita cea de lAngA SfAnta BisearicAP '), aveau sA plAteascA
ctaxia, dela cei de frunte u. f I. 10., iar dela cei de mijloc 5. si
dela cei ce nu sant in stare a plAti atAta, sA li se dea loc in
ingropAtoarea noo,2) plAtind numai u. fl. 1., iarI la cei de tot
sAraci, in darp.
1) In curtea Bisericil.
2) Chnitirul de astAzi.

www.dacoromanica.ro
 262

Ca sl nu se producA insl incurcAturi, locul de ingropare

se impArtise in patru clase §i anume : locul de frunte, cu taxa
de 10 fl., al doilea cu 5, al treilea cu un zlot, iar cel pentru
oamenii sAraci, gratuit, dar numai gin grAdina §coalei, care este
cumpAratA din fundu§ul Sfintei Bisearicip 1).
Se mai fAcea insä §i o opreli0e precisk anume : cTigani
nici intr'un chip sA nu se ingAdue a se ingropa intealtA parte
din locurile sus -numite, macar de ar plAti taxia indoitA, fArA numai
la al 3-lea loc, cei de frunte plAtind taxia titaluita, iarA mai cu
samA la al 3-lea loc in grAdinAs.
Locurile aveau sl se impartA CCU lantu, cu mAsurg potrivitA
§i sl se fad semn statornic, sau cu inchisoare de zAbrele [spre]
a nu se face vreo smintealAs. Cine avea gropi insemnate cu
piatrA sau chiar §i neinsemnate, in caz de moarte in familie,
avea sA plAteascA jumAtate taxa.
4. Venitul chiliilor (cdin tintirims). Dela femeile bAtrAne, care
fuseserA odatA bine instArite, nu trebuia sA se ia, cat trAiau,
nicio chirie pentru chilia folositA, dar dupA moartea lor, averea,
multa-putina, trebuia sA rAmAnA Bisericii. Pentru mai multA sigu-
rants, rudeniile lor trebuiau sA dea o declaratie in scris. Deci
gmultimea cAlugAritelor, care se vAd aicia adunate i care tin
chiliile spre ingreoiere, acelea sA se indrepteze la mAnAstirea
unde au priimit cAlugAria, fArA 2) doo, care se vor alege de cAtre
Cinstitii preoti §i Cinstitii Reprezenta0 spre poslu§ania Sfintei
Bisearici, iar cAlugArite mai multe, sau vAduve tinere, sau alte
muieri pribegite, sA nu fie suferites.
5. Venitul mo0ilor ccarele are SfAnta Bisearid aicia sub
slAvitul de0rictul Bra§ovului §i in Tara RumAneascl : Cremenea
alias Reda Barbului, precum §i muntele SAnt-Ilies, cAnd vor Li
sA se dea in arendA, sA se publice cu trei sAptAmAni inainte pe
la biserici §i sA se dea gcu lititatie numai la oameni de sub
iurisdictia localA, cu caution indoit, care se va petrece §i la
cgrund-protocols iar dacA ar vrea sA arendeze vreun strAin
sa-si punA cchezas pAmAntean pe lAngA caution indoits.
6. Venitul ierbii din cimitir 0 din grAdina §coalei celei
nou5, ca §i poamele, trebuiau sA se vândA la licitatie. larba din
1) Casa cumpAratA la 1826 dela fratli Clurculet, situatA deasupra morli
In care astAzi fanctioneazA o grAdiait5 de copli.
2) AfarA de.
3) Cartea funduarA.

www.dacoromanica.ro
 263

chigropAtoarea cea de cApetenies, avea sA o ia eclisierul, care in

schimb trebuia sA se ingrijeascA de morminte, ca sA nu le nA-
pAdeascA iarba, iar dupl ie§irea celor ce au venit sA vadA mor-
mintele, sA incuie poarta, cca sA nu intre vite §i copii a face
sarnAvii... ,
Dobanzile capitalurilor Imprumutate trebuiau incaiate la
timp. Celor care nu le plAteau, li se lua §i capitalul, iar dacA
Biserica ar fi fost pAgubitA, rAspunzAtori erau epitropii.
Venitul dela fAclii trebuia sA fie introdus in protocol im-
preunA cu ziva, luna §i anul cAnd au fost vindute, iar vânzarea
conform unui ordin episcopesc avea sA se facA dupA
vechiul obiceiu, la bArbati in timpul antArii Heruvicului, iar la
femei in al Axionului, dar (cu evlavie §i fArA niciun sunets.
La tel avea sA se procedeze §i cu icoanele care se ofereau
celor careli serbau in acea zi numele.
Credincio§ii care cereau ca la inmormântAri §i cununii sA
se aprinclA in bisericA policandrul cel mare, aveau sA dea doi
funti ') de fAclii, iar dacA cereau sA se aprindA toate policandrele,
trei funti.
Curatorii aveau sA poarte grijA de orice alte venituri, iar
dacA cineva, la indemnul vreunui inroh, ar fi dAruit odAjdii,
preotul nu uvea drept sA le tinA acasA la el.
Plata invAtAtorilor de sub cchivernlsirea in§pectoruluis se
fAcea din taxele ce se luau dela pArintii elevilor, iar ce nu ajungea,
se completa din vistieria Bisericii. DacA ar fi fost necesarA vreo
reparatie la §coalA, trebuia anuntati preotilor §i reprezentantilor,
ca sA se plAteascA din banii Bisericii.
Plata cantaretilor §i a diaconului se fAcea din aceea§i vis-
tierie, tot la un sfert de an. Lada in care se tinea capitalul Bise-
ricii trebuia sA se cchiverniseascA sub trei cheis §i cu 4casa-
buhs 2). 0 cheie era pAstratA de parohul cel mai bAtrân, a doua
de un reprezentant §i a treia de un epitrop.
CAt priveVe cconOtutia care se tine de slujba acestei
Sfinte Bisearici,, ea va fi cea din 27 Dec. 1817, cca sA inceteze
toate priciniles.
cProtocolumul cel mare din vechime al Sfintei Bisearici, in
care stau scri§i botezatii, cununatii §i mortii, care in cativa ani

1) insurA de greutate, egall cu o jumAtate de kilogram.

2) Jurnal de casA.

www.dacoromanica.ro
 264

au fost präpädit, aceala sä fie si se tile sub raspunderea paro-

hilor sub inchisoare in boltita si sä nu fie slobod la niciun preot
a-I mai duce in casa sa, WA decal in ceale de lipsa sa se caute
inteinsul acolo in bisearica. La trei ani odata sa se faca inven-
tarium despre toate acareturile Sfintei gisearici, adica argintarie,
hrisoave, odajdii si despre toate altele, dupa protocolu inven-
tariumului sub prezidia cinstitului inspector si a protopopului
local, 1).
*

Curand dupa aceasta nota ainstructie,, se petrecura alte

multe evenimente importante in Brasovul românesc:
La 12 Dec. 1826 se stinse aici Dositeiu, ace au fost pa
vremea Muscalilor mitropolit in anii 1792 in Bucuresti. S'au in-
gropat la biserica Grecilor in Cetate 2).
Inainte cu trei luni incetase din vie* tot aid aParintele
Mitropolit Nectarie si s'au ingropat cu cinste la biserica mare
[din ScheilD 3).
Inainte de a muri, mitropolitul locuise, in schimbul unei
thirii neinsemnate, in casa parohului Datcu, caruia ii promisese
a atunci cand se va reintoarce la Bucuresti, ii va lasa o reve-
renda, dar nici in Muntenia nu s'a mai intors, nici reVerenda nu
i-a dat-o 4).
Curand dupa aceea, la 23 Aprilie 1827, muri si aCinstitul
Parintele Radu Verzea, paroh la Sacele-Satulung. Era interiman
(sic!) Protopop in protopopiatul intaiu al Brasovului) 5).
Acum sosi timpul ca demnitatea de protopop titular intaiu
al Brasovului, care rämäsese neocupata aproape limp de un
deceniu, sa o vedem in sfarsit ocupata prin Ignatie Carabet.
Cronica Parintelui Voina Pitis ne spune despre el : aLa 4
Mai 1827 au venit Domnu Ignate de Carabeti actual Protopop
in protopopiatu intaiu al Brasovului si au fost primlt la Bise-
rica noastra [din Tocile] langa mine ca paroh fostul mai nainte
1) Stinghe : Documenle... 111., pp. 68-79.
2) Ion Mug1ea: InsemndrIleu preolllor dela BiserIca de pe Toclle
(1815-1861), In Tara Bársei, V., p. 315.
3) Id. ibid.
4) Arhiva MunIcipiultd Bragov, No. 410/1826.
5) Ion Mug1ea: Op cli.

www.dacoromanica.ro
 265

protopop si paroh la Turda, si apoi felcaplan 1) la slAvitu re-

ghement Benoski (sic! Benjowski 0 in 14 ani) 2).
La 12 Mai 1827 episcopul Moga, cu adresa No. 213, co-
municA Magistratului brasovean cA in locul rAposatului protopop
[administrator] din tractul intaiu, Radu Verzea, a numit pe fostul
preot militar dela fegimentul cSpleny1 (?) si protopop al Turzii,
Ignatie Carabet.
El mai aminteste cA in calitate de preot militar, timp de
14 ani, Carabet a adus ccredincioasep servicii si si-a astigat
frumoase merite, din care cauzA forurile supreme militare din
Transilvania i 1-au recomandat cu multA cAldurA8).
Nu mull dupA sosirea sa in fruntea protopopiatului intaiu,
la 15 Nov. 1827, Carabet provoad pe parohi si reprezentanti
ca in calitate de cocArmuitori si stalpi ai Bisericii* si in con-
formitate ccu sfintele canoane si cu preainaltele porunci impArl-
testi, gubernialicesti si episcopestip, sA facA, in termen de trei
luni, inventarul odoarAlor si mosiilor Bisericii, ccare iaste chepe-
teniia tuturor sfintelor pravoslavnicelor biserici in tot Ardealu
si iaste biserica cea mai vestitA a neamului romfinesc, pentru
vechimea si odoarAle ei ceale scumpe si frumoase. Nu cu putinA
durere si pArere de rAu continua* el [vAd] odoarAle ceale vechi,
scumpe si frumoase, care rAposatii in Domnul mosii si pArintii
domniilor voastre cu multA strAdanie si cheltuieli le-au cAstigat,
din dragostea si evlavia cea crestineascA dela multi in Domnul
rAposati impArati (?), printi, boieri, negutAtori si dela multi alti buni
pravoslavnici, cA zac in veacul nostru rAsipite prin bisericA si
printr'alte locuri ca niste lucruri netrebnice si nebAgate in samI
de dragostea crestineascA si nescrise la un protocol toate laolaltA,
cum ar trebuip 4).
$i dupA ce le aratA cum ar trebui trecutA toata averea
Bisericii in inventar, in patru grupe, de incheiere el ran-
dueste pe PArintele Simeon Popovici, cca parohul cel dintAiu al

1) Feldcaplan = preot militar.

2) Ion M4ea: Insemndrile" preollior..., p. 315.
3) Arhiva Municipiulul Brapv, No. 16251827.
4) Ei aveau Irma de mai bine de un secol gi jumAtate inventare despre
toate odoarale §i mo§iile Bisericii. Vezi registrele VII/1-3 la volumul L, pp.
376-386 til 399-405.

www.dacoromanica.ro
 266

Bolgarsecului, ca sub prezidiul Fratiii Sale sa se facfi tot inven-

tarium[u1]...D I)
*

Anul urmator, 1828, hi un an greu. Oastea muscaleasci

intrase in Moldova §i Muntenia, iar la Bucure§ti bantuia ciuma.
Vara lacusiele invadara Tara Barsei §i Brapvul, de unde trecura
spre Tara Oltului, Turda §i Sacuime.
Toate acestea trecusera and, in Octomvrie, isbucni ina§i
ciuma, pe care Parintele Voina Piti o descrie astfel : c...Au venit
o Sasca dela Bucure0 cu barbatu-sau, care era Neamti dela
Mur4i-Vaprei 2), cu ni§te haine molipsite de ciuma §i mai intaiu
au ezut aproape de Crucea Capitanului. De aici au mers in
Blumana §i au inceput a vinde haine de ceale aduse de dânO
din Bucure0i, ce le-au fost furat dela oameni ciumati, §i au
murit in spitalul Nemtilor i la un panzari 14 oameni de ciuma.
Dupa aceaia s'au in§tiintat la Gubernie i la Curte §i cu poranca
imparateasca, 22 Noemvrie, s'au inchis tot Bra§ovu cu linie °) §i
targ era in Brapvuvechi, in ulita de mijloc, la camp, §i lazaret
de trei saptarnani in capu Bra§ovului vechiu la biserica. Bise-
ricile, §coalele erau inchise [iar la] 23 Dechemvrie s'au slobozit
linia [i la] 27 Dech. s'au de§chis §i bisericilep 4).
Anul urmator, 1829, se incepu tot rau : primavara fu foarte
ploioasä in lunile Aprilie §i Mai. In lunie a nins §i a cazut piatra.
Muscalii iernasera in Tara Româneasca, unde, ca §i la Brapv, se
facuse mare scumpete, incat ajunsese cchila de grail o suta de
lei §i mai mult2.
Ciuma incepuse din nou, din primavara, sa bantuie la
Bucure§ti §i in toate ora§ele §i satele, de aceea la Brapv se
facu din nou lazaret de trei saptarnani qi era politica impara-
1) StInghe: Documente... III, pp. 86-87.
2) Targul Mures.
3) Cordon sanitar.
4) Ion Muslea: .Insemarile" preolllor..., p. 316. Vezi si ,In$111n-
WM.. p. 67, unde se mai spune: ...$1 asa In 18 Dech. marti la 10 ceasurl
au Intrat cAtanele dela Hole iarAsi In Cetate si au Inceput a pusca si a striga :
Vivatl* $i asa la 25 Dech. la 12 ceasuri au intrat si comiseonu in lluntru
In Cetate si In 26 Dech. dupA prAnz la trel ceasurl s'au deschis iarA bisericile
si scoalele. Dar scum s'au .azut lacru [cal n'au fost ciuma dupA cutn au es
domnul doftorul Pladir [Pfleker Ii, dar numai au fost altA boalA si Dumnezeu
al ne fereascA de ciuml".

www.dacoromanica.ro
 267

teascl ca de va trece cineva peste plaiu, sA-1 fad teandrect1)

i s'au intämplat un om dela 'Man [cal 1-au prins trecand peste
plaiu vi I-au judecat acolo in vama Timivului, vi s'au puvcat,
pan' cap acolo cu vase cAtane, 3).
CAtre sfarvitul acestui an, la 27 Dee. 1829, din ordinul
guvernului, protopopul Carabet facu o conscriptie a ortodocvilor
espre cavtigarea bisericii rumanevti in CetateD 5) vi astfel se
constatA ca : in Cetate se aflau proprietari de ease 20, cu chirie
50, in total 50 familii cu 205 esuflete*. Mai era apoi eslugi vi
slujnici de ruman) 216 suflete, catane care sant oranduiti spre
paza cetafiv : 566 vi erobi in tuctaos 4) Rumani) 35, in total
1022 suflete. AfarA de acevtia mai erau Sarbi vi Bulgari 45 suflete
vi Oreci 98, cu lotul deci 121 epatar familiip, iar ca suflete 1165.
In eforvtatu 5cheilorp erau : familii cu case 964, chiriavi 380,
deci 1344, iar ca suflete 5476, plus slugi vi slujnice 251, in
total 5727.
In Bravovul-Vechiu Romanii erau: 253 proprietari de case vi
182 chiriavi, cu totul 1828 suflete, iar slugi vi slujnice 135, deci
1963 suflete.
In orav in cele doua suburbii erau deci 1912 capi de familie,
iar suflete 8855 5).
La 20 Mai 1830 muri Parintele loan Bucur, despre care
Voina Pitiv spune :e...Fiind bolnav numai 4 zile, au rApusat preo-
tInd 15 ani. S'au ingropat [la] 21 Mai 1830, fiind in varstA
de 55 an!' a).
(Preoteasa lui, Marina, mai trAia Inca in anul 1833, dud,
Mtn:, cerere cAtre Magistrat, insistA din nou sa se facA impar-
tirea averii raposatului ei sot) 7).

1) Standrecht --= judecatA sumarA.

2) Ion Mualea : Op cit., p. 317.
3) Pentru ca RomAntl dm Cetate sAii poatA face cel putin o capela
a lor al In care sl slujeascA Carabet, care pAna acum Ind nu are parohle
al care Wig acea capelA WA de a se Inmulfl numArul popilor, s'ar aaeze.
(Bartolomeiu Baiulescu: Monografia comunei bisertce01 gr.-or. romane a
Sfintel Adormir( dln Celarea Bro?ouului, Brapv, 1898, p. 114).
4) Zuchthaus = penitenciar, puacArle.
5) Stinghe: Documenle... III. pp. 89-90.
6) Ion Mualea: Op clt., p. 317. In matricula dela Sf. Nicolae este
trecut: 21 Mal. Cinstitul PArintele loan Teodor [Bucur], 57 ani".
7) Arhlva Municipiului Braaov, No. 680/1833.

www.dacoromanica.ro
 268

Reprezentanta comunicA aceastA pierdere episcopului, ru-

gAndu-1 Ca efiind locu vacant de al 3-lea preot, sA Te milosti-
vevti a ne rAndui dupl convtitutia noastrA de a se pune in
candidatie pe prahticantii Biserjcii noastre cei mari din Bol-
garseghi vi de a-i trimite acolo la MAritul Scaun Episcopesc de
a primi acel ales darul preotiii vi WA la sfintirea vi hirotonia
acelui preot, noi vom rAmAnea multamiti cu ceaialalti doi parohi,...1)
Deci Scheienii, care pe vremuri aveau cinci vi vase parohi,
ba chiar vi opt, ajunseserA sA aibA acum numai doi, pe Simeon
Popovici vi pe Radu Tempea VI.
Episcopul Moga rAspAse la 20 lunie, CA deoarece preotii-
parohi au aratat cA sunt prea putini doi invi la atAta popor
vi deoarece cla arhivumu episcopesc de aicia nu se aflA nice o
urmA despre convtitutia ce ar avea Biserica Bolgarsechiului in
trebile acestea, , a hotArit ca in locul rAposatului paroh loan
Bucur t sA se facA candidatie, intru care sA se punA vi protopopul
Ignatie Carabef, fiindcA inaltele porAnci ava suns, ca mai intfiiu
de toti sA se aveaze parohi preotii aceia care nu au parohii, ca
sA nu se inmulteasca numAru popilor WA lipsb 9.
Ce era sA facA obvtea ? SA rAmAnA cu doi parohi, era foarte
greu. SA renunte la intransigenta cea veche, de a nu-vi alege
parohi decAt din sAnul ei ?
Grea dilernA. Dar mai era vorba vi de dorinta episcopului,
ca vi de ordinul guvernului, cu care n'ar fi voit sA se strice,
cAci nu se vtia and vor avea din nou lipsA de sprijinul vi aju-
torul lor. Atunci reprezentanfii, intrunindu-se in vedintA la 27
lulie 1830, puserA in discutie chestiunea : dacA s'ar putea sau
nil primi in candidatie persoane strAine ? Din cei vase membri
prezenti, Simeon Toma spuse cA in niciun chip sA nu se pri-
meascA preot strAin. Antonie Popovici fii de pArere cA in cazul
cAnd candidafii strAini se vor supune gconvtitutiei, vi vor da in
scris acest lucru, sA fie primifi. Ceilalti patru membri se asociarl
pArerii din urmA vi astfel se aduse decizia ca protopopul sA fie
primit gin candidatim
VAzAnd aceasta, Ind in aceeavi zi, Carabef ivi prezentA
declarafia sa, in care spunea cA t dacA din dumnezeiascA pronie,
cAzAnd soarta asupra mea, pan orAnduita candidatie, de a fi

1) Stiaghe: Op cll., pp. 92-93.

2) Id. ibid., pp. 93-94.

www.dacoromanica.ro
 269

paroh la aceasta Sfanta Bisearica, : I) Va pazi criesmintit tipicu

pravoslavnicii Bisearici a rasaritului, dupa cum dela zidirea
ace§tii Bisearici pana asthzi s'au pazit, §i nici adaogare, nici
scadeare nu voiu face in slujbele ceale dumnezeie§tip. 2) Va pazi
atat constitutia cea veche, cat §i cin§tructia cea hotarita de po-
poreni §i de fo§tii de mai inainte parohi i intaritä la 1817...
WA de a da §i la aceasta cea mai mica scandeth,. 3) SA nu
aiba niciun fel de pretentie mai mult deck au avut ceilalti parohi
de acolo. 4) In cazul cand ar vrea sä plece din Bra§ov sau claca
(din neputintAD nu §i-ar putea indeplini gclatoriile cuviincioasep,
poporenilor sä le stea in voie a-§i alege alt paroh, iar, dad va
cere trebuinta, §i capelan, edupa iuul ') §i obiceaiul lop. 5) Nu
se va impotrivi sä se aleaga un diacon, ba va cauta ca acest
lucru sä se faca cat mai curand, gspre podoaba Sfintei Bisearici,2).
El semneaza : clgnatie Carabet, protopop Intaiu al Bra-
§ovului, fostu reghiment capelan2 3).
Alegerea lui ca paroh s'a facut pe la mijlocul lunii August
1830, ceea ce §tim dintr'un document al Arhivei Bra§ovului 4),
datat 18 August, in care se spune : cS'a facut alegerea de preot
la Biserica romaneasca cea mare din $,..hei in locul nu de mult
raposatului loan Bucur, comisari fiind senatorul Albrichsfeld $i
Parintele Voina Piti§. Din 150 alegatori §i-au dat votul : 21
pentru protopopul Ignatie Carabet, 14 pentru protopopul Petru
Oherman §i 115 pentru dascalul losif Stefanovici [fiul fostului
capelan loan] i Magistratul hotari sa-i dea lui Stefanovici certi-
ficat cu recomandatie pentru a putea fi sfintit.
Preotul Voina Piti nu ne cla nici el,data sigura a alegerii,
caci la anul 1830 spune doar atata : cDupa moartea Parintelui
loan Teodor [Bucur], facandu-se candidatie din poranca Dom-
nului Episcop... la Sfanta Biserica mare, cu intelesu i voia a
toata ob§tea, au priimit paroh pa Domnul Protopopu Ignatie
Carabetip 5).
Totu$i, lucrurile n'au mers atat de neted cum s'ar crede,
deoarece, in aceea§i zi de 27 lulie, se mai tinu o §edinta a repre-
1) Dreptul.
2) El trimisese Inca din 7 lunie 1830 o cerere In acest sens guvernuluf,
cerere care costase 10 florini. (Stinghe: Op cit. p. 92).
3) Stinghe : Op cit., pp. 96-97.
4) No. 2517 1830.
5) Ion Mu§lea: Op cli., p. 317.

www.dacoromanica.ro
 270

zentantei, la care luarA parte patru membri care fuseserA si la

cealaltA sedinta si incA doi, intre care si Nicolae Cepescu, inspec-
torul scoalelor, pe care incA in anul 1825 il vedem in aceastA
demnitate. La aceastA sedinta full invitati si'cAtiva membri frun-
tasi ai obstii, din care nu se prezentarA de cat unsprezece insi.
DupI ce se mai citi apoi incA odatA rAspunsul din 20
lunie al episcopului ca sA ia cunostintA de el si cei din
obste si dupA ce, de sigur, li se va fi adus la cunostintA si hotl-
rirea reprezentantei , li se atrase atentia asupra faptului de
care in sedinta dintAi nu-si aduseserA aminte , cA intre timp,
infiintAndu-se in Tocile o a doua bisericA (pe care ei o consi-
derau incA tot ca o filialA a Bisericii celei mari, ceea ce de fapt
nu mai era), Tocilenii nu se hotAriserA incA a primi noua 4consti-
tutieD.
Astfel se puse din nou in discutie chestiuuea dacA gorAn-
duitii despre partea episcopeascA spe candidatie : PArintii proto-
popi 1gnatie Carabet si Petru Gherman '), far putea fi primiti
intre candidatii la postul de paroh ".1 2).
Aici St. Stinghe termimA cu transcrierea textului docu-
mentului, cAd dupA numele lui Gherman urmeazA doul rAnduri
de puncte, fie pentrucA si in original textul se termina aici, fie
cA hArtia era dIstrusA de intemperii, ceea ce nu ne spune, ca alte
dAli. Noi insA presupunem cl reprezentantii vor fi expus obstii
punctul lor de vedere si cA in urmA cei din obste vor fi cAzut
de acord ca cei doi protopopi sA fie primiti 4in candidatieD. Nu
stim insA dacA nu vor fi discutat si aitceva, tot in legAturA cu
chestiunea dela ordinea zilei, ceea ce insA n'au luat ela pro-
tocolD, rAmAnAnd ca o tainA intre ei.
DupA o lunA apoi, la 28 August 1830, reprezentantii rapor-
tarA si ei episcopului, cA la 6 August cs'au fAcut candidatieD,
' fiind de fata si senatorul-inspector magistratual lohann von
Albrichsfeld, iar ecomisarep al Consistoriului PArintele Voina
Pitis. Primul pe listA a fost trecut protopopul Carabet, al doilea
protopopul Oberman si al treilea : omul lor, edascalul Bisericii
noastre losif StefanoviciD. TrecAndu-se apoi la alegere, care
zic ei gnu sAntem la indoialA despre priimirea ei au

1) Despre al doilea, dupa cat §tim, episcopul nu Muse nicio amintire

In ordinul sau.
2) Stinghe : Documente... III., p. 101,

www.dacoromanica.ro
 271

avut domnul protopop Ignatie Carabet votumuri 21, Parintele

protopop Oherman votumuri 14, iar dascalul nostru losif Stefa-
novici votumuri 115, carele dascal au slujit la Sfanta Biserica
noastra mai multi ani cu credinta si cu toata purtarea cea mora-
liceasca,..D
Roaga apoi pe episcop ca, cdupa cuviincioasele dreptati ale
votumurilor celor mai multep, sA-1 sfinteasca de preot pe Stefa-
novici, pe carel trimit la Sibiu, dar nu singur, ci dupa cum
se intelesesera in sedinta reprezentantei din 20 August cu
doi insotitori, deputati ai ob§tii, caci le era teama ca va veni
tot nesfintit inapoi, i cu o recomandatie din partea repre-
zentantei ').
Moga insä, care le intelesese gandurile, le raspunse, la 31
August; a nu le poate indeplini dorinta, deoarece autoritatile
mai inalte au interzis inmultirea numarului preotilor i ccand nu
s'ar aseza pre vacanta parohie Mute le Carabet, ce este super-
numerariu, i le-ar face peste dansul [pe] diacul candidat paroh,
atunci s'ar inmulti numArul preotilor fArA lipsA... cu atAta mai
vartos ca cela [Carabet] pre langa intrarea in candidatie, are §i
meritele sale cunoscute si inaintea celor mai marl' 2).
Astfel, la 14 Sept., Carabet care de astadata semneaza :
cactual protopop si paroh la Biserica cea mare din Bolgarsegp
ti prezenta glegaturap sa, 'in care se obliga sa respecte ur-
matoarele puncte : 1) Va cpazip toate punctele din ccontractuly
dat la 27 lulie 1830. 2) Va recomanda cdupa pofta Cinstitilor
Reprezentansi si a Cinstitei Obste la Preaosfintitul Domnul
nostru episcop pa... dascalu Bisericii acestia losif $tefanovici, ca
sa se milostiveasca Maria Sa a-I hirotoni... diacon, spre podoaba
Sfintei Biserici i spre folosul cel sufletesc al Cinstitei Obstep.
3) Dupa implinirea unui an dela moartea raposatului paroh loan
Bucur, sa imparteasca in jumatate venitul parohiei ism $tefanovici
cdaca se va hirotoni diacon, pentruca iaste om vaduv 3) si are

1) Stinghe: Op cit., pp. 102-103 si 100.

2) Id. Ibid., p. 104.
3) In matricula mortilor aflAm la 25 Ianuarie 1830: ,Cocoana Maria,
sotia lul Chir dascalul losif Stefanovici, 23 ani", dar nu stim din .ce familia
era, deoarece nu-i aflAm In matricula cununatilor, ceea ce ne face sl credem
cl ea era din altA parte si decl nu !eau cununat in Brasov.

www.dacoromanica.ro
 272

3. pruncute neinvarstate 1) si ca sA poatä trAi dupi caractArul

sAu, insA si dAnsul se indatoreag a pune tot venitul diaconesc
la mijloc si se mai indatoreazA a fi supus, ascultAtori si a merje
unde il voiu mana eu si ceaialalti Cinstiti Preoti in slujbele ceale
dumnezeiestip : 4) La un an de zile edupA ce se va hirotoni
djacon, si se va purta cum se cuvine unui diacon vrednic, tot
pA dAnsul sA-I recomAndAluesc la Prealuminatul Domnul nostru
episcop ca sA se milostiveascA a-I hirotoni preot mie capelan
protopopesc la aceastA SfAntA Bisearick cAruia si atuncia sA am
de a-i da jumAtate din venitu parohiii. Asijderea si dumnealui se
indatoreazA tot venitu ce va cApAta din parohie cu dreptate sA-I,
punA la mijloc. Intru acesta chip mA obligAluesc toate aceaste
de mai sus arAtate punctumuri nezmintit a le implinim» 2)
In documentele Bisericii nu se mai aminte0e nimic despre
acest diacon vAduv, dar la 22 Sept. 1830 Magistratul primi o
jalbA, in care translatorul loan Barac semnase pe 207 locuitori
din $chei, care se plângeau cA episcopul nu vrea sA sfinteascA
pe losif Stefanovici, ales cu o mare majoritate de voturi, ca al
treilea paroh la Sf. Nicolae si cA 1-a numit pe protopopul
Carabet, care cu tot protestul lor episcopul cere sA fie
instalat in dumineca viitoare. Ei cer sA fie ajutati si sA se ref uze
instalarea lui Carabet si anuntA cA in caz contrar vor apela la
guvern. Magistratul le rAspunde insA cl acest lucru nu stA in
puterea sa 9.
In schimb, cronicarul-preot Voina Pitis spune despre $te-
fanovici, tot la anul 1830 : c....5i au trimis si pA dascalu losif
$tefanovici si I-au hirotonit si in 6 Dechemvrie 1830 a slujit
intaiu D[omnul] P[rotopop Carabet1 ca paroh si PArintele losif
Stefanovici cliiacon, 4).
La 20 Nov. 1832 diaconul adresA o cerere reprezentantei,
in care arAta cA cCinstitii burgheri cetAteni il poftesc ca sA le
fie paroh la capela cea nouA rumâneascA din slAvita Cetate a
Brasovului2. El insA aratA cA (thud mosii si pArintii sai preoti
la aceastA Sfanta BisericAP, tot aici ar vrea sA fie si el paroh.

1) In matricula botezatilor nu am aflat cleat doll fetite, la 20 Oct,

1826. Maria lul Chir Ioslf StefanovIcl cantAret" sl la 26 August 1828 : Elena
lui Chit* losif Stefanovici cantor".
2) Stinghe: Op cit., pp. 105-106.
3) Arhiva MunIclplului Brasov, No. 2943,1830.
4) Ion Muslea: Op cit., p. 317,

www.dacoromanica.ro
 273

Cere:deci o epovAtuire, cum ar putea urma mai bine spre a nu

i se impiedeca curgerea sa viitoare*.
Reprezentanta ii aspunde cä *mai dintAiu ne-am bucurat
cAci Cinstitii Burgheri cetAteni obiceiul i conOtutia noastrA cea
vechie vor ca sA o pAzeascA, de a se sluji cu fiii patriei, §i al
la norocirea Sfintiei Tale nu vrem sA fim impotrivitori, insA
2-lea :
mai dintAiu aceastA cerere socotim a fi cu cuviintA de a se face
de cAtre Cinstita ObOe a CetAtenilOr, insemnAndu-ne cu ce
conditie, §i noi vom fi gata a face implinire, incit darä de a fi
locu Sfintiei Tale la aceastA SfAntA Bisericl va fi vacant...* 1)
Deci nu-I lAsarl sA fie paroh nici in Cetate.
Mai trecurA apoi incA doi ani dela sfintirea lui §i cu toate
cA se va fi purtat credem cum se fuvine unui idiacon
vrednicP , el totu§i n'a ajuns niciodatA preot, pe de o parte
pentrucA cei mai mari nu-§i tin totdeauna cuvAntul dat, pe de
altA parte pentrucA la anul *1835, lanuarie 21, fiind luni spre
marti dimineata, au rApusat PArintele diiacon Iosif $tefanovici si
in 23 s'au ingropat cu cinste, fiind lovit de cataroiu, care au
dieconit 4. ani §i 2. luni, 2).

Cronicile vechi, cum sunt 'Instiintarile...*, *Codex Kretzu-

lescus* §i *InsemnArile de cronicA ale clericilor din Scheii Bra-
§ovului*, ne-au dat informatii pretioase pentru trecutul Bisericii
pAnA pe la anul 1780. Dupl aceastA datA ele ne mai putAndu-ne servi,
vom fi snip sA ne folosim numai de *Documentele privitoare la
trecutul Romlnilor din $zhei* 8), in care insA nu sunt transcrise
toate documentele, ba uneori avem lacune de cafe trei panA la
§ase ani ; apoi de registrele-inventare in care, de asemenea,
incepAnd cu anii 1830, insemnArile sunt tot mai rare precum
§i de cronica PArintelui Nicolae Grid, continuag de PArintele
Voina Piti§.
Cel mai bun serviciu ni-I vor face insA de acum inainte
procesele verbale ale pdintelor reprezentantei parohiale, care
ne-au rAmas incepAnd cu 11 lanuarie 1831, cuprinse in *Protocol
1) Protocolul proceselor verbale ale reprezentantel din sedinta dela
20 Nov. 1832, punct 24.
2) Id. Ibid., p. 319. In matricula mortilor dela Sf. Nicolae este trecut
astfel: .1835. 23 lanuarle. Sf. Sa Parentele Diac n loseph.18 Stefanovits 35 ani.
Trel protopopf al Braslvultd, 12 preoti si 3 diaconi [au slujit Ia fnmormantarel.
3) Publicate de Sterle Stinghe..
18

www.dacoromanica.ro
 274

al pricinuirilor corente §i al sesiilor ce se fac la Sfanta Bisericb,

al carui prim volum, care ne-a rämas, poarta indicatia:
1831-1838' ').
In introducerea dela volumul I. al lucrarii noastre (pp. 12-13),
am amintit ca o Nä razleata de 'protocol' ne (IA siguranta ca
inca din anul 1828 se redactau astfel de procese verbale, iar din
elo§tructia' dela 5 Oct. 1826 9, vedem ca §i in acel an se lua
cprotocol, despre toate chestiunile care se discutau in §edinte.
In timpul din urma insä am constatat ca astfel de proto-
coale se luau incl dela sfarOul secolului al XVIII-lea. Am aflat
adica un registru (No. 15 din biblioteca veche a Bisericii), pe a
carui vigneta de pe scoarta intaia este scris : 'Protocollum
communitatis bolgarsegiensis a mense 7-bri anni 1795 medio
Samuelis Trentsini jurati fori utriusque advocati duci inceptum
1795 usque 1798,6).
Este vorba deci, cum scrie protopopul de mai tarziu losif
Barac pe vigneta mica de pe calcaiul registrului, de un 'Protocol
de lucrarile reprezentantii §[i] c[ele] [alte]. 1795-1798'.
Acest protocol era purtat, cum se arata i pe coperta
interioara. a lui in limba latina, incepand cu luna Septemvrie
1795, de citre avocatul Samuel Trentsin, care trecea in el toate
chestiunile biserice§ti cat §i ecivileD ale comunitatii, deci un fel
de jurisconsult §i secretir, platit cu 200 fl. anual pentru aceste
servicii.
De fapt, in cele 170 pagini de format 22/34 cm., aflAm mai
mult doleante ale comunitatil catre Magistrat §i guvern, precum
§i côpii ale rezolutiunilor acestor autoritati in legatura cu neca-
zurile $ heienilor, de care ne-am ocupat la descrierea evenimen-
telor din anii amintiti. Sunt totu0 §i unele chestiuni pe care nu
le-am mai intalnit §i de care ne-am folosit.
Presupunem insa ca astfel de registre au existat i inainte
de anul 1795, dar ele au disparut, cum au disparut §i alte carti
§i registre pretioase, unele in imprejurari misterioase, pe care s'ar
putea insa sa le lamurim in timp foarte scurt.
1) Numeroase hotärtri ale reorezentantel le vom afla sl In Documenie...',
de aceea, de acum lncolo, la trImiteri vom eita Intaiu data sedlntei si numarul
hotartril si numg dupa aceea volumul si paglaa din Documente....c
2) Documente... HI., pp. 71-72.
3) Vezi In anexa XI contractut tncheiat Intre fruntasil Biserla si
Samuel Trentsin.

www.dacoromanica.ro
 275

Din procesele verbale, redactate in limba romana, cunoavtem

vi numele tuturor reprezentantilor, pe care rareori ii afiarn in
nutriar complet in documente. La prima vedinta, de ex., au luat
parte: Protopopul Carabet vi loan Cepescu, Gheorghe Nicolau,
Andrei Coibu, loan Jipa, Simion Hagi Toma vi Nicolache Dima,
dar in alte vedinte intaInim vi numele : Nicolae Cepescu (care
atunci era inspector al vcoalei dela Sf. Nicolae), Dumitru Ototopul,
Nicolae Voinescu, loan Teclu, loan Pantazi, Nicolae Lupan, Anton
Popovki vi Nicolae Badea.
Tot din procesul-verbal al acestei vedinte vtim ca la ince-
putul anului 1831 Biserica avea numai un ecantArety, pe Toma
V. Moldoveanu care, ocupand strana din stanga, tinea vi locul
celui din strana dreapta, post care atunci era vacant. Stiind a
in curand se va tinea esesies (vedintA), el dAduse o jail* ca si
i se dea o eajutorinta la simbriep, deoarece educe vi slujba
celuialalt cantaretp, iar reprezentanta hotAri sl i se dea pe vase
luni, dela 1 lanuarie pana la 1 lulie, un ajutor de 60 fl. W[iener]
W[ehrung].
In toamna insa fu angajat vi un al doilea edascal cantaretp,
in persoana lui MihailA lancu, din Tara Româneasca, enascut din
PloievtiP, cAruia i se fixA un salariu de 450 fl. gbani gata pa an,
casi pentru lacuinta in curtea Bisericii, 2. galete de gran, un
stfinjin de lemne vi un disc de doua ori pe an, pe care-1 va
impArti cu Toma Moldoveanup. In schimb, pe lânga tinerea
stranei din dreapta, era obligat ea invAta 6. copii ai Bisericii la
mevtevugu cantArii, MA deosebita plata, 1).
1Th fapt interesant vi pe care nu 1-am vtiut 'Dana acuma
este cA din fondurile Bisericii nu luau imprumuturi numai paro-
hienii, ci vi Savi. Unii din acevtia erau chiar inalti functionari al
Migistratului, ceea ce pentru comunitate insemna, pe de o parte
asigurarea unui sprijin din partea acestor inalti datornici, iar pe
de alta parte o mare satisfactie, cAci vezi Doamne fruntavi
ai Savilor ajunseserA sa se imprumute dela necajitii de Valahi.
Astfel, in vedinta din 28 Martie 1831 se ia la protocol ce-
rerea edomnului secretar (magistratual) [Friedrkh Georg] von
Neugeboren, care poftevte incA o imprumutare dela SlAnta Bise-
rica cu fl. 1000, tot cu zapis). Mai avea o datorie veche de 1000

1) Sedinta din 22 Sept., punct 1.

www.dacoromanica.ro
 276

fl. si acurn se oferea sl-si zglogeascA la BisericA casele sale din

Cetate, din Ulita S:.heilor ') (sub primo loco,.
Natural, cerereä i s'a primit.
Al doilea, in aceeasi sedint5 este senatorul [loseph] Olaf,
care cere o gimprumulare, de 2500 D., punAndu-si alog stupina 2)
sa. Cererea aceasta fu si ea satisfAcutA. .

In sedinta din 10 lulie 1832 (punct 20) simbria cAntAretului

Mihalache fu ridicatA la 500 fl. anual. In anul urmAtor 1833, el
ceru insA din nou mArirea salariului sau o e vacantAp de trei
sAptAmAni, ca sA-si poatA ccluta pAinea de toate zilelep, dar
leafa i se mai mAri iarAsi cu 50 f1.2).
Trei luni mai tArziu fu angajat Ion Mircan, ca ajutor de
eclisier, cu salariu de 90 fl. pentru acel an.
La 29 Aprilie 1834 un un alt Sas, cismarul Mihail (Chesslerp,
ceru si el un imprumut de 7000 ft., care i se acordA.
Tot in acel an, la 26 August, se prezentA reprezentantei
jalba cAlugaritelor esi a altor jupAnese cinstite lacuitoare dirt
curtea Bisericii, ce au dat-o asupra altii cAlugArite anume Siia4)
despre faptele ei cele reale, cum si de ocArile ce au ocArit 'pe
PArintele Sima5) BAtrAnu si altele mai multe dupA [cum] in jalbA
anume se aratA, cum si indeosebit atestat a lui Chir Gheorghe
Butbea [cum] anume se arath.
Reprezentantii cunosc si alte plAngeri contra acestei cAlu-
g5rite si stiu cA i s'a pus in vedere sA-si schimbe purtarea,
cAci altcum va fi scoasA din chilie. De aceea decid ca : I. gDe
astAzi inainte, pentru nevrednicia ei, sA fie cu totul opritA de, a

1) As'Azi: Strada Muresenilor.

2) Feria tang Brasov. de unde si numirea comunei bisericesti Stupini,
care formeazA astAzi un suburbiu al orasului,
3) *.dinta din 17 Septemvrie, punct 35.
4) In seclinta din 29 Oct. 1834 Anastaziia vAduva lui Ion Zugravu
cere chilia unde a stat Aniscaa. In matricula moitilor din areastA epocA aflAm
multe calugarite ca : Bogoslova, Magdalina, Ana. Elisabeta, Dionisia, Melania,
Barbura. etc. moarte de Miran*, slabiciune, of ticA, sarlach, apA sau urdi-
nare. La 22 Oct. moare Nasia Postavasu (sic! Postovaru!), o cAlugAritil, In
varsta de 45 ani. Moartea a provenit din cauza idropisiel (Wassersuchtm) si e
anuntata la Stebenbarger Wochenblatt, 1837, No. 19, p. 77.
5) Clue era acest PArInte Sima, nu Vim; probabil un preot din altA
parte In sed nta din 13 25 Dec. 1836 insA, vedem cA anion Hagl Toma cere
V i se WI pentr4 mama sa chili* In care au sezut Miesatul PArintele Srma".
(Punct 141).

www.dacoromanica.ro
 277

mai face prescuri. 2. Dad va indrAsni a mai necinsti pe oricare

persoanA din curtea Bisericii, catunci in puterea legaturii ce
s'au fAcut in scris in vremea cAnd i s'au dat voie de au zidit
chilia aceea, WA de niciun cuvAnt, va fi totul lipsitA din curtea
Bisericii. 3. Opreli§tea de a face prescuri va fi CU totul impu-
ternicitA la Dois (un brutar sas cu acest nume ?) cu acel adaos
cl dad oricAnd se va dovedi cl au indrAsnit de au mai fAcut
§i au vAndut prescuri, atunci aseminea sA fie lipsitA din curtea
BisericiiP.
Credem insA cA ar fi timpul sA ne intoarcem acum din
nou la Radu Tempea VI., pe care-I lásasem paroh al Bisericii §i
gvice-protopop al Bra§ovului* in anul 1832.
In qedinta din 23 Mai 1833 a reprezentantei el ii prezintA
cererea sa ca sA fie despAgubit pentru timpul ce I-a pierdut cu
procesul Bisericii in Tara RomAneascA, ca §i pentru veniturile din
parohie, iar reprezentantii hotArAsc ; eFiindcA cu adevArat supli-
canqu au pierdut in vremea de 139 de zile, cum §i venitu pe
jumatate al parohiei intru aceastA vreme, mai vArtos cl s'au
vAzut sill* Sfintii Sale la sIvAr§irea acestui proces, s'au gAsit
cu cale intru o glAsuire de a i se da 100 fl. in argint pentru
despAgubirea Sfintii Sale, scAzAndu-i-se 45. tvantihi ce au rAmas
sA mai intoarcA din cheltuielile ce au urmatp.
In 1834 Tempea pleacA din nou la Bucure§ti '). Se intoarce
insA, dar la inceputul lui Aprilie 1835 este iarS§i In capitala
Munteniei 2), dupl ce-§i ceruse dela Consistoriu un concediu de
dou5 luni. De astAdatA insA nu se mai intoarce dedt pentru
cAteva zile, la 14 lulie 1836, and scrie protopopului §i repre-
zentantilor, spunAndu-le : cEu din mila lui Dumnezeu mA aflu
sAnAtos qi vA fac de §tire cl fiindcA acuma nu mai sant a§a
tanAr ca sA pociu lupta Icul greuthtile ora§ului in ceale suflete§ti,
pentru aceea vA in§tiintez cA dacA dumneavoastrA imi yeti da
cvartir bun, dui:4 haractirul meu gratis, sau de nu, sl-mi tineti
pA Dutu, fiul me), cu cheltuiala Bisericii la invAtAturl pAnA va
1) $eclinta din 19 Martie 1834 a reprezentantei.
21 Arhiva Municipiulul Brasov, No. 910 1835.
3) Nascut la Brasov In 12 Dec 1818 si 'recut In matricula botezaf lor :
Irodion al C Parintelut Radu Tempea", el 10 face o parte din studii la liceul
din Blaj, unde se inscrie In anul scolar 1833/34 Impreuna cu Dinutrie Leca,
loan Jipa sI altii (Baritiu: Part! alese... vol. I, p 618). Mosul 14 di,eclorul
scoalelor, fucese In wrânse legaturi de prietenie cu episcopul dela Blab unde
mergea In fiecare an la Rusalli, cu familia'. (Id. ibid., p. 544).

www.dacoromanica.ro
 278

absolvAlui §coalele, si aceasta sA o faceti si sA o intgriti cu

pecetiia Bisericii si cu iscAliturile tuturor preotilor si reprezen-
tantilor, atuncia mg voiu indemna a veni iarA in Brasov, iar de
nu, eu aicia am cApAtat One si rang prea cinstit si cu odihng
si dumneavoastrA sA binevoiti a-mi trimite rgspuns1).
Dintr'o jalbg a unor parohieni cAtre reprezentantA, datatg
18 Oct. 1836, mai §tim cg Tempea (m slobozeniia MAriei Sale
a Domnului Episcop pA o vreame s'au this in Tara RumAneascA
pentru ale sale folosuri...* 2), iar intealt loc ei cer ca (dad la
pusul soroc de cAtre Luminatul Scaun Arhieresc nu se va in-
toarce la statiia sap, sA se angajeze alt preot in locul lui.
Nemultumirea poporului era insA mult mai mare. El nu era
implcat nici cu Carabet strain, care nu cunostea trecutul si
traditiile $cheiului , nici cu Datcu si nici cu Oherman, care
fusese numit loctiitor in parohia lui Tempea, pAnA and se va
intoarce acesta.
Parohienii se plAng deci din nou contra reprezentantilor :
gmAcuma darl cu mare mAhnire si mirare cautg obstea noastrA
asupra dumneavoastrg, vAzAnd cA buna orAnduialA in ceale pg.
din afatg au slAbit, cAci multe lucruri ale Sfintei Bisearici sAnt
pArAsite si alte obiceaiuri noao ce se atinge de sfAnta credinta
se fac de cAtre preotii nostri §i pA de alta parte Bisearica
noastrg putem zice cA au rgmas fArA de preoti... Petru Gherman
spun ei mai departe cu anevoie poate multArni doao
parohii. InsA acum s'au mai dus si altul [Carabet] in trebuintele
sale intealtA parte si am rAmas numai cu unul din preoti, care
cu anevoie si foarte cu greu, adecA nu poate implini slujba sa
intru toate la aceastA vreame, in care ne-au trimis Dumnezeu o
boalA cumplitA [ciuma] dupA pAcatele noastre, gramAdindu-se
sufletele si greutAtile ceale mai mari preotesti, care langA atgta
norod mult ar fi de lipsA si mai multi preoti sA fie lAngl aceastA
SfAntA Bisearica, cu atAta mai vArtos cg acesti parohi de acum
sAnt toti cu deregAtorii, protopopi, si insArcinati si cu alte slujbe
pA din afarg, si dacA-si implinesc rAndul sAptAmAnii sale, se duc
in slujbele si interesurile protopopiilor §i mai nu se mai vAd
pAna vine alt rAnd...*2)

1) Stinghe: Documenle... III., pp. 109-110.

2) Id. ttnd., p. 112.
3) AltA saptAuta de serviciu.

www.dacoromanica.ro
 279

gLa aceaste slujbe de pA din afarl dumneavoastrA nu

privi(i i§i continuA ei jalba pentrucl nu simtiti, din pricina
CA la oamenii cei de frunte aleargA preotii cu toatA silinta, fArA
nicio smintealg, de-si fac datoriile unde le este plata, cu deose-
bire si dupg persoanA, iar partea cea mai mare, fiind sgracA si
cu depArtare de BisearicA, geame intru ascuns si nu indrAsneaste
a deschide gura cAtre cinevasi, pentrucl nu numai cA nu-I ascultg,
ci poate cA unii ca aceaia se intorc si ocArili inapoi, care cAnd
s'ar Intreba din casA in casA cAte unul, ar trebui sA se facA un
catalog mare, care aceastea acum pentru lungimea vreamii le
tAcem, cunoscAnd cA prin bung orAnduiala dumneavoastrA iarAsi
sA se aseaze...p
ToatA nAdejdea lor le era in c Domnul theolog loan PopazuP,
pe care-I asteptau gsg vinA dela invAtAtura theologhiii... pentrucA
pg Domnul theologul noi toti cu un glas i toti unul pentru
altul si toti pentru unul II cerem, ca sA ni-I sfinteascA MAria Sa
Preaosfintitul Domnul Episcop intru preot si mai vArtos acum si
ca paroh in locul PArintelui Tempea...P
De incheiere isi repetA dorinta exprimatA la inceput si cer
«preoti destui, si toate oranduielile si lipsele bisericesti sA se
indrepteze spre folosul de obste, cg pentru aceasta sinteti pusi
reprezentansi, ca toate aceastea in numele ob§tii sA le cautati si
sA le chivernisiti*, altcum se vor vedea siliti a se jelui gu-
vernului 1).
In acelasi an, la 14/26 Dec. 1836, Tempea se adreseazg
de astAdatA din Râmnic agentiei austriace din Bucuresti,
rAspunzAnd acesteia la scrisoarea ei din 16 Dec.
latA despre ce era vorba: Obstea din Schei, vAzAnd cg el
nu se mai intoarce la postul sgu, se adresase episcopului, care-i
fixA lui Tempea un ultirn termen si dacg nici pang atunci nu se
va intoarce la parohie, ii va considera demisionat. Tempea insA
nu primi acest ordin, care-1 fusese trimis prin negustorul Rudolf
Orghidan.
Epitropii se jeluirl atunci Magistratului cA parohul lor a
plecat pentru douA luni in Muntenia si nu s'a mai intors, cu
toate cA de atunci trecuse aproape un an. DupA cateva luni le-a
scris apoi, aduiându-le la cunostintA cA nu se mai intoarce cleat
in anumite conditiuni, pe care ei nu le pot accepta. Având insA

1) StInghe: Documente. UI., pp. 112-114.

www.dacoromanica.ro
 280

mare lips1 de preoti, mai ales cä ciuma fAcea din nou ravagii
intre ei, s'au adresat episcopului pentru ca cel mai tarziu
intect lura sA-I sileascA sl se intoard la datorie. Recepisa cu
care s'a trimis ordinul episcopesc a fost restituita, dar nu sem-
natA de Tempea, ci de un sergent dela agentia austriacA din
Bucurevti, cu observatia cA ordinul i se va inmanua ocazional.
Termenul fixat insA a expirat vi Tempea tot nu s'a intors.
Epitropii cer deci Magistratului sA intervinA la agentie, care sA-1
oblige pe parohul lor sA dea o declaratie in scris in legAturA cu
ordinul episcopesc sau sA recunoascA luarea la cunovtintA a
aceluia ').
La 23 Nov., Magistratul scrie agentiei, cerandu-i sA-1 someze
pe Tempea Ali clarifice situatia, iar acesta rAspunde: 'Este
adevArat cl am venit in Tara RumâneascA cu slobozenia MAriei
Sale Domnului Episcop Vasile Mogav, dar el a incunovtiintat pe
reprezentanti cA nu se va intoarce la parohia sa panA nu i se va
promite ca i se va da gdupA cuviinta, ca la un lejuit paroh
gratis quartier vi simbria cea dupl inaltul revcript al inAltatului
impArat losif al 2-lea despre stolarium, din care acestea dela anul
1823, de dud sant actual paroh acolo, nimica n'am primit, ci
Inca panA acuma la 3000 R[henani] florini am plata din punga
mea, din care pricinA tocma la batranete, aid n'av fi mai putut
lupta cu slujba, eram sA fiu vi sA ajung la cea mai mare ticAlovie
vi sArAcie cu toatA familia mea....D 2).
El nu vrea sA se mai judece cu obvtea intreaga, ca sA nu
rAmanA apoi vi mai eticAlos,, mai cu seamA cA a rAmas gi cu o
mare pagubA and a)ost trimis ca (deputats 3) in Tarn, in pro-
cesul pentru o movie a Bisericii 4) vi dud vi-a pierdut veniturile
stolare timp de un an vi jumAtate. Procesul 1-a cavtigat zice
el vi astfel Biserica, care incasa !Ana atunci o arendA de
800 R. f I. pe an dupA acea movie, acum incaseazA 200 de
galbeni ijnparAtevti, iar ca recunovtinta, nici locuintA nu i se dA
ca la ceilalti parohi.
Se vede insA cA lucrurile nu stAteau tocmai ava, cAci Dimi-
trie Nicolau, care vi el fusese trimis mai tarziu ca delegat, scrie
la 11 lanuarie 1833 din Bucurevti : (...Ce sant eu de ving, dacA
1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 3639/1836.
2) $edurta din 29 lulie 1836, punct 2.
3) Delegat,
4) Arhiva Municipiulul Bragov, No. 245/1837.

www.dacoromanica.ro
 281

omul dumneavoasträ [Tempea] au stricat ce am zidit eu in doi

ani, pentru cca Ali fad chefurile, brimblArile si interesurile*,
iar inteo scrisoare din 22 lanuarie 1838 : Jar PArintele aratä cl
au cheltuit fl. 944, dupA ce si costu si cvartiru l-au avut frai,
si se vede cA aceste sAnt cheltuieli ce au plAtit la calesti si
anii de s'au brimblat la cArciume si cafenele si alte pitrA-
cAniip1).
Tempea mai scria cA s'a vAzut silit sg-si caute altA slujbA
gmai cu folos despre traiul meu, dupA cum am si dobAndit-o,
de ma aflu acum director [al] seminariumului episcopiii RAmni-
cului, cu o simbrie prea potrivitA si cu multamirea mea, si
pentru mai bunA incredintare, poate cerceta Cinstita C. C. Aghen-
tie despre aceasta la stApAnul meu, Preaosfintitul Episcop al
RAmnicului, Chiru Chir Neofit, gavaler al ordinului celui mai
mare al Sfintei Anei clas[a] intli, care se aflA acolo in Bucurestiy.
Ca sA se justifice si fatA de agentie, el mai spune : glar
mai vArtos cl eu nu sant nAscut in Transilvania, ci aicia in Tara
RumAneascA si sant botezat la SfAnta Episcopie [a] RAmnicului
in Bucuresti ; al 2-lea, eu mosie n'am in Brasov, nici sub dajdie
n'am fost, nici sant, pentru aceea rAu si WA de cale scrie Cin-
stitul Maghistrat ca sA mA intoarcA la Brasov, and eu n'am
fost niciodatl sub protectia Maghistratului, nici sub a crAiestilor
perteptori, si asa nicio paguba nu are erariumul despre asezarea
mea aicia, si nici vreun extes n'am fAcut. lar de voiu fi cuiva
cu ceva datori acolo, sA trimeatA zapisul meu cu iscAlitura mea
la Cinstita C. C. Aghentie si atuncia indatA, fArA nicio pricinA,
mA indatorezi cu cinste a plAti...,
lndignat, el continuA apoi : eDeci pentru acestea mai sus
arltate, cu cinste mA invrednicesc a mA declArAlui, fiindcA dum-
nealor obstea nu au vrut a-mi priimi cearerea mea, asa si eu nu
mai vreau sA le mai fiu paroh fArA simbrie, mai vArtos cl acuma
sAnt mai mult bAtrAn cleat tAnAr, si neputintele nu mA mai ajutA
ca sA le fiu alergAtori de jaba, ci mai bine vreau acuma la bl-
tranete sA mA odihnesc aicia, in pAmintul in care sAnt nAscut
si botezat. Si asa, despre partea mea, are toatA voia a-si alege
alt paroh, pA cine le va plAcea, cA de mine sA nu mai aibl nicio
nAdejde, cA si acuma mA aflu tot bolnav, si nu pociu nici din
casA a iesi, si sA rAmAie sAnAtosi si le multamesc...*

1) Arhlva Bisericii Sf. Nlcolae, No. 1244 p. 440.

www.dacoromanica.ro
 282

Ce priveste ordinul lui Moga, trimis lui Tempea prin

Rudolf Orghidan, el declarA cA nu I-a primit incI, d3r il roagA
pe Orghidan sA i-I trimitl, ca sA se poalA cleghitimAluiv, iar pe
cei dela agentie li roagA sA trimitA aceastA declaratie in copie,
episcopului Moga, c[spre] a putea implini cearerea obstii cei
rumânesti din Bolgarsecul Brasovului...)
El semneazd : (Rada Teampe, director seminariumului epi-
scopiii RamniculuiD1).
Scrisoarea fu trimisA ?n copie Magistratului care, la rAndul
sAu, o trimise protopopului si astfel fu cititA si in sedinta repre-
zentantei.
Astfel continutul ei ajunse si la cunostinta obstii, care totusi
tinea la Tempea, iar pe Gherman nu-I voia cu niciun pret.
Parohienii se jeluirA deci din non, mai intaiu Magistratului,
arAtând cA episcopul si protopopul vreau sA le dea ca paroh pe
protopopul Gherman, si apoi reprezentantilor, cerând ca paroh
pe loan Popazu, ccA noi pre dumnealui voim a ni-I sfinti in
locul celui vacantäluit Plrintelui Radu Tempian... Drept aceea,
pAnA ni se va ,kriilostivi Domnul Episcopul nostru a ne sfinti
pre theologul nostru loan Popazu, sA binevoiti a face cunoscut
unde se cuvine, ca PArintele protopop Petru Gherman... sl se
intoara la statia sa si mai mult la Biserica noastrA cea mare, or
cu ce feli de rAnduial5, sA nu se mai priimeascA a sluji...p 2)
Acest energic protest fu semnat de 116 parohieni, cei mai
multi frunta§i ai comunitatii ca : lohann3) Radu Leca, Gheorghe
Manole Burbea eNachbar \later) 4), loan Petrovici zet Tantareanu,
Simion Brezeanu, Grigorie Mincu, Neculae Nichifor, Mavrodin
Bucur, Anghel loan si altii.
0 zi mai tirziu, protopopul Carabet primi ordinul No.
583/1836 din 16 Dec. al lui Moga, in care ii aducea la cunos-
tintA cA printr'o scrisoare fArA datA, din Bucuresti, pe care o
alAturA in copie, Tempea i-a fAcut cunoscut cA renuntä la parohia
ia si se invoieste ca obstea sA-si aleaga alt paroh. li dA deci
ordin sä comunice obstii acest lucru si in acelasi timp sA punA

1) Stinghe : Op cll., pp. 121-123.

2) Protocol al pricinuirilor corente... p. 143. Cf. St StInghe : Op cit.,
p. 126.
3) Moda ruseascA, de a-si slavIza numele, trecuse de mutt si acum era
modernA germanizarea numelor.
4) ,,TatA de vecinim.

www.dacoromanica.ro
 283

in locul lui (Ca paroh pe calea promotiei pe parohul neunit din

Brapvul-Vechiu, Petru Oherman, fiindca stuje0e de mult, nu
numai ca paroh, dara i ca protopop, iara .altii, care ar mai fi
vrednici de aceia vacanta parohie, precum e anume theologul
loan Popazu, dansul nu are meritumul acela Oa acuma, §i in
slujba §i in praxi§, de a se putea pune inaintea celuialaltp.
In acela0 timp, Tempea adresä episcopului o scrisoare
plina de amaráciune, dar §i de mandrie, pe care am dat-o in
intregime in pita lucrare a noastra ').
Land la cunoVinta noul ordin al episcopului, ob0ea pro-
testa din. nou, de asta data insa energic §i chiar drastic, spunând
ca aceasta este o calcare a dreptului lor, deoarece numai eprin
legiuita candidatie i sloboda votizatie are a se alege paroh la
Maica noastra BisericAP, care drept le-a fost intarit §i de impa-
ratul §i de guvern, la care de altcum au facut recurs. Protopopul
insa le spusese ca oriunde vor protesta, tot in zadar va fi, de
aceea, la 20 Dec., ei trimisera un protest i la Consistoriu,
aratand ca nici inteun chip nu vor suferi incalcarea dreptului
lor, iar pe Oherman nu-1 vor mai suferi sa slujeasca in biserica
i (dad va indrasni impotriva insinuatului recurs a se amesteca
acel pomenit paroh din Bra§ovul-Vechiu §i protopop al doilea
la vro slujba parohialas., il vor scoate afara din biserica, sau vor
inchide biserica.... cReverentiia Ta sa binevoie§ti deci a intampina
toate cele ce ar putea tinea liniVea §i buna oranduiala, ca
A nu se pricinueasca nescari valuri...D 2)
Protestul catre Consistoriu ei il incepeau cu cuvintele :
g...Cu mare mahnire am fost siliti a face protestatie impotriva
ace§tii neauzite §i nepomenite porânci i impotriva vechiului
obiceaiu al Sfintei Bisearici...D, dar protopopul nu vru sA-I
ia in seama. Atunci parohienii protestara din nou §i cerura ca
cPrealuminatul Scaun Episcopesc sa. se milostiveasca a ridica
aceasta publicaluita poi-Arica i a orandui o legiuita candidatie2,
excluzand de pe acum pe Gherman dela ecandidatiap ce avea
sa se faca, cad pentru ei era ccu mare vatamare a dreptului
nostru a se impiedeca legiuita candidatie care din vechime
Oa acuma poporenilor ace0ii Sfinte Bisearici nu li s'au oprit

1) 0 dlnastie de preofl 1 protopopt: Radu Tempea..., pp. 83-84.

2) Sedinta din 21 Dec. 1836, PP. 151-155. Cf. §i Stinghe; Duca-
mente... 111. pp. 134-135.

www.dacoromanica.ro
 284

dela niciun dicasterium, WA decAt numai acum de Preamilostivul

Scaun Episcopesc vrea a se ridica...*
SA se fad deci zic ei candidatie ecu comisaresi
neinteresati* atat dela Consistoriu cat si dela Magistrat. Dad
nu se va face asa, vor apela la guvern, dar !Ana ce va sosi
raspuns de acolo, pe Gherman nu-1 vor mai lAsa sA ia parte la
nicio slujbA in biserica lor, nici la vreun parohian ce se tine de
ea, gad nu stAm buni pe aceaia cuma nu-1 vor scoate popo-
renii din BisearicA, sau .cA vor inchide Sfanta BisearicA 1)

Zadarnice au fost insi toate svarcolirile si amenintArile lor,

cici (Merman tot ajunse paroh al Bisericii. Cu toatA traditia lor,
cu tot sprijinul Magistratului care de astAdatA fusese cu ei
episcopul invinse.
Brasovenii insA n'au uitat mult1 vreme nedreptatea ce le-a
fAcut-o Moga, secondat de protopopul Ignatie Carabet, alt strain.
*

Intre timp, agentia austriaci chemA la Bucuresti pe negu-

storul brasovean Rudolf Orghidan, care se si prezentA la 6 la-
nuarie 1837, punandu-1 sA declare cla protocol D: pentru' ce nu
i-a inmanuat lui Tempea ordinul episcopesc?
El declarl cA i se spusese sA nu dea scrisoarea fArA a
primi recipisa. I-a scris deci lui Tempea in doul randuri la
Ramnic ipe Oltp. Tempea i-a rAspuns de ambele dAti cA nu dA
nicio recepisA *IA nu are scrisoarea in maim sa. Orghidan insA
n'a mai avut ocazie sA i-o trimitA si astfel a pAstrat-o la sine.
La 16 lanuarie 1837 agentia comunicA Magistratului cl
prin *marea vornicie a treburilor dinlAuntrul Orli, I-a provocat
pe Tempea sA se intoarcA la parohie. .

Cat priveste ordinul episcopesc, Orghidan n'a avut prin

cine sA i-I trimitg. II luA deci dela Orgh dan si prin vornicie
il trimise lui Tempea, iar recipisa o va trimite la t,mpul sAu
episcopului Moga.
La 25 lanuarie Magistratul aduse la cunostinta reprezen-
tantilor cele relatate lui de cAtre agentie. La provocarea trimisA
lui Tempea de a se intoarce la postul sAu, acesta rAspunse cl
a plecat din Brasov cu stirea si aprobarea episcopului si cl si
reprezentantilor le-a comunicat cl nu se va intoarce panA and
1) Sedinta din 21 Dec. 1836, pp. 146-150. Cf. 0 Stinghe: Op clt.,
pp. 139-145.

www.dacoromanica.ro
 285

nu-i vor da o locuinta si un salariu mai bun. Nefiind nascut in

Transilvania, ci in Muntenia si fiind botezat la biserica episco-
peascA din Bucuresti, neavand apoi nici avere, deci neplatind
nici impozite, nu poate fi silit sA se intoarca. Renuntand asadara
la postul sAu, isi da invoirea ca obstea sa-si aleagA alt paroh,
dupa placul ei, mai ales ca el este si bolnav ').
Astfel $cheienii isi luara nadejdea dela Tempea, nestiind
ca-I vor mai chema odatA inapoi, iar preotul-cronicar Voina Pitis
din Tocile noteazA in insemnarile sale din anul 1837 : eCinstitul
Parintele Radu Tempia si-au lasat parohia si s'au dus la Tara
Rumaneasca inca dela 1836 si s'au asezat acolo, si au ramas
parohia vacanta, si randuise Domnu Episcopu pa Parintele Petru
Gherman, care avea parohia in Brasovuvechi i protopop in
protopopiatul al 3-lea (sic !) si nu I-au lasat orasenii nici intr'un
chip) 3).

Obstea insa era tot nemultumita, caci cei doi parohi pe

care-i mai avea Carabet Popovici-Datcu, fiind i proto-
gi
popi, erau ocupati mai mult cu chestiuni administrative si erau
tot timpul pe drumuri.
Dela o vreme insa, reprezentanta decise sa oblige pe fiecare
paroh sa-si lase loctiitor cand pleaca din Brasov. Astfel fAcu
in sedinta din 20 Oct. 1836 and, murind ginerile lui Carabet,
Nicolae Moga, ca sa poata pleca la inmormantare la Sibiu, pro-
topopul trebtti sa dea in scris a-0 lasa un loctiitor, cu atat
mai mult, cu cat in Brasov bantuia colera 3) De aceea reprezen-
tantii ii sfatuirA sa aleaga un preot mai tank din Sacele, de ex.
pe Parintele Neagoe Popea sau loan Martinovici din Satulung, iar
ca nu cumva sa puna pe altul, pe care nu-I voiau ei
adaugara : *Fiindca Parintele Gherman este insarcinat a duce

1) Sedinta din 2 Febr. 1837, pp. 162-164. Cf. Stinghe: Op cit., pp.
152-153.
2) Ion Mu0ea: ,,Insemndris,. p. 320.
3) Preotul-cronicar Voina 1314 spune (p. 320) ca in anul 1836 ,boala
colerei, care se incepuse In ladle nemte0i, au venit 1 Oa In Ardeal 0 au
murlt foarte oameni multi la Bistrlia, Vaprhei I pAnä la Sibli 1 pa Tara
Oltului 0 au ajuns i pans la Bra§ov 0 au mtuit 0 aid de-al no0ri 32, bra
In Cetate nimeni 1 la Aromsechi'.

www.dacoromanica.ro
 286

slujba Phrintelui Tempian si si statia sa din Brasovechi inch

trebue sA si-o phascA...5 1).
Carabet insA plecase, iar la 28 Oct. Gherman, care sem-
neazA cprotopop al Brasovului al 2-lea si I-lea interimak co-
municA reprezentatei cA a luat dispozitiuni ca un preot din
Satulung sA-I inloculascA pe Carabet.
Acesta scrise si el la 31 Oct. din Sibiu a cpAstAD o s5p-
tAmAnA va porni cu cdAlijantup acasA, c dar pAnA atuncea am
toatit nAdejdea precum a FrAtiile Sale... Cinstitii Protopopi
Simeon Datcu si Petru Gherman se vor sArgui si vor sluji si
in locul meu, dupA cum mi-au fost si fAggcluit Sfintiile Sale...D3).
Folosindu-se de prilejul bine venit, obstea se plange a
protopopul Carabet lipseste din oras, iar Simeon Datcu s'a dus
la o nuntA inteun sat si gnevestele poporenilor au rAmas nemi-
ruite, un copil nevarstnic impartindu-le numai sfânta anafurAP.
Astfel reprezentanta decide... sA se comunice acest lucru locurilor
mai inalte.
Imediat dup5 aceea urmeazA altA jalbA, arAtfindu-se cA Tempea
este dus si el Datcu eau cAzut in betesug si nici in locul lui
nu este orAnduit alt preot,.
Atunci reprezentanta decide sA se cheme un preot din Satu-
lung pe care se vede cA Gherman nu-1 cbemase si totodatA
CsA se scrie SlAvitului Scaun Episcopesc ca sA facA milostivA
porâncA cAtre protopopiatul inthiu de a pune in urmare lnstructia
dela anul 1817 si stola dela anul 1784' 3).
In altA jalbA, obstea cere (a se aseza in acest oras si a se
chstiga profesori procopsiti cu platA potrivitA dupA procopseala
profesorilor2, iar reprezentanja ia act si hotArAste: 'SA se caute
unu sau doi profesori cu testimoniuri indestulate si cu plata
potrivitA spre a lor ostenealA din fundusul Bisericii si, spre mai
[bunA] inlesnire, sA se scrie domnului director al scoalelor neunite,
ca si domnia sa sl aibA ingrijire de asemenea 2. profesori iscu-
siti in stiinte si in moral testImonuluitia 1).
De incheiere obstea jnai cere ca, deoarece instructia din
1817 pe care catät Cinstitii Parohi ai acestii Sfinte Biserici cat si re-
1) Protocol al pricinutrilor corente.. p. 119. = Cf. al Stinghe: Op cll.,
pp. 117-118.
21 Ibldem, p. 120. Cf. 0 StInghe: Op cll., p. 119.
3) Ibidem, p. 123
4) Ibldem, pp. 123-124.

www.dacoromanica.ro
 287

prezentantii s'au indatorat pa viitoarea vreme nesmintit a urma, pi

la arsivul Szaunului Protopopesc s'au asezat (care numai din
lacomia interesului cle bani [a preotilor] s'au facut) ca s'a isvodit
obiceaiu nou la iesirea cu sfintele si preacuratele taini dumne-
zeiesti, and dupa oranduiala numai numele Prea Inaltatului
Monad], si al Prea Luminatului nostru Episcop pa cum este
indatorat preatul a le pomeni cu strigire, cum si pa ctitorii
Sfmtei Biserici, pa toti raposatii i pa tot norodul crestinesc,
iar nu pa oricine voieste dupa nume, vedem acuma c'au inceput
a pomeni, in toate zilele si dumineca si la praznice, numele
unora din moil!, ba Inca i cu polecra lor, strigare cu mare
glasuire. Acest obiceaiu rAu, cunoscut fiind ca numa pentru a
trage bani dela norod curge, ne rugam iarAsi prin scris ca fArA
abovire sa se poranceasca Cinstitilor Parohi a se lAsa de acest
nou si impotriva legii izvodit obiceaiu...b ')
Cat priveste chestiunea gprofesorilor*, in sedinta urma-
toare protopopul Carabet prezenta recomandatia directorului
scoalelor, Moise Fulea, pentru un efost scriba si inas al Mari&
Sale Domnului Episcop Vasile MogaP, numit Androne Andron,
din Sas-Sebes, Roman ortodox, intru care eproducalueste i un
testimoniu al acestui tank din scoalele Baligradului sub intArirea
profesorului Stephanus Nagy, primae humanitatis profesorp. Pro-
topopul crede ca ar fi cpotrivit de a-1 aseza. la scoala orasului
nostru i ocamdata la scoala a doa. Obstea doreste a-1 lua
inteun soroc de 6. luni pa proba la scoala a doap. Reprezen-
tanta decide sa-1 angajeze, clandu-i 200 fl. pe sase luni.
Ce priveste jalbele obstii cu privire la paroh, se vede ca
Consistoriul se sesizase ma cu seama pentruca protopopul
Carabet nu-si pusese loctiitor inainte de a pleca la Sibiu , cAd
la 30 Nov. 1836 Car.abet cere reprezentantei jalba obstii, 'Ca SA
vaza Scaunu Protopopesc mai pre larg ce ponoslu are cinstita
obste asupra si impotriva Cinstitilor Parohi si a reprezen-
tansilor...D
Tot atunci obstea interpeleaza pe reprezentanti, al-Stand ca
boierul Dumitrache Racovita, cand a vandut Bisericii muntele
Cocioae, car fi pus in contract o danie de zece mii de lei pentru
raposatul boier Banul RacovitA, ingropat la Sf. Nicolae, ccu acel

1) Ibldem, p. 125.
2) Stinghe: Documente... 111, p. 120.

www.dacoromanica.ro
 288

,
, g rt) 8 1:

4.

w<p Li kl"

.1 I.
,
I

o
4a .....,,, A ...........,,,, ,
.
-
, I ,
. .

,
/1 .4 r' st
;
I N.: (,,-.9..t.-r. ::A ti tt

' ';;1":', `111%.1111.1

i'.444:0-ttni Ir.:of:641 t),1fici. ..ytp:'
tvt. A ..1.;;! ti;t; v..t ; ; .111.1411-.;7. p;_,Tts
,
/
4)0-i ; i Artl. 1."51,1t ,,Stop in 11,1-

et f
AM!, ;tot wok ":'
ri 0\'$;?,:4
'e 1,1 A ,

, ,.
17s:ti70iNA
4
.4;141414,r a;S. 0,}4t
' tZ

- r40 :Mom;
.1k.VX6ftt4IsK Itii4 ft iiiiN.AltrJ1171 iA Q igPS/1 441'

rptgArX1. - OittfiV17,

. n

*Ilk;10,!....11. r

J.

Cuvant la afintlrea steagurilor a pril Romaneati.

www.dacoromanica.ro
 289

cuvant ca acel pgrinte al Banului la vremea sfar§itului vietii sale

ar fi lAsat prin graiu indatorire catre fiul ski a face vreo danie
la aceastA Sfânta Biserica §i, neavând alte mijloace §i izvoare de
unde, sg facA din0 o danie potrivitg dui:4 gandul rAposatului
pArintelui lor. Cu prilejul vanzArii acelui munte Cocioe, ar fi
hotgrit lei 10.000, care sumA in contractul vanzArii s'ar fi §i
§tipäluit 1), §i prin rgposatul mitropolitul Dionisie s'ar fi intArit spre
adeverire....2 Reprezentanta decise sa cerceteze lucrurile2).
*

In acest timp Radu Tempea continua la Ramnic pregatirile

pentru terminarea edificiului seminarului, a cArui deschidere se
amanase pentru sfar§itul lunii lunie. De fapt el se inaugurg abia
la 8 Nov. 1837. and Tempea deschise cursurile cu un frumos
discurs, in calitate de cel dintaiu profesor i inspector.
El 4i continua insA i activitatea sa publicistica, care s'a
dovedit mai bogatA cleat a tatglui §i a bunicului sau. Tempea
o incepuse Inca in anul 1834, cand era evita-protopop, in Brapv
*i and rosti in Bucuresti un *Cuvant la sfintirea steagurilor a
Tarii Romane§ti) 8).
A doua lucrare a lui este : *Oglinda statului bisericesc §i
politicesc, sau invatatura näravurilor bune §i a vietii cre§tine0*,
tiparitg tot la Brapv, in 1835, la lohann Gott, din care n'a apArut
insA cleat tomul prim.
In aceasta opera, care poate fi §i astazi cu folos citita §i
care poartA viza censurii din Bucuresti (cu data de 18 Sept. 1834)
§i a celei din Brasov (11 August 1835), in 222 pagini, el vor-
be§te despre legea veviicA i cea fireasca, apoi despre cea
omeneasca, despre datoriile fatA de Dumnezeu, ale insotirii politi-
ce0i, ale preotilor i ale norodului cAtre pAstorii sai suflete0i, ale
caluggrilor, ca §i ale edoftorilor*, hirurgilor, cspi Vernon', advocatilor,
ggrafierilor* §i negutAtorilor. In capitolul VI (De datoriile pgrintilor,
ale pruncilor §i ale rudeniilor,), la intrebarea : *Ce dascali trebue
a alege pruncilor?2, el se folose0e de cuvintele Sfântulni loan
Otrra-de-Aur: *Mai mare grijA avem de magari §i de cai cleat
de fii, cA la mAgari §i la cai and punem pre cineva, foarte mult
1) Stipulat.
2) Protocol al prIcInutrilor corente, P. 134.
3) Despre aceastA acdvitate a lui, vezi mai pe larg lucrarea noastrA :
0 dlnastie de preoll ft prolopopl, Radu Tempea..., pp, 86-96.
19

www.dacoromanica.ro
 290

*i II A A T r !,5
lititffWitCS, 1.1114 HOAHTiiiitit;

f: s'

L figlit
I: MOB
s
,
,

A 4.101:ili 7 t S' a -14', '4 fl

. .

4t-N1

it,tg Tm
\ SI ):611/4s1K ,:touif. IL lifoTortori A .1 ii eitli3 Alk, 4-=' ,A 1
;
dayi: rit.tiigi tit -'0Vi\14111C..
,,,...--., iL"..11v ..--
,..\--',-- :_.,-1.-,'t
,.... ...4,10,.....,,,A,............ ,
.4".f,..)'''
-.

0 VI I. 1
° '''i
,
IT 04: [4,\..., ,

k.14 ici>4r. g.ii .;1-3;&V,iitista 0,r7nAt.Ht:rv44';', 't

HA,Affirdi'i,, 14L: VS e;N' h. 111,1) '6:
Cl
J... Cci 1
, .. `;.
T Ai 1 - .

tAalm,..nerevax740;:t.W.Ze.;; Wave ,..

.
E a ui o G. ,t
V,titt.44-iiliT.,,4 :! :1 141 iwittt r4VV.
..-P,
.., _ ,, ...-

. ..

Rd °'''''' ..... : r. Y,..)-:',,

Oglinda statului bisericesc si politicesc.

www.dacoromanica.ro
 291

cercAm ca sA nu punem pre cineva carele este nebun, sau betiv,

sau fur, sau carele nu §tie lucrul acesta, iar and trebue sA
alegem dascal ca sA invete pre fii, pre cel ce se intAmplA de
aflAm, pre acela primim, §i nu gAndim cA acesta este mestesug
inalt, deck care mliestrie mai inalta nu se afIA. CA ce este- mai
mare lucru decal a cArmui mintea, cleat a invata pre tineri
obiceaiurile bune, (pp. 58-59).
77,

i, ' .i: 3:1

'.1.-
.", /-
.-".4%
"
e'
4, / .'; el
.'.
..
'
'
"4
/:11- .7
,/
dy"
C. f/

teV.
",,,,z
L

-
--
.-
1
';1

r ,:
,
.4,
1 . f--

L.....: .: .1. , 6.ee-1. ,,,CC.3,t'AN:. ..: .;...... '164j, i< %. ''...:"...r.-t..' oXV.".. L. A'''. 0.1.

SemnAtura lui Radu Tempea VI., din anul 1830.

La pagina ultimA este imprimat: cAceastA carte s'au tipArit
cu toatA cheltuiala a unei (sic !) iubitoriu al Neamului romanesc,
Dom[nul] Dimitrie Marin, negutiator i bancher din Cetatea
Brasovului; nu pentru vreun folos al sAu, ci pentru folosul
Natiii, i pentru aceea tot cAOigul ce va iei din aceastA carte
s'au dAruit fundatiii Scoalelor romanesti din Cetatea Brasovului,.
In 1838 Tempea isi publica la Oheorghe Closius, in Sibiu :
cCuvAnt care s'au fAcut la sfintirea Seminariumului episcopiii Ram-
nicului la 9 Nov. 1837, alcAtuit i cuvAntat de D. Prot. Radu Teampe,
directorul §i profesor de teologhie al numitului Seminarip.
Tot acolo, i in acelasi an, publicA : cInvAtItura creOineascb,
cu cheltuiala episcopiel de RAmnic, un mic Catehism (19 pagini)
gm se invAta in scoalele de grAmAticiD ').
1) C.N.Mateescu: Scar Isles* al seminarulul, In Anuarul seminarului
Sf. Meal.. din Rdmnic-Vdicea pe a. ;c. 1924.1925, p. 82.

www.dacoromanica.ro
 292

In 1844 mai dAdu la lumitth : (Pravila manuall pentru spitele

rudeniei in pricinile cAsAtoriei*'), traducere din Pravila cea mare
a Sfintilor PArinti 2). C. N. Mateescu, bibliograful lui, mai amin-
teste : cCuvânt tinut la examenul public al seminarului la 30
lunie 1845* (manuscris) °), gPovAtuire cAtre teologhia moralA sau
cea indrepthtoare de vieatA si de nAravuri,, o *Giografiep (in
trei pArti) si alte lucthri in manuscris.
La Ramnic a functionat pad in Noemvrie 1835 dud, din
cauzA de boalA, s'a retras la schitul FlAmânda din judetul Arges,
unde a rAmas pariA la moarte, in Martie 1850, ca superior al
schitului 4).
Astfel se stinse, departe de Biserica pe care o pAstorise
atatia ani, acest ultim preot si protopop 5) din dinastia Tun-
pestilor si cel mai fecund dintre toti preotii dela Sf. Nicolae pe
teren literar.
*

In acest timp, la Brasov, cu certuri si neintelegeri, cu pro-

teste si cu cercetAri, se incheie o epod, spre al cArei sfarsit,
parohii, amândoi, ca si loctiitorul de paroh Gherman, strAini de
Schei si nelegati prin nimic de trecutul lui glorios, fAceau ce
credeau el- cl este bine, WA sA se intereseze prea mult nici de
BisericA si nici de scoall
Reprezentantii, cu toatA bunAvointa lor si cu tot interesul
ce-I purtau Bisericii si obstii, erau neputinciosi sA tinA piept
parohilor. Acestia nu-si vedeau dedt de interesele lor, pledn-
du-se umiliti in fata autoritatii superioare, care nu cunostea
durerile poporului si fAceau numai ceea ce li se ordona de sus,
de unde episcopul Moga trimetea ordine peste ordine acestei
comunitati care, totusi, continua sA fie una din cele mai de
frunte din toatA Transilvauia.
Dad Scheienii si Biserica lor nu mai erau ceea ce fuseseth,
motivul trebue cAutat in lipsa unui protopop vrednic, cu dragoste
1)Dim. Iarcu : Annale bibliografice romane, pp 52 si 112. C. N.
Mateescu : Ibid.
2) Ea figureazA ca No. 524 In Expozitia Asociatiunii 1905". Catieogul
Librgriei si Tipografiei W. Krafft In Sibiu. (Sibiu, 1905).
3) N. Iorga: Islorla biserlcel romtineV1.., II, p. 270.
4) C. N. Mateescu: Op cit., p. 82. De fapt a murit In Bucureoti,
unde se dusese sg-si caute de sangtate.
5) Protopop U facuse episcopul Neof it, dupg ce Tempea plecase definItiv
din Brapv.

www.dacoromanica.ro
 293

de neam i de soarta Romani lor brapveni, iar Carabet nu era

nici Roman, nici brapvean.
De altfel, lucrurile mergeau au Inca dela moartea lui $tefan
loanovici. Tempea nuli batuse prea mult capul cu conducerea
Bisericii, iar Haines i Verzea tiati §i ei ca nu sunt stabili §i,
neavand radazini in popor, nu-i cuno§teau nici nevoile nici
aspiratiile.
Era deci timpul suprem ca in fruntea Bisericii acestui bogat
colt de tail cu oameni vrednici Bra§ovul §i Tara Barsei, sa
vina un protopop energic, cu dor de munca i cunoscator al
imprejurarilor.
Provedinta II alese in persoana protopopului loan Popazu, cu
care o noua era, rodnica in tot felul, incepe in Bra§ovul romanesc,
atat pe teren bisericesc §i colar, cat §t economic i national.
Despre vieata i opera lui binecuvantata vom vorbi insa
abia in volumul al treilea i ultimul al acestei lucrari.

Foot. 747-41§

VP', 1

1 ° 4. ° a .-

Vsvalr-41,1
24
41
`4'
-

a .0;
a; S,
7-`
. ,,
;
,.4

Icoana prestolnlca a March Domnunn, din biserica mare,

färä imbrAdmintea de argint.
(Cu Imbradminte, vezl vol. I. pp. 293 §I 295).

www.dacoromanica.ro
Seria a doua a preotilor, pana la anul 1837.

46. Z.ustatie Grid, dascal, apoi paroh dela 25 Sept. 1721

pana la 22 Mai 1742. Din 1742 protopop. Moare la
3 Mai 1767.
47-50. Vezi volumul I., p. 367.
51. Necula Campulungeanul, 7 ani dascal, din Decem-
vrie 1740 diacon si din 9 lulie 1741 paroh. Data
mortii necunoscut5.
52. Radu Tempea III. Dascal, din 1741 diacon si din 22
Martie 1742 paroh. Decedat la 28 Martie 1763.
53. Nistor, paroh al Stupinilor, din 1747 preot ajutor la
Sf. Nicolat. Mort la 6 August 1780, inregistrat cu
numele de calugar t Neofitp. (Fiul lui, Petru Nistor, a
fost de asemenea preot ajutor la Sf. Nicolae. Ultima
data il aflam amintit in anul 1794).
54. Bucur din Tohan, fiul preotului Nicolae CAmpulun-
geanul. In August 1742 paroh. Decedat la 21 Dec.
1775.
55. Dimitrie Duma. In 1749 paroh, in 1762 namesnic.
Mort la 10 Sept. 1775.
56. Simeon Datcu I. Paroh din 13 Mai 1757. Mort de
ciuma dupA o lunA sau doul
57. $tefan loanovici-Inasu. Diacon la 8 Sept.1757, paroh
in 1761 si protopop la 11 sept. 1781. Decedat la 27
Martie 1782.
58. Petru losif Grid, dascal in alte parti, apoi in Schei.
La 1 Nov. 1757 diacon, in 1762 paroh si in 1772
protopop in Treiscaune si pe urma in Brasov. Moare
la 20 Iulie 1779 in Covasna, la lali.

www.dacoromanica.ro
 295

59. Radu Tempea IV, dascal la 8 Oct. 1761, diacon la

7 Martie 1763, paroh in 1773, namesnic in 1779 §i
protopop in 1780. Decedat la 18 Sept. 1781.
60. Gheorghe Radovici-Chifes, dascal intre anii 1760 i
1763, diacon la 28 Sept. 1763, paroh din 5 Nov
1777, protopop la 10 Dec. 1782. Mort la 4 August
1811.
61. Gheorghe D. HArs, dascal i diacon, iar din 4 Aprilie
1764 paroh. Mort la 29 Aprilie 1774.
62. Gheorghe Bucur, paroh in 1770. Alte date despre
el lipsesc.
63. Simion Datcu II. In 1782 era paroh. Mort la 27
August 1786.
64. Constantin Stan, paroh in Turche. Nu functioneag
decal un an (1786-1787) §i se intoarce din nou la
Turche§.
65. Dumitru Popovici [Grid], diacon la 19 Nov. 1777,
paroh la 16 Aprilie 1779, decedat la 17 August 1794.
66. Gheorghe D. Duma, nAscut la 7 lulie 1739, diacon
la 16 Aprilie 1779, paroh la 16 Aprilie 1782, names-
nic in 1799. Decedat la 28 lanuarie 1802.
67, Constantin Die alias BoghinA (Zograv), diacon din 12
Aprilie 1782. Murindu-i sotia §i casatorindu-se a doua
oarA, rAmase dascal. Mort la 28 Febr. 1820.
68. Gheorghe Lebu, diacon din 17 Aprilie 1782, paroh
din 5 Ian. 1788. Mort la 20 Dec. 1812.
69. Radu Tempea V., nAscut la 9 Febr. 1768, dascal §i
invAtAtor, la 22 Febr. 1788 diacon, in 1794 sfintit
preot, in 1796 director al §coalelor, paroh in 1802
(14 lunie), protopop intAiu al Brwvului in 1805.
Decedat la 15 lulie 1824.
70. Eustatie CAtanA, dascal la 19 lunie 1791, apoi diacon
§i dascal §i in 1794 paroh. Decedat la 24 Aprilie
1806.
71. Gheorghe Haines, preot i protopop in Sibiu, in
1790 administrator paroh la Biserica cgreceascA, din
Brasov, in Oct. 1792 administrator protopopesc al
Brasovului §i TArii BArsei, in 1805 protopop al doilea
al Brasovului, in 1806 paroh interimar la Sf. Nicolae,

www.dacoromanica.ro
 296

dar neinstalat. Din 22 Sept. 1808 pAnA in 1810

director al coalelor. Decedat la 1 Martie 1812.
72. Ion $tefanovici, dascal, in 1794 diacon, in 1800
capelan, In 1803 paroh. Decedat la 29 lanuarie 1814.
73. Simion Datcu 111, dascal, apoi, din 7 Martie 1802
diacon, iar in 1806 paroh. FunctioneazA ca preot
militar §i in 1826 revine ca paroh §i namesnic, iar
in 1836 protopop al treilea al Brasovului. Mort la 28
Martie 1837.
74. Zaharia Oh. Duma nAscut la 6 lanuarie 1783, dascal
din 16 Sept. 1803, ales diacon in 1806, functio-
neazA insA numai din 14 lunie 1809. Decedat ca iero-
diacon la 10 Febr. 1811.
75. Radu Verzea, paroh-namesnic in Satulung, din 27
Febr. 1817 administrator protopopesc in locul lui
Radu Tempea V., pAnA in 1826. Mort la 23 Aprilie
1827.
76. Nicolae Grid, nAscut la 10 Martie 1784, invAIAtor §i
cAntAret, din lunie 1812 diacon, la 16 lulie 1813
preot-capelan. Mort la 26 lunie 1815.
77. Radu Tempea VI, dascal, la 20 Sept. 1814 diacon,
in 1823 capelan, in 1830 vice-protopop. Trece in
Muntenia §i in 1836 e protopop in eparhia de RAmnic
§i director al seminarului 4 Sf. Nicolaep din RAmnic-
VAlcea. Moare in Martie 1850 in Bucure§ti.
78. loan T. Bucur, paroh la 27 Sept. 1815. Decedat la
20 Mai 1830.
79. Petru Gherman, din 1823 paroh in Bra§ovul-Vechiu
i protopop al doilea al Brasovului, la 16 Dec. 1836
numit paroh la Sf. Nicolae.
80. Ignatie CarabeI, preot militar timp de 14 ani, protopop
la Turda. Dela 12 Mai 1827 protopop intAiu al Bra-
§ovului ; la 14 Sept. 1830 paroh la Sf. Nicolae. Mort
la 27 lulie 1838.
81. losif $tefanovici, dascal, la 6 Dec. 1830 diacon. Mort
ca diacon la 21 lanuarie 1835.

www.dacoromanica.ro
 Scoala dela Sf. Nicolae.

Despre scoala de IfingA BisericA ca i despre cei care au

ostenit in ea, preoti, cAlugAri i simpli dascali, am vorbit in mai
multe locuri, din intAiul volum al acestei lucrAri (pp. 86-93).
Am amintit de Gherghe grAmAticul (p. 77), care a trAit intre
anii 1492 si 1497, de Oprea cdascal mai mare ucenicilor cine
invatA dAscAlie, i bisericei psaltu dentAnui, (p. 69), despre VAsii
dascalul sin Stanciul Hoban (p. 110), despre diacul Vasile, tatAl
popii Pavel (p. 111), ca i despre Ion [Corbea] dascalul *care si
preot i gociman au fostp (pp. 111 si 116-118) dupl anul 1659.
DupA cum am vAzut si in inthiul volum, ca i in acesta,
aproape fiecare preot al Bisericii a functionat un timp oarecare
ca dascal.
Stim apoi cA scoala cea veche, care luase inceput aproape
in acelasi timp cu biserica, fu inlocuitA in 1597 cu una no uA
prin strAdania vrednicului preot si protopop Mihai, iar in anii
1760-1761, fu si ea inlocuitA prin staruinta protopopului Eustatie
Grid si a preotului Dimitrie Duma, cu alta, care mAgulea.mult
vanitatea $cheienilor i starnise chiar invidia concetatenilor
lor sasi 1).
*

Intaiul dascal care avu norocul sA invete pruncii in noua

clAdire a scolii, fu Ion Radu Duma, iar al doilea Radu Tempea
IV. Cel din urmA fu angajat ca invAtAtor suplinitor in anul 1761,
adeverind in ezapisul* slu, dat la 3 Oct. la mana preotilor si
1) lorga spune : .Pe la 1761 o nouI scoall I33 Inflinteaa sub InrAurirea
invAtatului fecior de poi% [Dimitrte Eustatievici]. E lusA tot gcoalä parohialA.
Preotif sunt datori sA predea Catehismul un ceas pe zi. Ei nu vor putea sA
dea lectil cu platA copiilor de oameni cu stare..." (Brogovui gl Romdnll, p.319).

www.dacoromanica.ro
 298

juratilor, ca are a lua edela toti copiii care-i invajam cu dascalul

Ion [Radu Duma] a treia parte si din venitul dascaliei eu cu
Gheorghe Chifes ') sa luoarn un ban, iara diaconu 2) cu Gheorghe
dascalul sa ia doi banib 8). El promite si in calitatea aceasta de
invatator ca va fi cascultator prin toata plecaciunea, ferindu-ma
de raul betiel, de adunarea cu oameni necuviesi si de lucruri
necuvioase cu primejdii, de a raspunde cu sumetie impotriva
preotilor sau a juratilor, de umblete sau plimbari necuvioase sa
ma feresc, de carp [de joc] si asemine acestorap. Totodata mai
promite sa se supuna si directorului sail, lui Duma, epuind Or-
guinta pentru copii a-i MAO cu buna tocmire si ränduiala, atat
in scoala, cat si in bisearica...D.
SA vedem insA cine era intatul dascal si director, cloan
snA Radu Durnii*, cum semneaza la 20 Mai 1759, cand se face
tocmeala intre el si reprezentantii Bisericii.
Potrivit angajamentului facut, el avea sa functioneze in
primul rand ca cdascal de cantarip pentru ca 4sa pazasca
cu cantare strana cea mare, la toate ceale ce se cuvin cantare-
tuluip, fiind tocmit cu 120 lei pe an esi acesti bani zic preotii
si juratit sa-i dam de patru ori intr'un an, iara cati copii vor
vent ca sa inveate cantari, sa se tocmeasca cu pArintii lor, si
precum se vor putea aseza 3), salt ia plata dascalul de cantari
cel mai sus numit dela parintii lor,. De incheiere se mai adauga
insa,: eSi sa avem a-i mai da de an grail galete 5P.
Patru zile mai tarziu, pe acelasi act :
Duma scrie
eAnul 1759 Mai 24. Am venit aid in Brasov si s'au facut ase-
zamantul cel urmatori dupa cum se veade inainte cum au fost
tocmeala pa any 5).
La 24 August din acelasi an el scrie din nou in catastif :
eAm luoat florinti 40 bani 80 pa trei luni, 6), deci avea salariu
anual de 163.20 lei. El semneazA acum : loan D[uma] c[antare]t..
Pe ultimul sfert de an (Mai 1760) el scrie : eAm luoat si flor[ini]
10. pentru 5. galete de grail. Dintr'acest an mi-am luoat simbria v.
1) Viltorui preot al protopop Gheorghe Radovici.
2) Vlitorul preot al protopop $tefan loanovici.
3) Andrei Barseanu : Istorio gcoolelor centrole romdne gr. or. din
Brffou, Brapv, 1902, anexa XI., pp. 12a-13a.
4) Inv&
5) Colastiful pentru rdndulalo dascallior A. 1759. Mot 20. No. X/4
din Biblioteca Bisericii, p. Ia. Cf. Andrei Barseanu : Op cit. p. 12 a, anexa X.
6) Catastiful... p. 2a.

www.dacoromanica.ro
 299

In anul 1,765 el scrie toate cifrele cu semne arabe.

La 20 Mai 1768 scrie, in loc de chitantá : ;Am priimit prin
man dumnealui Chir Radului Catana 6. [florini] nemiesti pentru
dajdie, dupa cum au fost legaturas.
Din acest an leafa lui este de 43 fl. pe trei luni, si 15
florini nemtesti pentru cele cinci galete de grAu.
In 1775 leafa i se ridica din not; la 45 fl.; o alta mâna
insemneaza : cl771 Mai 6. Ora la 1775 Mai 6. dascalului lonitä
toate angariile, griu, dajdea s'au facut f I. 795.40' ').
IncepAnd cu 10 Nov. 1768 aflam Inca un dascal, pe lenache2),
al carui nume de familie nu-I cunoastem. In catastif aflarn scris
la aceastä data : cCu mila lui Dumnezeu sa se stie ca am tocmit
pe dascalu lenache ca sa inveate copiii greceaste si asa ne-am
asezat cu dascalu call copii ii vom da, sa ail:4 sa-i priimasca si
plata dascalului asa am asezat sa-i dam pe an lei 250, dupa cum
ii scrie zapisu, si acesti bani sa-i dam de 5. ori pa an.
cCopiii cei carii vor MOO greceaste, sa se stie ce plata sa
dea pa an. Copiii carii vor MOO la Oftoic, sa dea plata fl. 6.
carii vor invata la Psaltire 10 fl., carii vor invata la gramatica
20., iar cei carii n'au copii si vor da sa inveate de poman[a]
ori la ce ar invata, sa ail:4 si plateasca plata jumatate. lar cei carii
n'au copiii lor si vor da copii de-ai rudelor, sa dea deplins 8).
Inainte cu un an sau doi data actului ce urmeaza lip-
seste se facuse o instiinfare in biserica, in care, dupa ce se
aratau binefacerile invataturii, se spunea : cPentruca fiecare om
mai scapatat isi stie pasul si nevoia sa intru aceasta vreame
nacajicioasa si cu valuri greale, si avand un copil sau doi sau
trei, neputand ca sa plateasca pentru lipsa nacazurilor si a
saraciii si pentru rusine unii mai mult, au socotit cinstitii preoti
si dumnealor cinstifii negutatori ca sa se randuiasca scoala de
pomana, A inveate copiii cei saraci, ce nu au puteare sa pla-
teasca dascalilors.
In continuare se spune apoi ca plata dascalului se face de
catre Biserica, dar cei ce ar putea ajuta si ei cu ceva, fie ca au
copii, fie ca nu au, cde se vor indemna ca sa faca o facere de
bine pentru binele si folosul sufletelor lor, am poftit pre Sfintia

1) Ibid., p. 13-a.
2) Se vede cl era Grec de neam.
3) Ibid., p. 8. Cf. BArseanu : Op cll., p. I5-a (anexa XIV).

www.dacoromanica.ro
 300

Sa PArintele Dimitrie [Duma] namesnicul si pre dumnealui jupan

Ion Vlad si pre jupAn Necula Raut ca sA ia in grija treaba aceasta
si dAnd cineva pre ascuns, va mearge la Sfintia Sa si-i va spune
si va ajuta prin taina... Ca aceastA porând ni s'au dat inainte si
dela Curtea impArAteasd, ca sA avem silinta si purtare de grijA
si in tot chipul sA ne sArguim ca sl dam copiii no§tri la invA-
tatura pentru binele, procopseala si sporirea lorms 1)
La 4 August 1772 intalnim in, Catastif un alt dascal non,
pe Radu Duma, fiul namesnicului Dimitrie.
Nu stim and s'a nAscut, caci matriculele dinaintea anului
1758 lipsesc, dar stim cl la 30 Aprilie 1770 s'a cAsatorit cu
Ilinca, fiica PArintelui Stefan [Ina§ul sau loanovici]. N'a avut insä
parte sA traiascl mult cu ea, cAci la 9 lunie 1771 vedem in
matricula mortilor; ellinca dascalului Radu snA pop Dimitrie
Duma namesnic, fiica PAr[inteluij Stefan loanovicip.
Un an si doul luni mai tkziu, la 4 August 1772, el scrie
in catastif : cSA se stie cA pa acest an mai sus numit 1773
Aug. 4. am priimit dela jupan Radu Catana simbria mea pa
acest an, ung. fl. 120. Eu dascal Radu Dumap.
Dupl 17 zile insA, la 26 Aug. 1772, se cAsAtori a doua oarA
cu 'Maria Stoical Ina§u väguva, §i astfel i§i inchise pentru
totdeauna calea spre preotie.
0 fetitä, Ecaterina, pe care o avu din intAia asätorie, ii
muri la 8 Oct. 1773, in al doilea an de däscalie, iar dupA o lunA
si doul saptAmâni, la 24 Nov., ii muri §i sotia Maria, cu care
avu o fatA, Paraschiva.
La 6 lunie 1773, Duma scrie la sfarsitul memoriului inaintat
de cAtre Scheieni implratului losif II : elDin insu§i izvodul din
cuvant in cuvant sub dreapta credinta am scris §i am proto-
coluit lat[ine§te] eu Ianos M. Berta, iar rum[ane§te] eu Rad[u]
Duma, 2).
Tot in anul al doilea de dascalie leafa i se marl la 180 fl. ung.
La 10 lunie 1775 se cAsAtori a treia oarA cu Maria lui
Vfisii Stinghe, cu care avu §apte copii : patru fete si trei feciori.
La inceputul anului urmAtor, 1 lanuarie 1776, el incheia un
contract cu obstea, ca sA invete cati copii oar veni la scoalA inti'un
an, §i pre cei ce pot plAti §i pre cei ce nu pot. Si dela cei ce pot

1) Ibid., pp. 13-a-14-a (anexa XII).

2) StInghe : Documente... V., p. 192.

www.dacoromanica.ro
 301

pliti, si am datorie a=mi da sama de banii ce-i voiu putea scoate,

si aib a-i da cui se va rindui, ob§tii, §i si dm datorie orice porinci
oar veni la ora§, si aib a le scrie la protocol i si aib a tinea §i
strana cea mare §i orice porinci oar veni dela Maghistrat ca si
se ceteasci in Biserici, si aib datorie iar a le scrie la protocol
i a-mi da sama cAnd mi le va cere. $i iar mA leg si nu fie
slobod a scrie fir' §tirea preotilor §i a obOii, i iar mi leg ca
orice taini voiu auzi dela Cinstitii Preoti i dela ob0e, si nu
descoaper nimurni...*
Pentru toate acestea avea o esimbrieD de 200 fl. ung. pe
an, fiind totodati dator ca la fiecare trei luni si fie gata si dea
examen cu elevii sii, in fata Pirintelui $tefan i a juratilor: Hagi
Ion Grecul, Ion Vlad, Radu Cilani §i Micu Voicul ').
Ultima oari cAnd semneazi de primirea cangariei9 sale
este la 25 Februarie 17902), iar ultimul copil, Ion, i se niscu la
6 August ace14 an, in care presupunem ci a i murit, cAci in
matricula mortilor nu 1-am aflat.
*
Despre cei doi dascali, loan §i Radu Duma, au scris mai
pe larg, despre cel dintiiu D. Furtuni, arAtindu-1 ca traducitor
din grece§te al scrierii lui Toma de Kempis : *De imitatione
Christi' 2), §i despre amindoi : Alexandru Lapedatu ').
D. Furtuni crede ci Ion Duma ar fi fost fiul ,dascalului
scriitor Rada Duma, deoarece pe un manuscris al lui, (Biblioteca
Academiei Romine, No. 2467), cuprinzind *Teologiia Sfintilor
Pirintix, el semneazi : ...Plecatul i smeritul intru dascali loan
sin Radu Duma, 1761, August 11 dni 5).
1) Calastli... p. 17-a. Cf. BArseanu : Op cll. p. 15-a (anexa XV).
2) Ibidem.,. p. 25 a.
3) 0 traducere a dascalulul ardelean loan Dumo,(1n Reuista Istoricd,
1915, pp. 69-73). Este IntAia traducere In romAneste a aceatei minunate ail,
din noul traduceri cAte avem. Duma a tradus-o in 1794. Din 1845 avem a
patra traducere, a lui Gavriil Munteanu.
4) Doi arturart bra$ovent din sec. XVIII. si alteaa document() tm-
potrion unirii, Bucuresti, 1915.
5) Al. Lapedatu: Op cll., p. 3 si pp. 12-14 (anexa III). La anul 1795,
Dumitru, feciorul dascalului Radul, ce au fost la Brasov cantAret la bisericr
scrie la sfArsitul manuscrisului cA acea carte" If apartine tsi dacA ar fura-o
cineva, sA fie afurisit de toti sfintii pArinti si de toti vlAdicii din Bucuresti". Pe
acest Dutnitru I-am putut Indentifica ca fiu al ,,Radului snA pop Dimitrie Dume,
ascut la 5 Oct. 1777.

www.dacoromanica.ro
 302

(Presupunerea aceasta nu se poate insA mentine spune

Al. Lapedatu, intrti at loan Duma trAieste cel putin c'un
siert de veac inaintea lui Radu Duma, precedandui in slujba de
cantlret al Bisericii Sf. Nicolae din Scheil Brasovuluip1).
Al. Lapedatu presupune, si cu dreptate, a acest loan este
fiul fostului gociman al Bisericii, Radu Duma, despre care am
vorbit la timpul s5u, probabil frate mai mare al namesnicului
Dimitrie, tatAl dascalului Radu, deci cei doi dascali eratt veri
primari.
Despre loan Duma se mai stie a a scris crAlcuiresi o
la Apocalipsul Sf. loan Bogoslovul, 2), precum si o Psaltichie
româneasa, aflatA in biblioteca mitropolitului losif Naniescu 3).
Pentru a vedea sentimentele acestui dascal, este destul sA
citAm ateva cuvinte din predoslovia lui la cPsaltichia roma-
neascAD 4) unde spune : cm laste mai de folos fiestecAruia neam
crestinesc a anta si a sAruta pre limba sa cleat pre limba
altuia, care n'o intelege..., si : eNumai putine am a zice pentru
carii defaimA si hulesc limba noastrA cea rumâneasa, ziand a
iaste grozavA si necuvioas5. De care lucru unii ca aceiia bine
sA stie a fiestecare om limba lui intru carea s'au nAscut i se
pare mai frumoas6 si mai lesne cleat toate limbile. Primiti dar
o, iubitori ,de dumnezeiestile laude... acest dar mare, prin smerita
ostenealA a unui nevreadnic si mai mic frate al cinstei voastre
cei mari, spre a norodului rumbesc mAngAiere...2 5).
Manuscrisul acesta mai este important si pentru faptul cA
in el se aratA a loan Duma I-a scris in anul 1751 in Muntenia
in zilele lui loan Origorie Ohica Voievod, mitropolit fiind Chir
Neofit. El si-a fAcut deci scoala muzicalA si si-a insusit limba
greceascA si cunostintele teologice necesate in tr. ediul superior
de culturA din Tara Româneasa, poate chiar la curtea mitropo-
1) DacA nu-1 aflAm In matriculele Bisericii, In schimb atim cA la 8 August
1764 al-a botezat o filcA, Ecaterina, Jar pe sopa lui, tot Ecaterina, o aflAm ca
naaA la un botez din anul 1770.
2) (Mss. No. 2489 Bibl. Acad. Rom.). Al. Lapedatu : Op cit. p. 3 ai p.
8 n. 1. Veal, de acelaai autor : Damaschin episcopal ft dascalul, Bucureati,
1906, p. 12 al lorga : Douo bib/bated de mölöstirl, pp. 25-29.
3) Al. Lapedatu : Op cit. p. 3 al pp. 14-17 onexa IV).
4) mantiscrisul No. 4305 din Biblioteca Academiei RomAne, datat 1
August 1751.
5) Al. Lapedatu: Dol arlurarl... pp. 15-16. (Aici dascalul semneazA :
,Tuturor preotilor, smerit al plecat loan sin Radului Duma Braaoveana).

www.dacoromanica.ro
 303

litului Neofit, pentru care a intocmit Psaltichiap cum spune

Al. Lapedatu.
Tot d-sa ne spune cl acest Duma a avut o deosebit5 pre-
dilectie pentru stihuire, c5ci toate manuscrisele r5mase dela el
(afar5 de traducerea din Toma de Kempis, pe care n'a v5zut-o),
cuprind la sfArsit stihuri originate ').

Un rol si mai insemnat in vie* RomAnilor brasoveni in

secolul al XVIII-lea l-a avut al doilea din acesti ccArturari in
intelesul deplin al vremii2.2), anume Radu Duma.
Activitatea lui literar5 este si mai bogat5 si mai bine cuno-
scutä, c5ci cneavAnd parte de preotie, murindu-i sotiia, s'au c5s5-
torit, carele acum au r5mas dascal i cántäret la aceast5 Biserici
Acest dascal, fiind cuvios si vreadnic si cu Imre osArdie i avAnd
mare dar dela Dumnez5u, multe arti au iälm5cit de pre limba
letineasc5, greceascA i sArbeasc5 pre limba rumäneasal
Singura lui opera care a v5zut ins5 lumina tiparului a fost
cPreotia sau indreptarea preotilor*, cuprinzAnd inv5t5turi pentru
preoti i diaconi cu privire la rAnduiala serviciului divin, tradus5
din greceste si slavoneste dup5 lucrarea patriarhului Calinic al
Constantinopolului, tipkil5 mai intAiu la Viena in anul 1786,
carte din care nu se cunoaste niciun exemplar si apoi la
Sibiu, in anul 1789 4).
Din predoslovia lui Radu Duma la aceast5 traducere ciam
cCu mare fierbinteala sufleteasc5 am dorit a rn5 cuprinde
supt bratele ceale pArintesti si a priimi aceast5 cArtulue cum
au priimit In[plratuq Artaxerxa un pumn de ap5 pentru
potolirea seatei sale, ca cu aceast5 cartulue s5 poat5 Prea
C[institul] Consistorium indrepta si a curAti toat5 impiedecarea

1) Op cll., pp. 8 si 9.
2) Op cit., p. 5.
3) In$Ilin(örl. Catena capilole din trecului Romelnilor din $cheil
Brasovului..., p. 39.
4) A. Saguna (Istoria BIsericiI orlodoxe rdsörliene universole, Sibiu
1860, II., pp. 188-289), scrie cä vicarul loan Popovici din Hondol a tipArit In
Sibiu, la 1789, In tipografia lui Petru Bart, o carte foarte folositoare pentru
preoti, tradusA In limba slavoneascA de Radu Duma. Dr. Ilarion Puscariu :
(Documenle pentru limb4 si Is/aria, II. Sibiu, 1897., p. 373) citAnd titlul lntreg,
arata cA a fost tipAritA cu blagoslovenia C[institului] Consistorium i cA
s'au diortosit prin smeritul Mire dascali George Haines Sibianula.

www.dacoromanica.ro
 304

si calcarea de porinca ce ear intimpla in staulul cel cuvfintator.

Care lipsa... vazindu-o... si nefiind povatuire de o indreptare ca
aceasta in limba nogstra parinteascA rumineascä, m'am sarguit
cu mare pohta sufleteasca a o talmAci din limba sloveneasca si
al doilea de pre cea greceasca...* ').
In manuscris ne-au ramas, in Biblioteca Academiei: gRaiul
nou* (Vieti ale Sfintilor), tradus din latineste in 17742); «Pasunea
oilor cuvintAtoare sau pentru datoriia pastoriului duhovnicesc
si cum se cade a-si paste incredintata lui turma cuvintatoare,
acum mai intaiu talmacita de pre limba greceasca in cea Orin-
teasca limbl a noastra rumineasca...* in 1780 si gPiatra Credintii*,
in 1787.
Inca inainte cu vreo 10-12 ani insa, Duma se gandise sa
traduca in limba romineasca Mineiele, Wand astfel un linens
serviciu, intiiu credinciosilor, apoi Bisericii si literaturii romine 3).
El se si apuci de lucru si, la 20 Februarie 1779, termina
Mineiul pe Septemvrie (cea dintai lunA a anului bisericesc).
Manuscrisul ne-a ramas in biblioteca veche a Bisericii Sf. Nicolae,
sub No. IV144 (3653). El are 119 file, din care numai paginile
din dreapta sunt numerotate, scrise cu caractere frumoase, ele-
gante, cu majusculele si titlurile cu cerneala rosie, pe 'Artie buna
tare, cu filigrana V. G.*.
Textul propriu zis al Mineiului se termini la' pag. 116 bis,
dupa care, pe alte trei pagini, sunt scrise cBogorodicinele Vos-
cresnai pre 8 glasuri*. Cele doul pagini dela inceput nu sunt
numerotate. Pagina a patra este ocupata in intregime de 30 de

1) Blanu-Hodou Op cit., 11, p. 331. Iorga (Istoria literaturit romane

din secolul al XV/Iblea, ed. II. 1901, p. 324) spune cA In ace1a0 an a publicat
tot In Sibiu : Catehismul roman german, pentru copill neunilr.
2) In Codex Kretzulescus (p. 20), titlul manuscrisului (No. 1314 din
Biblioteca Academiel RomAne) este: Ralul nou, ce se numeste Limonarion
grAdinittl*
3) Inteo cronicA veche se spune : ,...Si vAzAnd di ar fi de mare folos a se,
tAlmIci gi ceale 12. Mineae sArbeVi pre Intelesul neamului rornAuesc, s'au
Indemnat a le tAlmAci 01 a le scrie pre limba rumAneascA, IncepAnd dela luna
lui Septemvrie care aceal Mineaiu dela aceastA lunA 1-au tAlmAcit §I 1-au scris,
care la acest Mineaiu au scris ai aceastA predislovie, care §i eu vAzAnd acest
lucru cuvlos §1 vreadnic de lama, am mils°. (Manuscrisul miscelaneu, aflat In
proprietatea lui Andreiu BArseanu, publicat apol de lorga: Insemnörl de
cronicd ale clericilor din $chell Brasovului, In Buletinul comisiel istorice
a Romaniel, XII (1933), p. 70).

www.dacoromanica.ro
 305

sfinti sau grupuri de sfinti, desenati in penitä, cuprinzand eve-

nimente mai importante din vie* lor.
Pagina a treia cuprinde cPredislovie catra blagocestivul §i
iubitul cititori,, al carei inceput este urmätorul : cToata fapta
bunä §i dupa moarte Inca iaste vie. Drept aceaia fiindca
in multe cetati §i ora§e inflorea0e i crea0e facerea de bine,
adeca: talmacirea cartilor biserice0i §i po1itice0i dintr'alte limbi,
pentru folosul cel de ob0e al Neamului nostru rumanesc, pentru
care lucru eu cel mai micul vazand ca-s mai de folos dumne-
zeie0i1e laude §i rugaciunile ceale cu inteles decat ceale WA de
inteles, i precum zice Sfantul Apostol Iacov fratele Domnului
ca precum trupul MA de suflet iaste mort §i nesimtit, a§a si
ruga i cantarea celor ce nu o inteleg moarta iaste §i nesimtita...
De unde eu, cel mai micul intre cliricii §i dascalii Bra§ovului,
m'am sarguit de am scos luna lui Septemvrie deplin...* ')
Intre timp insa aparu de sub tipar intaiul Mineiu, pe
Octomvrie, traducere facuta de Chesarie al Ramnicului, castfel
ca, NA de lucrarea invatatului episcop ramnicean, modestul dascal
bra§ovepn conteni pe a sa, de sigur nu WA regretul de a fi
intrerupt o opera cu care voia, poate, sa-0 incheie activitatea sa
de traducator 1).
Duma o spune insa singur, in continuarea predosloviei :
ci vazand ca s'au mi§eat aceasta fierbinteala §i intr'alte parti,
m'am contenit de a ma apuca §i de ceale urmatoare, §i pohtind
a ramanea acest odor la Biserica aceasta... am indemnat pre un
cre0in dintre fratii no0ri, anume pre Dum[nealui] Dumitru Fulga,
§i cumparandu-1 dela mine, 1-au inchinat Sfintei Biserici, sa fie
vecinica pomenire Dum[nealuil i copiilor Dum[nealui]....1 ; iar
de incheiere mai spune : cLa facerea acestei carti fost-au indem-
natori §i Dum[nealui] Hagi Dim[itrie] Ciurcup.
Tot de el credeni ca este scrisa §i predoslovia dintr'un
Mineiu pe Martie8), manuscris, pe care insa nu o semneaza, dar,
dupa cbogorodicine,, scrie: cSlava, cinste i inchinaciune lui

1) Vezi predoslovia In anexa XII. In Scrlsorl I inscrIpIll ardelene $1

maramurewe, II., p. 133, lorga scrie a in biserica ortodoxl din Medias se
afla un Mineiu de Râmnic pe Septemvrie 1 ca prefata e coplatä sau inlocuittt
de dascalul Radu Duma cantAretul bisericii Brasovului, 1789, Ian. 294.
2) Al. Lapeclatu: Doi cdrturart..., p. 6.
3) No. IV, 45, (No. vechiu 163) din Biblioteca veche a BisericiI. Vezi
anexa XIII.
20

www.dacoromanica.ro
 306

"44 c7r:i ; ,i, f; i .' r v-- .nr,

,. p,,,, 4,4,....,;do..4 ) ,rag
,F-1 Arfropik. 1.,2
, 0 74 . 1.' tie s

1 A71 * Mt/ e ir lel" . (,--130,'1,11,12_41,44,44,,a,'

/ WO ,.1 '.7. g .

raja ?. 4 alit,/' 4*'"t.,,;,- al 14,1"4V

47.4 I/ 4i)
L4..

risitai an+.
4: .41
-C .-.
,e ')
-a.:
rho ,4
1

1
i.1 00 ir A en, i
.1,1*
c> #,
. ,
lb
/it /.o,:l ,,,,,..,,v r; 4",,,,,.
. .
I , I., ,,t. i 4; 1/1,4; A is
i)Olt ;I,..?.. As.;i4t.'
I ' 1 11 '1 ' '
.

.-
. ;
ti
ti),111.1. .?z'
.,/, .. , lthilt. p
/4
a tit ? .,:.4 .2... . ..
.
4, .f"
, ,.4 11
v' .; " .,
.0 =0;7te'3 4 ii i, .,. ,,, l',if e
5
4 ',
' A,
t. '; 4. ,/,'
C,4 0 r 44A
I ti N
41 11 a ./°:£ V :
.,,,.
01.

IA ' A ;L: I ''' "'" ' / C.-''

I

.
plitts,4.64. _it A 4,041,..',Ai . e
Z,
/1y, 6...5
,).:`, - Ar7 / S .,.
"I'
".,

1 4. al 4, ,,4Y l# 1:,45
. , ,,,' 4 s. $
/.
!
I ' "7 ,..: a .
%

.4 opp. ///0 ifit';,,}) , r,- trot 4-

/
',71,0 Ili X 1:1
,
," : /, i 5` 55 1
. f ev . 1 '5- $5 ,
7
,t, ..,
4. e A 13 A il Att.e, ec... ,k, 4e 7 all rs..f 11
1.1
ill f 4 41
,4 ,
--, fv) ,)
.
''''.S.
,
1 ,i'' '
L

.. A.

1.0 A i Li; 1 it ? 6 (7 I MS J,10,;g7i1ji.i .,fi A i,,11 ti /1. i r...7 i A , ,."- a

,.
,:pti itit,..;:e.c.
VI fr -;; ,../ s, ,.,... ....... tr .. ire
,:l 1? 1
(*itS il,16,ict e,34901( Is' I k fdi --':-..' Ii` "' a .1 l',?;t..41"r ,-nil..2 h. :7 i4
4 ... , VV., -
l h ttl..! .. ''' .14. ,:i ,{,.."/...t.'; 4i ...,,I,: ......;, 4:* !,
,Akitat.tr,1It; d ,i, .to ,., ') , .4
nt ,,,jk .t,
r .;,' ,,t.,

. ' It A ,,nt,y,....../ . ,.
.
f
...,, Ali, f,,A,. 17.4- gi r. it, ..it i 41 ,.,AV,,,f/A .' 1 e AT . ',4
A
fv). I, ..
i',7s .,,,,,3
,. , J, r ' ,r j .1
i (.1,1°I,i
p:.,fr,rrtzrr.,t; .....,...4
... # MI' d A '15.6 .,,. 4 /7 Af,A. ifikAt' ../"s..",;,,,i4,.
(":""1/,. ,y sit',
70 -. , ,f
c.4 da,i 'ii, ,i',,,,,.I..' ,-'.t ,
..71,,k .
gg .b..I. ( itptt
.....
,,,,
I
If 0 i .1 A* ,l',1, CO' c 77; . ,.....".1,1 , .,..,; .
4, ii: , r 1 ''. ': A/ } i ii/if ...,f
b itti6
1, ,,,`,,-- - t I

i ,?. f,. ilgi svgnii 4 (,,, . 4.% ..a51, I f....: :"./. ',. ;.' ,..
,tfi ., ...., ..
i il 4, ^ )it .,,, ':1t
, / 0, A IL ,t1A
-1::./i ;,
. 4,,,,,..,,.,c., tk A .c,/, :"
- C 0134:7/
fs';141' VIC
,
t.,' 1 . ;I. Cl,1 C''' C',;-- -. * '2 .. ,o , .:, Ifs
: ow,
1
4 4,. rt ., ilifftt LK!, irf,1": Am, ..77,r? "'site, ,.,
4 fait '4141 ,'',* ,7 0 , ,' ....'1,... -4.,,,1( 7
.71 .'",',..,
v i 'V ' )' +` ' )`
in, Ep SAP ,,,,..c4tif, elk , ,,,,i, dins:: /LIFT- ij ' 1 ,,,'
',7 ;// ' ; "
- c t3,tilie.f
' 5;
f i Vo. It
`,/".",; i st ri ;"3 L..,
'.

.1 (14, (.! ./ ,I ../ '471 A t .

, .

I
, ,,,,,,' '
4/1" "/ ,6" .,
..9' tuif-,?r,e. i`11*0' a* .71 ,-; TOG 4%4 ,it :
,"1
1 ea AR vis ,, fru A* tit 41.1.. . t. , s,/ , ..q: 7
j
eI ';
..."
, c`7, ;

4 ' . 'Itt .., ' I 1,, Off ki

le h..14V
1 fr"
,, 1,4 . ..P.1 It N:, ,eI 6 +IT l'''
f it .1.C.Cr,r r,I. ), ,711 III &;)," ,,,-.
../ 1 ) ,.
e-, ,/ , 1., '
..
;", / 4' ,,,.." : '''
1,!...,,, f/(4' 4, -4"A ft,: 4714 eYPI- a n-r nc,/ J trP 7.,,,, --" . .4 .
", 4 IV ,?f,vi tai retay. .71.77e ,a",
.. ,.).4..,71,1,, / ,-7t
Ji nif MI */);,,,
,pv1,.;,,,,,,,r ,

1.
;1
;
I 1 -6 As r ifol slil, PI ( it fe0 4 W F ll 0 / _ , r.., r : .. PP 'I
...
1
;
3 ,.../
ri.A..1 e.A. /47,4 47,f,"1 1.4 411$ :?' ;71 tgt
1

v -4. s ;

-,,,..ic.
1,14
= <-. C.
,.-...r,....g..
.. i ,p, CI' V IC*1 4t
,
.,.

ix, ...RAI.
1
'
Af (id 4.r),
/. i, 4.6 7fol. 471 A et e A (41.1/4
./
/I, f*" .....-*/ 0.14Lektl1ft 7 7/44
,A; 47*
...1140, :4 : }4 t
' V
' 4::4? : .14. ....III A ! .e
, 1.44 ,,
,., ...,,,
.

ret.s.$ : ,,, , . 1 .le . ,,,, ' /94

4 r 5* 'la
.. a' I ..40 e:`
..... . 2',-'.
...... . a .'/.1'.'.'
r I. I4il` e"
JOWL, . .. ....,
I
..- ....., ,.., . 0 7.7 ,,,

fe7,4 .
:
.t',S,A
,irf A, .
A.: 41 '0 17144 1 j., 4 4 it 1 it re, .fri,aff
'141..eio 76 sposh jo ,PbovN/lit AO 1,0441:.i 4 rat 4 2 i- fli 0 44.,..4
...--- , .
, t.4.4:!.., ; ,,,.
.
z 1745;4A : 0
1.,,.. t

.V,' :I 115 ft ) . '''', V' ' 4 - '1 '1'1 (17 t`t i--L '''' ,1 '-' . , 9' ;y
' . 441. 4 ..1 ,' e _..re A . q J.
.
t o
4 ,

w1c,;.--,./2,,,,::
rl . 1i.: I, F-,--..., sa,;':- ,.;,..,...
1, . _ , ,-, ., .Ai
6, .,-... 9 ISCC 44 .td-
N
7 At 1 IIVI
z45,,...,0 1,,,...:!.45,... .4400,144 oft., N ,

45 I 1.*:. -9:* .41 .14-r

.. 4. r iv,ii a .,,,,,W,.., , , ,... .myt pet . - ' 141 4ectril.4. .1. t irt t ,1..., . .4y:,2 0,,
. 4,
.1-
,1 ., 0 . i ' 9, .1+, :-.
co, 11 ii.li;..7 ,y0 :...',
.% 4:', :?a_ (:,t...' r4.17 IIPa.:Itl Ian t. AO!!; r . ° i 4,4. ( , pirtt ,,0
r ' .,.0,1-e . , ... . ,/ .... ,
fiti A.: c.,-. 42- 46111 4t.mot 4 i 1' i' I
., ' 5 '''.f.: -...- ,,-.7,e °).,. -,.,
7 5c. .

te3c-- .

Cronologia lui Radu Duma scria in lnventarium ai Insemnare despre

daruite odoara Mintei] Biserici..°, In registrul Vll/3, pag. 2.
(Vezi vol. L pp. 58, 60, 63, iar textul intreg la p. 375, anexa II).

www.dacoromanica.ro
 307

Dumnezeu celui in SrAnta Troitg slgvit, carele mi-au ajutat dupl

inceput, de am ajuns si sfArsitul. S'au inceput acest lucru decAnd
am putut, si au luoat sfgrsit la lanuarie 22-go 1780 Brasov* ').
In predoslovie se adreseazg : gA cgtrg tot iubitoriul de po-
doaba Sfintei Biserici cititorb, argtAnd apoi cA Septemvrie este
mai intAiu intre luni, cg inceperea lumii inteaceastg lunä s'au
vAzut a fi fkutg, si omul cel dintAiu Adam dela Dumnezeu au
fost zidit...v, vorbind apoi despre crugurile soarelui si ale lunii,
mAna anului, zodia, etc. Pe IAngA acestea, el a scris si cronologia
din registrul No. VII/3 (p. 2) 2), care nu poate fi datatg in anul
1759, acest an arAtAnd numai data cAnd incep sg se noteze in
registru evenimentele, precum si doug lucrAri de cuprins istoric:
eViega lui Petru cel Mare., din 1783 si gVieata marelui cneaz
Dimitrie loanovicb, din 1785, ambele traduse din ruseste 2). Or--
ginalul traducerilor nu s'a pgstrat, dar inteo copie din 1788 a
unui Zamfir Marcu CApitanul din Brasov, traduatorul este
numit cRodion Popovicb. lorga l-a identificat pe acest Rodion
cu Radu Tempea 4), dar Al. Lapedatu aratg cg traducltorul fiind
cdascalul orasului cetatii Coronib, nu poate fi Tempea, care era
preot si protopop, ci numai Radu Duma 5).
Intre lucrArile lui trebue sg mai amintim si manuscrisul
cunoscut sub numele cCodex Kretzuleskusp, despre care Emil
E. Kretzulescu spune: c....Ceea ce ne determing sg credem cg
Radu Duma e autorul principal al codexului...v 6), pe care in
alt loc 7) il aratg ca : c...Un cArturar cu vederi mai largi cleat
predecesorii a....
1) C. Lacea (Bibiloteca veche a biserioll Sf. Nicolae din Bra$ov, in
Transiluania, 40, (1909), p. 104) dupg ce vorbeste de Mineiul pe Septemvrie,
manuscris tradus de Radu Duma In 1779 &pit unul slavon, tipgrit la Moscova
In 1741, aminteste 0 un Mineiu rom[ânesc] pe Martie, Brasov, 1780, manu-
script (ca cel de mai sus)". Acelasi lucru se spune si in registrul VII/1 (D. 91),
unde in anul 1781 este vorba de niste Mineie cumpArate In acel an: ...Alt
Mineiu, iar Martie, scris de D. Radul Duma...a In registrul VII 3 (p. 120)
vedem : ,,Douä Mineie sant scrise si talmAcite de dascalul Radul Diana%
2) Vezi intaiul volum al acestel lucrAri, p. 375, anexa II. si p. 63.
3) lorga : Stud!! ql Documente. VII., p. 46, n. a. No. 4, Cf. Al. Lape-
data : Doi cdrturari..., p. 6. .

4) Stud!! fi Documente, VII, p. 46. Vezi si : Doud bibiloteci de

mdndstirl, p. 29.
5) Doi arturarl..., pp. 6-7.
6) Op. cit., p. 20.
7) P./26.

www.dacoromanica.ro
 308

Rostul vietii sale §i I-a aflat in cuvintele cuprinse in

gVoroavA pe scud* dela sfarOul scArii manuscrisului Au gRaiul
noua 1) pe care-I tAlmAcise din latine§te : e Nu iaste lucru mai
cuvios §i vreadnic de laudA cleat a iubi oricine invAtAtura i a
avea osArdie la ceale folositoare... Numai se veade un lucru
necuvios la neamul nostru, a foarte putini sAnt carii au avut §i
au putut avea silinta a invAta pre altii la ceale folositoare §i
vreadnice de pomenire...,
Aici aminte§te §i despre biserica Sf. Nicolae din goraply
Bolgarseg, ziditA la anul 1492 §i spune cA de atunci §i Oa la
anul 1777 (nu se aflA ca sl fie fost din preotii carii au fost la
aceastA SflatA BisearicA' mai mtilti de trei, carii ar fi avut osArdie
a tAlmAci §i a scrie carti, carii sänt la trebuinta §i slujba bisearicii,
ca sA poatA inteleage norodul in limba lor cea rumAneascA. Cad
mai nainte vreame au fost tot carti pre limba sArbeascA, iar de
vreo cfitiva a[n]i incoace s'au inceput a se da in stambA cArti
biserice§ti in )imba rumaneasca, carii aceale carti s'au tipArit in
Tara RumIneascA §i Tara Moldovii...D
Cei trei preoti sunt, dupA parerea lui: protopopul Radu
Tempea, Teodor, fiul protopopului Florea BAran §i PArintele
Stefan Ivanovici,2) gcarii acum se aflA cu vieatA. Ace§ti trei au
fost. Care dupA aceasta, pre carii ii va orAndui DumnezAu la
aceastA vrednicie, sl-i lumineze §i sA-i intAreascA intru pravo-
slavnica credinta a pa§te turma cea cuvAntAtoare... Amin. Anul
1777 Ianuarie 30' 3).
Nu exagereazA deci cu nimic cronicarul, cfind alAturi de
preotii gcari au fost cu mai multA osArdie a se infrumuseta §i a
se indrepta norodul intru fapte cuvioase, precum DumnezAu
iubea§teD, mai spune : gCuvine-se a se pomeni §i pentru dascalul
Radu Duma,, cAci (acest dascal au fost foarte cuvios §i vreadnic...
socotind fieOecine din cei cu priceapere cl mare dar are dela

1) In Codex Kretzulescus litlul este dat, dupl manuscrisul No. 1314

din Biblioteca Academiei RomAne: ,,Cartea Raiul nou, ce se numeste Limona-
rion g.Aclini1A .. (p. 20). Tot aid se spune se afIA: Piatra smintelii,
adicA 1nceoeiea si pricina desghinAril a dovA biserici, a RAsArituiui si a Apu-
sului" st Canonuk de pocainta compus de Sf. Andrei CriteanulN.
2) In ,,prologul" acestui manuscris 11 mai aminteste Inca de trei ori pe
acest harnic preot si protopop, arAtAndu-I ca om de rAvng..."
3) Al, Lapedatu: Dol cdriurart... p. 11.

www.dacoromanica.ro
 309

DumnezAu; numai DumnezAu sA-i lungeasd vieata si sA-I lumi-

neaze spre toate ceale bune si folositoarep ').
*

Namesnicul Dimitrie Duma a mai aVut afarA de Radu, ind

trei fii, pe Gheorghe, viitorul preot, pe loan -si pe Nicolae, despre
a cArui activitate a scris numai C. N. Mateescul.
Dad profesorul dela seminarul acean n'ar fi dat peste
manuscrisele lui Nicolae Duma, toatA opera acestuia ar fi fost
atribuitA fratelui sAu Radu, cum s'a si intamplat uneori.
In matricula botezatilor nu-i aflAm numele, dar in aceea a
cununatilor gäsim pe dascalul Nicolae la 8 lulie 1773, and s'a
casatorit cu Stana lui Oprea Floroiu, cu care a avut o fetitA, pe
Ecaterina, botezatA la 26 Aprilie 1774.
In anul 1774, inteo statistid a invAtAtorilor romAni, fAcutA
de Magistran, la cererea guvernului si a Curtii, il aflAm ca al
doilea dascal, dupa fratele sAu Radu, iar ca al treilea pe Simeon
Popovici, toti trei fiind (clerici ecclesiastici,. Scoala avea o singurA
clasA: (rudimentum Cathehismus et Aritmeticap, iar manuale:
(Abecedarium et Cathehismus,. Salariul celor trei dascali era
de 100 fl., pe care-I primeau dela Biserid, iar numArul (total) al
estudentilor, de 150. BibliotecA nu exista, iar la (observarip
vedem mentiunea: (Salariul este prea mic pentru train,.
DupA doi ani si dteva luni dela cAsAtorie, sotia (dascalita
lui Nicolae sin popa Dumitru Duma, a murit, la 4 Dec. 1775.
Doi ani mai tArziu, la 17 Iunie 1777, el se cAsAtori a doua oarA
cu Ana lui Gheorghe Nedelcu.
Dintre copiii din aceastA casatorie cunoastem pe Paraschiva
botezatA la 8 Mai 1778, pe Nicolae, botezat la 4 Mai 1781 si pe
Zaharia, botezat la 1 Oct. 1784. 0 altA flicA a lui decedA la 9
Mai 1778, flind inregistratA: (0 copilA Mariia a raposatului D.
Nicolae Duma P.
ln predoslovia Mineiului pe Septemvrie, fratele sAu il amin-
teste la 22 Febr. 1779, dupA preoti si diacon: (...Si cAntAret
dascalul Radu Duma i d. Neculae Daum...,

1) Insemnbri de cronla ole cleric/kr din $chell Bro?ovulul... p. 87

§i InOlinföri..., P. 39-
2) In revista iCuvant Románesc (din Râninicu-Valcea), II. (1921)
pp. 168-175.
3) Arliiva Municipiului Brasov, No. 281/1774.

www.dacoromanica.ro
 310

Trei ani mai tarziu, la 12 Dec. 1782, in rfinduiala fäcutA

pentru Dpartea dascalilorD il aflAm si pe el sernnat dupA preoti
si dupA fratii sli, preotul Oheorghe si Radu : DDascalul Nicolae.
Am voit. 9.
La 31 Mai 1784 II aflAm in matricula mortilor : DDascalul
Nicolae, sill Namestnic Dimitrie Duma, pA la 7. ceasuri dimineataD.
Profesorul Mateescu spune cA a trAit mai mult in Tara, la
Bucuresti, ceea ce insA nu credem.
Dela Nicolae Duma ne-au rAmas cateva manuscrise, dintre
care Mateescu aminteste: 0 traducere din greceste (1772) :
g Esopia prea mândrului Esop si pildele luiD '), DMinunile Pre-
cisteiD, traducere dupl opera originalA a monahului atonit Agapie
Landos, tipAritA in 16410, (LII1 Fiziolog care e o prelucrare
dupA o prozA a lui Damaschin Studitul, episcopul Naupactei
(compusA pe la 1568)D *), g Glumele lui lerocleos filosoful, dupl
un Astiologhion tipArit in Venetia pe la finele veacului 17-lea.
Manuscriptul mai contine si altele cu continut religios, cum si
stihuri in versuri si anume : Istoria TArii Românesti dela anul
1769 (in 333 versuri) si Istoria uciderii lui lordache Stavrache
biv-vel spAtar al Tarii Românesti (in 270 versuri)2. Mai departe,
Mateescu spune: Dupl amAnuntele ce dA si dupl felul cum se
exprimA, se pare cl Duma a fost un martor ocular al faptelor
ce povesteste, ceea ce ne face sA credem cA tot el e autorul a
altor povestiri anonime, tot versificate, din acel timp si care au
izbitoare asemuiri cu povestirea noastrA...., 5)
Ceea ce insA Mateescu n'a spus in studiul citat, dar ceea
ce ne intereseazA mai mult, este cA in testamentul sAu el amin-
teste cl posedA : DUn manuscris rumânesc, gros, din veacul 18-lea,
sbornic, scris de un Nic. Popa D. Dumay. Din nenorocire,
nu avem nicio stire precisA despre institutia sau persoana la care
a ajuns acest manuscris.

1) VII/2, p. 69.
2) op cir p. 43.
3) IbId., p. 101.
4) Ibid. Vezi si: N. Cartojan : Istorla literalurll române vechl,
I., Bucuresti, 1940, f. 72: ...Un fel de tratat de zoologie si moralä a fost tradus
din slavonA in 1693 de Costea DascAlul si mai tasziu, in 1774 de dascalul
[Nicolae] Duma si publicat de C. N. Mateescu In Calendarul si revista Ion
Creangl pe 1914 si 1915".
5) Ibid., pp. 188-194.

www.dacoromanica.ro
 311

Din aceastä dinastie de preoti si de dascali cArturari a

Dumestilor mai stim cA un membru, Dumitru Duma, a murit la
8 Dec. 1798, in varstA de 60 de ani, dar nu am putut afla al cui
fiu era.
Cu familia Duma ne vom mai intalni si de aici inainte,
dar sub numele de gDumoviciP, unii din membrii ei hind chiar
ctitori ai Bisericii').
*

Atat loan, cat si Radu si Nicolae Duma, functionarA ca

dascali in timpul domniei Mariei Terezia, epocA in care ginvAtA-
mantul luase un avant imbucurator atM in Wile austriace, cat
si cele tinatoare de coroana Sfantului Stefan. Nobila domnitoare
nu dete uitArii nici pe nenorocitul nostru popor, ci porunci
guvernului transilvan sA indemne pe cei de confesiunea greceascA
unitA si neunitA sA-si facA scoli, in care tinerimea de ambele
sexe sA invete cetirea, scrierea si aritmetica...22).
DupA cum am vAzut insA, Romanii din Schei fAcurA mai
mult cleat atat, cad in anul 1764 ei hotAriserA Ali angajeze
gun dascal procopsit la invatAturA, elin si latin, de se va putea,
ca sA fie de invAtAturA copiilor2'), iar in 1767 luarA hotArirea ca
in bisericA sl circule si un disc pe seama scoalei, randuind pe
gdumnealor Chir Petru Peligrad si Chir Ion Vlad la luarea sAmii
dascalilor si copiilor pentru invAtAturA la tot fArtalu de an si la
cheltuiale...D 4)
ln ce priveste plata dascalilor, Seheienii hotAriser5 in ziva
de 20 lunie 1764 : gCu ajutorul Sfintei Troite, adunAndu-se toatA
opstea, ne-am sozotit si ne-am asezat ca de aici inainte sA
urmAm ca si pAn'acum, adecA banii hramului Sf. Nicolae ce se
aflA ca sl-i clam la negutAtori, care va cunoaste toatA opstea cA

1) Vezi vol. I. al lucarii noastre. p. 318.

2) BArseanu: Op cit., pp. 7-8.
3) Inventarlum de sculele Li/sear/01 dela 1685 p6n6 la 1781" (No.
VIL1), p. 133. Dascal de limba latinA nu-i vor fi gAsit, dar de elinA 11
angajarA pe lenache, pe care in anul 1770 il aflAm amintit cu un alt dascal:
Teodor, cAnd la cel dintAiu se aratA cl a primit ca simbria 101.38 fl., iar al
doilea 75.60 fl , probabil pentru o parte a anului. Aveau insA qi dascal de
limba latinA, care probabil sA fi fost chiar Radu Duma; pe acesta 11 aflam InsA
amintit numai in anul 1782, cAnd se spune: La dascalul cel latinesc, 15 fl.'s
(Calastif de chelfuiala Sfintel &serial. No. 9), p. 35).
4) VII/1, p. 135.

www.dacoromanica.ro
 312

va fi bine dati, ca sl creascA, §i noi, dupA cuvAntul Sfintei Van-

ghelii, sA muncim §i sl ne silim sl creOem talantu, iar de am
precepe noi intre noi or pA carele cA s'ar scAdea aicia hatAr (?),
sA nu clutAm niciunu, ci cu frica lui Dumnezeu sl stfim cu totii
sA nu se intAmpleze paguba Sfintei Bisearici, iar care ar face
piedecA, unul ca aceala va avea a da rAspuns la dreapta judecatA
ca sluga cea netreabnicA...D '), iar din dobAnda acestor bani im-
prumutati, sA plAteascA dascalii.
Tot in aceastA epocA §coalele române0 sunt puse sub
conducerea §i supravegherea ate unui gdirector al §coalelor
nationale*, plAtit cu salariu de 400 fl. anual, din fondul de studii
transilvan §i §tim cA ace§tia au fost : pentru §coalele ortodoxe
Dimitrie Eustatievici, iar pentru cele ale unitilor Gheorghe
$incai.
Sub domnia lui losif IL, la 13 lulie 1787, guvernul incre-
dinta Magistratul ca, in intelegere cu episcopul Ghedeon Nichi-
tici, sA indemne pe Românii din Schei sg-§i facA o §coall cu
trei clase, urmand ca cheltuielile de aproximativ 300 fl. anual sA
le suporte Biserica 2).
InflAcAratul Eustatievici, impreunA cu harnicii jurati, pro-
miserA cA vor face tot posibilul i satisfAcurA partea dintai a
acestui binefAcAtor indemn, dar nu §i pe cea de a doua, ceea ce,
totu§i, aduse Bisericii lauda guvernului, care in anul 1788 numi
pe loan Moards casier §i supraveghetor in coala cea noug de
langA biserid.
Din acest an i din cei urmAtori, ne-a rAmas un cProtoco13)
pentru scrierea copiilor ce invatA la §coalele de normA la das-
calul Statie [CatanA] §i la Ion pop[a] Stefan 4), care cu cat s'au
hotArit sA plAteascA pe an fiind parintii lor de fatg...D
Din acest registru vedem a elevii erau impartiti in patru
clase si anume : cei din cclasul intAileaD, sapte la numAr, pentru

1) Ibid., p. 133.
2) Vezi mai pe larg: BArseanu : Op oil. pp. 10-11. Veritas scrie:
(A magyarorszdgl Rorndnok egyhdzi, iskolai, kozmilaelödési, közgazda-
sdgi Intézményeinek és mozgaimainak ismerletése, Budapesta, 1909, p. 141)
In legAtua cu aceastA acoall superioarA" (Walachische Normal Schule") :
RI-a mers insa du : cAnd n'avea elevi, and n'avea InvAtAtori, cad nu aveau de
unde sl-i plateascA 0 de multe ori invatAmantul sta pe loc".
3) No. 13 din BIblioteca veche a Bisericii.
4) loan $tefanovicl.

www.dacoromanica.ro
 313

care pgrintii plateau cate 4.30 fl. nemte0i, suma mare pe acele
vremuri ; in cclasul al doileap erau 29 elevi care plateau Cate 2
fl. Cei din clasa a treia (15 la numar), plateau ate 1 fl., iar cei
4 din clasa a patra nu plateau nimic ').
Mai departe se cla incepand cu 16 Oct. 1788 lista
edumnealor negutatorilor ce s'au fagaduit ca sa ajute la §coalele
de normb, in care figureaza 34 frunt4 care au contribuit cu
suma de 1-2 fl., &and §i Biserica 68 fl., suma la care au con-
tribuit §i zece din parinti 2).
Ardoarea aceasta insa nu tinu mult timp §i, dupa cateva
luni, oamenii nu platira contributille ce i le luasera asupra-le.
Ele au fost incasate, probabil, prin Magistrat, fapt pe care Eusta-
tievici ar fi voit cu tot pretul sA-I ocoleasca.
Acela§i lucru s'a intamplat §i in anul 1792, and epitropii
Bisericii raportara Magistratului ca nu pot incasa cei doua sute
fl. pentru leafa dascalilor §i trebuira sa puna din lada Bisericii
50 f1.8). Ei se plangeau totodata §i contra dascalilor, care nu-§i
faceau datoria, dupa cum §i Radu Tempea, urma§ul lui Eusta-
tievici, se plangea la 18 Aug. 1798 ca c§coala a ramas pustie
spre necinstea ora§ului §i paguba binelui de ob§tes,sa a gasit-o
fail de dascal, ccasele coalii pustii §i nici o randuiala tinuta...),
§i cerandu-le sa-i arate cum s'ar putea face ca Biserica sa dea
350 fl. nemte0i pe an la trei dascali, cca sa se fad aicia $coala
de capetenie spre tamaduirea smintealii care se facuse mai
intaiu...D 4).
In acest timp ca i mai inainte dascalii erau viitori
candidati la posturile de parohi §i-i cunoa§tem pe toti.
Tot atunci §i probabil tot la sfatul §i indemnul directo-
rului Tempea, epitropii cerura prin guvern un ajutor din casa
orasului, pentru ridicarea unui nou edificiu §colar §i pentru men-
tinerea lui in stare bung, in care scop pretinsera sa li se restitue
moara din cUnghiul Bisericii) §i livada de Ifinga ea, care fusesera
tot ale Bisericii 4). Magistratul raspunse la 13 Aprilie 1799 ci

1) Protocol., pp. 3-7.

2) P. 10-12 Tot de aid vedem a in anii 1772-11785 s'a colectat
cu Aiscosul dascalilor" frumoasa sumä de 166t fl.
3) Basseanu: Op cit., p. 10.
4) Id. ibid., pp. 21a-22a.
5) Vezi: Protocollum Communitatis Bolgorsegiensis..., (No. 15 din
Biblioteca veche).

www.dacoromanica.ro
 314

Românii nu au nevoie de niciun ajutor, cad Biserica lor are

avere destula, dar risipeste banii pe alte lucruri, (rind de ex.
200 fl. leafa anualA unui procurator al negustorilor. Nici de
scoala nu au nevoie, deoarece copiii lor pot cerceta scoala pri-
marl catolica sau gimnaziul sasesc, fArà ca religia lor sä fie per--
clitalg. In ce prive§te moara, ea a devenit de mult timp proprie-
Yr,A1.4.11,177:V
..

J
IcoanA cu hramul. Textul grecesc In traducere romAneascA:
Cu cheltuiala cinstitului domn loan Lazar, care a daruit-o
Bisericii Sf. Nicolae din Brasov pentru pomenirea sa.
1772. lunie 20 Venetia".
All icoanA, dAruill tot atunci de I. Lazar, in sute de
exemplare, reprezintA pe Maica Domnulul cu .11ristos pe
bratul stang, iar o a trete. cu Sf. Nicolae, tot cu text
grecescr e &mita la 1770 de Glieorghe Nice.
tate a orasului, cad Românii nu se pot bucura de averi publice,
ne fiind natiune creceptay, ci numai toleratA1).

LipsiIi de orice ajutor din partea cetatii i redusi numai la

puterile lor si ale Bisericii, RomAnii din chei nu putura avea
1) Arhiva Municipiului Brasov, No. 983 si 1954 din anul 1799. Cf.
BAraeanu: Op cll., pp. 22a-23a,

www.dacoromanica.ro
 315

cu trei clase cleat abia in anul 1804,

o acievAratä §coalA capital5
cAnd ea fu reorganizatA §i and in cafarl de rAnduitele i tiin-
fele invAtAturi,, urma sA se mai invete limba nemteascA, ungu-
reascA §i greceascA. Tot atunci se infiintA o §coall trivialA (ele-
mentarA) §i in Tocile.
cDascal mare, la cea dintAi fu angajat loan Barac, fiul
preotului din Avrig, ccarele §tiinta filosoficeascA deplin au
sIvAr0-o., cu salariu de 200 R. fl. pe an, §i cAruia Tempea ii
dAdu §i pe fiica sa Marina ca sotie ; al doilea, 'care avea sA
invete pre prunci invAptura credinfii, temeiurile cele dintAi ale
limbii nemte§ti §i ungure§ti, invAptura nAravurilor bune §i alte
trebuincioase la al doilea clas invAlAturi., fu MihailA Munteanul
din Sibiu, cu 150 fl., iar al treilea ccarele va invAta pre curios-
cAtorii de slove, pre slovenitorii, pre cetitorii : rumAne§te, gre-
ce0e, nemte§te §i ungure§te, impreunA §i a scrie i temeiurile
cele dintAi ale aritmeticii, cAntArile biserice§ti §i altele la 'ntAiul
clas trebuincioase §tiinfe,, fu Zaharia Duma, fiul räposatului
paroh Gheorghe Duma §i mai tArziu el ins4 preot al Bisericii,
cu 140 fi. La coala din Tocile fu angajat Nicolae Grid, fiul
rAposatului paroh Dimitrie Grid, preotul-cronicar de mai tArziu.
Salariile aveau sA se acopere din discul dascalilor §i din
ccutia fAcliilor.1), iar restul din taxele copiilor oamenilor cu stare,
fiecare avAnd sA plAteascA cAte un zlot pe an de copil.

1) Cutia faciiilor este de multe oil amintita ca un izvor de venit pentru

Biserica si ca un fond din care se acopereau multe lipsuri. Se cumpara adica
ceara curata de albine, din care se faceau faclii, vanzandu-se credinciosilor si
realizandu-se astfel un venit frumos.
Intala oara intalnim in registre aceasta cutie" in anul 1768, dud In
Catastiful de capitalul Sfintei Biserici precum arata in scris (1768-1835), No.
5. din Biblioteca veche a Bisericii), earn termenul : S'au hotarlt a Imbraca
in ceara" adica a investi un capital In procurarea de ceara, (p. 3).
In Catastiful pentru randuiala dascalilor (No. 4. din Biblioteca), la 24
Julie 1771 aflam scris : Cu ajutoriul Domnului Hristos, betejindu-se Chir Stan,
am ramas eu pa Will dela cinstitii negutatori dupä cum numeste (indesci-
frabil)". Urmeaza. apoi cateva pagini cu numele celor care le-au cumparat, Intre
care aflam Un calugar, 3.48 fl., un strain. 4.36, birau din Sibil, 5.08., Dohtor
Satlea (?), 1.02., Vasii Tigan, 1.02, Capitan Hie., 1,20., Sicritares, 5., Capitan de
arnauti, .84, Un calvin, 1.20, 0 mirezsa, 1.20 .. etc.°. La 20 Iulie 1777, In
acelasi catastif, aflam : Cu ajutoriul Domnului Hristos si cu rugaciunile
SfAntului Arhiereului Nicolae, Will care se cla la crestini, dupl cum are si
cine ce se indurATM, !titre care aflam: Un strain prost (de rand), .80 fl.,
Dohtoriul de ochi (?), 3.48, etc.'.

www.dacoromanica.ro
 316

Nici rAnduiala flcutA de Tempea pentru scoalA n'a Ainut

insA mult timp, cAci la 16 Dec. 1805 el scrie epitropilor, mustrAn-
du-i pentru estricarea si desrAdAcinarea scolii Bolgarseculuip,
care este espre stricAciunea si paguba binelui de obste si spre
impiedecarea cresterii cei bune a fiilor orasului acestuiap. Cere
deci sl-i raporteze in timp de douA zile, ei si inspectorul scolar
Teodor Bucur : care e cauza el cs'a stricat buna intemeiere a
scoalei*? Altcum va fi silit sA cearA interventia Magistratului1).

In 1778 aflgm un subtitlu curios : Mill care se dg din nou la crestinii

cart e numele, soul, nuni, gineri, miri...N.. iar la 1781: .. Mireasa fesind
la Bisericg, jupgnese, la nun[l, la strgini..."
Mal matte amgnunte aflgm insg in Protocol pentru scrierea copillor ce
inva[11 la scoalele de normg...a (No. 13 din Bibliotecg), unde la pag. 27, cltim
la anul 1818 : ,Cu a[atoru lui Dumnezeu cele [ce] se dgruieste dela Cinsti[ii
Negu[gtori la numele zilelor (onomastice) $i In bunduenfrea din cdiölorli,
cand 11 se dg icoang cu Mlle, cat se strange In fiestece zi anume".
Acest obiceiu a rAmas pang la ziva de astAzi, cand un ep:trop, dupg
umblarea cu discul", oferg celor care isi serbeazg onomastica, pe o tavg de
argint, o icoang cu hramul Bisericii si o fAclie mai mare, pentru care dgrueste
fiecare cat Il lasg initna. (Uneori li se oferg In dumineca urmAtoare, dacg la
praznicul sfantului nu au fost la bisericg. Despre aceasta icoang vom vorbl cu
alt prileb far aid reproducem o astfel de icoang din secolul al XVIII-lea).
In catastife sumele sunt trecute astfel : La Sf. loan, 20 icoane, florini
nemIesti lezunsahi W. W. (Losungschein in Wiener Wehrung) 78.-, [In] argint:
1 fl.". (Pang la 25 August din acel an se adunaserg astfel: 8.25 ft. In hartie

si 85.27 fl. In argint).

Mai tarziu, ca si astgzi , se ofereau icoane cu fgclii si la nuntg
rumaneascr, adicg la ,veselii, la bungvenirea strAinilorTM. Astfel vedem ca
la 9 Oct. 1818 se primeste dela Mgria Sa Vodg Gheorghe Caragea
(indescifrabil)" suma de 13.30 fl., iar in 1819 se dadeau si la cocoane".
Dinteun raport al secretarulul lohann von Langendorf cAtre Magistrat cu
privire la socotelile Bisericli, din anul th18 (Arhiva Municipiutui Brasov, No
1202/1818), mai s'im cg la aceasta Bisericg din timpuri strAvechl exIstg si o
a doua casg, numitg a fAciiilor (Wachskerzen"), con[inand astgzi vre) zece
mil de florid. Din acesti bani se fac repara[ii la edificiul scoalei, se plAtesc
salariile Invg[gtorilor si se [sustin cheltuielile avute Cu] gAzduirea episcopilor,
ba se acoper si spesele avute cu anumite procese ale Bisericii. Sa procurg
aderg cateva mAji de cearg, din care se fac lumangr( care se vand credin-
closilor spre a le aprinde In bisericg. Nu sant Insg lAsate sg aidg mult timp
si dupg un sfert de org aunt stinse st restituite Blsericii, care adeseori le
vinde din nou (sic 1). Dacg au ars mai malt si nu mai sunt bune nici pentru
poporul de rand, sant topite si din ele se fac MIR, care de asemenea se valid,
ceea ce aduce un castig ImpAtrit..."
1) &imam : Op cit., p. 30-a (anexa 26).

www.dacoromanica.ro
 317

Cauza era ca dascalii nu-si primeau salariul, cum se plange

si Ion Barac la 17 Dec. 1807. Din August 1808 el era si translator
sau logofat la Magistrat, cu 100 ft salariu anual, and parohul
Lebu vru sA-1 scoata din locuinta lui pentru cA-si intrerupsese
lectiile ').
Stim ca intre timp, in anul 1803, Gheorghe Haines, fostul
preot roman la biserica ggreceasca, si apol administrator proto-
popesc al Brasovului, voise sa infiinteze o scoala teologica-
pedagogica, inteo clAdire noun, dar Tempea nu fusese de acord,
cAci el insusi pusese de end 0 tina in scoala dela Sf. Nicolae
gun curs al invAtaturii normalicestip pentru candidatii de clAscAlie,
preotie si cantorie. In acest scop, la 4 Nov. 1803, el clAdu ordin
epitropilor si juratilor sa ia dispozitii ca cele doul clase asezate
la parter, unde pe atunci locuia eclisierul, sA fie aranjate, gca
intru acelea sA pot eu tradAlui invAtatura diecilor celor multi la
numAr. larA scoala de sus 2), unde vA adunati D-Voastra [la
sedintele reprezentanteil, sa fie pentru lacuinta mea, fiindca numai
eu singur viu la Brasov [dela Sibiu, unde locuia] 3).
Despre activitatea scoalei sub al treilea director, care dela
1808 fu Gheorghe Haines, nu avem prea multe cle spus, in afara
de ceea ce se afla in lucrarea noastra gProtopopul Gheorghe
Haines' si in acest al doilea volum al istoriei Bisericii.
In schimb ea avu parte de dascali mai buni sub al patrulea
si ultimul director al scoalelor gnationalicestiP, Moise Fulea, care
o conduse Ora in anul 1850.
Lucas I. Marienbulg, vorbind pespre scoalele din Brasov,
aminteste a gGrecii au la biserica lor o scoalA foarte bine
dotata, cu trei clase. Romanii din Schei au o scoala cu doul
clase, 4).
In primii ani ai directiei lui Fulea scoala suferi insa mult,
caci aproape timp de doi ani (1813-1814) fu inchisa din
cauza groaznicei molime de ciuma, apoi alti doi ani suferi si ea
din cauza marelui scandal provocat de protopopul Tempea in
legaturA cu alegerea de paroh a lui loan Bucur, despre care am
vorbit mai pe larg in alta parts.
1) Id. Ibid., p. 13.
2) Clasele dela etaj.
3) 13Arseanu: Op cit., pp. 30a-31a (anexa 27).
4) Geographic. des Grossffirstentums Slebenburgen, Sibiu, 1813, II.,
p. 337.

www.dacoromanica.ro
 318

In acest timp (1815-1817) §coala nu mai functiona §i oamenii

i§i dAdeau copiii la invAtAturA la dascali particulari.
La inceputul anului 1817 Moise Fulea dAdu ordin si se
reinceapA cursurile, arAtAndu-le Scheienilor roadele binefAcAtoare
ale §coalei §i jertfele ce le aduc MO pentru cre§terea copiilor lor,
cAutAnd in acela§i timp sA-i §i mAguleascA. El le scrie : 4...CA
Bra§ovenii... santeti cei mai vestiti in toatl eparhia noastrA neUnitA,
sau mai bine sA zic : cei mai blagosloviti de Dumnezeu cu toate
ceale de lipsA spre traiul vietii §i cu averi de prisosit impodo-
biti...2. Dar nu putu face nimic ').
In sfAr§it, Radu Verzea, namesnicul din Satulung, care in
urma suspendArii lui Tempea fusese incredintat cu conducerea
protopopiatului, puse capAt acestei stari de anarhie §i,la 6 Nov.
1817, invitl pe preoti §i pe frunta§i la o consfAtuire, care numi
ca invAtatori pe diaconul Simion Jinariul din Sibiu, in clasa a
doua, §i pe parohul Simion Popovici [Datcul in calitate de catihet,
la clasa intAia, avAnd sA predea in fiecare sAmbAt5, intAiu Cate-
hismul mic §i mai apoi pe cel mare.
Alte dispozitii ale lui furA urmAtoarele : in dumineca
cea mai apropiatA sa se publice in amAndou'l bisericile (§i in
cea din Tocile !) ca parintii sl-§i trimitA la §coalA copiii dela
6-10 sau 12 ani. Pentru cei care nu se vor conforma, sA se in-
tervinA la Magistrat ca sl fie amendati de cAtrA tatAl de vecini,
iar cinvatAtorii aceia, care de sine s'au facut dascali aicia in ora§
§i stricA rAnduiala cea bunA cantorul lonita! , sA se opreascA
de tot). Cursurile aveau sA se tinA in §coala cea veche, la
parter, iar la etaj, in partea din dreapta, sA fie cdeosebitA casA
pentru odihna dascalului cu celediul 2) sAu, unde au locuit §i
alti dascali. Inspectori fur4 numiti : loan Leca §i loan luga, care
aveau sA se ingrijeascA de buna stare a §coalei §i de inmatricu-
larea elevilor. Manualele le cumpAra Biserica, dar elevii aveau sA
restitue costul lor, cu exceptia celor Wad. (La fel s'a procedat
pAnA inainte de intliul razboi mondial, dud elevilor lipsiti, li se
dAdeau gratuit manualele §colare §i tot din partea Bisericii,
in ziva de Sf. Nicolae, o pereche de ghete, cisme sau o hAinutA).
Simion Jinariul avea sA Vita §i strana a doua de cantor,
serviciu pentru care Biserica ii plAtea din vistieria sa o treime

I) Bärseanu : Op cll., p. 38a (atexa 30).

2) Familia.

www.dacoromanica.ro
 319

din salariu. Mai primea apoi ceea ce i se cuvenea dela parastase

i avea dreptul sä umble la Craciun cu icoana, iar in ajunul
Bobotezii cu crucea, aláturi de preot. Cei 400 f I. dela parintii
elevilor, care i se plateau in rate trimestriale, avea sa-i incaseze
dela parinti eclisierul Nicolae Grid, serviciu pentru care era si
el remunerat. Lemnele pentru incalzitul scoalei si al locuintei dasca-
lului se cumparau din banii ce se adunau, prin arunc, dela
elevi, iar la sfarsitul cursului, dascalul era obligat sa dea examen,
care era anuntat cu opt zile inainte si la care asistau : protopopul
si parohii locului, epitropii, un tdomn senator' si cdintre featele
obstii, care vor vol.., 1).
Plata dascalului insa se facea tot greu, din care cauzi Fulea
scrise la 25 Aug. 1820 Brasovenilor ca sa dea ceva si din discul
pentru saraci si din (cutia facliilor', cum se facea mai inainte §i
totodata sa-si formeze si un fond scolar.
(Se vede ea pentru a convinge pe $cheieni, Fulea venise
in persoana la Brasov, cad in cCatastih la lada facliilor..., (p. 13)
aflam insemnat la 30 lunie 1821 : eS'au dat drehtärului ce au
venit pentru scoale galbeni doi = 23 fl.').
Reprezentantii nu se invoira insä si la 16 Sept. 1822 ii
raspunsera directorului scoalelor a dad ar face cum ii sfatueste
el, s'ar cheltui, numai pentru scoala, a treia parte din venitul
Bisericii. Daca toti parintii ar fi obligati sa-si dea copiii la scoala
si sa plateasca taxele, n'ar mai fi nevoie ca si Biserica sa con-
tribue la intretinerea invalatorului. A lipsi apoi pe saraci si pe
vacluve de milosteniile care le primesc, ar fi impotriva poruncilor
bisericesti.
Propuseri in schimb ca suma de care mai era nevoie
pentru ajungerea acestui scop, sa se dea din fondul facliilor,
dar deoarece acesta a fost infiintat de catra negustori, sä
se angajeze si tun dascal grecesc, care sa invete greceste...0).
In acelasi an, dupa ce Jinariul pled din Brasov, fu angajat
Vasile Nerghes (dascalul cLache'), iar in anul urmator, 1823,

1) 13Arsear.0 : Op cit., pp. 42a-44-a (anexa 32) DacA dela un loc citAm
cam mull din anexele lucrAril lui Andrei BArseanu §i nu utilizAm originalele,
o facem pentrucl documentele folosite de (Jamul nu le-am mai aflat In arhivA,
ele ne mai fiind puse la loc dupl ce au fost folosite.
2) Id. lbld , p. 49a (anexa 34).

www.dacoromanica.ro
 320

fu angajat si Eustatie Pop, care terminase cursul de filosofie si

drept, iar la fetite al doilea cantäret al Bisericii, Tomita Mof-
doveanu 9.
Inteo hartie a sa din anul 1826 cAtre Magistrat, Eustatie
Pop cere sA fie angajat ca translator de limba romanä in locul
lui Joan Barac.. El anexeazA sapte certificate, arAtand a a studiat
la colegiul reformat din Targul-Mures filosofia, estetica si judspru-
denta, semnand : eNobilul Eusthatie Papp de Naznán, juratul si
diplomaticul procurators, fiind unul din cei dintai avocati romani
din Brasov 2). (In altA cerere, No. 2203 din 1834, el mai spune
cA in 1821 a fost scriitor in cancelaria episcopeascA si consisto-
ria15, OM in 1822 si a a predicat in fata episcopului Vasile
Moga). Cat a functionat ca invAtAtor, intre anii 1823 si 1828,
scoala a fAcut progrese frumoase, dupA cum se vede din certi-
ficatul dat de directorul scoalei normale catolice, in care isi
continuaserA studiile mai multi din elevii lui, precum si din o
constatare elogioasA, fAcutA in urma examenului din 21 lunie
1827, de protopopul Ignatie Carabet, de cAtre fruntasii parohiei
si de Doctorul Vasilie Popp, care era atunci in Brasov si asistase
la examen cut benevolus auditors 2).
Totusi, scoala nu reusi sA progreseze mai mull timp, asa
cum ne-am fi asteptat, si aceasta din lipsa sprijinului Bisericii,
pe care epitropii neintelegAtori nu voiau sA-1 dea. In schimb, se
fAcu un lucru bun si anume, la indemnul lui Fulea, Biserica
cumpArA in 1826 casa din deal, situatA deasupra morii din
cUnghiul Bisericii), in care se tinurA de atunci incolo cursuriler
folosindu-se din cand in and si parterul dela scoala cea veche4),-

1) Intr'un conspect din Arhiva Municipiului (No. 1169/1825), In legAturA

cu institutiile culturale romAnesti, se spune a In $chei sunt douA bisericl cu
7066 credinciosi si o scoalg cu dol InvAtAtori, plAtiti, unul cu 400 0 altul
cu 300 fl.
2) Arhiva Municipiului Brasov, No. 3338/1826. Cf. C. C. Muslea:
Contribufluni la isloricul *coolei rornBneVi din Bra$ou ?I Tara 131Irsel,
p. 7, extras din Anuarul LXX (pe anul $colar 193411935) al liceulul Andrei
$agunce din Bra?ou.
3) BArsearm : Op cit., p. 16.
4) In ,,Insemndriles.... pop!! IVicolae Grid..., (p. 348) se spune la anul
1801: In 17, 18 si 19 lanuarle au fost vAnt loarte mare, IncOt multe coperise
de case, de sopurl, porti si stoboarA au cAzut. Atuncea au azut si scoalele cele
vechi unde Inv* copiii..."

www.dacoromanica.ro
 321

deoarece Magistratul refuzase din nou sa contribue cu tin ajutor

oarecare la ridicarea unui nou edificiu §colar 1).
Noul local fu folosit 'Ana in timpul intaiului razboiu mon-
dial, aici functionand trei clase divizionare, care nu aveau sail
in localul liceului (Andrei Saguna, §i al §coalei primare (loan
Popazuy. Dela razboiu incoace §i pana astazi, §coala (din deal,
adaposteste o gradinitA de copii.
Dupa ce in 1826 cererea lui Eustatie Pop de a fi numit
translator hi respinsa, el i§i continua cariera de invatator Oa in
Decemvrie 1828, semnand acum ungure§te, inteun proces : (Papp
Eustachius, normalis professor és prédikator a disunitusok
részén( 2), dar fAcand §i avocatura.
Dintr'un proces ce l'a avut in acest timp cu negustorul
Nicolae Tantareanu alias lanovici, §tim ca !Ana a nu se casMori
(8 Oct. 1825) dascalul-filosof pranzea in casa lui Nicolae MA-
rescu ; cA lonita Popovici, cantorul dela Sf. Nicolae, era un mare
betiv §i cartofor, ca inspector §colar in 1825 era negustorul
Nicolae Cepescu; cursurile colare incepeau la 1 August §i ca
in clasa a doua (a lui Pop) erau inscrii in acel an §colar 49
elevi i eleve, iar mai tarziu §i trei S4.
Dupa ce Pop parasi cariera dascaleasca, functionand numai
ca avocat §i translator, in locul lui fu angajat la clasa a doua
Nicola Nicolau, traducatorul lui (Plutarh cel noup i al (Geo-
grafiei sau scrierea pamantului, pe romanie talmAcita de un lubitor
al neamului romanescp (2 volume, Buda, 1814-1815). La clasa
intaia rAmase tot Nerghe§, iar la clasa de fetite fu ales tanárul
Nicolae, fiul lui Nicola Nicolau. Pentru noul an §colar, care
incepea acum la 1 lanuarie (1829) §i se termina la 31 Decemvrie,
lui Nicola Nicolau i se fixa un salariu de 300. fl. W. W., locuintA
gratuita §i patru galeti de gilt' din holdele Bisericii, iar taxele
dela elevii pe care-i pregatea in particular erau ale lui. Datoria
lui era sA fad instructia edupa sistemul cel nou, in limba roma-

1) In actu1 No. 1044/1826 din Arhiva Municipiului Brapv se spune :

Guvernul nu aproba märirea Foalei române$i deoarece Biserica nu are bani".
Poeta pentru mink.... (No. 13 din 1853, p. 94) scrle : N-rli 414 Id
323, anul 1826, din arhiva Bisericii: Contractu când s'au cumpArat casele de
Qcoal,A din Prund, pentru care Guvernu Infrund pe reprezentan0". In Catastil
pentru capitalu Sf. BIsericl (p. 192), se spune pentru anul 1825: S'au dat
pentru casele ce s'au cumpArat de §coa1e, 2601 fl.".
2) Arhiva Municiplului Brapv, No. 4262/1826.
21

www.dacoromanica.ro
 322

neasca, greceascA si nemteasca, si a scrie cu slove latinesti, dupa

instructia ce i se va dap.
Nerghes fu angajat cu 300 fl. si o galeata de grau, iar
tanärul Nicolae cu 80 fl. Cantor in strana stanga fu ales tot
Toma Moldoveanu, iar in strana dreapta losif $tefanovici, cu
300 fl. si doua gäleti de grau ').
Dinteun extras de protocol scolar din acesti ani 2) t im ca
in anul scolar 1825-1826 in clasa I-a erau 83 elevi, din care
numai 43 plateau taxa scolara, ceilalti 40 fiind saraci. In clasa
II-a, din 39 elevi au platit 25. In anul urmator erau in clasa I-a
100 elevi si in a II-a 43. In 1827-1828 in clasa I-a 91 si in a
II-a 31 elevi. In 1828-1829, erau 52 in clasa I, 29 in clasa II,
iar eleve 34.
Lucrurile mersera bine timp de cativa ani, dar in curand
scoala incepu din nou sä vegeteze, cad dupa moartea diaconului
losif $tefanovici (21 lanuarie 1835), Nerghes ramase singurul
dascal la un mare numar de elevi.
In acest timp Romanii din Cetatea Brasovului, al caror
numar crescuse mult dupa decretul de concivilitate dat de catre
losif II. la 4 lulie 1781, isi facusera in 1833 o capela, iar in 1834
o scoala. In aceasta urma sa se predea limbile: romana, ger-
mans si greceasca, ca si scrierea si aritmetica, la inceput cu un
singur invatator, apoi cu doi. Dupa ce, in 1836, Gheorghe Baritiu
se angajä ca prim profesor pentru trei ani, scoala aceasta deveni
una din cele mai bune, avand trei profesori, manuale lucrate
anume pentru nevoile ei, predându-se incetul cu incetul si geo-
grafia, istoria, gramatica romaneasca si greceasca si limba latina 8).
Abia acum, dupa ce vazusera ce se poate realiza in doi-trei
ani, de catre oameni de inind si cu cativa dascali buni, se tre-
zira si $cheienii din letargia lor, dar epitropii lor tot nu se
hotarira sa desthicla mai larg pungile vistieriei bogatei lor
biserici.
In urma unei jalbi a mai multor parohieni cull) numele a
tot norodului) si prezentata la 11 Martie 1836 Magistratului,
1) Barseanu: Op cll., pp. 52a-53a (anexa XXXVI).
2) Arhiva Municipiului Bragov, No. 2350 gi 3702 din 1830.
3) Vezi mai pe larg: Bartolomelu Baiulescu: Monografia comunel bise-
riceffl gr. or. a Sft. Adormiri din Cetatea Brufocului ; Batsman: Op cif.
f i Verltas ; Op 04

www.dacoromanica.ro
 323

epitropii se Intrunirl la 13 Aprilie, In frunte cu protopopul

Carabet si cu inspectorul magistratual Albrichsfeld si, mai intaiu,
ascultarA jalba. In aceasta se spunea intre altele, cA cu toate cA
in (Biserica noastrA asta mare, bAtrAnA2, care are atAtea (case
de scoale... ca sA Inv* copiii orasului intr'insele, iar nu sl sazA
goale si sl se resfete unii si altii in ele..., Biserica aceasta, despre
care, de and ne-am pomenit noi si pArintii nostri, tot asa am
auzit grAind cumcA este maica tuturor Bisericilor neunite din
Tara noastrA, care este inzestratA nu numai de strAmosii nostri,
ci si de cAtre alte hupArAtii, dela Domni mari dela alte ImpArAtii,
ce s'au numit ctitori, si care are de unde da si de unde implini
toate lucrurile cele folositoare de obste trupesti si sufletesti...
dupA cum urmeazI toate natiile in toate popoarAle, de inflo-
reaste in toate pArtile scoalele si invAtAturile tinerilor... numai
noi Românii din Bolgarseg nu ne-am desteptat.... si asa la noi,
la un oras ca acesta, nu avem scoale cu mai bune invAtAturi
deaf la un sat mic Si asa prostia cea mare a norodului nu
se mai lumineazA a invata mai bunA moralitate...2. Inspectorii
scolari, reprezentantii si epitropii sA se IngrijeascA deci ca si
scoala lor sA aibA trei clase cu trei invAtatori, fetele a aibA o
clasA a lor, separatA de MeV, iar dascalilor sl li se dea platA
bunA din banii Bisericii.
La aceastA indrepthtita jalbA reprezentantii rAspunserA
a dui:4 moartea lui $tefanovici t foarte putintei copii cAuta
'scoala aceeas [clasa a douaj. Ei nu au nimic impotrivA ca sA se
angajeze alt dascal, ci chiar sunt gata ca cindatA ce va sosi acel
in Viena aflAtor teolog loan Popazu, care este in deplin vrednic
de o a doua scoalA si care toate limbile patriii folositoare le
cunoaste, a II aseza ca dascal intru a doua scoalA... cAruia si
statia de diacon si paroh la aceastA Sf. Bisericl... i se cuvine, §i
cu atata sunt reprezentansii incredintati mai tare, cum cA acest
teolog, asezandu-se ca invAtAtor al tinerimei orAsenesti, va da
sporiu cu durere de inimA si cu curatA simtire tinerimei a corn-
patriotilor sAi la invAtAturA si la moral...2
DacA Popazu nu va primi spun ei mai departe se
vor ingriji de alt dascal. Pentru clasa fetitelor, au angajat pe
cantorul Toma Moldoveanu, care va incepe cursurile dupA Pasti
si pe langA salariul de cantor i se va da si o platA din taxele
elevelor, iar pentru cazul ci nu s'ar ajunge, i se va da ceva si
dela Bisericl.

www.dacoromanica.ro
 324

Ca dascalii sä fie plAtiti fnsä numai de cAtre BisericA,

aceasta ttu se poate -face, ecA Biserica are destul de impovArate
cheltuielip. Vor da insA vi dela Bisericl ceva, dacA nu va fi
destul ceea ce se adunA cu al treilea disc vi cu taxa de 4 fl.
de elev1).
In curAnd, cel pe care bravii reprezentanti voiau sal an-
gajeze ca dascal la clasa a doua, loan Popazu, avea sA fie veful
Bisericii acestui colt de tarA, reformAnd total vechia vcoalA dela
Sf. Nicolae vi infiintand in Bra§ov un focar de culturA care in
cAtiva ani va implini un secol de rodnicA activitate.
Cum era vi de avteptat, Popazu nu primi binevoitoarea
ofertA a reprezentantilor poate cA nici nu-i vor mai fi fAcut-o
iar dupl ce ob§tea ceru din nou dascali, reprezentanta promise
cA va scrie lui Moise Fulea, sA le trimitA unul sau doi edascali
procopsiti, iscusiti vi in moral testimonuluitip. Ea angajA apoi
in Noemvrie 1836 pe Andrei mai tArziu : Andronic Androne
din Sas-Sebe§, gfost cribl vi ina§ la Maria Sa Domnul Episcop
Vasile Mogap, ca al dollea invatAtor la baieti, cdar numai de
probA, pe vase lunix. La 30 Mai 1837 ii reangaja pe trei ani,
cu salariu de 400 fl. W. W. vi locuinta gratuitA, dar vi aceasta
numai dupl multA socotealA, cAci ziceau reprezentantii
cpentru 20 prunci numai [cAti erau in clasa a doua], este mare
pacat a se plAti asemenea simbrii marl la dascali din funduvul
Sf. Biserici...D vi chiar decretele guvernului vi ale Consistoriului
cer ca fiecare parohie sl-§i aibA §coala sa vi dascalii sA fie platiti
din taxele elevilor 2).
Din vedinta tinutA de reprezentanta Bisericii la 9121 Mai
1837 8) retinem faptul cA parohianul Dumitru Gal gjAluevte cu
jalba sa cA dascalul Vasilie Nerghev ar fi pedepsit pA pruncul
sAu Lel nevArstnic in vremea vcoalei cu o bAtaie nemilostivA vi
peste mAsura tineretelor aspritA vi alte mai multe. PA lAngA
AceastA jeluire despre fiul sAu, aritA cA vi alti multi copii cu
asemenea pedepse aspre ar fi cAznit, incAt unii dintrAn§ii au
rAmas vAtAmati in sAnAtate panA in ziva de astAzi, iar altii au
dobAndit spaimA, incAt cu anevoie ii pot duce pArintii la vcoalAy.
I) Protocol al priclnulrilor corente $l al sesillor ce se fac... 1831-38,
pp. 86-92. Cf. Barseanu: Op cit., pp. 58a-62a (anexa XL.).
2) Protocol al priclnutrllor corente... edinta. din 30 Mai 1836, punct
91. Cf. Barseanu: Op cit. pp. 62a-63a (anexa XLI).
3) Protocol ol prIclnuirilor corente... punct 89, pp. 167-168.

www.dacoromanica.ro
 325

Inca in aceeasi zi, loan Jipa, care era secretarul reprezen-

tantei, sesiza Oficiul Protopopesc, aratând ctiränia dascalului din
scoala dintai..., cu care dansul peste firea omeneasca, si peste
masura varstii anilor s'au pornit a schilävi pa pruncii cei cruzi,
nu numai acuma, dar si mai dinainte, incat unii din parinti au
fost siliti sa-si ia copiii dela scoalä si sa ii dea la alte scoale
streine, iara altii si-au dobindit si jale cu pruncii lor, ramaind
cu patimi, macar a inspectorii scoalelor adeseori despre urmarile
dansului aceste netrebnice I-au dojenit, ba Inca si aceea ii s'au
pus inainte, ca venind de aicia inainte asemenea plansori asupra
dansului, vor fi siliti reprezentansii a-1 lipsi cu totul din aceasta
slujba...,
Reprezentanta zice Jipa mai departe se vede snag a se
ingriji de alt dascal, iar protopopul sa-i fad cindestulati dojana
si a i se da in cunostinta de a se ingriji despre viitoarea hrana
a vietii sale dupi savarsirea terminului a contractului sail, cad
dansul nice inteun chip nu este destoinic si spre multamirea
poporului....2
Ce a facut protopopul Carabet, nu stim, dar nestapanitul
dascal care, dupa nume socotind, nu era din Schei, n'a mai
functionat mult timp. La 5 Aprilie 1854 apare apoi si el in matricula
mortilor : cVasilie Nergesiu, de moarte fireasca, cu locuinta in
chilie in curtea Bisericii No. 1104, de 59 anip.
Probabil ca in anii din urma ai vietii, dupa ce fusese indepartat
dela scoala, el ajutase pe fiul ski in slujba-i de eclisier. Tanarul
muri apoi in anul 1850, (in matricula : 14 lunie. Vasilie Vasilie
Nerges, june din Preurbiul de jos al Brasovului. Eclisieriu. No 16D.
In matricula botezatilor el este inregistrat la 17 lanuarie 1825
ca : eVasilie al [lui] Chir dascalul normalicesc Vasilie Nerghesp)
iar batrfinul invatator va fi ramas sa locueasca in chilia folosita
de fiul sail.
Cu anul 1837, cfind Popazu ajunge paroh si protopop,
scoala dela Sf. Nicolae infra inteo noul epoca, despre care vom
vorbi in volumul 111 al acestei lucrari.

www.dacoromanica.ro
 Din catastife vechi.
In intAiul volum al acestei lucrAri am arAtat cA bogata
BisericA din $chei a primit numeroase daruri in odoare §i odAjdii
dela voievozii §i boierii din Principate, precum §i dela credin-
cio§ii bra§oveni. La rAndul ei, a dat §i ea din ele Bisericilor din
Slcuime, apoi celor sArace din toatA Transilvania, ca i celor
zidite de nou sau t elor arse ').
In epoca de care ne ocupAm in acest al doilea volum mai
intAlnim astfel de fapte de milostenie, dar totu§i mai putine,
deoarece §i numArul celor care däruiau mai schuse.
Astfel in sInventariul de sculele Bisearicii dela 1685 pad
la 1781* s) aflAm amintite urmAtoarele danii :
(1760. April 15. Au dAruit Dum[nealui] Hagi loan Ciurcul
o candelA mare de argint cu cinci lumini, care adecA s'au
pus in mijlocul Sf. Bisearici, sA fie pentru iertarea pAcatelor
Durn [nealuijs R).
41766. Martie 16. DAruit-au Sf. Bisearici o sf[AntAj cruce
Dum[nealui] Hagi loan impreunA cu Dum[nealui] Hagi Radu
Ciurcul brat, o cruce cu argint ferecatA §i poleitA. D[umnelzeu
sA priimeascb.
s1766. Mai 16. SA se §tie cA au dat Hagi Radu Ciurcul
Sfintei Bisearici R. fl. 100, adecA ung[ure0i] florini o sutA, §i ce
ar veni dobAnda banilor, sA se ia untdelemn, §i sA se aprinzA
candela dela icoana Sf. Dimitrie ce iaste in Bis[earica] cea mare,
lAngA icoana Maidi Preacestii, in hora cea stang5, in rAndul
tAmpleis 4).

1) P. 320-321.
2) RegIstrul No. VH/1.
3) Amintith to vol. L p. 294.
4) P. 90.

www.dacoromanica.ro
 327

Tot in acest inventar aflAm si cateva arti de cult, fArA A

se noteze insA anul and au fost dAruite, dar in tot cazul inainte
de 1766: gUn Apostol dela Dan snA Dan. Un Triod mic dela
Radu lorga. 0 Psaltire rumlneascA dela Sava Marcea. 0 Psaltire
in versuri dela Todor [Corbea] pisarius, pe care am mai intAlnit-o.
0 paginA mai departe (91), aflAm alte arti : 41775 lunie
18-go. 0 Psaltirie bogata rAmasA dela rAposatul Stoica Olog[ul],
un Catastichieri mic, iar rAmas Sf. Bisearici dela dAnsuls.
1780. Sept. 1. Un Mineiu rumänesc scris cu mAna de
Dum[nealui] Radu Duma de luna Septemvrie. Acest Mineiu 1-au
plAtit la DLiscalull Radii puma] si I-au dAruit Sf. Bisearici, anume
Dumitru Fulga Lacea ')s.
1780. Oct. 1. Un Mineiu de luna lui Oct. si altul de luna
lui Nov. tipArite la RAmnit (sic !). Le-au dAruit" Sf. Bisearici Dum-
[nealui] Chir Sandru Inas 2).
1780. Dech. 1. Un Mineiu de luna lui Dech[emvrie] cu
tipariul ; s'au cumpArat de Dum[nealui] Samaragiu si s'au &mit
Sf. BlseariCip.
Tot asa mai aflAm in lanuarie 1781 un Mineiu pe lanuarie
si Februarie, cumpArat de Radu Leca si Chir Leca Raub iar in
Martie acelasi an : 4. Minee: Martie, April, Mai, tunic si alt
Mineiu, iar Martie, scris de D. Radu Duma. Aceaste Minee s'au
cumpArat cu banii Sf. Bisearici cu lei turcesti 60. La a. 1780.
Oct. 24, care face in tot stilt [uri] 11 ').
cPe 5. Minee dinteacest[ea] au luat dascalul mila Moldovei ')
la 1780 Oct. si au adus aceaste 5. Le-au dat Bisearicei i sI se sties.
De incheiere mai aflAm, cu data de 23 Nov. 1813 : (DA-
ruit-au Sfintei Biserici la icoana MaicAi Precista cea vechi[e] din
partea de stAnga ce este asezatA deasupra in hor5, Dumnealui
Vasile Moldovean: I. left de argint poleit cu aur cu 1. diemantu

1) Cu acest manuscris ne-am ocupat la capitolul despre Koala dela

Sf. Nicolae (p.305).
2) Cincisprezece ani mai tarziu, Scheienii cereau Magistratului sa 11 se
IngAduie a ducerea de cArti romAne01 dela Raninic, In locul celor slavone al
grece0i, pe care nu le mai Intelegeau. (Arhiva Municiplulul Brapv, No,
913 1788. Cf. Hunnuzaki: Docum,nie prwitaare la i.sloria 1?oradnilor.
VI., p. 1742, No. 3283. 0 N. lorga: Isiorla Rornánlior din Ardeal *1 Ungaria,
11, p. 441).
3) Cu cele amintite inainte.
4) Din hriaovul id Aron Voievod.

www.dacoromanica.ro
 328

11 3. petre rubinuri, 2. smaranduri §i 3. hire märgAritari §i 2.

gAlben4 legati la un loc. Dum[ne]zAu sA priimeascA).
Daruri mai vechi aflAm in cCatalogul Sfintei §i Dumnez5-
iestii Biseareci a Scheailor...1), unde vedem scris la paginile 23-24:
cLa anul 1743 April 20 fiind socotealA in anul aceasta, vom
insemna ce s'au mai aflat:
cUn left de aur cu lant de aur, cu un zamfir mare §i cu
32. de rAsAinuri (?) cu trei picioruse verzi de stAclg, dat de rApo-
sata jup[Aneasa] Despa, fAmeaia jupAnului Micu Mrs.
cUn potir de argint poleit, cu discos, zvezdA, cu lingur5,
iar pol[e]ite, date de jup. Pang, nepotul dum[nealui] jupan lanea
Rizea.
c0 tavg de argint ca un taler, dela jup. Zmaragda jup[A-
neasa] rAposatului Coconului Manu snA jup. Manu Ap[o]stol.
cNi§te ochi de _argint, in mijloc cu cAte un diamantel,dati de
Chir Dima Necula i o candelA de argint la paraclis, de Venetia.
c2. mAnisoare la SfAnta Troitg, in tindg, dela altii.
2. mgni, 2. picioru§e, 7. ochipri, in boltitg.
3. mAni mari de argint, albe, la Hristos, la PrAcista, la
icoanele ceale vechi, dela jup. Catrina Mogo§oae.
c2. coroane, 2. ochisori, 1. mAnA, la Preacesta, la tAmplA.
7. mAnisoare, 8. picioru§e, 2. ochipri, 9. gAlbiori, 9. irulete
mititeale de margAritari cu cAteva granate.
c2. pAhAreale de argint.
ci. pgreache [de] nasfe poleite. [Cu alt scris]: In lucru.
cl. pgreache brAtgri turce0i de argint. [Cu alt scris]: SA
se lucreaze. Dat in lucru.
cl. lingura poleitg cu 2. pietrii, dela Zaharia (?) Dutculeasa
2. candele de Venetia dela jup. Nica i dela Chir Dima
Dutcg.
cl. coroanA cu mArgAritari §1 cu tante de aur i cu pietri
verzi §i ro§ii, datA de PArintele Protopop Eustatie [Grid]P.
In 1747 (Dec. 15) mai aflAm o pgreche de nasfe ccu mAr-
gAritari §i cu turcheaze, luti2) 16., dela Ion MAnzu pg. 2. nume
ce s'au scris la pomenicp.
La 8 Aprilie 1749 co cruciuli(g cu 7. diemAntelep, datA de
preotul Radu Tempea.

1) Registrul No. V11/2.

2) Masurit de greutate folositA In Austria = 17.5 grame.

www.dacoromanica.ro
 329

La 30 Mai 1753 epitropul-econom mai trece in catastlf :

eDela Ciurculesti in biseareca si la mormant candele 3.
gDela Jup. Dumitru Mars candela 1. [Cu alt scris] : De
arde la icoana Sf. Dimitrie.
0 cf> T.,
) .,,,:
c , v.
/
rirraft
it
evrov. " 7, axtAtifeng ,Lt,e4
n .1 4 ..

,
4(012t1f letorzter

. .
,-, . ,. ilv.. . -
of , 9 e. kr
'77

t.' A
_.

46, 71e,eTT
er.
00.
.......

4
I /
_ 1
,he crreat.,,,urrs.a.r.,,11,0W/GW,7 4
.
:' WU ra AVIV
1
1,f..0167' 1137.11 ki fa4,741., .
.
1
r4 e tyc ninun tiVelr re . V-rotr2tW
,re ir .
r ta rer'3011 ,..01:4 -
ri .7,
id - ..,-, u,--1
- .. fe

i,.
i )
:
;(714Ceete,,X
.!p"
_
f ,s d
1

ev re, or-4,4 4
err.--
at k
1....
te
I, e. el ....% /
n :it,/ cgs-a ..ca'rfi'f(til'It' iipe.zy,,nrr r-,-.--,..-1,,, - .
I) /7 . '
4)Ti.t ,1714 r7 -1 ,, f
f(n- ,,,,r, ,, c 1111:0 .54
? c, ..-,-,
V
4 .d....4-1- a
4. (4, .--,...,,....
, LI (I
...,
p.,,..) pe.11 f.,3Ir -2-OcriZTI

el' ) <..**-C- , I/ - ^)
a IA. flew . r. tin . a Yon glr" 4 "--...
rrl yl
.kr..1.4
. abgy -
.01-14-

.47 , a
.3

i4
,f 6 ' Nat ZrY4-4,4,vry 6
or
Ll.ri i
7 tin ruot79.1.1144.1
Ca t r, +1-, 071
e
tr....-7, .
r-,
t',.... feet ,,,,Irevzorg.4.1:
prte,nt ;71 .-,
1i$1:17,
-)
! (.1
or, (/ :..
:,..1 to4,(11. 4,4 au /Claw. ,t.eaae .1
...s...
J4 jor Afg -
t/ r, 7c-
.

et9'7 "lai" 2744 V Inff .

..- /.

Iriceputul izvodului pars odajdir din lnventariul

de sculele Bisericei..." dela anul 1683.
(Registrul No. %I.. p. 47).
cPetihleabnitA mare, cu scaun de argint, dela Hagi Oprea
[Pepene].
cUn palm dela Bucur Pulpas, de argint, poleit pa dinafara.
g1.1n galban de ughi 9 10. la Maica Preacestä, dela Hagi
Dimitrie Ciurcul i ughi 20. mid.
I) Galbeni ungure§ti.

www.dacoromanica.ro
 330

eMai sAnt la icoana Preacestii in biseareca cea mare gal-

biori 4. si in boltita la icoana Preacestii gAlbiori 27. si un birdan 1)
de mArgAritari, si la paraclisul cel vechiu gaibiori 7. Mai sAnt ai
2..ace de 00).
Pe langa aceste obiecte mai aflam o multime de sfite, din
care nu amintim decAt cAteva : 0 sfitA albA de tabin, dela jupA-
neasa Zamfira a jupAnului Manu. Alta rosie, de canavAt, cu flori
de fir galbine, dela jupAneasa PAuna a Stolnicului Barbu Gre-
ceanul. Una albA cu flori galbine de caftan dela Protopopul
VAsii Burcolul 3). 0 sfitA verde de sangriu, dela Radu Pricop
si altele si allele, in toate culorile, din tot felul de stofe, pe care
nu le mai amintim, cAci sunt prea 'mite.
0 insemnare dela pag. 55 ne spune a la 8 Aprilie 1772
edin dreaptA agonisita lui, Anastasie snA pop (?) Diamandi au
Mat la Sf. BisericA talele (sic ! taleri) o sutA si s'au scris si
numele Dumn[ealui] la pomenicul Sf. Bisearici pentru pomenire...s.
Alte daruri aflAm in 4Inventarium si insemnare despre da-
ruite odoarA Sfintei Bisearicis 4), care incepe cu 1 lunie 1759.
Aflárn insA in el si lucruri petrecute mai inainte, ca de ex. la
pag. 12 : 41756. 0 cruce cu scaun de argint, poleita si cu robi-
nuri bune, care s'au cumpArat de negustori in vreamea ciumei,
dupA cum aratA anule.
Alte obiecte dAruite in acest timp stint notate la paginile
13 si 14, de ex. 60 cutie de argint, poleita inituntru, de sfAntul
agnet. Patru cutii de argint de SfAnta Pricestanie. 0 anafornitA
1) Gherdan, coin.
2) In leggturg cu enumerarea acestor obiecte al In acelaai timp cu
recensia facutA volumului I. al lucrgril noastre de cgtre Corict'an Petranu (Armo-
nd Insillutulul de Isforle Nollonala, X (1945) pp. 11-15), tinem sa remar-
cgm cl dad 1-am amintit al pe C. Petranu la p. 10 (vol. I), a fost departe
de gandul nostru de a face acest lucru pentru a-i reprop ceva. Ceea ce am
intentionat, a fost: sg argtgm cg ai el, ca unul din cei mai competenti In
materie, s'a interesat de monumentul istoric care este Biserica Sf. Nicolae.
Apoi, daca n'am putut da deat fotografil insuficiente, slabe or rele tale
odoarelorr, nu e vina noastrg, ci a Imprejurgrilor In care a apgrut acest intaiu
volum, ca al cel de fatg, imprejurari pe care recensentul nu avea de unde le
cunoaate. In ce priveate faptul cg n'am fgcut decat opera pur istorica al nu
de istoria artei, Petranu are dreptate, dar intentia noastig nici n'a fost sg facem
al istorie de artA. Nol am facut un Inceput; altli sg-1 continue, completand
amellorand In Imprejurgrl mai favorabile,
3) Poreclg.
4) Registrul No. VII/3.

www.dacoromanica.ro
 331

cu scaun. Un taler in cornuri, cu flori poleit. 0 anafornitA gAvA-

natA, in mijloc poleitA. pears Al Un chipcel poleit, cu coadA de
argint. Un ceainic de argint. [S'au scos pentru lucru. $ters]. 0
lingurA poleitA §i cu doao pietricealey, etc.
Intre timp aflAm insA §i in Inventarul de sculele Bisericii
(No. V1111., pag. 49), o danie frumoasA, la 23 lunie anul 1779 :
(S'au dat danie Sfintei Bisearici o sfitA de stofA galbinA cu flori
de fir qi natural (?) de mAtase, de Comisul Costache, ginerile
BAnesei Saftei Cantacuzine0ii Popeasca, i s'au pus 6. nume la
pomenicul cel mare'.

IcoanA veche cu dulap, din Schel.

Textul de sus: Judecata care va sA fie la toatA !umeaTM. Pe ruloul din mAna
MAntultorului: Veld% binecuvAntatil...° Pe cel din mAna lui loan: PocAiti-vA,
a s'a apropiat ImpArAtia cerurilor I
(Proprietatea familiel Mqlea, dAruitA Bisericii Sf. Adormiri din Cetate).
In 1781. Aug. mai aflAm : e3 tipare de icoane de tipArity,
Alte fapte cre0ine0i le aflAm notate la pag. 160 pentru
anul 1784 :
cln Bisearica cea mare la tAmplA, icoana Sf. Nicolae s'au
imbrAcat cu argint de rAposatul Nicolae Dumitra§cu. larA icoana

www.dacoromanica.ro
 332

Maicii Preacestii s'au imbrAcat de tot cu cheltuiala dumn. jupl-

nului lonitl I. Lebul i dumn. snA Hagi Radul Ciurcul, intru veci-
nica pOmenire. lard icoana Adormirii Preacestii s'au ferecat deto
cu cheltuiala dumn. jup. Teodor Ivan i a dumn. Dumitru Moisi,
intru vecinica pomenirep.
0 particularitate deosebitA prezintA icoanele cu dulap '), din
care putine se mai fac astAzi. Biserica are mai multe, dar mai
numeroase stint cele din casele parohienilor, din care reproducem
si noi doug.
In anul 1799 Constantin Dan si fratele lui au luat bani
imprumut dela BisericA pentru comertul lor, dAruind apoi
drept multumitA un clopot 2).
In anul 1809 se mai aminteste in inventar (p. 162): c0
tad mare de argint, care s'au fAcut acum din alt argint al Bise-
ricii pe sama dArii icoanelorp [cu hramul, la ziva numelui].
Intre sfitele primite de BisericA in acest an inregistrAm :
e0 sfitA de atlaz cu vArgi de fir, cu spatele de lastrA,
impreunA cu petrafiru i rucavitele, dAruite de dumn. Chir loan
Radovici Ohinoiu. Una deto de stofA albA de fir, impreunA cu
rucavite si petrafir, date de dumn. jupAneasa Parascheva Cim-
broae. Una deto galbenA de stofá, cu petrafiru i rucavite, datA
de dumn. Chir Dimitrache Nicolau. Una deto de stofA galbenA,
cu petrafiru ei, date de dumn. jup. Panaiot Nicolau. Doao deto
de atlaz mohorite, cusute cu flori, cu sAngifu albastru, de cre-
ditori (sic !) date de dumn. Chir Zaharia Nicolau i dumn. Nicolae
Nicolau.
[Cu alt scris] : Una sfitA galbenA grea, de fir, ce s'au gAsit
la PArintele Gheorghe Radovici 3).
UrmeazA apoi stihare de nou fAcute, primite dela Banul
Racovita, lonita Cepescu, Hagi GhitA Ciurcu, etc. precum si
patraf ire, rucavite, brAie si altele.
In inventarul din anul 1812 aflam si cAteva icoane, pe care
nu le-am intAlnit mai inainte, deci recent dAruite. Astfel, la pag.
198 : 40 icoanA cu SfAnta Troita, pA musama [zugrAvita],, la
tAmpla Bisericii, iar in hore: 42. icoane cu Hristos si Maica
PreacestA pA musamai dAruite de Dumnealui Chir lonit5 loan

1) Inchise Inteo cutie de lemn §1 cu stic1A In fat&

2) Arhiva Municipiulul Bra§ov, No. 380,1799.
3) P. 167.

www.dacoromanica.ro
 333

foga. §i : 0 icoana mica cu Sf. Troitä, deasupra lambului (?) In

dreapta; in dreapta, la strana, 2. icoane mid, una cu Sf Teodor
§i alta cu Sf. Mihail'.
In acela0 an mai aflam urmatoarele daruri la icoane : S'au
mai adaogat la icoana Maichii Preacestii cea din hora de-a stanga
de sub No. 4 Inca aceste urmatoare gall din ceale ce sant mai
nainte insemnate : 0 salba de (anal cu 23. §tucuri galbiori mici,
§i 7. galbeni mari nemte0i §i turce0i, §i un brau poleit de 2.

Icoanä veche cu dulap, din $chei, reprezentAnd pe

Maica Domnului jalnicA. In fail: candelA mare de
argint at stAlpI".
(Proprielatea vAduvei Elena N. FurnicA).

maria01). Un gherdan cu un left mare, cu 13. Virile de argint, 0

un nasturel. Un gherdan deto cu un leftism cu 7. [Ante §i 1.
galben costandinesc. Alt gherdan pa o panclica alba cu ni0e
fluturi, cu 3. §ire mici de margaritari, cu 4. galbeni mari, adeci
3. olandezi, §i un V2 stambol, §i 4. fartali de galben. Patru §ire

1) Moneda ungureascA = 17 creltari.

www.dacoromanica.ro
 334

mid [de] margaritari cu granate, si un !ant de argint. Doao flori

de fir cu urmuz si cu fluturi. 0 *eche cercei de argint cu
pietri rosiip.
el.a Maica Precesta din oltari, dela proscomidie '), de sub
No. 2. s'au mai Mcut : 0 salbA pa un gaitan de fir cu 10, gal-
binasi in chip de inimi. 0 salbA cu lant de argint cu 4. galbiori
mici si un galben olandez si 4. stucuri de argint poleite, si o
pareche de cercei legati la capu salbii, si 3. florini mici de argint,
si un sir de margelep 2).
Ce s'au Mut toate aceste monede, gherdane, lefturi, cercei,
etc., nu stim. Unele s'au furat, dupa cum vom vedea, altele au
fost prefAcute in bani and s'a zidit liceul si nu mai erau fonduri.
Cinci ani mai tarziu, la 4 Febr. 1817, aflArn sfite nod. Una
albastrA, de stofd, cu flori de fir, cu spatele rosii de lastra, cu
patrafir, etc., daruita de Despa a raposatului Necula Ciurcu.
La 1 Sept. cm venirea imparatului [in Brasov si la bisericA],
s'a dAruit de cAtre jupan Hagi lordan Hagi Ghenu : alin poli-
candru de clestari cu 8. lumini, care sta in mijlocul bisericii fiind
mai de mon,.
Tot atunci Chir Oheorghe Carcalechi darueste doul stihare
epentru popi, tot la venirea impAratuluip, ca si Chir PAtrascu
Andreiovici, iar Chir Tonciu Stoianovici un stihar de atlas alb.
In 1818 (18 Aprilie) mai aflAm : 60 icoana cu Izvoru Tama-
duireiP, dAruita de jupaneasa Zamfira [a] raposatului dumnealui
jupanului Panaiut Sterie. cAceasta mai in sus zisa icoana au lAsat
cu sufletul (Inca fiind in vieatA) dumnealui raposatul jupanul
lnache Nica loan, ca sa se dea la Sf. Bisearica din Bolgarsechi.,.
spre pomenirea dumnealui si a parintilor dumnealuip 3).
Cocoana Marinita lui Chir lani Stoicovici dArueste tot atunci
o sfita alba cu flori, iar cDumnealui jupunu Vasil Otetole (sic!
Ototo 0 si teh-mester al macelarilor de RumAn in Cetate au
dAruit si au ajutat la zugrAvitu ce s'au zugravit supt podisor, cu
bani gata W. W. fl. 100 adeca o suta de nemtesti Viner Verung...P
In 1821 fratii Chir Gheorghita Duma si Chir Dumitrache
Duma daruesc trei coti de stofa, din care s'a facut o perdea la
usa din mijloc a altarului. Chir Todor face doua ferestre in holt

1) Cea cu Bogorodita ; veil vol. 1, p. 297.

2) P. 206-207.
3) Registrul No. VIIi3. pp. 210-211.

www.dacoromanica.ro
 335

costându-1 216 fl. 42 cr. vi tot In acel scop jupan lani $tubei
dArue§te patru galbeni.
In 1822 Arhon Biv-vel LogofAtul SlAtineanul dAruevte un
bini§ mohorit, iar Hagi lordan Hagi Ghenovici o cruce cu rAstig-
nirea Domnului, ce se pune la Vinerea-mare...D
In anii urmAtori, Stan FurnicA dArui o candelA de argint §i
o icoanA, Paraschiva Borceoaie un brAu de argint, PArintele loan
T. Bucur o salbl cu vase rubiele turcevti, care s'a pus la Maica
PrecestA lAngl altar.
Evlavia vi dArnicia Scheienilor s'a manifestat insA vi in alt
fel. In aceastA epocA adicA inregistrAm faptul cA cdoi negustori
de aici: Radu (?) vi Leca zidesc la Xiropotam pe la anul 1780
paraclisul SfAntului Dumitru, iar Radu (?) picteazA in 1773 para-
clisul Sf(ntei Crud, pe care-I zidise egumenul Partenie, fost In
Principate dupl mill...1)
Dar cine sl invire tot ce dAdeau credinciovii, localnici sau
strAini, pentru sufletul lor, pentru al rAposatilor vi pentru alte
dureri? Ne-ar trebui multe-multe pagini ca sA le amintim pe
toate, ceea ce nu se poate in aceste vremuri.
Din aceste daruri s'a dat cate ceva vi la alte biserici mai
lipsite vi s'a dat vi celei din Tocile, care cAtiva ani a fost
consideratA ca o filialg, declarAndu-se apoi independentA. De
sigur insA cA nu s'a dat prea mult vi nici ce a fost mai bun:
cAteva sfite, 2-3 sfe§nice, vreun potir mai vechiu §i allele.
Abia douA note pe marginea inventarului din 1812 (p. 197) ne
aratA cA cloud icoane au fost date *Bisericii din sus' : una cu
Maica Precesta (dar nu vtim dacA a fost datA cu: coroanA, mini,
ochi, picioare, etc.) vi una a MAntuitorului.
*

Multe din pretioasele vi frumoasele obiecte dAruite au fost

insA instrAinate de mini pAgAne, cum am arAtat vi in intAiul
volum.
Primul sacrilegiu de acest fel de care avem cuno§tintA
in epoca despre care vorbim in al acest al doilea volum s'a
petrecut la anul 1784, cAnd Sasul Georg Gutsch din Brasovu1-
1) MilIet-Pargoire-Petit : Recueli des inscriptions chréliennes de
l'Alhos, p. 550. Apud Tecdor Bodogae : Ajuloarele romdnesti la mandsil-
rile din Sfêniul Munk, Athos, Sibiu, 1990, p. 202.

www.dacoromanica.ro
 336

Vechiu a furat o cadelnitl de argint. Un document ') ne povesteste

astfel lucrurile: In stare de ebrietate, Gutsch a intrat intre orele
8 si 9 dimineata in hisericA si lAnga usa dintre tindA si naos a
vAzut o cAdelnitA. A strAbAtut intAiu toatA biserica, apoi, and sA
ias5, diavolul I-a indemnat sA fure cadelnita. A luat-o, a ascuns-o
sub hainA si, trecAnd peste CurmAturA, a ajuns la Tiganii care-si
aveau setrele dincolo de DArste si a oferit-o spre vAnzare voivo-
dului Golcea. Acesta n'a voit s'o cumpere insA si, tinAndu-1 de
vorb5, a trimis pe unul din ai sAi la epitropii bisericii din sat,
care au venit imediat si 1-au legat fedeles. AflAnd apoi de unde
a futat-o, I-au dus la biserica din Schei, de unde sub escortA a
fost trimis la judet si de acolo la inchisoare. Intrebat dacA n'a
mai furat si altceva, deoarece mai lipseau o pereche de paftale
de argint aurit si trei clopotei de argint, disparuti cam cu un an
inainte, el a jurat cA nu stie nimic. Deoarece insA, In 1777,
tot el pusese foc in Turches si fiind tot in stare de betie
a fost crutat de pedeapsa cu moarte si condamnat numai la vase
ani inchisoare si 40 de lovituri de baston, pentrucA mai
fusese de sapte ori in inchisoare, fu condamnat la temnitA
pe vieat5. Guvernul ii comutA insA pedeapsa in zece ani de
inchisoare si muncA silnic5.
Dup5 sase ani, in 1790, inteun accident, sotia lui isi frac-
turA bratele si ne mai putAnd lucra nimic, ceru ca sotul ei sl
fie liberat. Biserica se invoi, cerAnd doar ca Gutsch sA dea o
declaratie cA se va indrepta.
In 1798 epitropii Bisericii se jeluirA Magistratului cA, in
noaptea de 21 Iunie, pAtrunand in bisericA prin o fereastr5,
dupA ce rupseserA drugii de fier, hotii au furat toate obiectele
pretioase dela cele trei icoane ale Maicii Domnului. CerurA deci
sA se publice, in oras si in suburbii, ca si in district precum si la
agentiile din Bucuresti si Iasi, conspectul pieselor furate, urmAnd
ca guvernul sA-1 publice in toatA Transilvania, cu adausul cA cel
ce va denunta pe hoti, va fi rAsplAtit 2).
Dupl cAteva sAptAmAni, guvernul trimise conspectul tipArit,
care se trimisese in toatA Transilvania, cuprinzAnd urmAtoarele
obiecte furate: g I . 0 cruce de argint cu sapte diamante. 2. 0 mo-
nedi de argint in patru colturi, avAnd gravat pe ea vulturul cu

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 855/1784.

2) Ibid., No. 1572/1798.

www.dacoromanica.ro
 337

doug capete, monedg prinsg de un lant de aur. 3. Doug perechi

de cercei de argint. 4. DouA lAntisoare de argint. 5. 0 coronitA
de argint aurit. 6. 11 taleri, 12 jumAtati si 54 sferturi de tater,
apoi 2 taleri turcesti, toti gguriti. 7. Un mArgAritar alb i un
granat. 8. Deto. 9. Doul siruri de mArgAritare. 10. Diferite mo-
nede in valoare de 20 fl...1).
Hotii erau Gheorghe Sandru i sluga sa, Kovács lozsi, care
pAtrunsesera in bisericA printr'o fereastrA dela altar. Kovács
incercA la mai multi negustori sä schimbe un ducat ggurit din
anul 1759 si in sfArsit ii schimbg la Velicu Obrescu. DupA cAteva
zile s'au aflat apoi in curtea PArintelui Gheorghe Radovici trei
ducati gAuriti inveliti intr'o hArtie, pe care era scris : eGalbenii
Bisericiiv, iar in noaptea de 10 spre 11 Sept. se gAsi in curtea
PArintelui Gheorghe Duma o altA baffle, pe care era scris : GPo-
pilor, sA stiti cA am lepAdat joi noaptea la popa bAtrAn 3. galbini.
SA se deie afarl i sA $titi cA sunt galbini dela icoane, darA mai
mult nu vg voiu mai da, cA nu sunt de lipsAy.
La judecatA, loan Grecu spuse cA el ar despAgubi Biserica
cu 200 fl., numai sA nu se arunce rusinea pe casa cumnatului
sgu Sandru, care era in etate de 25 ani, cAsAtorit, cu un copil,
avAnd 5. cai si 2. calesti, un car si casg. Inainte fAcea negot cu
tatAl sAu, dar de doi ani, de and se cAsAtorise, locuia in HArman
la socru-sAu, in FâgAra i pe la neamuri, in Treiscaune.
Tatai spuse despre fiu cl este un risipitor i l-a furat $i
pe el 2). Totusi, el sustinu cA fiul sAu este acuzat pe nedrept $i
ceru liberarea lui in schimbul unei cautiuni de 15.000 fl 3).
In sfArsit, ne putAndu-i-se dovedi vina, fu liberat din arest,
dar, cunoscAndu-i-se trecutul, i se ceru sA declare cg nu se va
rAzbuna asupra epitropilor pentru timpul cat a stat in inchisoare 4).
In anul 1796 protopopul Haines raportA Magistratului cA
Hagica Anastasia Pricopoaie, impreunA cu fiica ei Stanca, sotia
lui Ion Ghinoiu, zis i vantig s'au ascuns in bisericA
in seara de sAmbAta spre duminecg 7 Martie i peste noapte au
spart lada Bisericii, luAnd banii ce se aflau in ea, iar dimineata

1) Ibid., No. 2148,1793.

2) Ibid., No. 2721/1798.
3) Ibid., No. 318 1799.
4) /bid , No. 1718/1799. In Catastiful de cheltuiell al B:serIcii pe
anii 1772 1833 (p. 68) es'e amintit doar atata: S'au cheltuit pentru furtipgul
Wsericii la pricina lui Gzorghe Siindru 75.91 fl.
22

www.dacoromanica.ro
 338

au stat din nou ascunse, ca sl se poatA furisa afarA. Dascalul-

clopotar AL him Coman i eclisierul Ion Popovici, fiul PArintelui

Ion Veres din Crizbav, le-au observat insA and au deschis usile
ca sl aprinclA luminArile in biseria. ImpreunA cu Popovici,
Coman le-a inchis in biseria, apoi a chemat doi preoti, care au
aflat banii ascunsi intr'o batistA i i-au pus la loc in lacIA. Hagica
era datoare Bisericii 400 fl. unguresti. Fata a fugit, dar mama a
fost dusA in ora§ ca sA fie inchisA. La interogator a recunoscut,
dar a cerut sA fle iertatl, cAd a fAcut acest act ca sA-si usureze
in atva mizeria, iar Biserica nu e pAgubitA cu nimic, banii fiind
pusi la loc. Totusi fu dusA la inchisoare, iar vecinia puse douA
strAji la locuinta ei, ca sA o prinda si pe fatA ).
LuAndu-se in considerare mizeria in care trAieste, precum
si faptul cA Biserica n'a suferit nicio pierdere, bAtrAna fu con-
damnatA la o jumAtate de an inchisoare2).
In anul 1824 un alt $andru, loan, de 18 ani, si mama lui,
Rozalia, nAscutA BogAthi, catolicA, sunt arestati pentru furt $i
bAnuili de tAinuire. In noaptea de 30 spre 31 Oct. ei se intro-
duseserA in biseria printr'o fereastrA din partea unde stau femeile
si furaserA obiectele pretioase dela icoana Maicii Domnului, care
in dimineata urmAtoare au fost aflate ascunse in patul lui Ion
andru. LuAndu-se in considerare tineretea lui, fu condamnat la
cinci ani inchisoare, muncA silnicA si 25 bastoane la sfArsitul
fiecArui an. Din lipsA de dovezi, mama fu achitatA 2).
Ouvernul modificA insA sentinta, asa ca tot la un sfert de
an sl i se dea ate 25 lovituri de baston si, clacl constitutia lui
nu le-ar putea suporta, sA fie schimbate in lovituri cu nuiele.
Mama fiind consideratA complice, i se dada si ei sase luni de
inchisoare si in fiecare sAptAmAnA o zi de post.
Obiectele furate erau: taleri impArAtesti, olandezi, venetici,
turcesti, rubiele, cu totul 132 la numAr, apoi douA cruci cu mAr-
gAritare, una cu diamante si o pereche de paftale de atiun-
zulo (?) etc. 4)
DupA 11 ani, in 1835, epitropii anuntA din nou cl s'au
furat douA candele de argint. Hotul este Carl Richter, de 16 ani,

1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 438/1796.

2) ibid., No. 647 1796.
3) Ibid., No. 336 0 640/1824.
4) Ibid., No. 2389/1824.

www.dacoromanica.ro
 339

lucrator argintar, care a vandut unui frate al sau n4te lantipare

de candela. El fu condamnat la doi ani inchisoare i tot la trei
luni ate 20 lovituri de nuiele, iar loseph §i Carl 'Miner, care
cumparasera obiectele furate, sa despagubeasca Biserica ').
In Catastiful de capitalul Bisericii (No. 5.), aflam la acest an
1835 trecuti la cheltuieli: cPentru ce s'au cheltuit cu judecata
pentru candela ce s'au furat, 28.15 fl.D 2).
*

Bogata Biserica a fost darnica §i ea in binefaceri, cum nu

credem a a mai fost alta din tara noastra.
Pentru a ne convinge despre acest lucru, este de ajuns sa
deschidem cCatastiful de cheltuiala Sfintei BisericiD pe anii
1772-1833.
Astfel, la anul 1781 aflam: cLa o cetate arsa, 6 ft. S'au dat
o milostenie pentru cetati arse, 6 ff. $i cate cetati arse nu erau
pe atunci! La ni§te preoti robi dela oareice ora§, 19.74 fl. La
un patriarh calator, 60 fl. Milostenie la 2. calugari dela Drago-
mirna, 22.80 fl. La un calugar sArb milostenie, 12 fl. La
alt vladica sarb, 14.40 fl. In 1816: cLa popa din [HI Omorod,
1 fl.D iar in 1817 : cLa un dascal strain s'au dat 6. fl. §i la un
preot strain, 1 ft.*, etc., etc.
In Catastiful de capital mai aflam, la anul 1829: cAm dat
la un sarac beteag in pat, 10 fl. Am dat la 5. vaduve sarace
ate 5 fl. la una, 25. fl.D 8) etc.
Biserica dadea §i burse cum da §i astazi , caci WA
ce aflam scris tot in acel catastif la anul 1774: cLa un fecior
mill ce s'au dus la invatatura, 1.02 ft., ($tim ca §i lui Radu
Tempea V. i se daduse la 8/19 Octomvrie 1785 o suta de
florini pe an, ca sa studieze in Buda4).
Mai mull, Biserica avea §i un fel de orfelinat, ingrijindu-se
de cre§terea copiilor orfani §i lipsiti, cum are, de altfel, §i astazi

1) Ibid., No. 1338, 1361 0 2144/1835. Vezi, pe scurt, 0 in Protocol

al pricInwrilor corente qi al sesIllor... pe anti 1831-1838, §edinta din I
Iunle 1836, punct 69.
2) P. 272.
3) P. 227.
4) In acest catastif aflAm, la pag. 46: S'au dat Radului sna Protopop
Radu Tempea cu porAnca rAposatului Dornn VlAdica Ghedeon, cAnd s'au dus
la Pe0a la invAtAturA, 140 flu.

www.dacoromanica.ro
 340

d ar, care din lipsA de fonduri din anul 1945 a incetat sA

mai functioneze. Astfel in anul 1782 vedem cA plAtea 58 84 fl.
epa doi ani la 2. copii ce se cresc de pomanAD. CurAnd dupA
aceea kiflAm si alte theltuieli de felul acesta, ca: 4Plata muierii
ce tine copilul cel lepAdat, 17.29 fl. Pentru 4 copii lepAdati la
BisericA, pentru crestere pe (?) sat, 80 fl. Cresterea la copiii
cei saraci, 32.50 fl. Pentru cresterea unui copil lepAdat s'au
dat Todorii pA 18 luni A 240 bani = 43.20 fl., iar plata la altA
muiere pentru alt copil pA I 1 luni A Rfl. 3 = 33. fl.,) etc.
Din anul 1791 insA nu mai intAlnim astfel de c heltuieli,
probabil pentrucA Biserica avea sA facA reparatii mari la turnuri
si in interior.
Sume mari se cheltuiau apoi si cu serbarea hramului.
Aceasta nu aducea Bisericii niciun venit, dar in sdlimb satisfAcea
an de an vanitatea parohienilor, ca si serbd rile Bobotezii §i Invieril,
amAndouA pline de fast.
Din 4Inventarul de sculele Bisericii...* (No. VII/1) slim cA
incA in anul 1764 Biserica avea un fond al hramului, pe care
la 20 lunie din acel an se decise sA-I dea negustordor ca sA-I
fructifice, urmAnd ca din dobAnda acestor bani 4s1 se adut A
un &seal pricopsit la invAtAtura, elin si latin, si de se va putea
ca sA fie de invAtAtura copiilor2.1).
Tot de acolo stim (p. 159) cA incA in anul 1762 se chel-
tuiau 4Ia praznicul SfAntului Nicolae la cearA si alte alea2
134.10 fl.
In 1770 se cumpArarl 150 ocale de peste cu 51 fl. La
4becheru2) din ulita Furcoaep s'au platit 450 pAni, iar eclusu pA
la alte bisericip se plAti cu 24 creitari ).
Dinteun catastif de c heltuieli pe anii 1766-17764) stim in
parte ce se cheltuia la hram. Astfel in 1766 se cumpArA cearA
pentru faclii de 77.52 fl. Pestele si vinul pentru preoti se plAti
cu 3.99 fl., iar pentru popor cu 30.10 fl. Vama la douA butoaie
de yin costA 4.13 fl iar la Cetate se mai plAti o taxA de 1. fl
Pentru coptul pAnilor se mai dAdu la ebether* suma de 3. fl.

1) Pag 123.
2) Brutarul (din germ. Packer).
3) Inainte vreme era obiceiul sa se Invite la hram si reprezentantii celor-
lalte b serici ortodoxe, carora 11 se trimitea apoi la locuintele lor : peste, colivit,
pane si vin.
4) No. 8. din Athiva Bisericii.

www.dacoromanica.ro
 341

In 1768 se cumparara opt ocale de morun si cinci de

peste proaspat, iar trei crapi proaspeti, 50 cofe de yin si 8112
ocale de crap sarat se trimisera (let nutilor dela qucaus,1).
In 1769 se cumpara ccigA*2), (50 ocale), precum §i 84
ocale de morun si tot se mai cheltuira pentru yin si peste
Inca 9.93 fl.
Din 6Catastiful de cheltuiala Sfintei Bisericip tim si mai
mult dtspre aceasta serbare. Astfel in anul 1773 se chelluira :
pentru peste, 42 fl., pentru Orli, 18 fl., iar pentru 616 pile
albeD, 1.92 fl. In 1774 aflam rubrica : 6Peste i pita la prazni( ul
Sf. Nicolae, 29.34 fl.p. In 1775 cheltuielile sunt i mai mari, cad
ele cuprind : «Ceara, 71.11 fl., fe§tile, 2.29 fl., facutu facliilor, 5.56
fl., Urmeazä apoi: e 163 oca crap, 39.12 fl., adusul pestelui, 33 IL'
In 1786 vedem cheltuindu-se pentru trei laturoaie de peste
32.64 fl. si eun butoiu de vin in sama Bisericii, 8 41 fl.,
In 1788 numai ceara si !Ann costara 125.50 fl, iar ince-
pand din anul 1791 §tim ca se platea si preotilor care serveau
la hram (7.40 fl.) Patru ani mai tarziu aflam: 61..a praznic: miere
deresuri 8), drojdie, la becher, yin, 4.12 fl.,, iar: cla preoti si la
dascali pentru ctitor, 7.40 fly Tot atunci s'au mai cheltuit 5.61
fl. pentru co galeata gray, 1. ferdelä nuci, P14 funt zahar [pentru
colival. ca si 61114 coth miere, stafide, deresuri, 1.91 fi..
In 1801 aflam : 6158 oca de crap la praznic pa 2. ani,
43.18 fl., pith pe sama saracilor, 13 86 fl. 6colivele si colacii pa
2. ani, 17.72 fl... In 1807 se dau 304 ocale crap la sa,aci, 143.28
fi., pane, 46.38, colive si colaci, 120.30., ela preoti si dascali,
39.80., dar pe patru sau cinci ani, ceea ce nu se poate _exact
constata din catastif.
In 3812, Mat cantitatile cat si sumele se dublara aproape,
cad se cumparara: 2 ferdele de grau, 11/2 cofe miere, pozmag*)
§i drojdie pentru colaci, 120 funti Mina, 21/2 funti zThar, 4 luti
scortisoara, 4 luti cuisoare, 1/2 funt de migdale, 2 ferdele de nuci,
3 cofe de vin. Tot atunci s'a mai dat: 6Preotesii popii Radului
[Tempea] pentru osteneala [la supravegherea framantatului alua-
tului care se facea de catre alte 66 femeil 3 fl., betherului de copt

I 1 Penitenciar.
2) CegA.
3) Animate.
4) TurtA pisaiA care se pune deasupra colivel, ca sA-i pAstreze uscatA
partea de sus, pe care se fac apol figuni din zahar praf.

www.dacoromanica.ro
 342

2. fl., pite la shraci, 23.26, apoi 93 funti Mclii imphrtite la oameni

§i pentru flcutul lor, 232.30, preotilor pentru slujbh, 6. fl.E. In
total : 334.18 fl.
In 1815 se dhdeau shracilor bani (20 fl.) §i pane (30 fl.),
dar In anul urmhtor se dada pane de 100 fl. In 1819 insh chel-
tuielile se mai reduserh, cad se Mcurh colaci numai din o gäleath
de grAu, dar in schimb se dadura : cpreotilor pentru parastasu
ctitorilor, 6 fl.,
La 6 Dec. 1824 o insemnare spune: eS'au dat Preaosfin-
titului de au slujit la hramul $fAntului Nicolae, 20.40 al.,. frig
peste aceastA rubrich s'au tras doul dungi groase cu cernealh.
In Catastiful de capitalul Bisericii (p. 213), mai afthm ceva
nou, la anul 1827, la rubrica : cContul colacilor i artose,2.30 fl.,
*

Alta serbare a Bisericii, care din vremuri bhtrAne era un fel

de praznic romAnesc, cum nu au §i nu aveau alti conlocuitori,
era Boboteaza.
Cu o zi inainte) in ajun, preotii umblau cu crucea, sfintind
casele parohienilor §i era mare ru§ine cAnd aflau vreo poarth
inchish. In cazul cel mai Mu, femeile dad trebuiau sh duch
pAnea la cuptor §i pentruch brutarul de multe ori se afla in a
doua sau a treia stradh, rugau pe cite o vecinh sh primeasch
ea pe preot. CAnd insera nu se mai vedea bine, bhrbati
§i
§i femei, iar asthzi mai mult copii §i femei, insotesc pe preot,
cu Ma aprinse, din cash in cash.
A doua zi, treascurilei) incepeau sh bubue de dimineath,
Preotii, in sfite de mare praznic, iqeau, ca §i astazi, in piata din
fata Bisericii, la crucea Iui Birt, unde se ridicase inch din ajun
un epod* sau tribunä inalth de scAnduri, pentru ca toti credin_
anume veniti cu acest prilej
cio§ii, intre care multi strhini
sh poath urmhri serviciul divin. Duph ce se termina sfintirea
Apei - celei - marl, preotii botezau pe asistenti, iar Oa la
intAiul rhzboiu mondial soldatii ceruti anume pentru a face
prin cparada* lor §i mai impresionant serviciul divin tMgeau
salve de puvh; muzica militarh cAnta, iar de pe deal, de laugh
casa cumphrath dela fratii Ciurculet §i folosith ca §coalh, bubuiau
treascurile.

1) La Brapv se spun: ,chiulitele (plulltele)'.

www.dacoromanica.ro
 343

Cea dinthi insemnare de cheltuieli In leglturl cu acest

mare praznic o aflAm in anul 1770, and epitropii noteazA: cUn
ciubAr s'au fAcut la BoboteazA, 0.51 fl.*1).
Multi ani apoi nu mai afiAm cheltuieli pentru Boboteazg,
pAnA in 1812, and, tot in Catastiful vechiu, intAlnim suma de
5.18 fl. cpentru un pod ce se pune in Prund la BOboteazA*. In
1816, la data de 4 lanuarie, mai afthm: *3. punti de praf [de
pusca] la BoboteazA, 7.54 ft*, iar in anul urmAtor : c3. oca praf
la Boboteazg, 10 fl,* si la putinar 2) pentru' dopuri la piuA 3)
1. fl.k,
In anul 1825 mai aflAm insemnarea : 6.1anuarie. CheltuialA
la Boboteazg, la feciori [care puscau cu treascurilel, 1.40 fl.*
*

Mai impunAtor si mai plin de misticism este insA marele

praznic al Sfintei Invieri, care si asthzi atrage la aceastA BisericA
un numAr mai mare de credinciosi cleat orice altA biserkA din
Brasov.
Toaca de fier rAscolitoare de suflete, care in linistea miezului
de noapte se aude pAnA departe in oras, ca si faima acestui
vechiu locas de inchinare, chiamA spre Schei pe toti care au
mai vAzut acolo acest praznic minunat si cu atht mai mult pe
cei care nu I-au vAzut.
InapAtoarea clAdire geme de lume, cum numai in Vinerea-
mare si la BoboteazA se mai vede.
Preotii ies din bisericA gravi si impozanti, in oclAjcliile de
fir. Clopotele melodioase chiamA si pe cei care asteap1A in apro-
pierea brazilor din curtea largA, ca si pe cei din cimitir. Cei din,
urmA se ingrijesc ca luminitele aprinse la apAthiul celor neutati
sA nu se stingA, aduandu-si astfel si acolo aminte de praznicul
praznicelor.
Lumina fAcliilor, aplecatA de vântul usor al noptil, pfilpAie
in mânile care si ele tremurA usor in asteptarea Sfintei Invieri.

1) Dupl ce apa din farfuriul" de porcelan ferecat cu aratnä este sfin-

tita, cu ea se sfinteste si apa dinteun ciubar, nou sau aproape nou, asezat
aproape de masa unde se face slujba. Din acest vas credinclosii iau, cu clnite
sau cesti, BO sfintita, gusa din ea sl duc si la casele lor, ca 81 alba cawa
timp sä bea in fiecare dimineata, pe nemancate.
2) Dogar.
3) Chiulite, treascuri.

www.dacoromanica.ro
 344

Multimea iese in piata, in frunte cu copiii care, imbracati

in stihare, poartg serafimi §i clampapp ') aprinse, cu preotii i
cararetii. Aici alte cdteva mii de creVini §i necre§tini aVeaptA
*i slujba incepe solemna, impresionanta, pe cpodul, ridicat tot
alaturi de crucea Cgpitanului Hie Birt §i care de astgdatg are §i
el doi brazi la inceputul scarilor pe care urci ca sa ajungi sus,
ca §i in cele patru colturi ale lui2),
Cantarea anuntand Invierea lui Hristos se aude in sfar§it 1.
Clopotele incep din nou sa cheme, treascurile bubuie, rgscolind
lini§tea din vane §i colinele $cheiului §i trecand 'Ana departe
dincolo de Tampa.
Maretul convoiu se intoarce apoi in biserica, unde serviciul
divin mai dureaza incg o jumatate de org. Cei neimpartgfli Ora
atunci, sunt cuminecati, se impart cpa0,,lar in paraclisul vechiu
incepe sfanta liturghie, care se termina abia pe la trei dimineata.
Prima oarg intalnim cheltuielile in legaturg cu pregatirile de
Pasti in cInventarul de sculele Bisericii), (No. VII./1), unde la.
pag. 158 se arata pentru anul 1753; cLa brazi4), la ne§te candele
de sticla §i la alte märuntiuri, 4.79 H.*. Ceva mai tarziu, in
Catastiful de cheltuieli (No. 8), aflám insemnat la anul 1768:
c4I. brazi ce s'au pus la bisericg, 0.96. fl.2 §i : cLa feciorul ce
I-am trimis dupg brazi, 0.12 HD. In anul urtngtor s'a dat pentru
brazi suma de 1.36 fl.
In anul 1794 mai aflgm: cSticle ce s'au pus la Inviere i la
zugravitu Invierii i la pahara, 5. fl., iar pentru cpodul din Prundp
aflam suma, gre0A de sigur, de 83.68 fl.
1) Felinare.
2) PAnA In anul 1938, slujba Invierii se fIcea in fata por(ii cimitirului,
unde se fixa un brad mare, in care se aseza icoana Inyierii, inconjuratA de
mid candele de sliclA coloratA. Locul InsA fiind prea strAmt,, s'a dispus ca
frumoasa solemnitate sA se fad jos, In piatA.
3) Inainte de Intdiul rAzboiu mondial, la praznic luau parte, MA muzicA,
sl soldatii romAni din regimentele 24. de honvezi si 2. infanterie. DupA azboiu
mudca milirarl cantA rugAciunea.
4) Obiceiul de a pune brazi" la PaVi dateazA din timpuri strAvechi. La
toate trel portile, la ce e douA tri princ'pale de Intrare, ca si la poarti cimi-
tirului, la locuintele preotilor, cantaretilor §i epitropilor (in timpul din urmA si
la portile presedintilor societAtilor Junilor) se aseazA, Inca din Vinerea-mare,
ate doi brad care rAmAn acolo pAnA In.- ajunul inAltarii Domnului Ct. I patru
din colturile wpodului" din Proud se pun numai In SAmbAta-mare, dud se
construe0e podul* si se iau a treia sau a patra zi de Pasti, cAnd se desface
si podure

www.dacoromanica.ro
 345

In anii 1797-1799, vedem: cLa Pa§ti la brazi §i la praf,

11.90 fl.' (pe trei ani!).
Preparative le pentru praznic se fkeau insä dela Inceputul
säptamanii mari, and cateva femei spalau du§umelele bisericii ')
§i sfe§nicele cele mari, §tergeau praful §i spalau ferestrile, prega-
tind-o astfel pentru ziva cea luminata.
Despre aceste cheltuieli a ramás deasemenea urrna, cki In
socoteli vedem, pentru anii 1801-1806 : cPentru brazi §i praf
la Pa§ti, 32.98 fl.' §i: cDe spälat la Pa§ti fe§nicile 2) 2.40 fl.).
Incepand din anul 1816 serbarea deveni §i mai impozanta,
cki pe langa rubrica : cAm dat de au pus brazi pan' curtea
Bisericii la Pa§ti, 4.18 fl.', mai vedem §i urmatoarele: cAm dat
la catanite ace au venit la Pa§ti de au pu§cat cu tunurile, 10 f1.4).
Am dat 4. funti de praf la Pa§ti pentru piuo de au impu§cat,
11.20 fl. La cepuri 4) pentru piole, 2.24 fl.,
In anul urmator 1817 vedem a se plätea §i pentru fixarea
brazilor (4.18 fl.), iar cla catanitele dela Stint (?), la paradie', s'au
dat 10 fl. s).
In 1818 numärul brazilor care se puneau de Pa§ti a ajuns
la 110 c§tucuri", pentru care s'au platit 36. fl. °), iar In 1822 la
125 bucati.
1) Ii 1816 scandurile puse pesle pardoseala de pistil din biserla, ca sg
apere pe credinciosi de frig, au fust ridicate si in locul lor s'au fgcut la 20.
Oct. poduri", cum au fost pang la renovarea receniä (Aceste poduri" Ince-
peau dela locul unde erau miruite femeile, ajungand de ambele parti ale nao-
sului pang la strana arhiereasca si la amvon, ca I in hore de altcum, intre
ele rämânând vu loc de 11/2 metru neacoperit cu scanduri si pe care credinciosii
treceau spre altar si bore) si care au costat 44.24 fl. In 1821 pardosaala de
piatrg a fost inlocuita cu una noug, costand 85.42 fl.
2) Acestea se spglau iiteun anumit mod, cad In 1815 vedern : ,,Praf ce
spalg arama, 3 24 fl.".
3) I or In acel an, la ziva de 3 Aprilie, mai vedem: Am dat la cgtane
de au scos z1pada din curtea Sfintei Biscrici, 3.30 fi". In Catastiful de capitalul
Bisericil, (No 5.), la anul 1827 mai aflam: .6. catane la Vinerea Pagtilor, 8
fl." (pag 213), iar In 1829 (p 226): 5. cgtane [pentru] pgzitu [la] Invierea
Pastilor, 5.45 fl "
4) Dopuri care se puneau la treascuri.
5) In anul 1825 s'au fgcut din partea Bisericii .2 1gdite ce se strange
milg pentru cgtanite, 5 fl." Dar tot atunci aflgm si: La feciorl and au dat cu
chiole la Pasti, 1.40 fl ", din ceea ce se vede ca soldatii puscau cu tunurile,
iar feciorii din $chei cu treascurile, pentru care s'au Mut in ace! an 150
dopuri, coständ 3. ft.
6) La 23 Mai aceIagi an vedem intala oarg: Am plait pentru frunza
ce-am adus [pentru impodobirea bisericii Ia Rusalii l] 1.30 fl."

www.dacoromanica.ro
 346

Ince!) And din anul 1820, Biserica plAtea §i o taxl [ora§ului]

pentru brazii ce-i lua dirt pAduri, ceea ce se vede din rubrica :
Taqea brazilor, 5. fl.', iar celor patru oameni care-i eza' Ii
s'au plAtit 5 fl.§i celor care i-au adus 1.21 fl. In 1833 se mai
plAteau 1.40 ft. §i pentru etudulA la brazil, adicA autorizatia de
a tAia brazii. Un document din 3 Aprilie 1838 ') ne aratA cA
reprezentantii loan Teclu i Nicolae Voinescu cer Magistratului
sA dea Bisericii, contra taxA, brazii necesari care, dupA obiceiul
religiei lor, se vor aseza inaintea bisericii, iar Magistratul dA
ordin ca epentru impodobirea (eVerzierrung") cimitirelor (?) sA
se dea Bisericilor române0 brazii necesari. (In ziva urmAtoare
reprezentantii Bisericii egrece§ti. cerurg §i ei 50 de brazi, care
li se dAdurA, tot pentru impodobirea cimitirului la PaOile
apropiate/ 2).

Alte zile vrednice de a fi crestate in rAbojul catastifelor

erau acelea in care Scheienii aveau deosebita cinste de a primi
in mijlocul lor pe impAratul Austro-Ungariei sau 11:4 ViAdica lor.
Astfel, and Sofronie Chirilovici veni in $chei, la 23 Febr.
1773, se insemnA in catastiful de cheltuieli: CAnd au venit
VIAdica, de cheltuia15, 20. fl. S'a cheltuit in sama VIAdichii 10. fl.'
§i tot pentru capul Bisericii lor ina 85 fl., iar intealt loc : Flind
[aici] Domnul VIAdica Sofronie Chirilovici, s'au fost cheltuit pl
sama Osfintiei Sale 313.18 fl. Ace0 bani au fost intor§i [de]
Domnul VIAdlca indArAt §i cunosand preotii i noi juratii cA s'au
fost supArat, i-am intors indArAt prin PArintele Petru [Grid] §i se
pune la cheltuialA numai fl. 142.68* 3).
In 1781 se noteazA : Dat la zugrAvirea chip[ului] CrAiesii
i broa§te de dres, 7.48 fl.', iar in 1798 : Pentru poleitul i zu-
grAvitul chipului ImpArAtesii la LAudam[u-Tel', 3.30 fl.', §i tot
in acel an : 5V4 funti praf s'au luat and s'au fAcut LAudAmu-
Te* pentru ImpArat, 5.04 fl.'

1) Arhiva Municiplului Brasov, No. 1284/1838.

2) Ibid., No. 1295,1838.
3) La instalarea lui, In 1770, Biserica a trimis o delegatie la Sibiu, cum
se vede din lnsemnarea: Am dat and au mers preotii I jupan Simion Bars
la Sibiu la istalatia Domnului Vladica Sofronie 17.44 fLa (Socotelile Bisericli
pe anii 1760-1796, No. 8).

www.dacoromanica.ro
 347

Vicarului de asemenea i-au plAtit in douA rânduri drumul

Oa la Brasov §i inapoi, ba §i (la diaconu VIAdichii pentru ce
au slujit la biserid, 5. fl.D (la 21 tulle 1816).
La 29 tunic 1821 este insemnat : (4 dtane and au slujit
Prea Osfintitul, 2 fl.D, iar dud zile mai tarziu, la 4 lulie : (La
plecarea Prea Osfintitului la SAcele, chirie,1) 5 fLP
In Catastiful pentru capital, la anul 1831, gAsim : (4. lunie.
Am dat Prea Osfintitului pentru slujba ce au fAcut 4. galbeni,
aded 46.48 fl. Am dat PArintelui Bodila Teologu 12.30 fl.D2).
Dar chiar §i la aniversArile impAratului avea Biserica chel-
tuieli, cad in registrul ccutiei povArilorp (No. 12) aflAm, cu data
de 1 Febr. 1823, o filA detaptä, unde este scris : (Contu ce
S'au dat la Vladica Dionisie Mitropolitu dela Bucure§ti la paradia
ce s'au fAcut la zioa nasterii ImpAratului nostrup, in care sunt
trecute urmAtoarele sume : (La Vladica ce au slujit, fl. 35. La 2.
diaconi, fl. 10. La prall ce au pu§cat 2. cAtane, fl. 29.24. Dopuri
s'au fAcut la piva, fl. 2. La 2: Români ce au tras clopote[le], fl.
1.30, Pentru 5. fAclii lam (indescifrabil), fl. 2s.
AltAdatA, la 1 Febr. 1825, fläm scris : (La ziva na0erii
ImpAratului, la praf i la feciori, 17 fl.D, iar in 1798 mai vedem :
(La ajutorinta impAr[Atiei] s'au dat 83.24 fl.,
Dar die cheltuieli nu se fac la o bisericA i mai cu seamA
la una ca aceea despre care este vorba.
Astfel in Catastiful No. 8 gasim : In 1766: (Pentru invAlitu
[cu tablA al] bisericii, 84.17 fl., In 1768 : (Lucru turnului, 30.60
fl. Lui Gheorghe and au ridicat crucea [din vfirful turnului], 2.04
fl. larA lui Gheorghe §i celorlalti me§teri §i argati ce au lucrat
cu el, 38.32 MP
In anul 1786 s'au fAcut alte chelfuieli, de astadata mai mari,
cu turnul. S'a plAtit atunci : (Pentru scosu crucii cei lungi §i
lanturile, s'au plAtit la me§teri 13.5 fl. PA b4ica cea de araml
s'au dat la cAldarari 13.26 fl., 30 galbeni venetici la poleitu bicii
i 4. funti argint viu, 173.22 fl. Plata aurarului pentru poleit, 35. fl.,
3. butoaie de blehi, 153. fl. Plata trihtararului ) 78.08 fl., 4300
tiglä vApsitA i ro§ie, cu chiria de adus, 35.21 fl. Plata la me§teri
de lemn i la argati, 117.90 fl. La me§teri rachiu i yin §i rtiOe
mahrami la inaltatu crucii, 16.50 fly Deci in total 702.57 fl.
1) Probabil cu trAsura.
2) P. 271.
3) Tinicbiglului.

www.dacoromanica.ro
 348

(Pe o labia de arama aflatg in turn cu prilejul acestei repa-

ratii, tablA pe care noi n'am aflat-o insg, era scris : (1785 Sept.
1-ma. S'au innoit turnul, crucea, basica poleitA cu 30 galbeni
si blehiut in zilele episcopului Ghedeon Nit. hitici, protopopului
Gheorghe Radovici, popa Dimitrie Grid, popa Gheorghe Duma,
director scolar Dumitru Eustatu, gocimani loan Lebul i Radu
CAtana, jurati Micul Voicul, loan Mords, dascal... Puiptts, fiind
ierodliacon Gheorglre Lebul si psaltis didascalul Radu Duma.
N. 4. (?)* ').
In anul urmgtor (1787) s'au mai dat, tot pentru turn, (clauo
butoaie de blehi, 457 table de blehi, la 4 bAsici poleitul cu aur,
plata de poleit la mesteri si lanturi, 219 funti de plumb la ceas
si plata mesterilor*, cu totul alti 380.96 fl.
In 1793 s'au pus alte douA clopote la ceas (113.40 f).), iar
pentru coboritul si ridicatul lor si pentru plumb s'au mai
cheltuit 4.84 fl.
Alte sute de florini s'au cheltuit in anul 1798 cu repararea
altui turn si a acoperisului bisericii. Atunci s'au dat pentru (sase
pacuri ) aur bun ce au pus la slovele in fata Bisericii* 32.40 fl.,
iar la (poleitul florilor dela turnu ceasului* 7.28 fl., cumparandu-se
si cuie, bArne, cApriori, piroane, scoabe, grinzi, scocuri ') si altele.
In 1800 s'au dat : 4 Pentru zugrAvitu turnului ceasului
dascalului Constantin [Boghing] 32.40 fly.
In 1812 se vede ca turnul ceasului s'a reparat radical,
folosindu-se 6500 Ogle, 90 scocuri, 4000 cararnizi, 6 buti de var,
30 carA de nisip si altele, costAnd totul 659 fl. Tot atunci s'a
mai plAtit cu 140. fl. terul (pentru legatu (?) turnului ceasului
si 87.12 fl. faurului pentru iegatul (?) ceasului*. Ceva mai tArziu
aflAm: (Lacatusului pentru tatanile ce au fAcut la up paraclisului
vechiu, unde s'au deschis usa ..*, dar nu ni se spune: up de
catre intrarea in clopotnitA, s'au cea de cAtre curte.
*

Pe lane salariul preotilor, al diaconului, invatAtorilor, can-

taretilor si eclisierului, mai erau Inca atAtea alte cheltuieli.
In 1773 Biserica 10 facu etipare de piatrA, pentru icoane.
Tot atunci un scaun pentru VIAdicA, acesta costAnd 14.82 fl.; se

1) leader Besearecel $cheallor..., la Apendlce, p. 219.

2) Pachete.
3) Jgheabuil, strAglel.

www.dacoromanica.ro
 349

mai procuri apoi un postav lung ide a0ernut in bisericgs pentru

vizitele personajelor importante, ca sl nu calce, spre a ajunge
la altar, pe piatra rece dintre cele douA poduri de lemn ; cu astfel

17 i _ te.'. le . . ,
4
iriltitia.a..4,,,I t21,41.42, .1;7,5 .741,
:GAI ill lirn . yr/ Ca .., ger,' a ;sr ad),,,
t . 4 'ark! & .. 1S a
Y1;441A41.,
2.
i,- .

Ta.atn; GuambAa . cIllijr. ar'Y'rn, 1,14s Ilibvt4t,4; _1,11161.4M ,01,1i

rnM1/44.!4rielit1:11111' ; Airt ht IL 11 ..th.F. 4

V
Cdfi f
-I. -idee71_12
,
a
N. Varthla
.

. twits ft I
(":
'
2p1 /
.artsg6,
wfre-f
/ k-!."
4,12,10:14,Ackiiiiqw"
."70'.... %)in"'t 9.17,
47z- r
Jr i prz 1141, / P
. v
Iliffeligker
vi-49.11.1,./0,41/
At, )., Toit...
,-: 16r Trir J:'. :
,
I: etti 17 .421.'1,4;

. .

e.,... 4 -..........,..A
n..x.,,,,..
.
1 4- A
11" AMY 1
ireTift z *

Luarea socotelilor Bisericii si a scoalelor dela gocimanii Chiru Lazar si Radu

Pricnp, la 10 Sept. 1761.
Semnatl: protopopul Eustatie Grid, parohil Radu Tempea, Boris Nicolaev,
Dirutrie Duma si Stefan loannov. Urmeaza : Canitanul Ilia Birt 1 cellalti jurati
ca : Nicolaos Ioanu, Hagi Gh orghe Votcul, Hagi Ion Ciurcul, Hagi Dumitru
Peligrad, Hagi loan Grecul, loan lordan, Ion Lebu, loan Vlad i Radu Catana)
(Pag. 130 din registrul No. MO.
de prilejuri se folosea i smirnA mai finA '). Tot atunci se dAdu
gla o cheltuialA a Vildiihii* 30 fl.

l) In 1829 smirna si tATAia o cumpgra Biseri-a dela negustorul Rudolf

Orghidan, iar untdelemnul dt la Fratil Cepescu, (Catastif de capital, p. 223).

www.dacoromanica.ro
 350

Mai era apoi nevoie de: caramida, nisip, lati, vantrqi '),
floconete (?) la var, roabe pentru caratul pamântului si al gu-
noaielor, ibric pentru incalzitul apei la pregatirea sfintei impar-
tasanii, lopeti, sapoaie, maturi, topoare, lavite inaintea bisericii,
streanguri si sulinare la clopote, ca si unt de migdale pentru
das si untdelemn pentru toad, apoi hartie, smirna, tamale, mir
si ate allele.
0 sumedenie de bani costau insa delegatiile trimise in
diferite ora§e si tari, in treburile Bisericii si ale obstii.
Astfel, in anul 1778 vedem ca i se da Parintelui Petru [Grid]
58 fl. pentru emergerea la SRA in pricina montelor' ; in 1775
dascalului Niculae [Duma] la o trebuinta, 10 fl. In 1776 tau
cheltuit Parintele Petru [Grid] i Chir Ion Lebu pentru mosia
Redea Barbului, la Bucure§tip 127.20 fl. In 1781 Radu Duma
cheltui cu un drum la Sibiu tin treaba Bisericii, 3.30 fl. In 1782
s'au dat 7.40 fl. ela domnii ce au iesit sä vaza loc (?) de biserica'.
In anii 1768-1781 s'a dat ecinste pa la domni' respectabila
suma de 260.72 fl. In 1773 6Parintelui Petru la Sibii in treaba
orasului" 30, fl. Tot in 1782 s'au dat 12 fl. pentru cinnoirea
hrisovulul la Moldova', iar and se duse acolo Radu Duma, mai
cheltui si el 5.70 fl,
In 1783 se cheltui cpa sama orasului' : Lui Baran (?) 180 fl.,
cla domnii comisari cei din Groavar, pentru orap, 164.60 fl.
Pentru emâncarea !or", 73.26 fl , la cscrisorip, 4.98 fl., cdiscretie 2)
la domnu comisar din Groavar", 9.18 fl., pentru scrisorile ce
s'au trimis la Beci, 6.58 flo 612 galbini ce s'au dat la un obraz8)
la Sibiu', 61.44 fl. In 1791 jupan Ion Lebu calatori la Sibiu ela
istalatia' lui Gherasim Adamovici si cheltui 29. fl. In 1795 se
dadu o sticla de erozol. 4) provizorului, pentru brazi la Pasti.
In 1796 Chir Dumitru Ciurcu mergand la Cluj pentru treaba
orasului, cheltui si el 130.94 fl.
Se mai plateau apoi bani scumpi comisarilor Magistratului
cu prilejul ccandidatiei. de diaconi si preoti. In 1823 s'au dat
Parintelui Stmion [Datcu] 2.30 fl. ca sa aduca emir mare'.

1) Fruntasul parohian al Bisericii din Tocile, Dumitru BArbier, ne spune

a vantrosti erau stalpli care sprijineau odatä bucataria veche a Scheienllor.
2) Plocon (Bacsis I).
3) Perseanä.
4) Lichlor.

www.dacoromanica.ro
 351

Mai erau apoi cheltuieli si cu localul scoalei si cu plata

invititorilor. In 1781 s'au ficut escaune i laite la copiil, 5.46 fl.
In 1802 s'a ficut cun cuptori de sot:4 dela scoala in dosu
crucH, unde sade dascalul normiip, 6. fl. In 1793 s'au plitit 5.92 fl.:
echeltuiala dicretului in pricina cererii scoale1or4. In 1815 s'au
plAtit lui Chir loniti pentru [copierea a] 10. cscrisori (hresoave)*
5. fl., iar in 1822 41a dascalu loniti de scris porincile [deal
Consistoriu] in doao rinduri cite 5 RP, 10 fl.
Alti bani se dideau pentru cArti de cult. In 1759 s'a cum-
pirat o cLeturghie bogati, cu 7.28 fl. In 1774 s'au dat 16.20
fl. ela legatul Min[eielor] celor sirbesti). Tot atunci s'a cumpirat
un Triod cu 24 fl., iar in 1781 un Penticostar cu 10 fl. In 1798
s'au cheltuit 3. fl. pentru 44. cArti bisericesti [care] s'au legat la
cArturaril. In 1812 s'au plAtit 9.18 fl. ePArintelui Lebu [Ia] un
cont pentru niste pezmeti ce au trimes PArintelui [Episcop al]
Argesului multimita pentru 2. Ohtoice, ; in 1833 s'a cumpArat
o c[P]Saltire pentru Sfinta Biserici dela Chir loan Ciurculetp,
cu 5. fl., iar in 1835 un cCeaslov mare bogatv cu 14.15 fl.
In 4Protocolul pricinuirilor corente...) din 1837 (sedinta din
14 Sept. punct 103, pag. 198), vedem ci cs'au dat o Evanghelie
bulgAreasci scrisi cu mina pi piele de iepure C[institului] PA-
rintelui Origorie dela Biserica greceasci din Cetate ca si o aseze
la rind, fiind desficuti, si apoi si se dea la legatp. Reprezen-
tanta insi adaugi : eSi fie spre ingrijire a se priim( la vreme
inapoi, si si se dea si se lege, apoi iarisi si se aseze la cArtile
Bisericiip. Este vorba, de sigur, de Tetra-Evangheliul slavon,
amintit de noi sub No. 1/9 la pag. 255 din volumul I,, despre
care spuneam : cE foarte regretabil ci manuscrisul a rimas pini
in ziva de astAzi nelegat, cid filele nu mai sunt in ordineP.
Deci sau PArintele Origorie nu I-a asezat cla rAnth, sau repre-
zentanta nu I-a dat la legat, riminind tot in starea aceea jalnici
inci 108 ani.
Venincl vorba despre acest pretios si interesant manuscris,
ne folosim de prilej ca si mentionim Ind unele din cartile si
Manuscrisele din biblioteca veche, pe care nu le-am amintit in
volumul intaiu.
Acestea sunt :
No. VI3 (No. vechiu 232). cTipicu Orecescua cum
este notat pe cAlciiu de losif Barac, tipArit in 1675 in Ve-

www.dacoromanica.ro
 352

netia. Pe o MA goalä dela sfarsit gam scris : cAcest Tipicon

flind rajmirita, adeca iesind Nerntii in Tara Rumäneasca, si aici
viind Boieri [s ] calugari pentru frica, un calugar dela Campina,
fiind al lui, pentru mare lipsa lui, avand acest Tipicon dezlegat,
I-au vandut noao, adeca Sfintei Bisearici cei mari din Bolgar-
secului (sic !) ce este hramul Sfantului Arh[iereu] Nicolae, ca sa
fie spre oranduiala Bisearicii si asa cu cheltuiala Bisearicii s'au legat
de nou, pastorind turma cea cuvantatoare arlifiereul] Gherasim Ada-
movici, si aici la Bisearica noastra fiind preoti: P. Gheorghie Rad [o]-
vici, P. Dumitru Popovici, P. Gheorghe Duma, P. Oheorghe Ltbu,
diiacon EfstatieRadu Catana,dascal Radu Dama,gocimani loan Lebu,
i Radu Cata[naj, in zilele Inaltatului Imparatului losif al doilea,
in anul dela Hristos 1790. Noem. 202.
No. W.119 (No. vechiu 240). Mineiu romfinesc [pe] Martie
[si Aprilie]. Tiparit sub Constantin Basarab Voievod si sub
mitropolitul Teodosie, in Sfanta Episcopie dela Buzau, in anul
7206 (1698). Pe o MA lipita de peretele din urrna este scris :
(Kronstadt, 1794, 9-ten (indescifrabil) Eustathius Katane m. p.
Diaconus Bolgarsegiensis La sfarsitttl Mineiului pe Martie
se afla un interesant talc al Evangheliei ccelor cinci feate
inteleapte si a celor 5 nebune2, scris de Teodor Baran, care la
sfarsit semneaza in felul sau : cPisah az [Teodor] snä pop
Florea, dni 2. Febr. 17172.
No. 1113 (No. vechiu 164 cApostol acum a douaoara
asezat §i tiparit dupa rfinduiala Besericii Rasaritului. Supt stapâ-
nirea Prea 1naltatului Imparat al Romanilor Frantisc al doilea
Craiul Apostolicesc, Mare Printip al Ardealului, si cealealalte, cu
blagoslovenia Marii Sale Prealuminatului si Preasfintitului Dom-
nului Domn loan Bobb, Vlaclicul Fagarasului. In Blaj la Mitro-
polie, anul dela Nasterea lui Hristos 18022 1). La pag. 76 este
insemnarea : cAcest Apostol este däruit de mine Gheorghie Bur-
bea pe sama Cinstitei Bisearicii al (sic !) Sfantului Nicolae din
Brasov din Bolgarsec ; cineya de s'ar intampla sa4 instreineze,
sä fie anaftima. lulie in 20. 18092.
No. V11111. Pe calcaiu, tiparit : cAnastasima2. Pe copertä :
cAnastasimatariu bisericesc dupa asearnantul sistiunii ceii noao.
Acuma intaiasi data tiparit in zilele Prea Luminatului si Prea
Inältatului nostru Domn, lo Grigorie Dimitrie Ghica Voevod

1) Bianu-Hodo§, Op cit., II, Nr. 644, p. 433.

www.dacoromanica.ro
 353

intru intaiul an al Domniei Sale. Cu voia si blagoslovenia Prea

Osfintiei Sale Parintelui Mitropolit a toata Unglovlahia Chirio
Chir Grigorie. AlcAtuit dupA cel Orecesc pre limba Romaneasca,
de smeritul Macarie leromonahul, Portarie al Sfintei Mitropolii
a Bucurestilor, Dascalul scoalei de Musichie. Vienna, 1823v.
Pe fila dintai este scris : eAceasta carte este a Sf. Bisericii
cei mari hramul St Nicolae imprumutatA pile Vasilie Bratu m. p.v
No. IV140 (No. vechiu 226) Pe cAlcaiu : cAkineiu grecesc
[pe] Septemvriev. Data si locul tiparirii lipsesc. Pe fila de pe
peretele prim : cBotezatu-s'au o copill Maria a lui $erban Basi-
noiu, de nase-sa Tudora Besinoaie...y. Pe o fill alba dela inceput :
gScris-am eu Ion dela Zagon in luna lui Octomvrie in 27
zile 1781v.
No. 1/11119. gPrivighier care cuprinde in sine toatA ran-
duiala Privigherii sau a manecArii. Prelucrat si dat la lumina cu
bine-cuvintarea si ajutorul Inalt Prea Sfintitului Mitropolit al
Ungrovlahiei D. D. Neofit, de Anton Pann, profesor de MuzicA
BisericeascA in Sem[inarul] Sf. Mitropolii Bucuresti, 1848, in a
sa Tipografie de Muzia Bisericeascav. Pe fila dela sfarsit,
scris de mana lui Pann, cu cirile :
cPreoteasa mie beteaga, De cad fu ospAt1) la noi
Trala, ala, la la la, M'a skutat dintre voi
Dar popa cA mi-o intreabA Un popl cu barbA neagra
Trala, ala, la la la, $i d'atuncea is beteaga.
Ce-ti este de esti beteaga, Dar de m'ar mai saruta
ScumpA prgoteasa draga. Un popa cu barba rasa,
Preoteasa nu ascunde Eu m'as face sAnAtoasAv 2).
Ci catre popa raspunde
Dintre cArtile slavone amintim :
No. IV116 (No. vechiu 237) «Mineiu slavonesc cu tipic
romanesc, pe 9 - vre si 10 - vrev, tipArit in Buzau in anul
1698. Pe coperta dela sfarsit e scris : cLa anul 1750 Dech. 11.
S'au botezat astazi in Sfanta BisericA 3. copii nAscuti dela o
mama inteo zi, unul loan, altul Radu, altul Stoica. Sant parintii
lor din Brasovechiv.

1) Ospat, pefrecere.
2) Cf. L PrIfcu In: Versurl Inedlte de Anton Pann, In Tara Bdrsel,
II (1930), p. 218.
23

www.dacoromanica.ro
 354

No. VI3 (No vechiu 263) (Tipicon). Pe cAlcliu : (Tipic

mare slavon*, tipArit la 1733 in Moscova*. Pe intlia fill albl
este insemnarea : (Scris-am eu logofltul loan [al] lui Bran al
Turtariului. 1787*.
No. 11422 (No. vechiu 272) Pe cAlcliu : (Mineiu 8-brie*,
tipArit in 1741 la Moscova.
No. 111123 (No. vechiu 273) Pe clIcliu : (Mineiu 9-brie*,
tipArit la 1741 in Moscova.
No. VI1112 (No. vechiu 258) (Prolog*. Pe cAlcliu :
cExtract din vietile Sfintilor pe lunile Iunie-August*. FArl copertä,
fiind continuare. La ziva de 15 August : (InvAtAturl la cinstitA
pristivirea Preasfintitei NgscMoarei de Dumnezeu*, fArA numele
autorului.
No. V1119 (No. vechiu 255) # V11110 (No. vechiu 256).
cProlov. Pe cAlcaiu : 4 Ex tract din vietile Sfintilor pe luna 7-brie*,
Moscova, 1735. Pe o fill dela inceput : (Aceasta s'au adus
din Sibii, 1778 Sept. 5 Prot. Petru m. p.* Pe al doilea, pe
Junile Septemvrie-Februarie, nicio insemnare.
No. 27 (manuscris netrecut in cataloage). Dictionar grec-
roman §i insemnAri de tot felul, in limba romfinA §i germana.
Pe o fill goallc (Cu ajutorul milostivului D[umne]zeu §i al
Maichii Precestii am intrat la Sf. Bisericl ca ingrijitori cu salarium
de fl. 300 pe an, dela 1/13 lunie 1870*. Flit nicio semraturá.
Tot aid mai amintim §i Biblia dela Bucure0 din 1688
(No. VII/31) '), despre care in volumul 1. am spus cA s'a pierdut.
D. Nkolae Picu-BAncill, secretarul Eforiei colare, a aflat-o din
fericire in primlvara anului 1944, a evacuat-o la Bran, a readus-o
la Bra§ov §i a depozitat-c? intr'o casA de fier a Eforiei. Astfel,
in iarna anului 1944/1945 ea a ajuns din nou in posesiunea
Bisericii.
0 altl carte, care este i astAzi mult folositl, este (Acathistul
*i Paraclisul Sfintei Cruci, talmAcitA din limba elineascI in roml-
neascl de dumnealui Gheorghe Nicolau din Brawv i acuma
intlia§i datA dat in tipar cu cheltuiala Domniei Sale Hagiul
Costandin Popp, Sibii, in Tipografia RomâneascA a lui Ioann
Bart, 1802*. 2).

1) In catalogul lui C. Lacea: Biblia din Bucuresti 1688. Data de Voe-

vodul Constantin Brancoveanum.
2) Bianu-Hodos: Op cli., II, pp. 432-433.

www.dacoromanica.ro
 355

In partea de jos a copertei insemnarea Aceasta carte

s'au däruit Bisericei S. Nicolae din Schei la 14 Septemvie 1877
prin loann Petricu, protopop D.
Introducerea Acathistului este formats din doul scrisori.
In cea dintii, semnata de Gheorghe Nicolau, se spune : Prea Cinstite
Chide Chir Hagi Constandin Popp ! latä a ma arat cu aceasta
Carticica, la stat mica, dar in numire mare, fiindca cuprinde
slujba Acathistului, si a Paraclisului cinstitei Cruci a Domnului
nostru Isus Hristos, carele s'au rastignit in lerusalim pentru noi

-74=7.4.707rorm vwxt...peiww
n "Zir: d
,

,/ r
n ' eel i. an-totrn04,)2i.
;. (--."
tint
CI ,00 / "r74..,
.

(....) , vt/
e
17,0
;$x .../9/a 011-401 V
...
eaA

rh,,nfoid, i-Irca. /171P,1:4,,

.1

,r
/ft r *ref it
-

Pomelnic de liturghie, In limba slavonl

pacatosii, unde si Domniata ai fost, ai umblat si te-ai inchinat

acelor sfinte locuri... Brasov. 15 tulle 1801. Sluga mai mica,
Gheorghie Nicolau. Sibii, in 11 Martie 1802'.
In a doua parte, semnata de Radu Tempea, acesta spune: c...Ce-
find aceasta mica carte cu amanuntul, am aflat intru dansa lapte
hranitor de suflet, si dreapta adevarata lauda i cinste semnului
aceluia pre care Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu s'au rastignit
pentru pacatele noastre i izbavirea din stramosescul nostru

www.dacoromanica.ro
 356

Out care [Acaftisti pAnA acuma in limba noastrA romAneascA

necum in tipariu, ce nice tutors nu au fost...*1).
0 altA carte, mentionatA in Bibliografia romAneascA, vol.
III. (pp. 123-124), a lui Bianu-Hodo§-Simonescu, este cParaclisul
SfAntului HaralambieD, 1815, WA notarea localitAtii unde a fost
tipAritA, cu insemnarea : (S'au diorthosit acest cinstit Paraclis
prin smeritul Nicolae Grid, paroh in Bolgarseghip, dar pe care
n'am aflat-o intre agile Bisericii.
Tot aici amintim §i gOrologhion aded Ceaslov bogat acum
intAiu tipArit in limba romAneascA in zilele Prea InAltatului ImpArat
al Austrii Frantiscus cel dintAi, cu blagoslovertia Cinstitului
Consistorium al Pravoslavnicii legi ne unite din marele Prinlipat
al Ardealului, cu toatA cheltuiala dumnealor Fratilor Chirii Con-
stantin qi loan Boghici. TipArit in Privileghiata Tipografie din
Brapv, 1806s. Inainte cuvAntarea este semnatA de clerei Ioann
Stefanovici, Paroh Bisearicii din Bra§ovy. La sfAr0t, cAteva versuri,
iar jos : gloan Stefanovici, paroh 0 loan Barac, dascal norm[ali-
cesc] in Brasov, ca Diortositorii ace0ii car[ip 2).
In registrul No. VI112, p. 196, se mai spune, pentru anul
1809 : gAm lAsat aicia in vistieria Bisericii ne0e c5r[i pecetluite
rumAne0e [pentru oamenil cari lucrA gAetan de lAnA [egae, ca
sA §azA la pAstrare bunA,. Nu credem insA cA este vorba de o
carte, ci de o scrisoare, un act dela o autoritate, pe care, pentru
mai multA siguran[5, o puseserA in lada de fier.
Tot ap i in registrul No. VII/3 (pag. 1-a) aflArn notat
pentru ziva de 14. Aug. 1776 : eS'au pus in vistierul Sf. Biserici
o carte dela Sfat5) pentru croitori, sA fie slobozi la me0e§ug,
cu num[Arul] 5. Apoi, cu alt scris : cLi s'au dat indArAt
croitorilor, 4).
Pomelnice mari ale Bisericii nu avem din aceastA epocA
decAt cele innoite in anul 1753 i in 1823, despre care am
vorbit in intAiul nostru volum I. (pag. 347-348) §i din care pu-
blicAm restul la anexe 5). In schimb am aflat, in timpul din urmA,

1) lorga sustine cl si Tempea a colaborat la traducerea Acaftistulul.

(Istorla literaturil romdne$11,11 (Ed. 1901), p, 292..
2) Illanu-Hodo.: Op cll. II, No. 693, p. 477.
3) Magistrat.
4) Val td: Ion Colan: Contrlbuthnil la conoa0erea tehlurilor romd-
noel brafoyene, Brapv, 1944, p. 12, nota 41.
5) Vezi anexa XIV.

www.dacoromanica.ro
 357

mai multe pomelnice de liturghie, din care reproducem si noi

unul slavon i unul românesc cu cirile.

Biserica mai avea de plAtit i cdajde* (impozite) pentru

case si holde ').
Tot asa i pentru zugrAvit si pentru icoane. In 1781 vedem
a se dA : eDiaconului Boghina la zugeAvitu icoanelor...*, 15.64
fl.2) In 1796 se dau 45 fl. pentru 429. table de aramä ce s'au
fAcut de zugrAvit praznicelep si tot atunci 11.12 fl. cla usile

cJ
-4# Nr

a 4 eLe"'-':''
4

1"

.7
.
Act

(1

Pomelnic pentru mormAnt, In limba romAneasct.

(Pomelnic rAposatului taicA...*).
altarului paraclisului nou i [la] zugrAvit*. In 1820 s'a zugrAvit
podisorul, costand 400. fl. si tot atunci s'a cumpärat i pAnzA
pentru el 3), iar vara se spoi scoala *uncle sade dascalul Cos-
tandin* (20. fl.).
1) Pentru acestea se fAceau i semne. In 1816 aflAm Insemnarea :
La pietrari pentrucA au sApat pe 10. bolovani semnul Sfintei Biserici, care
a se pue la holde, 10. W.
2) Din Icoanele zugrAvite de el se mai aflA astAzI patru, fixate pe pere-
tele de Nord al paraclisului nou, cum Intri pe usA, la stanga.
3) In Catastiful de capital se spune (p. 134%, CA Chir I. Radu Leca a dat
in 1818 pentru imbrAcAmintea podisorului 80 fl. iar dumnealui jup. Vasilie
Ototo a dat in 1819 la zugrAvirea podisorului 100 11. In registrul No. VII3
se mai spune In legAturA cu aceasta 0819 si 1820. S'au inoit poditura Impre-
juru Sfintei Biserici. S'au oblit toatA curtea bisericii, s'dll inoit i s'au zugrAvit
supt podisor, s'au pus bAsica la poartA, s'au fAcut poartA noao. S'au mutat
costAnul (dulapul) coratorilor ce sedea mai nainte In fruntea Bisericii, l 'au
pus IndArApt...6 (p. 226).

www.dacoromanica.ro
 358

In anul urmAtor, 1821, s'a ezugravitp in bisericA si altar,

cheltuindu-se 104.14 fl. In 1822 s'au dat 21. fl. 61a 3. icoane
inaintea usilor impArAtesti, si in 1823 63. sfinti s'au zugrAvit
WO coratori) (20.20 fl.).
SA nu uitAm insä nici cimitirul care, dacA aducea venituri,
trebuia tinut in bunA stare, ceea ce insemna o cheltuialA destul
de mare.
Int Ala amintire despre el o gasim in Catastiful de cheltu-
ieli din anul 1778, unde e vorba de : iCheltuiala zidului dela
prodgratiia Ciocracului pan' la Mo§ Chid!, (WA indicarea costului !).

121?Prtagn
: qi.r;
4. 4 6 c

r (r,
*.r
Ur.

rL'';

, -
E

.
r
i.,' .
.
'., rlt . .. . 1
,

r. .
--i,'I''..r...i.. . .,
":',0'.1 ......, - 4, :. ... c..., :

r.e
r %c,
"J
tc&wk
7f.
as*"

La nrormelnr.
La Joi-mari, in ziva intaia de Rusalii, la ziva numelui ' sau a nasteril
raposatilor, in cele sapte zile ca si In primele dumineci dupa moarte, femeile
duc la mormant" : coliva, orez sau gris cu lapte, vin si facliute, iar preotul,
trecand dela mormant la mormant, pomeneste pe cei morti. La 7 saptamani,
duc capetele (capete): sapte panisoare, sapte turtulite, sapte mere sau nuci,
sapte fAcliute si vin, iar preotul, dupä pomenire, citeste rugaciunea de deslegare
si stropeste prinoasele si mormantul cu vin.

Zece ani mai tarziu, in 1788, cad s'a interzis inmormAn-

tarea in bisericA, allam : 613a gradina [din Tocile] ce s'au cum-
pArat de ingropAciune s'au dat 300. ff., 9 si : cLa un cuptor ce

1) Vezi vol. 1., p. 340.

www.dacoromanica.ro
 359

s'au fAcut la casa de ingropAciune [15ngA bisericA] 12.69 H.) si

tot atunci : eand ne-au oprit l[nclitul] Maghistrat sA nu ne mai
ingropAm la BisericA, am cheltuit cu memoriile 3.45 fl.,
In 1792 as'au cheltuit la grAdina de ingropAciune 33.92 thy
In 1795 4640 pocimpi ce s'au pus la grAdina mortilor au costat
5.64 fl. ceea ce vrea sA spunA cA mormintele au fost separate
unele de altele, lAsandu-se intre ele si un mic spatiu liber, muncA
pentru care e14. zile s'au plAtit la oamenii Le au potrivit mor-
matiturile, 5.04 fl...
In 1796 s'a plAtit pentru einchisoarea grAdinii Bisericii la
ingropAtoare, 9.05 fl., iar in 1800: e[Pentru] 104 cerAsi ce s'au
pus la grAdina mortilor, s'au plAtit 22.50 fl... S'au mai cheltuit
apoi 18.33 fl. in anul 1815 ela stoboarele ce au cAzut la grAdina
de pA Tocilep si 33.54 fl. in 1823 ela meremetu ) stoborului la
ingropAtoare).
La 7 Sept. 1832 Magistratul brasovean voia sA facA un
cimitir nou pentru necatolici si sä clAdeascA si o scoalA pentru
ei. In acest scop el designa locul numit eLa Krutsa Musikayep
dar guvernul nu aflà locul potrivit si ceru sA se caute altu12).
Se vede insA cl din acest proiect nu s'a ales nimic.
*

Din matricula mortilor care, ca si a botezatilor si cunu-

natilor incepe in aceaslA epocA, la anul 1758, aflAm multe
lucruri interesante 8). Astfel stim, cu aproximafe, deoarece ea are
multe intrgruperi, cl Tiganii care locuiau printre Români, isi aveau
si ei juzii lor, dintre care unul, Pali, in 1758, era cApetenia celor
dela epoartb, altul, al celor din elivadeD, al treilea al celor din
BlumAna si al patrulea, Ion, al celor din Schei.
Tot in aceastA epocA multi boieri ref ugiati din Principate,
ca si oameni ai lor de serviciu, sunt ingropati la Sf. Nicolae
singura bisericA româneascA pe atunci in Brasov. Despre unii
din ei stim, ca si despre localnici, si locul unde au fost ingro-
pati. In 1770 (28 Febr.) aflAm ingropat aici pe gun boier, anume
Scarlat Vornicul din Tara RumâneascA.; in 1771 (11 Martie) cull
Boieri, Nica LogofAtul din Bucuresti ; la 16 Martie: 40 copilA
1) Reparatia.
2) Arhiva Municipiului Brapv, No. 2475/1832.
3) 0 parte din aceastä matricula o publiam i la anexe, dar din cauza
materialului prea bogat, o anti parte va apare td In volumul 111.

www.dacoromanica.ro
 360

de boieri, Maria Jul EnAchitA VAcAresculP ; iar la 5 Aprilie: C Un

Boieri, StAtie Plastara, ingropAndu-se dinaintea Bisearicii spre
§coalele ceale marip. La 27 Aprilie: 0 cocoanA, Maria, nevasta
lui lonitA GrAm4anul din Tall, ingropandu-se in tinda Bisearicii,
lAngl ScarlatI. La 31 Mai acela§i an : 4 0 boieroaie, cocoana
Maria, sora PArvului MAguranul, dela Bucure§ti, §i iaste ingro-
patA in tinda Bisearicii drept stran[a] unde spune Cazania la
fAmeiP, etc. etc.
Altii au fost ingropati : eLAngA chilia m[onahiei] Agripina...
Intre stAlpii dinaintea Sfintei Bisearici, cum intri in BisearicA
de-a stAnga... In amvonul paraclisului cealui vechiu, unde iaste
Domnul Hristos rAstignit, la picioare... Sub pragul paraclisului
cealui vechiu... LAngA grAdinita preotilor... Inaintea gratiei cea de
fier, in corn, unde iaste icoana MaicAi Precestii... LAngA vAga§ul
care se scurA apa de supt oltatiu Bisearicii...,, etc.
Mai aflAm apoi negustori din TarA §i din Brasov, RomAni
ca §i Greci din Compania greceascA, monahi §i monahe, paro-
hieni din Bra§ovul-Vechiu, BlumAna §i Tocile.
In 1762 (26 lunie) vedem CA: 4Au murit un fecior strein
dela caii cei impArAte§ti ; I-au lovit un cal §i au murit la Toma
Halcovici in CetateP. In 1771 (7 lulie) aflam notat pe alagi Nica
Doctorul dela Bucure§ti, §i s'au ingropat afarA dinaintea Sfintei
Bisearici, la groapa Hristei AlbA§ ; in 1778 (22 Ian.). 4Un fecior
cu nAvodealA (?), anume Stanciu al lui Stanciu CApAtAnAP ; in 1783
(12 Febr.) : 40 fatA mare, Dobra a lui Stan Loca, din sat din
FAntAna, din Tara Oltului, care au ars in foc de au rAmas numai
oasele, la jupAn Martin Gorghi boboarul cel bAtrAn, cAnd au ars
in CetateP, etc.
IncepAnd cu anul 1784,1a unii din morti se aratA §i vArsta.
A§a de ex., la 9 lulie 1784: 4JupAneasa Despa RAutoaie, muiere
bAtrAng, de 100 de aniP ; la 8 Oct. 1782: 4Un boier, Spiridon
Gramaticul del' Ocnele Moldovii, in Cetate, de 51P, iar in ziva
urmAtoare: 4Maria lui Radu Frigator, 100 aniP.
Din anul 1788 unii sunt ingropati ((la grAdinA pA
Tocile*, iar din 16 Aprilie 1789 la 4Crucea M4coiuluiP. Tot
din acest an (8 Sept.) : 4S'au ingropat incepAnd a duce mortii
acoperiti P.
Dup5 25 August 1791 mortii sunt ingropati din nou in
curtea Bisericii, cAnd, la unii, se noteazA cAti preoti au slujit,
de ex.: 4Parohii toti, sau : 4Preotii totiP.

www.dacoromanica.ro
 361

Aflám apoi nume ciudate si porecle de tot felul, ca : Stan

UlitA, Ion Cornilie, Piele-LungA, Patrolea, Burdea-Verde, Coada-
Vacii, Dobra SprAncenata, TarAlungA, PAscAlat, Cisculet, Stoenel
Jufa, etc.
Dintre lespezile funerare de care am amintit in volumul
intAiu (p. 342), mentionam aici numai pe a Banului Racovita, din
cripta a treia din stAnga, alAturea de cripta unde a fost inmor-
mAntat protopopul Carabet, cu urmAtorul epitaf, in litere cirilice:
Supt aceastã piatrà care acum jos toll o priulli,
RacoultO, un Ban mare, odIhneVe, act so till,
Dintr'ai Valahiel unul boierl mare $1 cInstit
Dumilrasco .56 zlc, bunul f I de pa/Noll lubit.
Cel dintcilu t de mare neam de Dumnezeu dOrult,
Cu sufleleptile darurt 1 fire.F11 tmpodoblt.
lar varsta Dielit sale
De ani 70 au fost
COnd au fOcut acea cale
Prin rugOctuni si prin post,
La anil dela Hristos,
Luna cea numitei jos
Septemurie pasprezece (18101".
*

Multi bani s'au cheltuit si in 1818, cAnd s'a fAcut

din nou poarta cea mare, care a costat cu totul aproape o sutA
de florini, cAci in ea s'au pus si tinte albe, s'a vopsit globul (din
vArful ei), care a fost si aurit ; s'a mai asezat si o cruce deasupra,
pe care s'a pus si emir si sic:. si s'au zugrAvit si cAtiva sfinti
pe poartA 1).
Un slon nou a costat si el in 1798 mai mult de 175 fl.,
apoi eniste strane noug, iar unele diresev, au costat in 1818
peste 100 fl. Ba in 1789 s'au fAcut czAbrele=, la gpodisorp 2);
in 1800 s'a prefAcut clopotul cel mijlociu (143.20 fl.); in 1802 s'a
podit biserica cu scAnduri si cu piatrA (66 fl.) si i s'a cprefAcut)
coperisul, ca si al chiliilor (54 fl.). In 1815 s'au cumpArat clemnefe
care se tin oamenii cu maim la poarta cea mare' (22 fl.); s'a
1) Din socote'ile Bisericii pe anii 1766-1776 §tim cl In 1770 s'au
plAtit 2.70 fl. pentru 01 zile la oameni ce au lucrat la poarta Bisericit cAnd
s'au fAcut de piatrA".
2) In 1786, din porAnca Prea Osfintitului Episcop Ghedeon, s'au fAcut
,podioru1 muierilor §i up cea noao" (1. Mu§ ea : Insemndrile" popil NI-
colae Grid." In Tara BOrsel, 111 (1931) p. 347).

www.dacoromanica.ro
 362

inchis grAdinita ce se numeste a preotilor, darA este a Sfintei

Beserici, (50.48 fl.); s'a fAcut o colimvitrA (aded baie de aramA
in care boteazA copiii) cu 62.30 fl. ') i s'a mai plAtit : cLa

. / 7 76 -14; 5 4 ip;;01114;.. .4, co,/ 4r.I%. 4

/rr ---pi It...e `77Sji

- fr
s
_4a 4 .. fee:: a, . 'v. erie,
4Vr 41.44e gs-r.,_._ .,,,;:

'41 <7,Z, cpi,,,A.:7

ftt . Olgie el", tr.t. et* r4,- - ...
i_.-1 f 6 -....-.
In
/t- 3.041,,,, :.1 aji- 14,xefola riV4kAtt a.
,
9, y Ille ff, .4,,q, at ,,,, 1 ir , ,., r t
4 /..,.r ,/,..-.7
4-, 0-,./
7re 17-t. ,./40 fart ft oei
: !
Ar 44 i Cs f,
A.A.41
,'
r*: toy,- .ar
-
Ca .7, riV:oxo-Verro- z rze...7., Atm:
,

ailo :71(rs .'t

4' "" 4
?'P''Y
° r7 -4'1:-
4 a I e;41/4" 0.,"
f

°
I

la
,

^^.43
cItici,44 fr,.°:+r' r*.".
4 -r,Aiti
Oitje 12-;
ke,te +IN ;;At )"4
-

.-
s
Ao, 4' AU( MO
a
k 4
F 4 e) S. APPita
'i>h,/ "49% feoff,t/fri ,

tec#14311

La 3 lulie 1776 Chit Badea Francu dA 500 fl. ca sA se facA

chilii de zid in jurul bisericii.
(Pagina 56 din regisirul No. VII 2).

argintaru pentru spAlatu i deresu [a] 2. cAdelnite i pentru fAcut

tabla la racla cu sfintele moaste, 65. fl. In 1822 pentru epodu
ce s'a fAcut inaintea portii din Prund [peste vale], s'au plAtit

1) Ein kupferner Taufkessel, 62.30 ft.* (Arhiva Munic. No. 3293/1817),

Tot aid vedem : ,FOr ein dreyseullgenaemaltes Bild, 15 M.,'

www.dacoromanica.ro
 363

159.30 fl., iar in 1833 i se plAtea lui Gheorghie Maiurul ate

patru florini pe lunA pentru pAzitu [bisericii si al curtii] 1).
De incheiere, trebue q mai amintim aici si chiliile care
adAposteau pe vAduvele necAjite. Prima insemnare despre ele
o aflAm in protocoalele sedintelor Magistratului (IV. C. 21, in
sedinta din 29 Mai 1771, pag. 197, punct 6), unde 4 curatorii
Bisericii grecesti din Bolgarseg cer sA li se dea voie a zidi in
curtea Bisericii ateva locuinte din piatrA si sA le acopere, cu
tiglep. In clnventarul de scule, mai vedem, la pag. 158, pentru
25 Mai 1759 : cSA se stie cheltuiala ce s'au fAcut pe treaba
Biserecii anume la chilii, la stoboarA, la sindilit si la alte mArun-
tisuri, 26,02 fl., ; iar in cCatastiful de cheltuialAD mai este insemnat
la anul 1772 : clunie 27. SA se stie cheltuiala ce au cheltuit
PArintele Protopop Radu Tempea la chiliile ceale de piatrA ceale
despre Chir Ghiurca, cum aratA mai jos anume..., pentru care
se aratA cA s'au cheltuit 8502.34 Rfl., suml care credem a este
prea mare.
Despre ele nu se mai vorbeste apoi cleat in cCatalegul
Bisericii,.. (No. VII/2), unde, la paginile 96-98, aflAm urmAtoarele :
(Thsemnare despre chiliile cele noo de piatrii dela
porti(a cea mica a Ciocracului cum s'au ridicat la
anul 1838 Mai 18.
Fericiti sAnteti faatorilor de pace, a pentru
voi se aflA raiul si voao este gatità impArAtia cereascAt,
mArturiseste Sf. Evanghelie.
cDintru aceste temeinici si dulci cuvinte ale
Mântuitorului nostru Isus Hristos s'au indemnat mai
in jos insamnatii iubitori de fapte bune ca sA ridice
mai multe chilii de piatrA in tentirimul Sf. Biserici din
Bolgarsec, hramul Sf. Arhiereului Nicolae, intru care
child sA poatA a se adAposti ate un crestin, sau ate
o crestinA din familii mai de frunte la vremea bAtrA-
netelor si la o vreme de lipsk si au insArcinat pe
Cinstitii Reprezentanti ai pomenitei Sfintei Biserici ca
sA ingrijeascA de sAvArsirea si implinirea acestui lucru.

1) IncA in anul 1763, Mai 9 , vedem in registrul No. VII I, p. 177 :

Sa s: stie a am tocmit pA Matei ca sA fie purtAtor de grije in curtea Bisea-
ricii la toa,e unealtele ce se afla imprejutul Bisearecil si I-am tocmit de an
fl. 15. Acest an s'au plAtita.

www.dacoromanica.ro
 364

Drept aceea reprezentantii au si pus in urmare aceasta

inteleapta gandire a bunilor benefactori si au tocmit
pe palerul Gheorghe Florvat pentru in deplina ridicare
acestor chilii cu toate cere trebuincioasele materiale,
atat de zidari, lemnarj, maleri cu totul si peste tot,
adeca lipind cea dintai chilie langa cea mai nainte
zidita chilie de piatra de langä portita cea mica a
Ciocracului, mergand in sus, lungind coperisul [Ana
langa casele de dascal catra chiliile cele mai din vechi,
si in capul acesta s'au asezat supt un coperisi 4.,
adeca patru chilii de piatra in doo despartituri cu
tindulitele lor, si in mijlocul acestora tot supt acel
coperis, s'au lasat loc de patru grajdute de lemne si
un loc de curatenia trupului, pentru care s'au platit
palerului Rfl. 320, adeca trei sute doozeci fiorini bani
de argint cu totul, afara numai de grajdutele ce s'au
facut dupa aceea, carora chilii s'au pus numerile
urmatoare No. ').
Acum dara nu sunt alte mai de lipsa fail decal
numai a se indemna fiestecare benefactor Cate cat
voeste a ajutora la ridicarea pomenitelor chilii spre
implinirea tocmitei sume, si aceasta cu atata mai WA
zabava, cu cat este dorinta de obste a se savarsi
zidirea in vara aceasta, spre a caruia indeplinire repre-
zentatia a insarcinat pe dumnealui loan Jippa repre-
zentasul acestei Sf. Biserici a ingriji atata de a face
trebuincioasa colectie spre a se putea plati tocmita
suma a palerului Gheorghe Horvat, cat si a se pune
in lucrare dimpreuna cu dumnealor Cinstitii Curatori
si Reprezentanti Nicolae Voinescu si dumnealui loan
Teclu, facand protocol si insemnandu-se fieste carele
benefactor cat au dat spre leghitimatia dumnealor.
Brasov 29. Mai 1838.
Vidi loan Popazu m. p. Reprezentanta Sf. Biserici prin
Paroh ci ptotopop in al loan fippa, reprez. ,i notdr4.
2-lea tract al Brapvului.
Intre cei care au contribuit cu sume mai mari gasim pe
D[umneaei] Marghioala Hagi lordan, cu Rfl. 32, loan Jippa si
1) Loc gol.

www.dacoromanica.ro
 365

loan Pantazi cu cate 40 si Naum Costea Dociu cu 20. Ceilalti

au dat intre 2-30 fl., iar Biserica a dat si ea o cajutorinta, de
80 Rfl., asa a s'a adunat cu totul suma de 331 fl., care s'a si
cheltuit intreaga.
Pe langa bani, Naum Dociu a mai dat si 5. paturi noua,
3 mese, 12 scaune, 6. parsechiuri, 3 sclunase si 4 saltele, in
valoare de 44 f I.
Inteun contract incheiat la 20 lulie 1816 intre epitropi si
jupäneasa Elena Inásoaie, care ceruse o chilie, se spune : (...Am
tocmit cu naiem chilia No. 11... ca dumneaei pa tot anu sa aiba
a da inainte ate un galben*. Mai departe se precizeaza insa
ca vacluva ca mai pune pa cineva pe langa dumneaei spre usu-
rarea chiriii, WA stirea curatorilor, sa nu fie sloboda. Vreun feli
de negustorie (?) de a cerca in tenterimu Bisericii n'are voie a
face, ci ca o muiere cinstita a petrece in pace si in liniste
cu toti...)1).
*

Bogata Biserica avea insä de unde sä suporte toate chel-

tuielile caci, in afara de imobilele pe care am aratat Inca in
intaiul nostru volum ca-i apartineau, ea mai avea acum si altele.
Astfel, la anul 1750 Smaranda Balaceanu ii rasa mosia
Cacaletii 2) Vechi i Reda Barbului, precum si opt pogoane de vie
pentru preotii Bisericii, in dealul Scaianilor ').
In procesul verbal al gProtocolului pricinuirilor corente...,
(sedinta din 12 Martie 1832), cea dintai este numitä si 4 Cremenea
(i Reda Barbului)v, iar din alt proces verbal stim a in acel an
arendasul ei era Seceleanul Oprea Tara.
In procesul sedintei din 28 Aug. este numita tot cCacaletii
i Reda Barbului . Cautandu-se zapisele acestei mosii, reprezen-
tanta afla ca in anul 1728 un oarecare Zamfir schimbase aceasta
mosie ecu vara-sa Zamfira a räposatului jupanului Manu Apostolp.
Cartea de danie a Smarandei Bllaceanca are data de 30 Aug.
1750, dar in anul 1832, fiind proces intre urmasii donatoarei si

1) Stinghe: Documente III, pp. 22-23.

2) In limba slavona = läcustele.
3) Arhiva protopopeasa, No. 84 1750. Cf. Stiaghe: Documente.. III,
p. 331. Din registrul No. VII 2 (p. 59) ar reieai ca aceastt moaie ar fi fost
dAruita de Zamfira Manuleasa ai fiul ei Enea Manul cu jupaneasa Smaranda
Balgceanca. Cf. Intaiul volum al lucrarii noastre, p. 336).

www.dacoromanica.ro
 366

Biserica, reprezentanta trimise la proces pepreotul Radu Tempea,

clAndu-i gcheltuialA pentru hrana vietii pe toatA ziva cAte un
tvantih pang and se va intoarce, dimpreunä cu chiriile ) pentru
dus si intorsp.
Din Catastiful pentru capital, stim (p. 160) cA mosia este
situatA in judetul Buz Au 2). In anul 1821, (din pricina revolutiei,
neputAnd arendatoru dumnealui Nicolae Ciurcu a lua nicicAt de
putin folos, cu invointa obstii in fata inspectiii, i s'au iertat
arenda toatb.
Tot din gProtocolul pricinuirilor corente, 3), mai stim cA
de pe mosia Cremenea i Reda Barbului vreau sä li se
4 satenii
fad si lor o scoalA spre invAtAtura fiilor lor si cer sA li se
ingAduie a tAia o sutA de lemne din pAdurea mosiei,, iar repre-
zentanta decide sA li dea bani pentru cumpArarea lemnului necesar,
ca sA nu pAgubeascA pe arendas.
Mosia Cacaleti aducea Bisericii Inca in anul 1778 o arena
de 40 de taleri. In 1780 reprezentantii hotArirA insA sA scada
arenda lui Chir Vlad Papiu la 30 taleri, c pentrucA s'au f AgAduit
ca va face intr'acest an si o bisericA pe mosie, de aceia s'au
ingAduit tot pA acest pret, 4).
AltA proprietate, despre care stim cA in anul 1835 aducea
o arendA de 450 fl. (arendas fiind Gheorghe Boros), este Muntele
SAntilie.
In sedinta din 14 Sept. 1837 a reprezentantei este vorba
de un contract de cumpArare din anul 1819 a acestui munte cu
pretul de 5000 lei (in fl. W. W. 3750), mentionAndu-se cA dad
cei care 1-au vAndut ar vrea sA-1 eascumpere, sA dea 500 fl. peste
pretul cum pArArii.
Biserica posedA si un zapis mai vechiu, dela 27 Febr. 1700,
prin care Vasilache si fratele sAu Constantin, fiii Radului Freju-
reanului, vAnd cu 185 taleri, lui 40prea, feciorul Florii lui Nan
dela Brasov. un munte, anume cliArful lui Sintilie si pAn' [in] al
treilea gorgan si pAn' in apA cum mearge fata despre VArful lui
Sintilie, si ne-au dat toti banii deplin in mAinile noastre, ca sA

1) Carausie, cheltuiell de drum.

2) Din actul No. 189 1802 din Arhiva Brasovidui mai stim ca. acea
mosie este de camp de semanat bucate si de fan*, de 1300 s(anjinP' si
venitul ei era pe an de Ufl. 40.
3) Seth* din 27 Martie 1838 punct 119, p. 217.
4) Registrul No. VII 1., pp. 145-146.

www.dacoromanica.ro
 367

fie dumnealui mqie sthtAtoare in veaci, dumnealui i coconilor

dumnealui cati Dumnezeu va dArui, i nepotilor i stranepotilor
dumnealui. $i cAnd s'au fAcut acest zapis, fost-au multi oameni
buni mArturiep.
Din gCatastif de capitalul Sfintei Bisericiv (No. 5.) 1) §tim
cl muntele s'a cumpArat din venitul discului fAclillor, dela Elena
Hagi Dumitru Ciurcu.
Ceva mai departe (p. 166), il aflAm din nou amintit ca fiind
cumpArat la anul 1819 2) cu 3750 Rfl., dar in socotelile anului
1821 curatorii anuntaserA cl s'a dat pe el suma de 4287 fl., deci
ei sunt rIspunzAtori de diferenta de 500 fl.
Dintr'un document din Arhiva Brawvului 3) mai vedem cA
Constantin Carcalechi se plAnge cA in 1799 mama sa, Maria,
zAlogise acest munte lui Stan TarcA, care, in locul dobAnzii dela
capitalul de 1380 Rfl., lua venitul muntelui. Tot ea il vAndu apoi,
in 1808, lui NicA Barbul, dar Carcalechi, a cArui mam5 murise
intre timp, nevoind sA lase muntele sA se instrAineze, s'a dus
la Bucure$ti, la ruda sa apropiatA Dimitrie Nicolau i-I rugA sA
rAscumpere, pentru sine, muntele. Acesta il cumpArA inteadevAr,
dar nu pentru Carcalechi, ci pentru sine ins4, hotArindu-se sA-I
vanzA Bisericii Sf. Nicolae pentru 5000 Lei.
Carcalechi ceru deci Magistratului sA intervinA ca vAnzarea
sA fie suspendatA i curatorii in niciun caz sA nu dea banii in
mina lui Nicolau, ci sA-i pAstreze in depozit pAnA and se va
solutiona diferendul.
Dintr'o scrisoare, datatA 21 Febr. 1831, a lui Nicolau cAtre
reprezentanta Bisericii, vedem cum s'au desfA§urat mai departe
lucrurile. Nicolau fusese i el reprezentant, din anul 1808 pAnA i

in 1820, cAnd, dupA cAlva timp, fu din nou ales in corporatiunea

bisericeascA. CerAndu-i-se atunci sA-§i achite o datorie de 1200
fl. cAtre BisericA, precum §i una a fiului slu, de 900 fl., el
rAspunse reprezentantei cA in 1818, avAnd nevoie de bani,
epitropii i-au oferit 3750 fl. in schimbul zAlogirii muntelui SAntilie,

1) P. 164, anul 1823.

2) In all loc (p. 165), se spwie cA actul de cumpArare s'a fAcut in 17
Mai 1821, apol cA muntele e in Valahia, in vecinAtate cu Transilvania, scare
munte din vechime au fost de moatenire al dumneaei Elena Hagi D. Ciurcu,
InsA acest munte se vede cuinca aduce Sfintel Biserici Indoit venit pe tot anul
decal acela care ar putea aduce intcresul acelei sum°.
3) No. 2806/1819.

www.dacoromanica.ro
 368

ceea ce a si facut, dar in zapis nu s'a trecut cat cuvfint de

zalog intre noi, ci cu cuvAnt de vAnzare, fiindcA dupa aseza-
mintele Tarii Nemtesti nu se ingaduie a se da bani publicului
pa zAlog ce iaste in tara strAina, si cu acest cuvAnt am lasat eu
mosia in stapanirea Sfintei B serici, ca sa traga venitul, pe cum
1-au haznuit, dupa cum in socoteala ce alatur se vede...,.
Arata apoi ca in 1820, and s'a dus la Cluj pentru treburi
de-ale sale si de-ale Bisericii, a cerut un imprumut de 1200 fl.,
din care 600 fl. au fost socotiti ca achitati, in schimbul chel-
tuielilor ce le-a avut pentru Biserica. VazAnd deci nedreptatea ce
i se face, s'a hotarit sa-si ceara muntele inapoi si sA-1 vanda,
dar nu Bisericii.
In alta scrisoare a t a, din 15 Mai 1834, adresata tot repre-
zentantei, el cere un nou imprumut, ca sa plateasca o datorie
a fratine-sau, Nicola Nicolau, si pune din nou zalog muntele,
ccare zice el au fost movie de clironomie, ramasa dela
mosu-mieu Dumitru Ciurcu si o clironomisese o matusa a mea,
anume Maria Carcalitoaie si o vanduse la un Sacelan anume Nica
Barbuy. El rascumparA insA mosia si acum cerea un imprumut
de 6693 fl., care i se dadu, cu conditia ca cdaca voiu veni la
stare, sau eu, sau copiii, ca sa rascumpar aceasta mosie, and
mai sus aratata suma la casa fäcliilor, sa se dea mosia inapoi...
Neputand-o insa rascumpara in timp de cinci ani, sa ramana Sf.
Biserica desavArsit stapana acestui muntep.
Se vede insa a n'a putut plati si astfel muntele ramase
proprietatea Bisericii.
Alta movie, daruita de catre Dumitrascu sin Vlaicu Budis-
teanu in Mai 1748, este Budistenii, despre care amintim in alt
loc. Alta proprietate e Cocioe, cumparata dintr'o danie a Banului
Racovita, despre care iarasi am vorbit in altA parte.
Nu trebue O. uitam insa ca dacA aceste mosii aduceau venit,
ele reprezentau in acelasi timp si cheltuieli de tot felul : procese,
reparatii 1), procurare de unelte, copieri de hrisoave, semne de
hotArnicie, etc. Cheltuielile marl se faceau in special cu delegatiile
trimise la fata locului, care se compuneau uneori din 4-5 membri
ai reprezentantei, cheltuind mult cu drumul si cu diurnele. Astfel
1) La 10 Dec. 1784 de ex. preotii i juratii cer sA li se dea lemnul
necesar pentru a reoara aura i opronul de pe maierul Bisericii, care sunt
total ruinate, iar Magistratul le dAdu voie sA taie treizeci trunchi de stejar.
(No. 2507 1784 din Arhiva Municipiului Brapv).

www.dacoromanica.ro
 369

de delegatii au dat mult de lucru Bisericii, mai ales la sfArsitul

secolului al XIX-lea si inceputul celui urmAtor, and se cam
abuza de acest sistem.
In 1754 Biserica vându insA o mosie a sa, via dela Pitesti,
din dealul Topolovenilor, pe care, (vAz5nd tercovnicii c5 nu pot
cAuta de &Ansa pentru pricina l5z5retului, au socotit cu totii,
impreun5 cu gocimanii si cu juratii, a o vinde..., cu 150 de taleri,
pe care-i puserà in cvistiiariul Biseareciip 1).
SfAntul locas mai avea insA si bani dati cu dobAndà, pe
zapise, o adevAratA avere pentru acele vremuri, precum si bani gate).
AceastA avere ne-a rAmas si ea consemnat5 separat in asa
numitul cCatastif de capitalul Sfintei Biseareci precum aratA in
scris, pe anii 1768-18353), unde zapisele 'erau insirate cu numAr
curent, cu numele debitorului si suma ce o datora, ca si dobAnda
ce o aducea.
In 1768 Biserica avea 23 zapise, in valoare totalA de 9472
82. fl. iar in 1770 de 10.413 fl. 4).
0 insemnare din anu11772 ne spune cA : La cutia SfAntului.
Mormânt s'au steins 69.38 fl., din arenda dela holde 40 fl., dela
clopote 111.74, cdela gropi s'au strAns, fiind boieri [refugiati din
Principate] aici, 238.04 fl., dela Moldova i dela mosie nu s'au
luat venitup. Cu totul 794.36 fl.
In anul 1773 s'a primit dela 4Anca jupanului loan Moldo-
veanu milostenie 90 fl., iar prin Pärintele Stefan [Instil dela un
crestin, 108 fl... In 1774 s'a primit dela Moldova cmilà, 70 fl.
Se adunau apoi bani cu discul dela credinciosii din biserica
mare, din paraclise si din cpodisorul, femeilor.

1) lorga : Stud!! si Documente cu priutre la Istoria RomOntlor: 1.,

Socotelile Bistrifel, p. 306 n. 1.
2) lorga (Sale pi preoll din Ardeal, editia 1902, pp. 265-266) scrie:
Brasovenli singuri au astfel de capital pecuniae fundationales cerut de
Maria Therezia pentru sine... Ei sunt gata a-1 da cu dobanda In vistieria im-
plateascb."...
3) No. 5 din Biblioteca veche.
4) Din Scrisori st inscriptil ardelene 1 maramuresene, II., p. 236,
cunoastem situatia financiarg a Bisericii cu nota ani inainte: 1,10 Mai 1759.
Socoteala pentru capitalu fundatii Bisearicii Bolgarsegului Brasovului" in sumA
de 3.330 fl., din care venitul dela holde" 20., discul (1,descos") 300. Panä la
1762 scade la 2.582.30 fl... In 1762 [se plätea] si pentru doi oameni purtatori de
grig la candele si crucea (sic 1 curtea I) Bisearicii... la mantia si omoforul
VlAdica.P 250 (?) fl.",
24

www.dacoromanica.ro
 370

4 -.7.6.$717...kY
110=7"..,*
i r_- / lig4'44271W1
A"
I.' .

.0 0.,. Aft* /1°4,

Z ti .-1;.?0 r a 71 al

"IV'
/
/Pi
"' 7,6 e ...., f ,,, ;
az.,. v.,
,
'A -,,",4
;',?:';1"1.7,4%,1'f.' 14,. 1 ,41:-Fvei
r 4
', 1, '''''' ; '''
off 4, >.
1 :+.1.,,,,,_14 r7r.p.10:?fir,/,lel /C74.;.1.jr1,77, {..des,h4,41,..9.
W il, -
f 7 ee.V 1);15.710 44, 61r, ,./leyres. .1,,,Ar4f.;404
: ',.
-- 4-
. . .......--.... 7,--
-7
../.0? .:,.......";;;A*.A 74re?.. ...
.<

Al 77 is
We!)
...
y / otr 41.
ot.ir ,e/c 4 ft? Ne' 7,4ibtv:..4w.
zwr, rare / x Kfrpip/7.,
1 ci '
4.17 e, AIiVçj
e '1111
....101;a4 alf`i 4,1 -
,.
- V/ .
,1-'
,..-.
1) Orti)F,;4137:
4,/
<
_21,-/"...1 pi /
, Ad 7.4 ii,1 , Xrc;. 1144,10,:
:C, r i ' r w vr4,0
''..$ 4-
xr,, --- 1,- /,
'7'

LV / 1 ;:*-I 4

6 w `.?-1 .71i ft clfz... 0;1 "-

,
liv- ' 41,4.: Pt, 4,*;/...4** ,r7zt

, ''''tt: L'r;
--- orp
4 /1/4.0(CNit,/-/
. fh2e- .43 (..4-6
J

ii ,.
T,-

Pagina 58 din Catastif de capitalut Sfintei Biseareci" zapisele dator-

nicilor din anul 1795. Jos : semnAturile protepopului Gheaghe Radovici,
ale parohilor Gheorghe Duma, namesnic Gheorgh'e Lebu, Eustatie CAtanA
si ale atorva dintre jurati, precum : Micu Voicu, loan lonovici Marcus,
Hristea Skicovici, Petru Alecsandru §i Dimitrle Ciurcu.

www.dacoromanica.ro
 371

1777 jupAn Badea FrAncu fgcu o cmilostenie pentru

In
invglAtura copiilor i pentru chilli', and 500 fL ) In anul urmgtor
se primi dela o femeie cmilostenie 20., fl §i dela Ilioaie deto,
19.84 fl.,
In 1779 cs'au scos o datorie vechie dela Doamna Judeciasa
lui ToartAl2) de 145 fl.s, iar dela Chir Petra, pentru o candelg,
s'au dat 70 fl. In 1781 din cmila, dela Moldova s'au cumpärat
cinci Mineie, capitalul ajungAnd in acest an cu zapise cu tot
la suma de 16.610.28 fl. din care, scgandu-se cheltuielile pe
anii 1772-1781 de 8.502.34 fL, a rAmas un sold de 8.107.94 fl.
Socotelile se luau in fata protopopului, a preotilor, negu-
storilor §i juratilor.
Dintr'o insemnare din registrul No. V11/2 (pag. 53) stim
si mai multe despre precautiunile ce se luau cu privire la
banii Bisericii. Se spune adicA pentru cAnul 1753. lunie 1. La
aceastä socotealg s'au pus cheile dela vistierul Bisearicii si dela
lAzi inteun saculet de pAnzA si s'au pecetluit de Prot. Presb.
Eusthatie, de gocimani si de jurati, §i s'au dat in sama goci-
manului Dumitru HArs, aselandu-se in vistierul cel de jos*.
In anul 1781 insg, la 31 August, VAsii Voina si Teodor
Bird, cu ceilalti orAseni cpartea de-al doilea), avAnd bAnuialA
casupra juratilor Sfintei Bisearici pentru venitul, cheltuiala si odoa-
rAle Bisearicii si pentru tot bunul Sfintei Biseariciv, s'au adresat
vicarului, care le-a dat drept sA controleze socoteala juratilor, dar
la urmg s'au convins cg este gdreapth si bung, crescuth, iar nu
schutg, si-si cerurA iertare cA 1-au supgrat pe vicar B).
In 1785 lucrurile n'au mai mers insg tot atfit de neted,
cAci, la ordinul episcopului Ghedeon Nichitici, au fost crAnduiti
2. comisarisi, anume Sf. Sa Protopopul loan Popovici ot sat
Corbi i Sf. PArintele Sava [Barcianu] ot RAsinari ca sA ia soco-
teala Bisearicii..., 4).
Pe lgngA alte milostenii, in 1795 aflAm insemnat : cS'au
cApAtat dela streini ce s'au ingropat in cimitirul Bisearicii, 134.92
fl., ;iar in 1797 aflgm si un zapis de 400 fl. al dascalului Radu
Duma, care pentru aceastd sumA i§i punea casa zglog. Tot asa
il aflAm in 1800 si pe popa Zosim din Doboli cu 50 fl., pe

1) Vezi in reproducerea dela pag. 348.

2) Tartler.
3) Colas!!! de capitalu Suinlel Bisearici, p. 19.
4) Ibid., p, 32.

www.dacoromanica.ro
 372

dascalul Constantin Boghina cu 800 fl., iar in 1801 pe «drectoru

Radu Tempea, cu 241 fl.
In 1807 s'au incasat Inca : «De pa mademu ') bucatelor ce
am luat de pe holde, 1210.96 fl. (pe 5 ani !),, iar dela «chilli
care au intrat in curtea Bisericii : Dela Catrina, sora Parintelui
loan, 50. fl., dela Drägan i Frunzoae 10 fl., dela calugarita ce
ade cu fata Frunzoae 10 fl., dela muma Jepului ce ade cu
Curwae, 10 fl., dela Nuca ce §ade cu Gaitanareasa, 10 fl., dela
calugari(a Ahristina, 20 fl., dela Doamna a capitanului Voina 50
RD, etc.
In 1811 socoteala s'a luat in prezenta «scriitorului* dela
Magistrat «Domnu Plecar '), and, pe lfinga bani gata i zapise,
s'au mai aflat : «195 funti faclii neaprinse, 468 fl., 159 funti faclii
aprinse, 300 (?) fl., 100 tucuri icoane a 12 cr., 12 il.p.
In 1813 aflam insemnat : (La procator i la facutu mace-
lariei din Prund, 1332 thy, iar incepand din anul 1815
vedem trecute in socoteli : «Dela aprinderea polihrandului la
cununii i la pogrebanii i la lumanarile ce aprind oamenii la
praznice, 569.43 &D.
In anul 1816 insu§i senatorul magistratual Ludwig von
Langendorf, impreuna cu secretarul prezidial Iosef Graf, iau parte
la darea socotelilor i certifica cu iscaliturile lor exactitatea
acestora.
In 1823 cheile dela casa de obOe a Bisericii sunt lucre-
dintate protopopului Tempea §i reprezentantilor Petru Alexandru
§i Andrei Corbu, «care sa nu mai fie slobozi, fall de §tirea cel
mai putin [a] 6. sau 7. dintre batranii ob§tii, pana and se va
pune in randuiala reprezentan§ii, a se deschide,.
Tot atunci «discul, care din vechime s'au pomenit a culege
dela nuntai milostenie pa sama Sfintei Biserici, acela s'au hotarit
ca de astazi inainte sa fie pa sama saracilor, in locul aceluia care
s'au randuit pa sama §coalei i mai inainte era pentru saraci* .').
Tot in acel an, la 1 I Sept. se decise ca ccuratorii cei noi
impreuna cu 2 preoti, sa specificalueasca in termen de 15 zile
toate argintarille ceale statornicite in Sfanta Biserica spre slujba,
$i ceale prisositoare, aijderea i oclajdiile impreuna §i cartile,

1) Arenda.
2) Plecker.
3) Catastif de capitalu Sfintei Biseareci...., p. 170.

www.dacoromanica.ro
 373

cu amanuntul, dupa izvodul protocoalelor vechi,

cercetandu-se
insemnand dezvolt ceale ce ar lipsi dupa izvod, cat i ceale ce
'1,47a."^rs ,-irm m

t y .r-0......01,-
-19%,
ill -
A,
,r...4.,ea,
*
.
'-ir

..- 4,..r.-74) CA7.: - ..ti *4'1

.
'' ..' / k _Y ...,.
1 1:-E.14, -re p 'ft Apt. , .e. r:4 9 Cfrere A ,r/.
h.4 I. f.,..,,,, 4 ,-.1,,, . 4,--,rt. a .rk :A ,
,

R. -.1 4 ` '-r,t,' .C.K(4

, `
/tr.: "'CA
-,.
f ' ,.
,4,c..:.: -4.
-roc `14..Y osz
. _

-17-N
,,,..,... a .:,a,A5,,o

cr,4t.tt ferd (!, it --"'"

: ,
.........104k7 '
4, aterd"-e, ;
i6....-
. 0
" - -,:......0.: "ft-ze",'
t .4,4-..1..,., ...
,
3.- ..

cip,,, ... - m,
./-
- ../9 bov
/' /./.7:
-,' -,-? ....,,f 4,...,,,,,c;;,r
**"*--
.,,,,r... /' 1'1 ''' ' ,.'
...," , -;,:-
1

-
'/
e,,,_,
cry:.,...4,-,X.1....-
,-4-;:--..7 .., . ..,...., ..-;:.'.,
4.1 .e...--
, "4.0, 4
,,,,, r
'
et.; ...:42'..:/....- 7.- ... .:',1 ",e--"? 4 , ,Y 20-_,

'
''-' 4- i''' - -"z":. V ;:" "'"4.0
.

f 7
74
,
\ ,
i,c::
.

' ( i-:-:,,,f/.4-", - :, ....;,,,t fie.1 '

1

,
- L op.
..
V.:
0._
.,4
,
- . r -.... . . --ss ''. ..... t, -11/1 IN
a
r104,r4,040'
N.+,
?, ..-
,...., ,.- Y .1'
,- 0.
'9
, PAII
1 .
li2112,1;1' 71 )1 -vei/7
?Ass,
, -vs
-
-it't
CI?
'
7
It '4e
',*. A4.. 4.(4/
"*'
7317" e 1--..'"-.13
41-
7.* r**1 . .../lkk
12::

.
eiete
1.-the ea,;-
'
Qrk
) 7 .
- kittS441
.tm ,

,z,i,:;147
.4 e
N!5..."Rts-

Pagina 16 din Catastiful de Capitalul Sfintei Biserici.

Luarea socotelilor Bisericii la 11 Sept. 1823.
La stanga textul german, semnat de senatorul Langendorf, la dreapta sema-
turile protopopilor : Radu TE nmea i Radu Verzea, ale preolilor : Simeon
Popovici, Voina Nit:, loan Bucur, precum si ale curatorilor si ale juratilor.

www.dacoromanica.ro
 374

s'au d§tigat de nou dela titorii noi, ca asa sA se poat5 a§terne

acea spitificatie Luminatului Scaun Episcopescs. 1).
Incepand din anul 1824, se trec in Catastif §i cire5ile din
egrAdina mortilor (21.20 fl.),, ca i epoamele din gradina din
sus,, precum i iarba din curtea Bisericii* (12 fl.).
De incheiere, mai amintim intre cheltuielile din anul 1835 :
cA§ezatu castanilor 9) in curtea Bisericii, 5 fl.p, apoi : Un Ceaslov
mare bogat dela Bogheer (?), 14.15 fl.v §i : cPentru 3. papure4)
in altar, 1.30 fl.).
*

In ce prive§te scutirile de tot felul pentru mo§iile si vitele

pe care Biserica si preotii le aveau in *Tara', ele sunt mai putin
numeroase in aceastA epocA, and frAmAntkile politice de tot
felul pun pe al doilea plan sentimentul religios. De fapt, mai
främântatA a fost epoca anterioarA i tot4, atunci evlavia era
mai mare.
Dintre hrisoavele mai importante, amintim urmAtoarele:
1. Hrisov din anul 1744 dela loan Nicolae Voievod al
Moldovei, prin care intAreVe hrisovul lui Constantin Nicolae
Voievod pentru 8300 aspri pe tot anul, pe seama Bisericii 4).
2. Hrisovul din 1731 al lui Grigorie Ghica Voievod, cu un
adaus din 21 Ian. 1747, prin care 400 de oi Ǥi pAstorii ce vor
fi la aceli oi, a patru preoti ce s'ar afla pe vreami slujind la
SfAnta BisearicA pravoslavnica din Scheia (sic!) dela Brasov, oile
aceli sA fie scutite de gor§ting, §i pAstorii ce ar fi la aceli oi sA
nu aibA nicio invaluiala de niciun bir...*,)).
3. Flrisovul din Mai 1748 al lui Dumitra§cu sin Vlaicu
Budi0eanu, prin care dArue§te m4a sa Budi§teni, *care iaste
de cAmp, de pAdure, de vii, de apA..., 6).
1) Ibid., p. 171.
2) Se vede Ca nu peste mult au fost scoA cad noi nu am pomenit
castani, ci numai artari i brazi.
3) La presto), pentru ca iarna sä nu le fie frig la picioare preotilor
oficianti.
4) Foote pentru minte, in/m(1' fi Iiteraturd, a. 1858, p. 86. La Stinghe
(Istorla Besearecel $cheailor, Apendice, (pp. 188-191), hrisovul este datat la
3 Dec. 1744 i In el este vorba odatä de 8300 aspri, iar altAdata numai
de 4000.
5) Stinghe : Istoria Besearecel $cheailor..,, Apendice, p. 182,
6) Id, Ibid., pp. 192-193.

www.dacoromanica.ro
 375

4. Tot in 1748, August 24, Grigorie (Mica scute$te 800 de

oi ale celor patru preoti (ate 200 oi de fiecare preot) de oierit,
iar ccaii lor sA le fie in pace de oläcgrit $i de cal domne$1i2 §1
dacg cveri carii din oieri sau din zapciii de dgjdii ar face vreo
supgrare peste cartea Domniei Mele, unii ca aceia bine sg $tie
cA rea scgrbg si mare certare vor petreace de cAtre Domnia
Mea...2 ').
5. La 30 Ian. 1751 Constantin Cehan Racovitá al Moldovii
reinnoie$te hrisovul lui Aron Voievod al Moldovii $i al lui Oheorghe
Stefan pentru cei 8300 aspri si pentru 400 oi, pentru care, ne
mai putAndu-le aduce in Tara, clg celor patru preoti 4000 aspri
pe an in schimbul milei ce au avut de scutirea gor$tinei 2).
6. Hrisovul aceluia$i voievod din 18 Sept. 1753, prin care
scute$te cele 800 oi de taxe3).
7. Alt hrisov al lui Scarlat Grigorie Ghica din 20 Oct. 1758,
tot pentru cei 8300 aspri $i cele 800 de oi.
8. Hrisovul din 15 lanuarie 1765 al lui Stefan VocIA Ra-
covitg, prin care cere ca Bra$ovenii gsg fie iertati, carii pe unde
s'or afla, au prin tgrguri, sau sate, toti sä aibA pace de c[ilfer-
turile ce ies pe targ, de fumgrit, de cothrit, de yin domnesc, de
zaharea, de cai de olac, de podini, de cheltuiala a$ternuturilor
ce se fac la mosafiri, de starostea de negutgtori, $i de altele
de toate, de niciunele niciun val $i nicio bAntuialä sA nu aibg.
PentrucA ei, fiind oameni strgini dela Bra$ov, si fiindu-le hrana
aid- in tara Domniei mele, de aduc negot cu vamg si cu chirie
peste munti, Domnia Mea m'am milostivit de i-am iertat de toate
acestea ce aratä mai sus..., 4).
9. Hrisovul lui Alexandru Ipsilanti din 12 Aug. 1775, de
scutire pentru 20 cai ce-i au preotii pe lgnga oi 5).
Mai sunt apoi $i alte multe hrisoave pentru vinuri, de
vamg, de innoiri si de scutiri, pe care nu le mai amintim.
*
Cu acestea am terminat enumerarea diferitelor danii fgcute
in aceastg epocg, ca $i a cheltuielilor si veniturilor Bisericii.
I) Stinghe: In ziarul Ardealula (Bragiv), No. din 20 lunie 1937.
2) Stinghe: In ApendIce.., pp. 195-197.
3) Stinghe: In Ardeolul din 20 lunie 1937.
4) I. Bianu : $tefon Vodö Rocoulla 1 stralnil In Taro Romeineascd,
1764-1765, in Realsla IVourY, Ill, (1890), p. 301.
5) Stiaghe: In Ardeolul din 15 Julie 1937.

www.dacoromanica.ro
 376

In comparatie cu epoca cu care ne-am ocupat in volumul

intaiu, ni se pare cA importanta vestitei Biserici nu mai este atAt de
mare ca in epoca anterioar5. Aceasta e insa doar o aparenta
irwlAtoare, caci Biserica i$i continua activitatea, tinând pas cu
mersul evenimentelor. Rolul ei nu este, §i nu va fi niciodatA
terminat, i in volumul al treilea, vom vedea in ce directie se
indreapta activitatea ei, care va scrie Inca pagini marete in istoria
acestui colt de tart

.
e a
,41

04

Fi a I

4 '
`,15;'"?.6'
--"`" '

Crucea din Cutun.

www.dacoromanica.ro
 Cruci i troite.

Sentimentul religios al Romani lor din Scheii Bra§ovului nu

s'a manifestat numai prin ridicarea §i impodobirea maretei lor
biserici, inchinatA marelui ierarh Nicolae §i, mai apoi, a celei din
Tocile; nici numai prin darzenia luptei lor indelungate §i grele,
dar biruitoare, contra atator neamuri care au voit sA-i sileascA
sä-§i pArAseascA legea strAmo§eascA §i sA tread la a lor, cum
au fost Sa§ii, Ungurii §i, in sfar§it, chiar puternicii Habsburgi.
Meritul acestei biruinte revine, in primul rand, harnicilor
lot preoti care, cei mai multi, fiind oameni invatati, i§i dAdeau
seama cA dad §i-ar fi parAsit legea, urmarea ar fi fost prAbu§irea
§i apoi disparitia complet1 a Romani lor din acest colt de tali.
De aceea ace§ti preoti au stäruit zi §i noapte, mfingAindu-§i
credincio§ii in vremuri grele §i imbArbAtfindu-i la luptA tot mai
aprigA, punandu-le in vedere soarta tristA ce i-ar a§tepta pe toti
dacA ar slAbi in credintA §i ar inceta lupta.
In al doilea rand, meritul este al vrednicilor negustori care,
in desele §i lungile lor cAlAtorii prin tari strAine, invAtaserA a
cunoa§te oameni §i neamuri §i vAzuserA cu ochii lor cum piereau
cei slabi in credinta §i care nu mai puteau sA lupte; in sfar§it,
in al treilea rand, meritul revine masei celei mari a poporului,
care §tia cA preotii §i frunta§ii ii vreau numai binele §i astfel
ii urma increzAtoare.
Ei auzisera, din mo§i din strarno§i, cA in tara dela miazAzi,
de unde veniserA pe vremuri in partile Bra§ovului, se gaseau
cruci de lemn sau de piaträ pe la rAspantii §i pe dealuri; cA
trecAtorii ajungand in dreptul lor, i§i descopAr smeriti capul §i-§i
fac o csfantA crucep §i Dumnezeu le stA in ajutor §i-i povatue§te
in dile lor ; in sfar§it, cA cei care nu sunt destul de instal-4i ca
sa-si ridice o bisericutA, i§i fac o cruce, pe care o imprejmuesc

www.dacoromanica.ro
 378

cu gard de lemn sau cu zid de piatrA $i in fata ei i$i inalta

rugaciunile cAtre Dumnezeu.
Ace Iasi lucru il vAzuserA $i preotii lor care se duseserA
Ong la Moscova sau Petersburg, ca $i negustorii ce trecuserA
cu carAle incArcate cu nthrfuri prin Principatele RomAnesti, precum
$i tinerii ce-i insoteau. Multi dintre ace$ti negustori si, cu
timpul, tot mai multi i$i fAceau o sfAntA datorie $i un titlu
de mAndrie de a merge ping la MormAntul Domnului, la leru-
salim, sá vada locurile unde Fiul Omului a pAtimit pentru toti,
de unde se intorceau apoi inthriti in credinta, cu titlul de gliagiu,
sau mai scurt, gl-(agi,.
Astfel, nu e de mirare, dad niciun all ora$ nu a fost $i
nu este atAt de bogat in astfel de <crud' ca partea de Sud-Vest
a Bra$ovului. Aceste cruci fac $i mai pitoresc vechiul cartier
romAnesc cu toate ulitele lui intortochiate $i uneori desfundate
$i cu toate casutele lui scunde si necAjite. De aceea nu e mirare
cA strAinii care trec prin Schei, se opresc curio$i, sA vadA ce se
poate ascunde dupã micile ingrAdituri de lemn sau de piaträ din
drumul lor spre PoianA sau spre alte locuri de excursie $i le
$i fotografiazA ').
Tot atfit de uimiti rärnAn ace$ti strAini, vAzAnd cA toti care
trec pe langa cruci bArbati, femei sau copii , i$i fac, smeriti,
semnul crucii, ca $i cei care trec prin Piata Unirii, prin fata
bisericii Sf. Nicolae, sau in dreptul altor locasuri de inchinare;
de asemenea cA, trecAnd prin fata acestor cruci, in fruntea cor-
tegiilor funebre, preotii se opresc pentru a face in dreptul lor o
cstarep, rostind ecteniile celor raposati, iar la anumite praznice,
parohienii, cu prapori si preoti in frunte, ies in procesiune la
aceste cruci, unde se face sfintirea apei si se citesc rugAciunile
pentru stArpirea gAnganiilor stricAcioase grAdinilor $i holdelor.
Cei tineri insä, generatiile mai noua, nu mai respecta, ca
cei bAtrAni, aceste modeste crud. Mai cu searnA dela intAiul rAzboiu
mondial incoace, incep sä disparA $i alte vechi obiceiuri, cum
este $i salutul cre$tinesc: cliristos a inviat !, si rAspunsul
cAdevárat a a inviat Iv, pe care nu le mai auzi astazi deat in
gura preotilor, a bAtrAnilor $i a (JunilorD, la serbárile lor din
sAptAmAna luminath.
I) Cruce se spune in $chei qi praportlor sau steagurilor biserice§ti §i
tot cu o cruce, de metal (de cele mai multe ori de tablä albg, de 30-90 cm.
Inaltime), Is! Impodobesc Românil sl casele, fixAnd-o In creasta de catre rtiskit

www.dacoromanica.ro
 379

Cele mai multe din ecrucile, dela rAspantii sunt fAcute din
lemn si numai putine din piatrA. Termenul de troiteD nu este
folosit in Schei i cele cateva «crud' lucrate in acest gen, au
fost ridicate in Brasov numai dupA intaiul rAzboiu mondial ').
Cea mai veche cruce din $chei, despre care ne-au rAmas
date scrise, este aceea amintitA in cInsemnare despre Sfânta
BisericA a Bolgarsechiului cea veche cu hramul Sfântului NicolaeD
din (Catastiful de izvoadep al Bisericii, din anii 1717-1842 (No.
VII/2, p. 175), unde se spune : gLa anul dela Hristos 1292,
venind Bulgarii Ifingl cetatea Brasovului, si-au fScut o cruce de
lemn in $chei, coperia cu sindrill..D in locul cAreia si-au ridicat
apoi vechia bisericutS de lemn 2).
Au trecut de atunci 654 de ani, dar credinciosii nu si-au
uitat de locul acesta, care astAzi se numeste Cutun, si, cAnd
bAtrana cruce era pe cale sA cads, ei o refAceau, pentru ca amin-
tirea ei sA nu disparA.
Constantin Lacea e de aceeasi pgrere 3).
AstAzi crucea din Cutun este incA in picioare, dar cei din
fruntea Bisericii ar trebui sA se ingrijeascA ca datA fiind
importanta ei sA se infAtiseze altfel.
a acoperisului. De cAnd insg oamenii s'au ,modernizat",incetul-cu-incetul pArg-
sesc i acest frumos I vechiu obiceiu. La unele dintre casele vechi se mai
aflg si crud de lemn, cu multA migalg sculptate, care de jos, din stradg, abia
bAnuesti cg reprezintg semnul crucii. Ele sunt mult mai lungi decgt cele de
metal, partea superioarg iesind cu vreo 70-80 cm. in afarg din acoperis, iar
partea de jos, mai groasg, formAnd un fel de soclu, care nu se vede de loc de
afarg. Astfel de cruci sunt astgzi foarte rare, ele putând fi numgrate pe degete.
1) N. Iorga, in Calendar Istorle" 1de peretel pe anul 1935, repro-
duce doug troite (la 23 lulie si 3 Dec.), cgrora le spune, Cfuce pe drumul
- mare" si Cruce la drumul mareTM, iar in textul de jos : Pentru pomenirea
mortilor, pentru insemnarea drumului, adeseori insg pentru a se argta evlavia
unor oamenl mai sgraci... se ingltau crucile, asemenea cu cele din cimitirele
sgtesti, pe care le intglnhu in tot cuprinsul terii de dincoace de munti (afarg
de judetul Buzgu; nu si de lalomita, unde e obiceiul ca ele sg se facg din
piata)... In capitolele multe ale artei noastre populare crucile de lemn ocupg
un loc de frunteTM. La ziva de 31 August reproduce o cruce de piatrg, asemg-
ngtoare cu unele din $cheI, spungnd : Astfel de crud de piatrg cu Insemtari
de pomelnic se intglnesc mai pretutindeni in Muntenia (nu in Moldova), dar
mai ales in judetele de munte, mai des in Buzgu..."
2) Foala pentru minte,Inlma I llteraturö, 1853, p. 77. Vezi 0 vol. I,
al acestei lucrgri, pp. 47 si 49.
31 Cetatea de pe Tampa de langa Braou at Catunul" de sub! ea.
Bucuresti; 1944 (Analele Academlel Romtine, Memortile sectlunll Illerare,
seria III., torn. XIII. mem, 4., p. 5 (89) nota 1).

www.dacoromanica.ro
 380

Crucea propriu zisä, din lemn vopsit in culori vii, repre-

zinta, intr'o pictura primitiva, pe partea dinspre Schei : Rastig-
nirea, si deasupra ei Invierea, iar pe partea dinspre oras: Botezul
Domnului. 0 candela simpla este aprinsa sambata seara si in
ajunul praznicelor de catre un evlavios parohian din apropiere,
Gheorghe Marian, dupa ce Nicolae Renel, care o ingrijise o
vieata de om, a trecut din aceastä lume. Modestul monument e
adapostit de ploi, zapezi si vanturi, ca si de vitele ce se rata-
cesc pascand pe acolo, de o imprejmuire simpla de scanduri si
lati, in forma de casuta. (Vezi pag. 376).
0 alta cruce, pe care insä n'o mai putem identifica, se afla
la anul 1643 din jos de cCampus florum, care la 1515 este
amintit in legatura cu g Ad Sanctum Ladislaum', numit si gEm
Kloster' (La manastire 1) din sus de Tiganie si amintita sub
numele: cLa crucea mica» (cBey das klein Chreutz» 2).
A doua tcruce, in ordine cronologica, ar fi a gMusicoiului',
asezata ceva mai spre Nord-Vest de cea din Cutun si care se
prezinta in conditiuni mult mai bune. Ea dateaza din anul 1671.
Cate alte nu vor mai fi fost insä ridicate pana la acest an,
despre care nu mai avem nicio urma si pe care dintele vremii
si rautatea oamenilor le-au distrus. Pe unele, parohienii le-au
inlocuit cu altele, dar multe au disparut cu totul 3). (Nu de mult
decedatul Emanoil Bobancu, membru al Consiliului Parohial al
Bisericii Sf. Nicolae, care avea gata de tipar un studiu mai
amanuntit al crucilor din Schei, studiu care ar trebui publicat
cat mai curand, ne spunea ca a adunat date despre sasezeci §i
mai bine de astfel de marturii ale evlaviei poporului din Schei).
Despre Crucea Musicoiului, care este mult mai mare decal
cea din Cutun, facuta din piatra si lucrata artistic, avand si o
capela spatioasä si bine ingrijita, a scris mai mult Constantin
Lacea 9, pe and Nicolae Sulica o aminteste abia in treacat 5).
1) Vezi vol. I. al lucrArii noastre, p. 25.
2) Fritz Schuster: Die alien Gassennamen Kronstadts, p. 15.
3) Blotter far Geist, Gemiith und Vaterlandskunde (anul 1844, No.
14, p. 109), vorbind despre crucea de pe VArful Ruschii, scrie: ... Garnita (?)
spune cl ea e push acolo abia din timpul ciumei care a incetat dar ttu stie
care clumA si cA totdeauna cAnd e aproape ruinatA cumva, trebue sA fie
reintioitA..."
4) Crucea Mosicalulul, in Dreptatea, I. (1906) No. 15.
5) Desteptarea, II. (1906), No. 51.

www.dacoromanica.ro
 381

DupA cel dintaiu, ea a fost ridicatA la anul 1671, iar dupA

al doilea la 1672 (gresit !) de cAtre urmasii preotului Radu
BAilA, mort la 1669 in cinstea Preacuvioasei Paraschiva, si a
fost sfintità in ajunul CrAciunului.
cE caracteristic si din punct de vedere topografic de mare
importantA zice C. Lacea , cA aceastA cruce, cea mai veche (?)
dintre cele existente in Brasov, s'a ridicat deasupra Coastei, a
acelei pArti a Scheilor care, impreunA cu Prundul, se pot dovedi

';",;..F.1 .
-1. 1,;' 1
r
. -- ...:' ..',
4 11

..,..,1;i.S;

VA i I

Crucea Musicoiului.
(Din colectia de fotografil a Bisericli).
prin argumente puternice de leaganul Scheilor.... Vechia cruce e
scutitA de ploi si ninsori prin o capelA drAgAlase [de zid], ridi-
catA in locul celei vechi la 1902, de Nicolae Stinghe-Oaie,.
lnscriptia de pe cruce, frumoasA si bine conservatA cu
exceptia unor pArti este urmAtoarea (in limba slavonA): 4Prin
Tine, MaicA, este stiut, s'a mAntuit Cel dupA asemAnare*, apoi in
limba româng, cu cirile : 4Cu vrearea TatAlui si cu ajutoriul Fiului
si cu sAvArsitul SfAntului Duh intr'una SfAntA Troita nedespArtitA
[s'a ridicat], aceastA sfAntA si dumnezeiascA cruce intru numele
Sfintei Propodobneai1) Paraschivei, ca sA fie intru pomenire de
veaci, m[e]s[ea](a Dech[emvrie] 24. vleat 7180 (= 1671)v.
I) Preacuvioasei.

www.dacoromanica.ro
 382

In partea dreaptä a crucii : cPomeni Gospodi : Stoica, Rada,

cead, Radul i Lina, cead, BAilA, Constantin, Neacsa, cead, lano,
Rada, cead, Stana, Ridul, Marina, 1710. lun[ie] 26 ').
In partea stanga : cPopa Ridu 6), Pa:-aschiva cead ih, Ileana.
1703 Ian. 12,.
In spatele crucii : cAceasta cruce este renovata de D-I Ni-
colae Stinghe-Oaie si sotia sa Elena. A. 1902. G. Birt zu[gravl. ').
Pictura, in colori vii, este si ea destul de bine conservata,
ca si capela, care e tinuta curata, ca si locul din jurul ei.
AceastA cruce, la care Junii, care se intorc calari d'Intre
Chetri, nu uita sä fixeze o mica ccrucep vopsitä cu rosu si
albastru, impodobita cu sic 4), a avut in trecutul Scheiului roma-
nesc un rol mai important decat s'ar crede. Din nenorocire,
datele mai precise ne lipsesc cu desavarsire, trebuind sa ne
multumim mai mult cu traditii.
Astfel, in 1736, cand se spune ca Romanii ar fi intentionat sa
infiinteze o republica a lor si sa atace orasul pe fulls, incercand
sa escaladeze zidurile cu sari inalte, au fost tradati de o fata,
al a-di ibovnic slujea la un Sas din cetate '). Incercarea aceasta
a adus cu sine pedepsirea Romanilor.
Dui-A Vasile V. Voina, protopopul de mai tarziu al Bisericii,
langl aceasta cruce ar fi omorit $cheienii pe tradator, iar numele
ei s'ar datora faptului ca cun batran, Musica, care a stat mai
mult timp in fruntea Romanilor de aici, ar fi fost ingropat in
acest locp 6).
leronim Baritiu a auzit cA: cLa Crucea Mosicoiului e in-
gropat un steag foarte scump, de cine, nu se stie; steagul acesta,

1) CAnd a fost renovath inthia oath

2) Lacea crede a probabil este vorba de Radu Tempea 1., mort la 26
lanuarie 1713. Noi credem, mai de grabA, a este vorba de Radu BAilA, pe
care in pomelnicul mare il aflAm trecut : Radu, Paraschiva", iar Intie copii
are 1 o Arica'.
3) DacA dAm aceste inscriptii, o facem pentru ca ele a nu mai fie
risipite prin colectii de ziare sau de reviste locale extrem de rare, i pentru
ca astfel a fie mai upr la indemAna oricui
4) Foith aurith.
5) Stinghe : Die Schkejer oder Trokaren In Kronsladl, p. 11.
6) Dollnile Brasocenllor din suburb/al Schel la sörbdlorile Pasillor,
In Musa, Pale belelrislicó slienliflcd, anul V (1875) p. 70, revistA a studen-
tilor in teologie din Sibiu, scrisA cu mama. Cf. I M4ea : ObIceiul junilor
brasouenl, Cluj, 1930, p. 28 n. 2.

www.dacoromanica.ro
 383

cAnd va sosi momentul favorabil pentru Rom Atli, are sä se

desgroape §i destinzAndu-1, ei se vor lupta in contra inamicilor,
fiind siguri cA vor reiei incoronati de victorie....* ').
Crucea Mu§icoiului este una din cele patru cruci coficialep,
unde parohii Bisericii sunt obligati sl iasA odatA pe an aici
in dumineca intAia dup5 SAmpetru in procesiune. (La cele-
lalte cruci preotii ies numai dacä cere cineva acest lucru, de
obiceiu cel care ingrije§te crucea). Tot aici se intrunesc, in dimineata

Crucea de pe Coasta Prundului.

zilei intAi de Pa§ti, Costenii (locuitorii cartierului Coasta) §i
impwA pfinA la amiazi cu treascurile (inainte vreme §i cu pistoa-
lele §i carabinele, iar astAzi §i cu dinamitA). Mai in sus, la crucea
g DreptAtii, 2), Paji0enii fac acel4 lucru, in limp ce de pe dealul
1) Familia, 1867, p. 254
2) La 6 Mai 1944, cand Brasovul a avut parte de al doilea bombarda-
meat de aviatie, glii de pAmAnt cu tuba, aruncate de explozia bombelor care
au cazut aproape, au distrus acoperisul capelei acestel frumoase cruci, care nici
pana astAzi (1nceputul anului 1947) nu a fost reparat.

www.dacoromanica.ro
 384

din fatg, Coasta Prundului, le räspund Tocilenii, iar dela Crucea

dela Pietris, Cacovenii.
Despre a treia cruce, care doming tot $cheiul, fiind ridicatA
pe dealul numit Coasta Prundului, au scris : profesorul Nicolae
SulicA si PArintele loan Priscu.
Cel dintgiu aratg ') cA pe frontispiciul solidei capele de
piatrA se gAseste o tablA comemorativg de marmorg, cu inscriptia
gravatg in litere aurite : «AceastA sfântA cruce, ridicatA la a. 1713
de Sandru, s'a renovat iargsi si s'a inchis in aceastA capelA de_
[cAtre] Vasile Munteanu-Duloicu i sotia sa Paraschiva, a. 1906.2
«De fapt zice N. SulicA crucea a fost ridicatA la 1711,
dar nu de $andru Hagi $andru, cAci el numai a ingrAdit-o si a
zugrgvit-o la 178022).
IngrAditura veche de sandurà i lati a fost inlocuitA la
anul 1906 printr'o capelA frumoasg si solidA de piatrà care, ca si
crucea, a fost zugrAvitA si pe dinAuntru i pe dinafarg, ceea
ce a costat in 1906 aproape patru mii de coroane.
Crucea este cioplità din piaträ solidg si sculptatg, ca si
Cruce Muicoiului. lnscriptia originalA (?) de pe front, cu data
1711, ca i inscriptiile din pArtile laterale, sunt alcgtuite din
litere mari si citete, in relief, cu o artisticg regularitate, ca i la
Crucea Musicoiului. Cea din partea posterioarg a crucii, de pro-
venientg mai tgrzie (din anul 1780) e alcgtuitg din litere sApate
in piatrg.
Aceste inscriptii sunt : Pe fronton : «Cu vrearea TatAlui si
cu ajutoriul Fiului i cu indemnarea SfAntului Duh, s'au ridicat
aceastA sfAntA si dumnezeiascg cruce intru slava si cinstea
Marelui Mucenic Dimitrie. lulie 25. 17112.
Pe partea stangg : (Pomeneaste, Doamne, sufletele robilor
TAi : Dumitru, Ana i cead 3) ; in dreapta : ePomenea§te, Doamne,
sufletele robilor : Manu, Zamfira i ceac12, iar in spate : cIntru

1) Crucea de pe Coasta Prundului, in DWeplareo,11 (19C6), No. 51.

2) Aurel A. Muregianu spune gi el (Sandra Hogi Sandra, mare nevi-
/61yr ctitor braovean din veacul al XVIII-lea, nöscut la 1740 t 22 hada
1810,in Omagh, lull. Lapa, la implinirea varstel de 60 de aril, August 1940,
Bucuregti, 1943, p. 615) ca. Sandru a restaurat in 1780 crucea La p. 616 mai
spune ca tot acest negustor a zidit gi douà biserici, dintre care una este cea
din HAlchiu.
3) La I. Prigcu (Stove yacht, In Gazeta Transilvantel, N. 244 din
1920) .1 cead ih l copiii bor.

www.dacoromanica.ro
 385

slava i cinstea marelui Mucenic Dimitrie s'au zugrAvit i s'au

acoperit aceastA sfAntä §i dumnezeiasc4 cruce de dumnealui
jupan Slndru Hagi Sandru §i sotia dumnealui Paraschiva intru
vecinica pomenire, leat 1780, Aprilie 8,.
eCine a ridicat-o atunci ?D se intreabA N. SulicA §i tot
ansul rAspunde cA aceastA chestiune rAmâne deocamdatA
deschis5. Probabil unii din inainta§ii (din familia) lui Sandru Hagi
Sandru... care, precum rezultd din pomelnicul gravat pe cruce,
se chema Dumitru §i probabil din aceastä caulA a §i fost crucea
inchinatà Sfântului Mucenic Dimitrie...z.
Se intreabA apoi ce se va fi fAcut cu g capacul sau cAciula
de forma unei piramide scunde, cu care erau scutite de intern-
perii crucile comemorative ridicate la rAspAntii, capete de dru-
muri, maidane §i locuri mai inalte, wzate sub cerul liber, fArA
nicio ingrAditurA sau adApost ? Unde se va fi aruncat ?.,.,
Vorbind §i despre partea ornamentalA, el spune : 4...Intocrnai
ca §i cea a Mu§icoiului, ea reprezintà acela§i stil §i deci aceea§i
epoc5. Frontul are urrriAtoarele reliefe : deasupra soarele §i luna,
sub ele douA cununi mai mici, iar dedesubt, la piciorul crudi,
capul de mort, de o parte cu initiala G., iar de cealaltá cu ini-
tiala A., ambele cu caractere slavone§ti, intocmai ca §i la crucea
Mu§icoiului...z.
PArintele I. Pr4cu1), adaugI dupg data de lulie 25. 1711,
la inscriptia din front, initialele : 0. A. spunând : c...Cel ce a
ridicat-o nu ne-a lAsat decAt initialele salez, iar intr'alt loc : (Poate
Gheorghe, fiul ori rudenia lui Manu Apostol...D
Din picturile din interiorul capelei mai existä astAzi, pe
bona' : Hristos pe tron, binecuvântând, iar afarA, pe fronton, sus,
SfAnta Treime. Capela mai are, la Nord §.1 la Sud, Cate o fereastrA
lungAreatA, cu zAbrele.
Reparatii vor trebui fAcute ins6 i aici, cgci paratonerul e
rupt, straina de cAtre Nord stricatA §i atarnând intr'o parte, iar
tencuiala inteun loc este cAzutA, ap ca se vede caramida.
*

In 1712 un an dupA ridicarea Crucii de pe Coasta

Prundului senatorul Iohann Draudt ridicA §i el o capelA pe

1) Ibid.
25

www.dacoromanica.ro
 386

Tampa % pe locul uncle mai inainte fusese o cruce mare cu un

crucifix deasupra2), dar cRornânii (din chei !) i-au spart ua, pe
care au aruncat-o in vale §i au furat cateva obiecte din eap 5).
(gN. B. Bald nachdem die Capelle gebauet, haben die Wallachen
die Thiir erbrochen, u. eins u. das andere daraus geraubt, die
Thar aber hinunter geworfen...»). lard ce nu ne vine de loc sa
credem, deoarece Romanii aveau §i au prea multä veneratie pentru
cele sfinte §i, in al doilea rand, cei ce au facut acest lucru
puteau foarte bine sa fie straini de neamul nostru, dar, ca orice
rautate, ea fu aruncata tot in arca noastra!).
Totu§i, de atunci, mult timp, nu mai §tim sa se fi ridicat
vreo cruce in $chei.
Nu dui-A multa vreme ins, o cruce noun, mare i frumoasa
cea mai mare dintre toate §i cea mai frumoasa §i mai arti-
stic lucrata dintre toate se ridica in piata din fata bisericii,
unde se afla §i astazi, avand cea mai mare §i mai solicla capelä,
facuta din zid §i grilaj de fier.
Crucea a fost ridicata de capitanul Hie Birt, dar despre ea
nu s'a scris atat cat ar fi trebuit. Motivul credem noi este
cà inscriptiile, destul de bine conservate de altfel, nu au lost
bine descifrate §i nimeni nu §i-a luat osteneala sä le studieze
mai de aproape §i mai cu rabdare. (E adevarat ca aceste inscriptii
sunt cam multe §i din diferiti ani). Noi am rugat pe un fost

1) Collectanea zu einer Particuldr-Historle von Kronstadt (manu-

scris din anul 1741 al lui Thomas Tartler), I. p. 394.
2) In Quellen... VI., p. 323 se spune a crucea a fost ridicata in anul
1696, cA putea fi vAzuta de departe din vale si ca a fost inaugurata la 12
August. Deoarece i Valahii aveau pe la rnijlocul muntelui o cruce mai mica
de lemn, Tampa se mai numi in limba poporului: Muntele Crucii (Kreutz-
berg"). (Duna alte izvoare capela de pe Tampa a fost facuta in 1718. (Quellen...
IV., p 58). La p. 124 se spune /ma ca in 1714, lunie; tot asa si la p. 176).
In vol. VI. p. 323 se spune cä crucea cea mare de lemn a fost ridicata la 2
Aug. 1696 de catre tamplarii (?) ocarmuirii generale imparatesti a lui Hussein,
iar la p. 340 a fundatorul capelei, la anul 1714, a fost generalul Carol de Tige.
3) Collectanea..., I., p. 395.
4) Gheorghe Baritiu in Pdrli Giese din istorla Transilvardei, II., p. 644
spune si el ca in Octobre si Novembre (1849) trupele imparatului Rusiei
iesira succesive din Transilvania... Generalul Hasford, pre cat stete in Brasov,
mijloci ridicarea unui monument de asupra cetatii pe muntele Tampa, pe locul
unde se vedu ruinele unei capele vechi. Pe monument era pusa inscriptiunea:
Russia et Austria unitae. Pe la 1861 mani dusmane au ruinat acel monument".

www.dacoromanica.ro
 387

elev al nostru, Sergiu Nincovici, astazi student la medicina, sa

ne faca decalcurile necesare si pe baza lor vom incerca, intru cat
e posibil, sä lamurim trecutul acestei crud.
lorga o aminteste in doua randuri. Odata spune despre ea
doar atat : c...0 cruce de piatra pomeneste ca a fost asezatä prin
anii 1730, fiind imparat Carol V1,1).

71," - wr44.4-ewrici.v, IffixopiliztRit ;Ts:

1,

y _
.

"4';

Crucea din Piata Prundului, ridicatä de Hie Birt.

N. Sulica spune ca 413irt a ridicat si a imprejmuit cu zid

doua cruci : a) Crucea cea mare din piata Prundului, unde se
face sfintirea apei in ziva de Boboteaza, la anal 1738 §i b)
Crucea, numita pana astazi Crucea Cdpitanului... . Nu mai revine
insä la cea dintai 2).

1) Brwoul fI Romani!, p. 311.

2) DeVepiarea, II. (1906) No. 1., p. 4.

www.dacoromanica.ro
 388

Pe partea din mijloc, din fatA, sub bratul orizontal, crucea

are urmAtoarea inscriptie, cu litere in relief... : «Cu vrearea Tatiilui
$i cu ajutoriul Fiului $i cu sdvdr$irea Dulzului Sjdnt, rddicatu-s'au
aceastd sfiintd cruce intru cinstea hramului a Sfintei Troifel cei
nedespdrfite in zilele Indlfatului Impdratu... lqarolJ VI. a. 1738,,
(douA rânduri urmAtoare lipsesc, fiind distruse de vremuri),
apoi continua pe partea din stânga a bratului perpendicular :
(Fund comdndir in Ardeal Serenisdmul Graf Oheorglzius de
Lubcovi(, de robul lui Dumnezeu Cdpitanu Ilie Birt i rola] ba lui
Dumnezeu Neac$a i snd ego Ilie, Radu1). Textul continuA in
partea dreaptA : eParaschiva, cead, Toader, Maria, cead, Para-
schiva, cead, Radu, Paraschiva, cead, Vdsii, Manila, cead, Dra-
gomir i Paraschiva cead, Bertea (2), intru veacinica pomenire...
$i [lug Dumnezeu laudd (2)1.
Partea din spate a crucii nu are inscriptie. Pe ea e zugrA-
vitA o scenA biblica, dar cAldura soarelui a coji( cu totul vop-
seaua, asa cA nu se mai poate distinge ce reprezintA.
La sffirsitul scurtului istoric, litografiat pe patru pagini,
Parintele I. Priscu spune ateva cuvinte si despre aceastA cruce
si anume : gAdApostul de zid, sub care e sfanta cruce, are forma
unui baldachin, din a cArui picturA s'a mai pAstrat numai cea
din interior. Sfanta cruce, dupl cum mArturiseste inscriptia latinA 2),
a fost reparatA tot de fericitul ei ctitor in 1780, când in partea
dinspre rAsArit va fi fost zugrAvit vulturul bicefal cu initialele
impArAtesei de atunci Maria Terezia* 8).
1) lorga: Serisort $1 inscriplli ardelene fl maramurene, L p. 65.
Tot acolo, dA Inca o inscriptie, cea de sub stragina dinspre Sud a capelei :
In numele Sf.Troite irmoltu-s'au aceastA sf. cruce in zilele l[nAltatei] C[rAiese]
Maria Terezia gi in zilele I[naltatuluilImpAratului nostru Iosef II. de dum[nealui]
cApitanu Ilie Birt, intru vecinica pomenire, anul dela Igristos] 1780 in 22 d. r.
d. I. S. 7." (?).
Din literele din urmA sub care se vede altA inscriptie mai veche
un zugrav nepriceput in astfel de lucruri, a scris 129'7, iar unele nume gi
cuvinte le-a schimbat cu totul, aga cA astAzi nu se mai intelege aproape nimic
din aceastA inscriptie. Aga a scris in loc de numele lui Birt : Die Earn intru
csica pomenire. T. K. 1780. K. 22. A. R. D. 1297".
2) Aceasta se aflA sub stragina dela Vest a capelei, arAiAnd ca crucea
a fost renovatA In anul 1780 sub domnia Mariei Terezia, cu cheltuiala Ciipi-
tanului Birt.
3) Noi am vAzut OM acum Oliva ani acest vultur zugrAvit, gi riu §tim
cAnd gi la a cui initiativa a fost el delAturat, dar socotim CA du s'a fAcut
cAci acest monument istoric trebuia sA rilmAnA aga cum a fostl

www.dacoromanica.ro
 389

Tot PArintele 1. PriFu mai spune, de incheiere: cA doua

renovare mai mare s'a fAcut in 1886, cu cheltuiala Bisericii
noastre...D
0 insemnare din cCatastif de cheltuiala Bisericii, ne
7-=b

. .

1 v"'
- '151

Crucea din Piata Prundului, ridicatA de Ilie Birt.

Interior.

spune, la ziva de 26 Oct. 1820: (S'au dat pentru inchisu crucii

din Prund 51.06 11.,
Rada Tempea H. in a sa glsloriia Besearecei Scheailor Bra-
§ovu1ui*2), dupa ce aminte§te ca la 2 Aprilie 1739 un calugAr
I) P. 139.
2) P. 150.

www.dacoromanica.ro
 390

dela Sffintul Munte venise in Bra§ov aducAnd cu sine o cruce

gal cgriia lemn mArturisea cA iaste din crucea Domnului Hristos
i au umblat la negutgtori de au fAcut osfe§tanie cu ea...,, spune
cA la 6 Mai acela§i an cam ie§it cu litie i cu acel lemn din
crucea Domnului Hristos i am fault osfe§tanie inaintea crucii

Crucea CApitanului.

cei de piatrg, care o pusese cgpitan Hie Bird la anul...') §i toti

creOnii cAti s'au aflat au sgrutat acel sfAnt lemn,.
Crucea exista deci la 6 Mai 1739, cAnd, probabil, a fost
inauguratg, dar Inca nu se luase obiceiul ca in ziva de Bobo-
teazg sA se facA in fata ei ca astazi sfintirea Apei-cei-mari,

1) Locul gol ! (Este vorba de Valea Prundului, care curgea odatA prin
fata crucil, dar care a fost acoperitA acum cincisprezece ani).

www.dacoromanica.ro
 391

cAci tot Tempea ne spune ca la acel mare praznic in anul 1741

poporul iesise la «rail, ').
In partea dinspre Nod, sub strasina, locul anume incadrat
pentru inscriptii este gol, iar in partea dinspre Est s'a pus in
locul vulturului cu doug capete sterna mare a Romaniei.
Interiorul capelei este in intregime zugrAvit. Pe partea de
deasupra a peretilor vedem patimile Mantuitorului, cu texte,
precum : «CAnd s'au bagat D[omnull Hristos in grading..., CAnd
L-au sgrutat luda pre Domnul Hristos..., CAnd L-au dus la Ana
pre Hristos...), Cand L-au bAtut la stalp...), etc.
Mai jos sunt zugrAviti prorocii : Isaia, Daniil, Avia, Ghedeon,
Aron si Moise, etc. cu texte care de care mai frumos alese despre
Maica Domnului : «Cadelnita de aur Te-am vgzut, Fecioara...,
Roao pe lana..., Cleste care tin carbunele..., Toiag infrunzit...,
Rug arzAnd...), etc., iar deasupra, in loc de Pantocrator, este zugra-
vita Sfanta Troitg si Maica Domnului.
Pictura este bine conservata, ca si crucea si capela, in
schimb, interiorul celei din urmg este aproape totdeauna plin de
coji de nucg, pietre, hartii si alte lucruri netrebnice, ceea ce am
observat si la o cruce din Strada Curcanilor. Lucrul acesta face
o rea impresie, cu atat mai mult, cu cat crucea este in mijlocul
pietii si in nemijlocitg aprop ere de biserica.
Crucea care urmeoza in ordine cronologicA este asa numita
«Cruce a Capitanuluii, Wand si ea parte din cele patru
crud oficiale ridicatA in coltul format la bifurcatia strAzii Pe
Tocile (astgzi Calea Junilor) cu strada Cgpitanului [Hie Bid].
Acum o sutg si mai bine de ani, cApitanul Hie Birt, acest
,Roman care nu voia sA stie de frica Sasilor, locuia in casa langa
care se aflA astazi crucea (Pe Tocile, No. 17). In fata acesteia,
veneau, an de an, preotii si credinciosii dela Biserica Sf. Nicolae
si dela cea din Tocile, in procesiune, cu prapori, unde se intal-
neau, dupg oficierea sfintei liturghii, in ziva Inaltarii Domnului,
pentru a face in fata crucii sfintirea apei si a boteza poporul.
Dupg ce aceastA zi a fost declaratA zi a comemorgrii eroilor din
intaiul razboiu mondial, procesiunea se face in dumineca urmatoare.
Despre ridicarea ei acolo aflAm urmatoarele in 4 In§tiintari..., 2).
4 Acest vrednic de lauclA capitan multa galceava au avut cu Ma-
1) Op cll., pp. 159-160. Cf. vol. L al acestei lucrArl, pp. 235-236.
2) P. 40.

www.dacoromanica.ro
 392

ghistratu, c5 puind o cruce lAngA casa dumnealui, Maghistratu n'au

vrut sA-I ing5cluiascA, si asa avAnd multA gAlceavA, au mers la
Sibii si de acolo au adus porAnc5 si au fAcut acea cruce.
DupA aceaia punAnd Sfatul multA pizmA asupra dumnealui, au
avut multA gAlceavb.
Despre imprejur5rile in care s'a ridicat aceastA cruce a
scris si PArintele loan Priscu I), arAtAnd cum la 1748, WA a mai
intreba pe Magistrat, cu o (tie mai pomenitA cutezantA, a pus
stApAnire pe un loc public al orasuluip 9 ridicAnd acolo crucea
care-i poartA numele. cAceasta nu o fAcu din evlavie, zice
cronicarul sas cAci pentru asa ceva avea destule prilejuri in
biserica apropiatA, ci numai din simpatie (?) pentru a exercita si
in apropierea casei sale, pe term si pAmAnt public, un fel de
stapanire, (cEs geschah das nicht aus Andacht, denn diese zu
ilben hatte er Gelegenheit genug in der nicht weit von seiner
Behausung gelegenen wallachischen Kirche, sondern blos aus
Hang, auch in der Nähe seines Hauses auf offentlichen Grund
und Boden eine Art von Herrschaft auszutiben)). Ba vecinii
ar fi si protestat, pretextAnd cA in felul acesta strada devine prea
ingustA ceea ce nu credem, deoarece ii stiau de fricA cApi-
tanului.
Sasii trimiserä imediat la fata locului o comisie, in frunte
cu primarul Retter, dar Birt ii primi cu astfel de cuvinte, pe care
nici cronicarul sas nu le poate reproduce. (eDie unsiathlgen
Worte verdienen keine Uebersetzung2) ').
TrimiserA apoi cativa trabanti ai orasului sA-1 impiedece de
a ridica crucea, dar cApitanul ii bAtu si-i alungl si tot el se
plAnse comandamentului suprem general contra Magistratului.
Ba ii bAtea cum spune tot cronicarul sas si pe cetAtenii
din tehiuri4).
and apoi crucea fu stricat5 de apele mari care veniserà
din Tocile in urma unei ruperi de nori, in sedinta din 18 lunie

1) Crucea Capitanuhil, in Telegraful Roman din 21 Iulie 1922.

2) Georg Mih. von Hermann: Das cute und neue Kronstadt, I., p. 401.
3) In Quellen... IV. p. 455 se spune: ,In anul 1755 lunie 6. Ilie Birt,
fost cApitan rat [sArb], un Valah, WA *tirea autoritAtii, a dat ordin sä se ridice
o capela vis-A-vis de casa sa. Mid unit membri ai Magistratului 1-au tras la
dare de seamä, i-a injurat in modul cel mai ru§inos. De aceea fu reclamat
guvernulul §i arestat In Sibiu. Tot el ridicase §i crucea de.lAngl Valea-Lata..."
4) G. M. von Hermann : Op cit., p. 402.

www.dacoromanica.ro
 393

1761 1) la punct 3., se citi memoriul lui Birt cAtre generalul

Buccow pentru crucea pe care din nou voia sA o ridice langA
casa sa, ca si rezolutia generalului ca : intruat acest lucru nu
impiedecA circulatia, sA o ndice din nou, cu stirea i invoirea
Magistratului.
Se vede insA cA Sasii nu se puteau de loc impAca cu acest

Crucea CApitanului.
Interior.

gand, iar Birt insistand, in sedinta din 23 lunie, se hotAri ca,

Inca in aceeasi zi, patru senatori sA iasA la fata locului i sa
raporteze, urmind ca dui-A aceea Magistratul sA aducA o
hotArire.
1) Arhiva Municlpiului Bra§ov, IV. C. No. 11.

www.dacoromanica.ro
 394

Senatorii isi prezentarl apoi raportul in sedinta din 25 lunie,

arAtând cA Birt vrea sA ridice crucea tot pe locul vechiu, dar nu
are de gaud sA o imprejmueascA cu patru coloane, ci numai cu
un adApost aproape rotund de noug picioare lAtime si opt
lungime si cu un acoperis, ceea ce cred ei nu poate pre-
judicia nimAnui.
In urma acestora si neavánd ce face, Magistratul decise
sA-i dea voie lui Birt sA ridice crucea si sA o imprejmueascA,
dar mai intaiu sA dea un (revers, in care sä recunoascA cA a
primit aprobare dela Magistrat si sA nu lArgeascA in viitor locul
mai mult decat a cerut...., nici sA-1 imprejmueascA vreodatA.
Ce se va fi mai intAmplat, nu stim, dar in sedinta din 1
lulie 1761, Magistratul luA aceeasi deciziune, dispunand ca de
astAdatA ea sA fie redactatA in limba latinA. Birt repurtä deci o
nou5 izbAndA pentru $cheiul românesc.
In anul 1830 crucea a trebuit sA fie reparatA, cAci preotul-
cronicar Voina Pitis ne spune 9: (In anul acesta Cinstitul PArin-
tele Voina senior.... au repeluit crucea care era fAcutA de CApitanul
!lie Bint la 1762, cu toatA cheltuiala Sfintiii Sale*.
AstAzi, din cauza umezelii, inscriptia de pe cruce, in stove
reliefate, de coloare neagrA, s'a mAcinat in partea de jos. In anul
1922 Pr. I. Priscu nu mai putu descifra cleat cateva cuvinte2).
0 dAm insA dupA N. N. Static 3): (Cu vrearea TatAlui si cu
ajutoriul Fiului si cu sAvrAsirea SfAntului Duh, inAltatu-s'au
aceastA sfAntA si dumnezeiascA cruce in zilele InAltatei CrAiesei
noastre Mariei Thereziia, fiind mitropolit Pavel Nenadovici ot
Carlovet si gubernator Haler Janos, de dumnealui CApitan Ilie
Birt i Neacsa, cead Radu, Paraschiva, cead, VAsii, Todor, Maria,
cead, Dragomir, Paraschiva, ca sA fie veacinicA pomenire. Martie
5, vleat 1755. Popa Dimitrie..., Restul inscriptiei s'a mAcinat.
Capela care adAposteste crucea si care este lipitA de
casa ce constitue astAzi locuinta parohului din Tocile '9, formand
ca un fel de prelungire a ei poartA i ea o inscriptie cu litere
latine aurite, in locul celei originate, cu cirile, care s'a sters de
1) Ion Muslea : Insemldrile" preolllor..., in Tara Bdrsel, V (1933) p. 317.
2) Crucea Cdprlanului, in Telegraful Rumen? din 21 lulie 1922.
3) Paylni din trecul, in DeOeplarea, II. (1926), No. 1.
4) Pe vremuri ea a fost proprietatea primului el paroh, preotul-cronicar
Voina Pitis.

www.dacoromanica.ro
 395

mult : *ZiditA de Capitanul [lie Birt la 1762. Renovat5 de domnul

Vasile Muntean [Duloicu] si sotia Paraschiva la anul 1900).
*

Am mai avut noi insA si alte cruci, despre care izvoarele

romAnesti nu stiu nimic sau prea putin si care dovedesc
darzenia noastrA in ridicarea acestor semne ale crestinAtAtii Ro-
manilor brasoveni.
Despre una aminteste pe scurt Sasul filo-roman Wilhelm
Niemandz '): *Noemvrie 1754. Sasii au fost ingroziti, cad Romanii
in timp de noapte au pus, WA stirea Magistratului, o cruce de
lemn inaintea portii de sus a orasului, la intrarea in Targul-
Cailor, langA Valea-LatA. In altA noapte insA s'a furat grinda
orizontalA si din depArtare 'Area a fi un stalp de spanzurAtoare 2).
Mai pe larg se vorbeste despre aceastA cruce cativa ani
mai tarziu, in procesele verbale ale sedintelor Magistratului si
anume in legAturà cu incercarea Sasilor de a impiedeca edifi-
carea noii scoli romanesti din Schei.
Astfel, in sedinta din 29 Aprilie 1761, punctul III ), se spune
ca Valahii se plang in termeni si expresii necuviincioase, cA nici
panA acum nu au primit nicio satisfactie dela Magistrat in
legatura cu necinstirea (*Verunehrung,) crucii ridicate in fata
portii din sus a orasului. Magistratul nu ia nicio hotarire.
In aceeasi sedintä insa, la punct IV., se reia ches tiunea
anuntandu-se cA Hie Birt, capitanul, locotenentul Kis si fnegustorul]
GavrilA Ristea, in numele tuturor preotilor valahi si al bAtranilor
se prang contra dogarului locuitor in Schei, Martin Neuslädter,
care in anul 1753 (?) a necinstit crucea de langA Valea-LatA,
tAindu-i un brat si bAtand un cuiu in ea. Cer deci ca imediat,
sA fie arestat.
hi fata Magistratului se prezintA apoi si acuzatul, care
inainte de toate protesteaa, cerand ca cei care au dat ordin 0-1
aresteze, sA-I despagubeasca pentru timpul cat a fost in arest si
sA-i restitue spesele avute. Magistratul decide ca acuzatorii sA
depunA o cautiune, din care, la caz a Neustadter nu ar fi aflat
1) Date istorice cu privire la vieala Romani/or din Bra?ov 0 Tara
Bdrsel, In Gazeta Transilvantei, anul 1908, No. 25.
2) Vezi si Quellen... IV., p. 452, unde se da si zhia: 3 Nova.
3) Arhiva Municipiulul Bragov, IV., C. 11.

www.dacoromanica.ro
 396

vinovat, sä fie despagubit, iar Gavrila Ristea declara ca garan-

teaza cu averea sa.
In §edinta din 23 lunie 1761 Magistratul aduce hotarirea
ca, avand in vedere ca generalul-comandant, atunci cand a
fost in Brasov, a permis ca crucea ridicata cu cativa ani mai
inainte peste noapte §i careia i se taiasera bratele, sa fie desgro-
pata (?) , päzitorul portii ora§ului, Greising, sa dea ordin sa
fie desgropata §i sa o lase acolo pe loc.
Ce s'a mai intamplat cu aceasta cruce, nu §tim, cAci despre
ea nu se mai aminte§te nicairi ; in schimb, dupa 25 de ani, din
registrul IV. C. No. 44. (anul 1786)1), vedem ca primarul Schnell
raporteaza ca din sus de zidurile ora§ului, dincolo de Bastionul
Tesatorilor, fArA §tirea §i aprobarea autoritatilor, a fost ridicata o
cruce. e0 astfel de fapta arbitrara, al carei autor nu este Inca
cunoscut, ar putea avea pentru ora§ urmari prejudicioasep. Ma-
gistratul dispuse ca, deoarece nimeni nu are drept sä clacleasca
ceva fara §tirea autoritatii pe locul apartinator ora§ului, sa se ia
mäsurile necesare ca crucea sa fie scoasa din pamant §i dusa
la poarta de sus a ora§ului.
Nici despre aceasta cruce nu mai avem nicio §tire. Va fi
zacut cativa ani sub poarta ora§ului, pang cand §i RomAnii §i
Sa§ii i§i vor fi uitat de ea §i va fi putrezit sau va fi fost taiata
§i folosita ca lemn de foc, caci Hie Birt nu mai traia...
Sa§ii insä nu se impacau de loc cu crucile romane§ti, de
aceea Inca de mult cautau cu orice prilej sa le desfiinteze sau
sa zadarniceasca ridicarea lor. Astfel, Inca din anul 1738, vedem
ca Romanii din Schei se prang in memoriile ce le adresau Curtii
§i guvernului : cCrucea care iaste pa Tampa au porancit sa o
scoata. Crucea dela Bod 9 au dezvalit §i au stricat stoborelu
(capela de scanduri !) care au fost imprejur, 2).
Altadata (1736) ei se plang : (...Si au putere de nu ne in-
gadue sa putem pune cruci pe la locuri trebuincioase, 3). Iar in
anul 1747, in memoriul inaintat mitropolitului Ungrovlahiei :
4...Ce nici crucea sfanta nu ne e slobod sa putem pune de
iznoava... Numai ne tin ca pre ni§te varvari sau necre-
dincio§i...)4).
1) Arhiva Municipiului Brapv, No. 962i1786.
2) Stinghe: Documente... V., p. 128.
3) /bldem, p. 59.
4)jbldem, p. 92.

www.dacoromanica.ro
 397

Cu toate acestea, Romanii ridicau tot alte si alte crud,

unele chiar prin miezuinele de gard viu ale grAdinilor, pe care
ozhii vigilenti ai Sasilor numai tarziu
le observau, pentru a raporta apoi
autoritatii cA au descoperit ind o cruce
romaneascA 9.
Dui-A edictul de tolerantA dat
in anul 1781 de blandul si intelegA-
torul impArat losif II, care desfiintA
oprelistea pentru Romani de a-si ridica :
biserici si cruci, numArul acestora din
urmA crescu tot mai mult.
Chiar si dupA moartea lui
losif II. insA Sasii aveau grijA ca
aceste cruci sA nu se inmulteasca
prea mult. Astfel G. M. von Hermann 2) !.

vorbind despre crucea ridicatA de

Mihail Villara langA moara de hartie
din Brasovul-Vechiu, spune : cAstfel
de incercAri ca, sub masca religiei,
sA obtina prin uneltiri (cerschleichen2-)
un drept asupra unor locuri ale ora-
sului, s'au fAcut si mai inainte (amin-
teste de crucea de langA Valea-LatA !)
ca si in anul 1)795 (crucea bAtusarilor !)
dar, acum ca si mai inainte, au fost
zAdArnicite si, la ordinul Magistra-
tului, au fost inlaturate).
Intre aceste cruci amintim in `.

primal rand pe cea de pe CoastA,

unde aceastA stradA se intretaie cu
a Curcanilor. Ea este numitA panA in Crucea dela $tirn.

1) In vara anului 1945, trecand dela crucea din Cutun spre a Mtlico-
iului, Intamplator am observat, in coltul unei gradini care a fost odata proprie-
tatea Catrinijii lui Gheorghe Furnica, o capela Inca bine conservata, iar In
mijloc o cruce de piatra, pe care se poate Inca bine distinge inscriptia: .1830,
Mai 6, Vasile Padure...". Crucea insa ne mai fiind bine fixata In pamant, ar fi
ctzut, daca partea ei de sus nu s'ar fi sprijinit de peretele capelei. De cate
ori am trecut insä mai Inainte pe acel drum, nu am vazut-o, atat de
bine este ascunsa in miezuina gradinii.
2) Das alle und neue Kronstadt, 11, pp. 575-576.

www.dacoromanica.ro
 398

ziva de astAzi *Crucea din Gruiup sau Crucea dela $timp, dupl
porecla familiei loan Florea Munteanu. Aceast5 familie s'a ingrijit
§i se ingrije§te de ea, aprinzand in ajun de duminecA §i de Or-
bAtori esfânta candelAP, care cu lumina ei plApandA, dar totu§i
bine vizibilA in amurg, opre§te pe trecAtori, indemnAndu-i sl- §i
facA semnul crucii §i sA cearA ajutorul ceresc pentru ei §i pentru
cei de acasA 1).
Felul cum este clAditA capela ei, la care, in afarA, urci o
freaptA de beton, iar inlAuntru Inca douä, pentru a ajunge in
dreptul crucii, ca §i interiorul mai incapator cleat la alte cruci de
acelea§i dimensiuni, te fac sA crezi cA aici s'au oficiat §i aRe
servicii divine cleat sfintirea aper).
Pictura de pe cruce, ca §i cea de pe peretii §i bolta capelei,
ar merita sA fie studiatA mai de aproape. Sfânta Treime, arhan-
gheli §i ingeri, in colori mai vii in partea superioarA §i mai
palide in partea de jos, acoper peretii de zid, ca §i Inaltarea
Sfintei Cruci §i alte scene biblice, parabole §i emoralitati evan-
ghelicez care iti atrag privirile in toate pArtile.
Pe crucea propriu zisA sunt zugravite patimile Mântuito-
rului, Rastignirea §i Invierea.
Inscriptia, frumos sApatä, dar totu§i greu de descifrat, are
urmAtorul cuprins : 4-1- Cu vrearea Tatalui §1 cu ajutoriul Fiului
§i indemnarea SfAntului Duh, s'au intemeiat (?) §i s'au zugrAvit
aceastA sfAntA §i dumnezeiascA cruce cu toata cheltuiala la §apte
frati §i anume : Ion, Voina, Dumitru, Nicolae, Gheorghie, VásAi,
Petru, ca sA le fie intru vecinica pomenire. 1781. Mai 20D.
*

Alta cruce frumoasA este cea care a fost Iânga casa familiei
Zavici din strada : Valea Morilor A. No. 33 (astAzi Dr. Vasile
Saftu, No. 37), casA care formeazA granita intre parohia Sf. Nicolae
§i cea din Tocile. Ea era a §aptea dintre crucile mai vechi, mai
mari §i mai bine conservate din chei §i din Bra§ovul-Vechiu.
Locul ei n'a fost totdeauna intre casA §i gradina Zavici,
unde acum cativa ani s'a ridicat o clAdire noua. Mai de mult se
1) Inainte vreme s'a Icgrijit de cruce familia MAciucl, apoi VAsAicA
(Vasile FunticA), socrul lui I. Fl. Munteanu.
2) Em. Bobancu spunea cA dupA cele comunicate de o femeie bAtrAnA
un preot a slujit alci liturghia, dupA ce scApase de o boalA grea.

www.dacoromanica.ro
 399

afla lfingA scocul de lemn care aducea apa din Valea Tocilelor
la morile lui Papp, VAjoiu i la cea din Prund, scoc desfiintat
acum vreo patruzeci de ani, and s'au clArAmat i morile. Mai
precis : la rAspAntia dintre strAzile Valea Morilor, Valea Teii i
Pe Tocile, lAngA o veche fAntAnA cu gAleatA, vest IA in $chei
pentru apa ei bunA i limpede i nurnitA eppul 1) CAtanii,,
dupA numele negustorilor catanAP, care o fAcuserA. Mai tArziu
gtapulp a fost schimbat in fAntAnA cu pompA, acoperitA i inchisA

Crucea dela Zavici.

cu scAnduri §i numit clâpul lui Nyflu ), dela numele de botez

al lui Mihail FurnicA (MihailA, NyihAilA, NyilA, Nyilu), al unui
strAbunic din partea mamei d-lui Gheorghe Zavici, functionar al
bAncii Albinas-Bra§ov 8). Inainte de rAzboiul mondial, aceastA
fAntAnA a fost i ea desfiintatA §i astfel carAle ce treceau pe
IAngA scoc loveau crucea. Acest lucru a indemnat pe locuitorii
1) Cimeaua.
2) Carlin: *Mill.
3) BAtrAnii spun cA odatA ar fi locuit In aceastA casA un oarecare Lacea.

www.dacoromanica.ro
 400

din apropierea ei sA cearA aprobare dela primAria säseascA de

pe vremuri sA o scoatA §i sä o a§eze langA coltul vestic al casei,
in grAdinl. Drept adApost i s'a fAcut o imprejmuire de scanduri
acoperitA cu §indrilA §i având, in partea dinspre stradA, un fel
de ferestruicA fAcutA din lati, cu lacAt §i cheie pAstratA de familia
Zavici din OHO in copii, pentru a putea aprinde candela.
Crucea propriu zisA are 2.35 m. inAltime, din care 50 cm.
in pämânt ; distanta dela sol panA la bratul orizontal : 1.16 tn.,
lAtimea bratului : 28 cm. (lungimea lui : 75 cm.) i partea de sus,
deasupra bratului orizontal : 40 cm.
Inscriptia, cioplità in piaträ, este urmAtoarea :
In fatA : cl[suls H[risto]s Nica. In numele TatAlui i al
Fiului §i al Sfântului Duh s'au ridicat aceastA sfântA cruce in
zilele impAratului Fragtise cu toatA cheltuiala dum[nealor] : Toader
CAtana, Neculae CAtana, Florea ButmAloi. 1792, Fevr. LIP, iar in
spate : gimpreunA cu sotiile dum[nealor] Marina, cead, Marina,
cead, Marina, cead, intru veNnica pomenirev.
and, acum cativa ani, s'a zidit casa cea nou5, crucea a
fost scoasä §i aruncatA langA poarta casei vechi. Familia Zavici
a dus-o in curte §i a cerut dela primAria (româneascA, de astA-
datA), sA-i aprobe doi-trei metri de teren, unde semnul rAstig-
nirii Mântuitorului sA fie din nou a§ezat ; dar ttu s'a fAcut nimic
§i e trist cA nu s'a fAcut. Bani sunt pentru tot felul de lucruri,
dar pentru o ecrucep nu. Si acum nu mai este vorba de Magi-
stratul sAsesc !
*

Ait5 cruce interesantA este cea din fata casei familiei Arsenie
Stinghe, la 40 m. mai spre Nord-Vest de cea dinainte. Crucea
fiind insA din 1emn, a fost mâncatA de cari, ap cA s'a tot scurtat,
iar inscriptia de pe ea abia se mai putea descifra in anul 1930,
când am luat ultima fotografie. Din aceastA inscriptie se vede cA
a fost ridicatA tin zilele impAratului nostru Frantiscu 11. cu
toatA cheltuiala robilor lui Dumnezeu Dumitru, Paraschiva, Ion,
Paraschiva, intru cinstea Sfintei... (restul nu se mai poate des-
cifra). BAtrânii spun cA a fost pusA acolo de Vivoat 9, tatAl
Marinei Navrea. IngrAditura de scandurA *i lati se ruineazA §i ea
an de an §i ar trebui refAcutA, iar crucea inAltatA. Interesant este

I) 0 porecil

www.dacoromanica.ro
 401

cA in partea de sus a ingrAditurii, sub acoperi§, inteun fel de

pod, am aflat monecIA mAruntA de aramA §i nichel ').
Nu putem incheia seria aceasta de cruci WA a aminti §i
de crucea dela Pietri§, un platou mai ridicat, spre Vest dela ora,
in directia Poienii. Crucea este situatä in partea de cAtrA rAsArit
a platoulul, a§a cA se vede foarte bine din ora§. Ea este astAzi
construitA din piatrA, in locul celei vechi de lemn, care s'a
distrus.
Pe o plug comemorativA, fixatA pe un perete al capelei
solide §i frumoase de piatrA care adAposte0e crucea, se poate
u

.1?.,. 7.1.'4...F,,.. .

'17. ,6, '

,t :.'21
. A.' (--........._ ....
,,-: A.:*
°

r
O. 6 - : -,,:ay..
. A
1
p. P.- ........ ................ .

1.;, r..,...,
1..44
.
."'"
n' 4
..........e.....,
k

ICAWI '4;
1
) -

4A-1
164'. (It
'
_

Crucea dela Arsenie StInghe.

citi : cCu voia TatAlui, cu ajutorul Fiului §i sAvArirea SfAntului
Duh, s'a ridicat aceastA Sf. Cruce impreunA cu adapostul ei
intru slava SfAntului Hie, de robii lui Dumnezeu Dumitru i Pa-
raschiva FurnicA, in zilele M. S. Regele Carol II §i a I. P. S.
Arhiepiscopului §i Mitropolitului Dr. Nicolae Man, in locul
Sfintei Cruci celei vechi dela 1919, care a fost ridicatA de losif
Notar §i sotia sa Paraschiva nAscutA Barbu. Lucrarea s'a terminat
la 20 tulle 1930,.
1) Tot bAtrAnli spun cA aceste monede insemneazA c5 acolo a fost odatA
o comoara.
26

www.dacoromanica.ro
 402

In ziva de Sfantul Ilie, sau in durnineca ce-i urmeazg, se

fAcea aid, pe vremuri, procesiune cu sfinjirea apei, dupA care
ctitorii cinsteau pe asistenji cu o gustare si un pahar cu yin ;
apoi tineretul fAcea ejoc).
*

Crucea care formeaza mandria Tocilenilor este cea din

Pajistea-Mare, descrisa de N. N. Statie1). Inscripjia ei, bine con-
servata, spune ca ea a fost ridicata in anul 1816, Noemvrie 13
gin zilele InAljatului Imparatului Franj I., cu blagoslovenia prea-
osfinjitului episcop de legea greceascA Vasile Moga, prin osardia
si ajutoriul Cinstitului PArinte Voina Pitis, paroh Sfintei Biserici
cei noao si cu ajutoriul crestinilor de aicia, care cat s'au indurk.
Nov. 13). Dupa cum se vede din alte inscripjii mai recente, ea
a fost renovata de: Petru Chicomban, la anul 1884 si apoi de
eSocietatea Junilor Batrani), la 1 lulie 1924.
Intr'o insemnare pusA de PArintele Voina Nis in globul
turnului bisericii din Tocile si scrisA pe pergament imbibat din
greu in uleiu, acest ctitor al Bisericii Sfintei Treimi scria la 21
Mai 1825: gDupa acestea toate, la anu 1816, in Pajesti, pa Tocile,
unde se inalbesc panzele, unde la anu 1756, cAnd au fost ciuma
in Brasov, era ridicatA o cruce de lemn, si un preot, Datcu dela
Stupini, mosu Pkintelui Simion, in crucea aceasta au fost slujind
sfanta leturghie, ca era trasA linie mai pA jos, unde au si murit
Preutul de ciuma, in locu acesta am ridicat o cruce de piatra...2).
Deci crucea din Pajiste nu dateaza numai din anul 1816,
ci din 1756, iar inainte de aceasta a fost mai mult ca sigur
o alta, si mai veche, cum s'a intAmplat aproape cu toate.
Alta cruce veche din Tocile este aceea a cbAtusarilor), care
nu erau altceva deck proprietarii piuelor de postav ce se aflau
pe vremuri in ecapu satului), dupA cum ne spune bAtrAnul
Dumitru BArbier (nAscut in 1865) si care ne-a dat multe infor-
majiuni prejioase.
1) Crucea din Paji0ea mare, In Defleplarea, Ill. (1C07), No. 3.
2) ....Crud sunt multe In rAspAntil 11 povestea lui Gheorghe I. Ms
pe la 1888 Mos Dutu Stinghe, nAscut la 6 Sept. 1798, tatAl rAposatului pro-
fesor loan Stinghe" da' mai mare e crucea din Pajistea-a-Mare, facutA cu
dela unu la altu, cA era Marin (Manlu I) BAditoiu om de treabA, era InAlbitor
de InAlbea pAnza dela pAnzari si dela cine-i da, si purta gig de cruce Si
aprindea candela la zile marl.." (Gh. I. Pitis: Sörbdioarea Jumlor la PaM,
In Reuisia Noud, H. (1889), p. 300).

www.dacoromanica.ro
 403

Numele acesta de cbAtusarip vinedui:4 pArerea sa dela

bAtutul postavului in piul '). Pe vremuri acesti bätusari erau
strAini, Sasi, iar conducAtorul lor era un Ungur, si ei stApaneau
toate grAdinile de poame din apropiere, pe care dupA ce s'au
stins ei le-a cumpArat cine a putut, intre altii si cativa Români.
Despre aceastA cruce se vorbeste si intr'un act din Arhiva
Municipiului Brasov '), din anul 1796 si unde, intr'o insemnare
din anul 1751, afläm, in latineste : eN'am avea nimic in contra
crucilor, dacA ele s'ar ridica numai dintr'un sentiment de evlavie,
asa cum se vAd in numAr destul de mare in Schei si pretutin-
deni in satele curat românestip.
In act se mai spune a tehiul din Brasov al boboarilor se
plânge cA un Valah din Schei, cu numele VAsii Netu, a ridicat,
lângl grAdina lor de poame, de langA tehiul arstarilor, tocmai
in drum, o cruce valahl cioplitA in piatrA. Ei insA trec pe acel
drum transportând lemne grele ca steampuri si fusuri la moara
din sus, iar crucea le stA in drum. Pe MO aceasta si copiii,
care umblà prin pAdure dupA lemne, ar putea face stricAciuni in
grAdia. Cer deci sA se ia dispozitii ca numitul Valah sau sA
aseze cnicea in fata casei sale, sau in alt loc, cAci sunt destule
cruci pe acolo. Magistratul incredin(A pe provizorul alodial
Jungling sl iasA la fata locului si, dacA lucrurile stau asa cum
se spune in jalb5, sA facA ce va face ca Valahul sA mute crucea
in alt loc, unde nu stA in cale nimAnui 3).
In alt raport, al mesterilor Kamner si Rehner din tehiul
lânarilor, se spune cä Valahul s'a obrAznicit a ridica acolo crucea
din proprie autoritate, lucru prin care se face o mare pagubl
grAciinii lor de poame, deoarece Valahii si copiii lor se adunA
adeseori la cruce si stricA poamele din grAdinA, ba si, feciorii
români, and se fac recrutAri, se ascund in capela care adA-
posteste crucea.
Ce s'a mai fAcut in aceastA chestiune, nu stim. Noi am
pomenit-o deasupra drumului, sub o miezuinA de grAdinA, la
stânga cum mergi spre Poiang, inteo stare mizerabill. BAtrinii

1) C. Lacea sustine ca termenul Musari", ca si Musi" (Podul IA-.

tusilorl 11 avem din bulgata 01 Insemneazg cisna. Deci: Podul cismarilor",
Moara cismarilor".
2) No. 342/1796.
3) Cf. Dos ails und neue Kronstadl, IL, p. 576.

www.dacoromanica.ro
 404

spun trig el avea o ingrAditurA de lemn, acoperitA qi cl la vreme

de ploaie prea multA sau secetA, cpopa Voina Al Whin* fAcea
slujbA acolo. Un oarecare FrigAtor se ingrijea de ea, dar cu
timpul ingrAditura s'a dArApAnat §i a cAzut, iar crucea au stricat-o
copiii cu jocurile lor. Prin anii 1930 nu mai rAmäsese nici until
de ea. In 1942 insi Tocilenii au pus una nota in loc.
AltA cruce cAreia i s'a schimbat locul, este cea de pe Podul
lui Grid, wzatA in coltul casei No. 9, IAngA drumul ce duce pe
Coasta Prundului. Ea a fost wzatA aici acum vreo patruzeci de
ani, fiind scoboritA din Calea Adana
,..
s: ""k,
^
;

.. Le...,
t 6,
'.i..f ..r

'41d

; or

Crucea din Calea Adana.

Crucea e simplu lucratA din lemn, iar zugrAveala sfintilor

nu se mai cunoaVe aproape de loc.
AltA cruce mai cunoscutA de pe Tocile, e cea de gDupA
grAdiniy, unde Tocilenii ies cu ccrucile, la Florii, in timp ce cei
dela Sf. Nicolae ies la crucea de pe Coasta Prundului, de unde
se pot vedea unii pe altii.
Tot in Tocile mai sunt inca vreo trei-patru in stare bunA.
Celor mai multe insi nu li se mai §tie decit locul unde au
fost odatL

www.dacoromanica.ro
 405

In Brapvul-Vechiu sunt mai putine cruci, nu atAt de vechi,

in schimb bine ingrijite. Cea mai veche credem cl este cea de
lAngl vechiul abator, mai bine zis de lAngl fosta moarl de
hArtie, ridicatA in anul 1795 ') de cAtre negustorul macedonean
Mihail Villara, locuitor in $chei. Mai amintim apoi pe cele din :
CurmAturA (1866), de pe Dealul Tiganilor (1867) i Inca doul-
trei, despre care vom vorbi cu alt prilej mai pe larg.
In $chei multe din aceste crud ar trebui renovate, cele pe
cale de a fi distruse cu totul, iar unde se §tie cl a fost odatA
cruce, ar trebui ridicatA alta in loc, dar in stilul celor vechi.
Altfel, azi - mane, Scheiul i§i va pierde mult din pitorescul slu
de altAdat5, cum spune §i poetul despre crucile din Vechiul Regat:
(...Cdfe ploi 1 neguri dese, cate vdnturi sundtoare
Innegrit-au fafa voastrd, in atlifi amar de ani I
Tot mai malt va roade carii, tot mai malt v'apleacd anii
$1 cu voi se duce, par'cd, tot ce-1 bun $1 creAnesc.
Singuratice troife, zarifti tainice de oath,
Marturil din alte vremuri, a credinfii dalbe for L..' 9.

1) Cf. G. M. Hermann : Das alto und neue Kronsladl, IL p. 576.

2) I. Cernetz : Singuratice trolle, In Unlversul din 15 Sept. 1935.

www.dacoromanica.ro
ANEXE

www.dacoromanica.ro
 I.

Rescriptul din 20 Oct. 1760 prin care se dispune

ca, pand cand jalbele Romanilor ortodoqi nu vor
fi examinate de o comisie impartiaIA, sa." Inceteze
toate vioIenteIe contra Ior, pentru ca s'd nu se
produca turburdri1).
No. 1811761.
Sacrae Caesareo Regiae et Apostolicae Majesta(is, Archi
Duds Austriae, Principis Transylvaniae, et Siculorum Comitis,
Dominae Dominae Nostrae Clementissimae Nomine!
Amplissime, Prudentes item ac Circumspecti Nobis Hono-
rande, et Benevoli! Sal u tem et Gratiae Cae[sare]o Regiae Incrementum !
Közelebb mult Esztendöben Octobernek 20-dik napján költ
királlyi Rescriptumában Felseges Asszonyunk kegyelmesen paran-
tsolya, hogy mig az 0 A kozseg között emergalt panaszok es
Inconvenientiák impartialis Commissio altal investigáltatnak,
minden violentiák, es keménnyebb mediumok cessallyanak, ne
hogj az egj tigyil Oldh Nép nagyobb vakmeroségre vetemedvén,
Hazanknak tsendes allapottyát fel zavarja. Committaltatik az
okáért Kegjelmeteknek per praesentes, hogj ha szintén obser-
váltatnának is valahol akar az Oldh Papok, akar mások közül,
kik elébbi ordinationk ellen tselekanni latatnanak, az olyanoknak
is tselekedeteket, mint ha nem tudna, és nem latna Kegjelmetek
dissimulallya, sot ha valahol valakik az Oldhok kOzill, propter
Turbationem Unionis elfogattattak volna, azokot is botsattassa
el, mig a Dolognak megorvoslására jobb iidött ad az Isten, a
Guberniumot pedig de casu in casum cum ipsa rei Circum-
stantia informalni Kegyk. el ne mdlassa. Sic facturis Altefata Sua
1) Din Athiva 1storica a Municipiului Bralov.

www.dacoromanica.ro
 408

Majestas Sacratissima benigne propensa manet. E Regio Princi-

patus Tran[sylva]niae Gubernio Cibinii Die 7-ma Ianuarji 1761.
(ss). L. C. Kemeny Ob. (ss). Alexius Cserei.

Adresa: Amplissimo, Prudentibus item ac Circumspectis,

Primario et Projudicibus, Villico, Caeterisque Senatoribus, ac
Notario, Liberae Regiaeque Civitatis, et Districtus Saxonicalis
Coronensis, nobis lionorando, et Benevolis.
Coronae.

II.

Biserica Sf. Nicolae este declarata bisericd catedrala

episcopeasca 1).
No. 166/1761.
Li/dicker Magistrat,
Nachdeme Ihro Reimische Kays[erliche] Konigl[iche] Aposto-
lische Mayestat den bisherigen Offner Bischof, Dyonysius Nova-
kovits Hoch-Wiirden zur See len Sorge des gesammten in diesen
Ffirstenthum Sieben bargen befindlichen nicht unirten Wall[a-
chischlen Volkes, folgsam zu ihrem Bischof und Kirchenhaupt
zu resolviren : zugl[eich] aber auch dessen Bischoflichen oder
Cathedral-Sitz zu Cronstadt in der so genannten Wall[achischlen
Vorstadt, sonst namentl[ichlen Bolgarseeg eigens zu bestimmen
Allergnadigst geruht haben ; Als wird ein solches zu dem End
anerrinnert, womit Er Bischof ktinftighin aller Orten, so auch in
diesem dem Löbl[ich]en Magistrat anvertrauten District davor
geachtet und erkennet werden mlige und solle. Cronstadt, den
3-ten 7-ber 1761.
(ss). Adolf Baron von Buccow.

Adresa : An den Löblichen Magistrat der KO'nigl fiche's]

freyen Stadt und District Cronstadt.
Ex. Offo.

1) Din Arhiva iatoricg a Municipiului Brapv.

www.dacoromanica.ro
 409

111.

Scrisoarea lui Grigorie Ghica cdtre Magistratul

brasovean, In care cere sprijinul acestuia pentru
zidirea paraclisului celui nou 1).
No. 64/1748.
Praeclare ac Venerabilis Senatus, Domini Vicini et Amici
colendissimi.
Cum Reverendo Patre Praeside Ecclesiae consortium
Orientali ritui addictorum istinc huc agendorum Suorum gratia ad
aulam meam veniente colloquium iniens, inter alia Statum dictae
Ecclesiae ex ipso Sciscitans, alicujus defuncti legatum cujusdam
authentici testamenti, ad aedificandum vel potius adjungendum
illi Ecclesiae aliquod Sacellum ad ornandam illam melliori, qua
modo destituta est, architectonica forma, Simulque illius Sacri
aedificii Suspensionem, doctus Sum quocirca hasce praesentes
ad Dominationes V[estrlas ut Sincerus benevolusque Vicinus et
Amicus dedi Litteras ad amice requirendum, ne impedire immb
contribuere ad implendam testatoris piam Supremam voluntatem
velint, vel maxime respectu benignae protectionis tantorumque
privilegiorum, quibus occidentalem ritum colentes absque ulla
contradictione vel obstaculo hisce in partibus libere gaudent.
Propterea mihi facilem Dominationum Vestrarum hujus petiti
assensum promitto, vel casu quo necesse esset idcirco ad Ex-
cellen [tisst]mum Dom[injum O[ene]ralem Commendantem Scribere,
placitam Earundem responsionem expecto, ut absque dilatione
temporis requisita ad impetrandam hujus pii legati executionem
instantia fieri possit.
Quibuscum Sinceram et optimam Semper placendi Eisdem
dispositionem manifestans, omni cum aestimatione ac singulari
colendi inviolabilem vicinalem amicitiam propensione maneo.
Dominationum Vestrarum
Vicinorum & Amicorum
Benevolus Vicinus & Amicus
(ss.) I. Oregorius Oika.
Bucuresti 24 August
1748. S. V.
1) Din Arhiya istoricg a Municipiului Brapv.

www.dacoromanica.ro
 410

IV.
Matriculele Bisericii, dela Inceputul lor.
1. Protocolul Botezatifor
de lenge Biserica csea mare din Bolgarsechiu Brassovului ence-
pendusse dela Annu 1758 pene la 1812.
[Cu alt scris, al protopopului loan Petri*
N. B. Acest protocol este decopiat dupg alte 3 protocOle
originale, si anume:
1. primul protocol dela 1 lanuariu 1793 pang la 13 luliu 1795.
2. al doilea protocol dela 14 luliu 1795 pang la 25 lanuariu 1798.
3. al treilea protocol dela 22 lanuariu 1798 pang la 6 luliu 1800.
4. Alt protocol al casAtoritilor dela 16 lanuariu 1793 pang
la 1/11 9-bre 1803.
5. Deto al mortilor dela 3 lanuariu 1793 pang la 10 funiu 1796.
6. Deto al mortilor dela 11 luniu 1795 pang la 20 Martie 1800.
7. Deto al mortilor dela 12 Aprilie 1800 pang la 4 Martie 1803.
Celelalte protocOle originale dela anul 1758 pang la a. 1793
lipsesc, asemenea si dela 1800 din 6 luliu pang la 1812 in 1.
Febr., numai acest protocol aflandu-se decopiat, se priveste de
original panA se vor afla cele pierdute, adecg cele originale, ceea
ce se constatg spre stiintg.
Brasov, 29 Sept. 1894.
Oficiul protopresbiteral gr. or.
al Brapvului
(ss.) Ion Petrie
Protopop,.
*

P. 2-3 nescrlse. Protocolul BotezatiIor.

P. 4. 4SA face de stire, fiind cg acest Protocol au fost pierdut
in patru ani de zile, ba putem sg-i zicem cA furat de oarecine
(intercalat, cu alt scris, deasupra: 4porc de Caine)). BAnuind 6
fiind nepastrat, ar fi umblat multi inteinsul, de aceia la impli-
nirea acestor ani I-au adus oarecine si 1-au 1gsat la usa Sfintei
Biserici, lgsand si o notA pentru intamplarea lui. Deci noi cora-
torii acestei Sfintei Biserici cu to[ii sfAtuind, rugAm pre Cucer-

www.dacoromanica.ro
 411

nicii Preoti, atat si de astAzi inainte urmAtorii reprezentanti

cum si curatorii, ca sA ferim atat acest Protocol cum si alte
sfinte lucruri si ducomenturi ce sl aflA, care supt bunA pAstrare
au fost si sant panA astAzi, ca urmAtorii nostri sA poatA cu un
glas a striga: eMärire intru cei de sus lui Dumnezeu, si pre
pArnant pace, intru oameni bunAvoire. Amin!
Brasov, 1825. Apre[I] drip] 12/24.
$i am scris cu Barbul sin (ss.) Andrei Corbul, c[uratorl.
Barbul Cepescul spre vecinicd (ss.) Sandru Popovici, curator.
pomenire. (ss.) Sli... Marcea, curator,.
*
1761. Luna lui Mai. P. 1').

Au perit la Sfat de sabie 2. feciori; Sandu din TarA, si unul

Stan din PArau din Tara Oltului.
Au perit la Sfat, sugrumati doi feciori, unul din RAjnov,
anume Stoica, altul din SAcele, din Cernatul, anume Oprea,
1762. Dechem. 9.
Au perit Ion al lui Stan faraban, spAnzurat. 1763 Ian. 23.
Au murit Väsii din Satulu[n]g, sugrumat, 1763 Mai 20.
Au perit Adam Tig[anul] de laie, sugrumat 1764 Ian. 10.
Au murit Simion Cordonas de Sabie tAiat, lul. 20.
Au murit sugrumat TAnase din Cri[h]alma sugrumat. lul. 20.
Au murit 2. Tig[anib Marin din Bretcu, Gheorghe [din]
Satfullung ; 2. Rum[ani] Oprea Todor din Cotlea... din Ardeal
Noem. 10.
Botezatu-s'au un copil loan al Dum[nealui] Nedelcu Bid,
de Stanca a lui Manea MAmulA, 1758, Mart. 10.
*

Inceputul cu D[umne]zeu a scrie pre cei ce se vor

boteza §i pre na*ii lor, dela anul 72671 iar dela
Hdistos] 1758. Sept. I.
Septemvrie 1758.
Botezatu-s'au o copilA de Tig[an] Alixandra a lui Costandin 13.1.bis.
Tonci, de Alixandra a lui PAtru Forcos. Sept. 2. 1.

1) Paginaturn noun.

www.dacoromanica.ro
 412

Botezatu-s'au o copill Mariea a lui Gheorghe Manole, de

Mariea a lui Gheorghe Fagar4anul. Sept, 3. 1.
Botezatu-s'au un copil Mihai al lui Mihai Bobancu, de
Paraschiva Barbului Gaitanar. Sept. 6. 1.
Botezatu-s'au o copila Ana a Stoical Boariului, de Mariea
a Stoicai lui Stoian. Sept. 6. 1.
Botezatu-s'au un copil Ion al Aldii BAla, de Bucura lui
Neagoe Rogozea. Sept. 8. 1.
Botezatu-s'au un copil Ion al lui Vasil Fichiu Tig[anul]
dela Poarta, de Paraschiva cea oarba. Sept. 8. 1.
Botezatu-s'au un copil Ion al lui Ion Lip§ii del' Darste, de
Parasch. a lui Ion Stinghe. Sept. 12. 1.
Botezatu-s'au o copila Mariea a lui Ion Buretii. Sept. 13. 1.
Botezatu-s'au un copil Radu al lui Ion Dardalä Tigan dela
Poarta, de Ana Dumii. Sept. 13. I.
Botezatu-s'au un copil Nicolae al Parintelui Patru, de Pa-
raschiva a lui Petcu Borcea. Sept. 13. 1.
Botezatu-s'au o copila Par. a Marzei Potin, de Mariea lui
Todoran Croamar (?). Sept. 22. 1.
Botezatu-s'au un copil Dumitru al lui Vasil al Alboae, de
Paraschiva Voinei. Sept. 26. 1.
Botezatu-s'au un copil Dumitru al Dumitrului Samaragiul,
de Maria lui Dumitru Sacarolul. Sept. 26. 1.
Botezatu-s'au o copila Par, a lui Dumitru Barcu, de Dobra
a lui loan Sarbul. Sept. 27. I.
Botezatu-s'au o copila Ana a lui Vasil al Floroae, de Mariea
Petcului din Bra§ovechi. Sept. 27. 1.
Botezatu-s'au un copil Gheorghe al popei lui Bucur Lungul
din Purcareni, de Sora lui Hie liarmaneanul. Sept. 27. 1.

Octomvrie.
Botezatu-s'au un copil VAsii al lui Ion Mircan, de Marina
lui Mihai Vilara. Oct. 4. I.
Botezatu-s'au un copil Ion al Neculii BAnigal, de Visa a
lui loan Hristea. Oct. 4. 1.
Botezatu-s'au o copilA Evdoxia a lui Ignatie Tig[anul] dela
Poarta, de o balata Paraschiva a feciorului lui Pali. Oct. 4. 1.
Botezatu-s'au un copil Nicolai al lui Neculae Tig[anul] din
Schei fe[ciorul] Rad[ului], de Ana Fichiului. Oct. 6. 1.

www.dacoromanica.ro
 413

Botezatu-s'au un copil lordache al lui Costandin Croitor,

de Hagiica Despa. Oct. 10. 1.
Botezatu-s'au un copil Vfisii al Savului Orghidan, de Marina
lui VAsii Cads. Oct. 10. 1.
Botezatu-s'au un copil Hristea al lui Dumitru Dumitravu,
de Vip lui loan Hristea. Oct. 10. 1.
Botezatu-s'au o copill Mariea a lui Ion $ohan, de Marina
copila lui Simeon Iva§[cu]. Oct. 10. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariica a lui Ion VeveritA, de Marica
lui VA§mAc. Oct. 10. 1.
Botezatu-s'au un copil al lui Teodor Heru, de o copilA
Par, a lui Ion MolAndac. Oct. 17. 1.
Botezatu-s'au un copil Gheorghe al lui Gheorghe Can-
ail, de Mariica a Florii Com0. Oct. 18. 1.
Botezatu-s'au un copil dela Stup[ini] care au §i
murit. Oct. 24. 1.
Botezatu-s'au un copil Nicolae al Dum[itrului] Cojocariu
cel §chiop, de Anghela Radu Coj[ocariu]. Oct. 25. 3.
Botezatu-s'au un copil Costandin al Dum[itrului] Burbea,
de Ana Puriloae. Oct. 25. 3.
Botezatus'au o copilA Dumitra a lui Stan Renel, de Du-
mitra a lui VAsii al Barbului. Oct. 25. 3.
Botezatu-s'au un copil al Rad[ului] Tifri, de Ana a Stoic Ai
Boariului. Oct. 26. 1.
Noemvrie.
Botezatu-s'au un copil Dumitru al lui Diiaconu PAtru [Grid], P' a
de Radu copilul lui Hagi Radu Ciurcu. Noem. 1. 1.
Botezatu-s'au un copil Nicolae al lui Dum. Piti§, de Pa-
raschiva lui Radu CAtana. Noem. 1. 1.
Botezatu-s'au o 'copilA Marina a lui Florea feciorul lui
Orghidan, de Marina a lui VAsii Cads. Noem. 1. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Voicu GAurind, de
loan $oanu. Noem. 8. 1.
Botezatu-s'au o copill Safta a lui Gheorghe CretuicAl, de
Safta lui VAsii Cucu. Noem. 8. 1.
Botezatu-s'au o copilA a lui VAsii Schiopu, Paraschiva, de
Paraschiva a lui Barbu Tiganu. Noem. 8. 1.
Botezatu-s'au o copilA a lui VAsii al GAmulii, Paraschiva,
de Mariea a lui Stroe copilä. Noem. 10. 1.

www.dacoromanica.ro
 414

Botezatu-s'au un copil PAtru al lui Neagoe din Livade, de

Mariea a lui Stan Boariul. Noem. 12. 1.
Botezatu-s'au o copill Paraschiva a lui GavrilA Tiganu, de
Todora a lui Panteleimon. Noem. 11 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Dumitru NAnisor, de
Floarea a lui Gheorghe Lab As. Noem. 12. 1.
Botezatu-s'au o copilA Catrina a jup. Hristea Albgt, de
Mariea a lui Vilara. Noem. 15. 1.
Botezatu-s'au o copilA Paraschiva a Vlaicului, de Mariica
a lui Todor VasAlcu. Noem. 15. 1.
Botezatu-s'au o copilä Mariea a Radului Burdiloiu, de
Bucura a lui Ion PAscAlatu. Noem. 16. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Simion Ivascu, de un
copil Radu al Rad[ului] Pricop. Noem. 17. 1.
Botezatu-s'au o copilA loana a lui Costandin Filip, de o
copilA PAuna a lui Costandin Dan. Noem. 21. 1.
Botezatu-s'au o copilA a lui Ion Teodor ButmAloiu, de
Catrina a lui Necula Ggmulea. Noem. 22. I.
Botezatu-s'au o copilA Ana a lui Necula Voina, de Pa-
raschiva a lui Mitru Boghina. Noem. 22. 1.
Botezatu-s'au o copilA Costanda a lui Gheorghefecioru Burdulii
dela PoartA, de Costanda fata lui MiriutA Tiganu. Noem. 24. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Ion InAlbitoriu, de Ion
copilul lui Ion Priscu. Noem. 24. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Gheorghe Musicoiu,
de Sanda lui Enea VApsitoriu. Noem. 26. 1.
Botezatu-s'au o copilA Paraschiva a StoicAl ginerele Cote-
toae, de Mariea Comsii Floncoae. Noem. 29. 1.
Botezatu-s'au o copilA Ana lui Bucur BesleagA, de Ana a
lui Cosnità. Noem. 29. 1.
Dechemvrie.
Botezatu-s'au un copil Gheorghe al lui Gheorghe al lui
Costandin, de Ana a lui Ion CiocAnatu. Dec. 6. 1.
Botezatu-s'au o copilA Marina a lui Bucur Cosniceriu, de
Mariica a Mitrului Gurgului din SAcele. Dec. 6. 1.
Botezatu-s'au un copil Gavril al lui Gheorghe ginerile lui
Bogdan, de jupAneasa Stana Calavrezoae. Dec. 8. 1.
Botezatu-s'au un copil VAsii al lui Ion Musicoiul, de Marina
a lui VAsii Olteanul. Dec. 10. 1.

www.dacoromanica.ro
 415

Botezatu-s'au un copil VAsii al lui Gheorghe VAcariu, de

Rada a lui Ion Piernea. Dec. 10. 1.
Botezatu-s'au un copil Neculae al lui Dragomir MAmAligg,
de Anu§ca lui Todor Bird. Dec. 12. 1.
Botezatu-s'au un copil Ion al lui Radu IovitA, de Ana
Mo§oae. Dec. 13. 1.
Botezatu-s'au un copil Gheorghe al lui Ion DAnescu, de
Mariea lu[i] Hip BocArtanu. Dec. 13. 1.
Botezatu-s'au o copilA Paraschiva a lui CApitanu Hie, de
Mariuta jup. Dumitru Mrs. Dec. 13. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Maniul GiuvAlcA, de
Zamfira a lui Gheorghe Melitcoiu. Dec. 13. 1.
Botezatu-s'au din eresurile lui loan Calvin o fatA Varvara
la pravoslavnica credintA. Dec. 13. 1.
Botezatu-s'au o copill Mariea a lui Hie Pitical, de Mariea
muerea Pier§enariul.i. Dec. 20. 1.
Botezatu-s'au un copil Pavel al lui Pali fecioru lui Pali
Tiganu, de loana muerea lui file Tiganu. Dec. 20. I.
Botezatu-s'au o copilA Paraschiva a lui Barbu Toanci Tiganu,
de Parasch. muerea feciorului Dulii Tsganu. Dec. 20. 1.
Botezatu-s'au o copilA Dina a lui PAli§or a judelui dela
PoartA, de Todora a lui Mihai SArbu Croitoriul. Dec. 21. 1.
Botezatu-s'au o copilA Paraschiva a Stoic Ai PurcArii, de
VAsii fecioru CApit[anului] Ilie. Dec. 22. 1.
Botezatu-s'au o copilA Mariea a lui Radu Bobitu, de Dobra
a lui Mitru Piti§...p Etc. etc.! Dec. 24. I.
*

InceputuI cu D[umne]zeu a scrie pre cei ce se

vor cununa dela anul 7267, far dala Hristos 1758
Septemvrie 11)".
Septemvrie.
Cununatu-s'au dum[nealui] Hagi lova Blaciovici vAcluvA (sic!)
dela Cavaran Sebe§ cu dum[neaei] Ilinca Mogo§oae vAduvA.
Sept. 1. 1.
1) Registrul, de dimensiunile 50/37 cm., e pEginat cu rosu si Incepe
cu pagina 120. Cifra din urtng, dupä : Luna, zioa" cAnd s'a fAcut cununia,
aratA cAte cununii au fost in acea zi (ca si la botezali).

www.dacoromanica.ro
 416

Cununatu-s'au Enea al lui Tanasie vaduva (sic !) cu Despa

fata lui Mihai Bogdan. Sept. 6. 1.
Cununatu-s'au Stan al Branzariului fecior cu loana Fatului
vaduva. Sept. 13. 1.
Cununatu-s'au Stan sna p[o]p Barbul cu Mariea fata car-
ciumariului Hagi Dum. Paligrad. Noem. 3. 1.
Cununatu-s'au Savu sna Vasil Tantu cu Ana fata lui Vasil
Arnaot. Noem. 8. 1.
Cununatu-s'au Dumitru al lui Coman Baditolu cu Mariea
a Oprii Roncii. Noem. 8. 1.
Cununatu-s'au Vasil al lui Mitru Mitoc cu fata Petcului,
Anca. Noem. 8. 1,
Cununatu-s'au Dumitru al lui Stefan cu Maria fata lui
Vasile Munteanul. Noem. 14. 1.

Ianuarie.
Cununatu-s'au Patru Putorea vaduv cu Paraschiva vaduva
a lui Dumitru Garnet. lanuar. 9. 1.
Cununatu-s'au Patru Pulpa cu Stana fata lui Mirica. 10. 1.
Cununatu-s'au un fecior Lazar al lui Ion din Brawvechi1),
de Ion din gradina lui Harbat. lanuar. 10. 1.
Cununatu-s'au un fecior Necula feciorul lui Grigorie Canal.
cu Mariea fata Radului Birtii, de Radu copilu Savului. lanuar. 10. 1.
Cununatu-s'au Stan Carstoiu cu Marina fata Radului Lupul,
de Ion Dobrii. lanuar. 10. 1.
Cununatu-s'au un Tigan, Ion, feciorul lui Toanci, cu Mariica
fata lui Ion Gocimanu, de Mihai Sibianu. lanuar. 10. 1.
Cununatu-s'au un Tigan Todor feciorul lui Todor Gainariul
cu Mariea a Radului Clantii, de Paraschiva Nebunei. lanuar. 10. 1.
Cununatu-s'au Oprea, fecioru Oprii PitH cu Linca, fata lui
Patru Mircan, de Radu Furnica. lanuar. 14. 1.
Cununatu-s'au un Grec, Dumitru Iamandi, cu Mariea, fata
jupanului Nica Ion, de jup. Zahariia, lanuar. 17. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Stoica, al Darabantoae cu Anghela
fata lui Vasii Maciuca, de Stoica din Prejmir, fratele Cranghii.
lanuar. 17. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Matei VIAdAreanu cu Mariea Voi-
cului Munteanu, de Stoica Munteanu.. lanuar. 23. 1.
1) Numele miresel nu e trecut.

www.dacoromanica.ro
 417

Cununatu-s'au un fecior, Dum. Putorea cu Stanca fata lui

PAtru Hertu. lanuar. 24. I.
Cununatu-s'au un fecior, Ion Tab Ali, cu Bucura. lanuar. 30. I.
Cununatu-s'au un fecior, Gheorghe Caraja cu Rada.
lanuar. 30. 1
Cununatu-s'au un fecior, $tefan Sembotin cu Dumitra fata
Rad[ului] CAtana, de Radu CAtana lanuar 31. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Gheorghe Dascalu Hert cu fata
Anca a lui Ion Moldovanu, de Hagi Ion Nan. lanuar. 31. 1

Cununatu-s'au un fecior, Necula BAnitul cu fata a lui

Dumitru Croitoriul, de Radu Binitu. lanuar 31. 1

Cununatu-s'au un fecior, Ion lancu cu fata Mariea a lui

Dela Sibiianul, de Ion dela Darste. lanuar. 31. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Todor Mu§at cu PAuna, de dum.
Costantin CostantinovA (7) cu copila dum[nealui] Anastasiia.
lanuar. 6. 1.

Fevruarie 1759.
Cununatu-s'au un feciort dum[nealui] jupan Trandafir cu
Despa fata lui Bucur Pulpa, de jupan Mihai Vilara. Febr. 7. 1.
Cununatu-s'au un fecior, PAtru Lunului cu fata Turburoae,
de Radu copilul jup. Hagi Radu Pricop. Fcbr. 7. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Mitru Teclu cu fata lui Mitru Ujdur,
de Ion ginerile lui Orghidan. Febr. 7. I.
Cununatu-s'au un fecior, Radu Voina cu Paraschiva fata
lui Radu OdAld de Mitru lila Febr. 7. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Oprea Pancof cu Mariea lui
MiricA, de Stan fecicrul Bpdii. Febr. 13. 1.
Cununatu-s'au un fecior Mihai, feciorul lui Bogdan din
Ciocrac, cu Stana lui GavrilA de pe Tocile, de Inachie copilul
jup. Neculitii. Febr. 13. 1.
Cununatu-s'au un fecior, Ion feciorul Barbului Onoae cu
Stanca fata lui BArsan HArbea, de Stan Renel. Febr. 13. I.
Cununatu-s'au Mitru Oncioiu cu fata anume Stana cAlu-
gAritii Iugoae, de Iuga feciorul Iugli de pe Tocile. Fevruar. 13. 1.

Aprilie 1759.
Cununatu-s'au un fecior [loc gol] April. 18. I.
27

www.dacoromanica.ro
 418

P. 1.73 big. Mai.

Cununatu-s'au Gheorghe Hagi Radu cu Paraschiva fata
jup. Ion Moldovan, de Ion Lebul. Mai. 2. 1.
Cununatu-s'au Apostol Hagi Radu lnw cu Maria copila
Hagi Radului Ciurcu, de Ion Lebul. Mai. 23. 1.
Cununatu-s'au un Tigan PAtru al lui Salvet Tiganul, de
Radu Salvet, cu Ana fata Chivului Tiganu. Mai. 31. 1.
lunie..
Cununatu-s'au Lazar dela Petruvarodin cu Mariica sotia
rAposatului Petru. lunie 7. 1.
Cununatu-s'au un Tigan, Ion Burdulea cu Mariica Tigana,
de PAtrul Costandin Tiganul. lunie 7. 1.
Tulle.
Cununatu-s'au Chir Neculita sill Hagi Necula RAut cu
fiica Zanfira jup. Chivu. Iulie 25. 1.
Cununatu-s'au un vAduv Mitru Gontea cu Ana fata lui
Solomon. Avgust 21. 1.
Avgust 1759.
Cununatu-s'au un fecior Barbu al lui Barbu CAtana cu
Mariea fata lugai, de Dragomir Racotea. Avg. 21. 1.
Cununatu-s'au Stoica FurnicA cu Mariica Toboae vAduvfaj,
de Radu FurnicAD. Etc., etc. Sept. 5. 1.

Protocolul cununatilor i al mortilor de lenge

Bisserica csea . mare din Bolgarsechiu Bra§ovului
encsependusse dela Annu 1758 pene la 18121).
Inceputul cu D[umne]zeu a scrie pre cei ce vor muri dela
anul 7267, lar dela H[ristols 1758, Septemvrie 1.
Septemvrie.
Au murit o copilA Marinica a Nitului Tig[anul] dela Poartä.
Sept. 1. 1.

1) Acesta este titlul general al protocolului, In care la Inceput

aunt Introdu§i cununatii, iar pe la mijloc mortii.

www.dacoromanica.ro
 419

Au murit o copill Paraschiva a lui Gheorghe Negu§

Sept. 2. 1

Au murit o copilA Paraschiva a lui VAsii Banciog TiR[anu]

din Schei. Sept. 2. 1.
Au murit o copila Maria a PAtrului al Tatului rig. dela
PoartA. Sept. 3. 1.
Au munt o copilA Maria a ltu MieilA Lupan. Sept. 5. 1
Au murit un copil Ion al Neculii GAmulii. -ept. 6 1
Au murit un om anume Matei Munteanul Sept 7. 1
Au murit un copil Ion alui Dum. Mitoc Sept. 10. 1
Au murit un om Bucur Susaica. Sept. 11. 1

Au murit un copil Ion al lui Dragomir BAloiu. Sept. 11. 1.

Au murit un copil Gheorghe al lui PAlisor judele rig
del[a] PoartA. Sept 13 1

Au murit o fatA Sora, slujnica. Sept 13. 1

Au murit un om bAtrfin VAsii Urs. Sept. 16. 1

Au murit o copilA Maria a Nitului Tig. del[a] PoartA

Sept. 16 1.
Au murit o fAmee loana a Aldei din Livade. Sept. 20. 1.
Au murit o copilA Ana a Parvului NAsturar Tig. del[a]
PoartA. Sept. 20. 1.
Au murit o fath Ana a Pascului. Sept. 21. 1.
Au murit o slujnicA Maria din Cetate. Sept. 21. J.
Au murit un copil al lui Ion din Livade sluga Os (?).
Sept. 23. 1.
Au murit un copil Ion al lui Ion al StoicAl Gagiu. Sept. 27. 1.
Au murit un rigan del[a] PoartA, Pah bAtusar[ul]. Sept. 28. 1.
Au murit o copilA Maria a Musoae. Sept. 29. 1.
Au murit o copilA Ana a Fronii rig. Sept. 29. 1.
Octomvrie.
Au murit o copila Ana a lui $erban orodariului. Oct. 12. 1.
Au murit o copilA Ecaterina a diaconului Petru. Oct. 13. 1.
Au murit un om insurat Dumitru feciorul Vlaicului. Oct. 13. 1.
Au murit un copil Nicolai alui Neculae rig. feci[orul]
Rad[?]. Oct. 13. 1.
Au murit un om Gheorghe NAlbitoriul. Oct. 20. 1.
Au murit o copilA a Florii Ancusel. Oct. 20. 1.
Au murit un copil Petru al Netcului zet Gheorghe CAprit.
Oct. 23. 1.

www.dacoromanica.ro
 420

Au murit o copill Maria a Stoical Candaroiul. Oct. 25. I.

Au murit un copil Origorie al lui Ion Enii. Oct. 31. 1.
Noemvrie.
Au muet un copil al Neacsii fetd lnicoae (?) Patru. Nov. 4. I.
Au murit un unchea§ Mitru la Stan Basinoiul. Nov. 6. 1.
Au murit un copil Ion al lui luga Popoiu. Nov. 20. I.
Au murit o copill Maria a Stanii Besoae. % Nov. 22. 1.
Au murit o copila Maria a lui Simeon Martinita. Nov. 23. 1.
Dechemyrie.
Au murit o copill Marina a lui Ion Tocanie. Dec. 2. 1.
Au murit o muere Neacsa muerea Badii. Dec. 7. 1.
Au murit un om Radu Pancofa de pa Coasta. Dec. 12. 1.
Au murit o copilä Maria a lui Ion $ohanu. Dec. 12. 1.
Au murit o copila Par[aschivaj al lui Bratuc fecioru Bratului.
Dec. 13. 1.
Au murit un copil Gheorghe al lui Ion Moroianu. Dec. 14. I.
Au murit o copila Maria a jup. Neculii Dutculesii. Dec. 16. 1.
lanuarie 1759.
Au murit o copila Anusca a Neculii Voinii. Ian. 16. I.
Au murit un copil Costandin al lui Patru Logofatu. Ian. 16. 1.
Au murit un copil Ion al Radului Baditoiu. Ian. 17. 1.
Au murit un copil Florea al Florii lui Neagoe din Bra-
sovechi. lanuar. 18. 1.

Februarie.
Au murit o copila Marina a Stoical Tiganului. Febr. 11. I.
Au murit o copila Ana a lui Vasil Banitu. Febr. 11. 1.
Au murit un copil Gheorghe al Stoical Danescului din
Brasovechi. Febr. 39. 1.
Au murit un copil Ion al lui Barsan Gal. Febr. 25. 1.
Au murit un copil Vásii al lui Patru Samaragiu. Febr. 26. 1.
Au murit Ilinca muiarea jup. Gheorghe liars. Febr. 27. 1.
Martie.
Au murit un copil Ion al lui Mihai Shoe. Mart. 3. 1.
Au murit un copil Mitru al lui Bratuc feciorul Bratului.
Mart. 5. 1.

www.dacoromanica.ro
 421

Au murit un om Todor Bobitu. 8. 1.

Mart.
Au murit o copilA Maria a jup. Ion Dan. Mart. 26. 1.
Au murit un copil Gheorghe al lui Ion Gonfoiu. Mart. 31. 1.

Aprilie.
Au murit o copilA Mariia a lui Ion Fozocoiu. April. 2. 1.
Au murit o copilA Marina a Chivii Garleioae. April. 3. 1.
Au murit un copil Ion al Neculii Colacea. April. 11. 1.
Au murit un copil Ion al lui Dragomir Fulga. April. 11. 1.
Au murit o muere Mariica Tomoae. April. 11. 1.
Au murit o copila Parasch. a lui Gheorghe lovita April. 11. 1.
Au murit un copil Florea al Florii Putorea. April. 17. 1.
Au murit un copil Ion al lui Stan Basinoiu. April. 28. I.

Mai.
Au murit un copil Neculae al lui Radu Vajmac. Mai 6. I.
Au murit o fata Ana a lui Neagoe Rogozea. Mai 7. 1.
Au murit un om Radu [al] gocimanesii din Brasovechi,
Mai 7. 1.
Au murit un copil Lazar al lui Radu Bali din Brawvechi.
Mai 7. 1.
Au murit un om Vlad Stupariul. Mar 8. I.
Au murit o copila Mariia a lui Stan Bucur din Livade. Mai 8. 1.
Au murit un copil Ion al Ristii Manalloae. Mai 8. 1.
Au murit un copil Vasil al lui Vasii Ghermoiu. Mai 9. 1.
Au murit o copila Marlia a lui Gheorghe Logofatul.
Mai 10. 1.
Au murit un copil Radu al Mariei lui Maniu GiuvAlca.
Mai 11. 1
Au murit o copila Ana a lui Vasil Roncea. Mai 11. I.
Au murit o copilA Mariia a lui Ion Capatana. Mai 12. 1.
Au murit un copil Necula al Neculii Lingura. Mai 14. 1. PAN.
Au murit un copil Ion al nevestii dascalului Bucur. Mai 15. I.
Au murit un copil Gheorghe al lui Gheorghe Logofatul.
Mai 15. 1.
Au murit o copila Mariia lui Vasil Gavrinai din Livade.
Mai 15. 1.
Au murit un copil Gheorghe al lui Ion dela maerul tiisericii.
Mai 20. 1.

www.dacoromanica.ro
 422

Au murit o copal Par[aschiva] a lui PAtru feciorul lui

Dumitru Jude le. Mai 20. 1.
Au murit o copila Ana a lui Simion Fluerml. Mai 23. 1.
Au murit o copill Irina a lui Gheorghe Moldovanu din
Cetate. Mai 26. 1.
Au murit un sArac CArstea in curtea Biserecii. Mai 26. 1.
Au murit o copilä Bucura a lui Bucur So§niceriul din
Bucure0. Mai 28. 1.
Au murit o copilA Stanca a lui Mitru feciorul lui Dumitru
Jude le. Mai 29. 1.

lunie.

Au murit o copill Par[aschiva] a Florii MAruntoiul.

lunie 1. 1.
Au murit un copil Ion al lui Ion Seam. lunie 1. 1.
Au murit un copil Ion al Radului Tapul. lunie 1. 1.
Au murit o copilA Ana a lui Gheorghe Munteanu. lunie 9. 1.
Au murit o copilA Par[aschiva] a lui Neagoe Bu§tea. lunie 9. 1.
Au murit o copilA Nastasiia lui Gheorghe Munteanu.
al
lunie 10. 1.
Au murit 0 muere Sora MurgAnoae. lunie 10. 1.
Au murit o copilA Par[aschival a Badii care au fost cAtanA.
lunie 12. 1.
Au murit un copil Gheorghe al lui Anghel Munteanul.
lunie 12. 1.
Au murit o copilA Ana a lui Ion Prejmireanu. lunie 12. 1.
Au murit un copil Maniu al lui Maniu MAmulA. lunie 16. 1.
Au murit o copilA Mariia a lui Mitru Voina. lunie 18. 1.
Au murit un copil Gheorghe al jup. Zahariia. lunie 22. 1.
Au murit o copilA Marina a MariicAi lui ObadA. lunie 22. 1.
Au murit un copil al lui Ion Fulga. lunie 27. 1.
Au murit o copilä Maria a Paraschivului Sichiopului de pe
CoastA. lunie 27. 1.
Au murit un copil VAsii al lui VAsii Pricul. lunie 28. 1.
Au murit un copil Gheorghe al lui Mihai Bogdan. lunie 28. 1.
Au murit un copil Voina al lui VAsii Albu. lunie 28. 1.
Au murit doi copii PAtru §i Necula ai lui Stan RomAn (?).
funie 28. 1.
Au murit un copil Necula al lui Ion Mord% lunie 29. 1.

www.dacoromanica.ro
 423

lune.
Au murit Ilie 1. 4. morti. Iu lie 1. 1.
Au murit un copil Hie al Stoicli PurcArea. Julie 4. I.
Au murit un om Bratu din Cacova. Julie 4. 1.
Au murit o copilA a lui Ion Oncioiu care au tinut pA fata
lui Oric. Julie 5. 1.
Au murit o copill Ana a Stoichii Lumänlresii. lulie 7. 1.
Au murit o copilA Despa a lui Ion Cretu. Julie 8. 1.
Au murit o copill Zamfira a lui Ion Cretu. Julie 9, 1.
Au murit un sArac Radu Langas. lune 9. 1.
Au murit un copil Oheorghe al lul Neagoe Rogozea. Julie 11. I.
Au murit un copil PAtru al lui CArstea FrigAtoriul. Julie 11. 1.
Au murit un copil Dumitru al lui BArsan GrAdinariul.
lulie 11. 1.
Au murit o copilA [numele lipsestej a lui jup. Nica. Julie 12. 1.
Au murit o copila Marina a lui Oprea Nis. tulle 15. 1.
Au murit un copil Oheorghe din Brasovechi. Julie 16. 1.
Au murit o copilA Zamfira a jup. Zahariia. Julie 19. I.
Au murif un copil Dumitru al lui Stan BranzA. lul. 23. I.
Au murit o copilA Paraschiva a Mariii TAmpoae. lul. 23. 1. Pb.w.181
Au murit un copil Vasilie al Paraschivii S[Indescifrabil]doae.
lul. 24. 1.
Au murit un om Necula Lingurg de pA Cacova. lul. 30. 1.
Au murit un copil DumItru al lui Dumitru Burbea. lul. 30. 1.

Avgust 1759.
Au murit lin copil Ion Bratu. Avgust. 1. 1.
Au murit o copila llinca a lui Dumitru Borcan. Avgust. 2. 1.
Au murit un fecior Radu al lui Radu FrunzA. Avgust. 3. I.
Au murit un copil Radu al lui Ion Scumpu. Avgust. 10. 1.
AU murit o copilA Ana a lui Ion al Vilii.
Avgust. 1.1. 1.
Au murit o copill Bucura a Manii (?) din Bras[ovechil.
Avgust. 11. 1.
Au murit un copil Ion al lui Ion Lebu. Avgust. I 1. I.
Au murit un copil Oheorghe al Hagi Dum. BAditoiu.
Avgust. 14. 1.
Au murit o copill Maria a Tomii DArAbantului. Avgust. 14. I.
Au murit o babA loana OAmuloae. Avgust. 17. 1.

www.dacoromanica.ro
 424

Au murit o copilä Paraschiva a Stoidi Morariului.

Avgust, 23. I.
Au murit un copil Enea al jup. Enea Lazar. Avgust. 24. 1.
Au murit o fats dela un Sas din Cetate a lui $andru
Märdan din DrAgq. Avgust. 28. 1.
Au murit un copil Radu al lui Radu Orboicu. Avgu4t. 29. 1.
Au murit o copilä Stanca a Pätrului Guranu. Avgust. 31. 1v.
Etc., etc.

V.

Parohlit Dimitrie Eustatievici si aIti jurati ai Bise.

ricii cer sfintirea ca preot a Tui Dimitrie Grid si
sfintirea Iui Gheorghe Duma ca diacon.
No. 438-1779.
Woh(gebohrtze, Hochedelgebohrne, Namhafte, Fiirsichfige, Hoch
and Wohlweise Herren, Löblicher Magistrat /1).

Da zween von unseren hiesigen Geistlichen Alters und

Krankheit wegen ihrem Amte nicht vorstehen und ihre Dienste
nicht thun können, die in der hiesigen Oberen Vorstadt befind-
liche Wallachische Inwohner aber emen grossen Anzahl aus-
machen : so haben wir uns nothgedrungen gesehen, den bis-
herigen Diacon Demetrius Grid in die Zahl derer tibrigen
Geistlichen aufzunehmen und an seine Statt den bisherigen
Driszkál George Duma zum Diacon zu machen. Da nun aber
vermöge hohen Verordnungen alle diejenigen, welche Geistliehen
werden wollen, die Ordination von dem in Ofen befindlichen
altglaubigen Bischof Sophronius Czirillowitz erhalten sich in
diespr Absicht im Monat May allda einfinden, sich mit einem
Pass vom Hochlöbl. Landes Gubernium versehen müssen, um
diesen aber zu erlangen von Ev. Wohlgebohrne I. N. F, H. V. W.
ein Attestat erforderlich ist : So nehmen wir uns die Freyheit
Ev. 1. N. F. H. V. W. unterthanigst bittlich anzugehen, womit Hoch
dieselben obigen zweyen, nämlich dem Demetrius Grid und

1) Dia Arhlva Municipiulul Bra§ov.

www.dacoromanica.ro
 425

dem George Duma, ein solches Attestat ausfertigen zu lassen

gnddigst geruhen mögen.
Wir getrosten uns
Unterthanigste Diener
(ss). Demetrius Eustatovits.
(ss). Hadsi luon Graekul.
(ss). Protopopa Petra. (ss). Rddul Ketdne.
(ss). Popa Stephan. (ss). George Hadsi Rddul.
(ss). Apostol Hadsi Rddul.
(ss). luon Vldd.
(ss). Thodor lvdn.

VI,
Protopopul Stefan Ioanovici-Inasu cere Magistra .
tului sã aprobe anumite dispozitii luate de el.
2581782 (Prez. 4. III. 1782).
Prea Czinstite si de Bun Neam Vrednik si prea Inzelépt Meriata
Ddmnule Josef Traugot Nobile De- Schdbel. Area Milostivnik
Zudecz al Czetezi Slobode a Bmovului $1 a Toata Zara Birsi;
Merog mili i bunetezi Merijidle ka se fie Strdsnika Porunká
Merijtale ka se fie urmate aczeste mai sus numite lukruri de
oresieni si de Deregetori sátellor dupe Porunka Protopopului
czelui de oils, dupe kum sau obicznuit mai nainte ;
No. 1. Préozi, Daskal, Goczman, aicza la Sate se renduiaske
ProkipOpul ka se pote as dd sdma, si goczmani se aibe aczaste
grade della Meriatd ka se fie skutiz de posterie ;
2. Masse in oils, se aibe alle rindui ProtopOpul si alle
inveza dupe kum se kade, iare Dumnealui Dómnul Daftorul
Czetezi selle inveze la vréme de primesdij kum se urmese si
cze se fake, si se fie si elle din czevas skutite ;
3. pe la Satte Dumineka si in pdisturi nicz kum oameni a
nu zuld ku leutari la kirczume dupe kum iaste si Porunka Prea
Inelzatului Inperdt ;
4. Aicza la Biserika Bolgarsegiului pentru serdczi czei strein,
czine iaste rinduit della Czinstitul Magistat sei skoze afare si
se mearge streini de uncle sint ;

www.dacoromanica.ro
 426

5. Nunte kare se fak la oras pene la 12 czdsur, se se

kunune la, biserike, iare dupe prins, nicz dekum;
6. Logodne mai mult sara se nu se fake, czi sioa, inaintea
prinsului, ka senu gesaske priczini oameni;
7. Merog Merijtale sem rinduiest Meriata prin PottInke la
Doi Derebanzi kare sed in Schei, a nume Susaika si Dumitru
brinse ku plata lor kind vafi de tribuinze la Zudekata pe uni
oameni neaskultetori ka se ia si sei duke la Maus;
Al Merijtale
(ss.) Kuczernik Protopdp al Brassovului
Stefan lovdnoviz.1
VII.
Cererea frunta§iIor Bisericii cAtre Magistrat ca sa-i
dea lui Eustatie CatanA recomandatia obi*nuita
pentru a putea fi sffntit ca diacon.
No. 1409/1791.
Umillite in stancsie dela oreseni din Bolgarszeg case dobindin
orecomendacie dascalului nostru Eustatie Catana se mearge la
Sib?, pentru Caracterul dieconj19.
Csinstit Magistrat,
Noao milostivifor patrony 1
Avind orasul nostru lipse pentru un diacon la Biserica
noastre csa mare din Bolgarsegh, precum am avut tot deuna, la
care neam adunat tocsj oresani, si am ales dintre dascali care
jam avut la Biserike, anume pe Eustatie Katana ca in Characterul
dieconij sepoate intra, pentru acsej ne rugem Csinstitului Mag.
ca dupe cum am avut obisej se aibe si dela Csinstitul Magistrat
o Recomendacsie la Dornnul Vledica Gerasim Adamovicz la
Sibij, pentru acsasta nerugem si reminem pra plecacsy.
Brasov 791. die 9 mensis jun.
(ss.) Protopopul Georgie Radovicz.
(ss.) Johan Lebul Gocsman.
(ss.) Micul Voicul zurat si curator.
(ss.) Johan johanovi(?) zurat si curator.
impreune cu toczi oreseni.
1) Dia Arhiva Muaicipiului Brapv.
2) Din Arhiva Muaiciplului Brom

www.dacoromanica.ro
 427

VIII.
Magistratul brasovean cere guvernului aprobarea
ca Zaharia Duma, ales diacon In local lui Simion
Datcu, sa fie sfintit.
Copia.
No. 1473/809. P. P.
Postquam Praesentium Exhibitor, Zacharias Duma, Cantor
et Ludimagister, penes Ecclesiam graeci ritus Nownitam Suburbii
Bolgarszegiensis hujatis, pluralitate votorum, et totius Cleri,
Communitatisve ecclesiasticae voto, in locum Diacopi ejus-
dem, Ecclesiae Simeonis Popovits, juxta Benignissimam Genera-
lissimi, Suae Serenitatis Regiae Arthi Ducis Caro li resolutionem,
pro campestri Capel lanus apud Inf. Regimen. Pedestre Splenianunr
Altissime denominato et promoti, pro Diacono electus fuerit.
Hinc eundem Zachariam Duma, pro obtinenda ad munus Sacer-
dotale via praescripta legali consecratione sacra, praesentium
vigore, de meliori commendandum duximus.
Coronae die 24-ta Junii A. 1809.
Magistratus Liberae Regiaeque
Civitatis et Districtus
Coronensis9

DC.

Scrisoarea Iui Radu Tempea V. catre episcopul

Voile Moga 2),
No. 6211816.
Preaosfinfite i Prealuminale Doamne Episcope !
Mie milostiv Patron !
FiindcA dui-A milostiva poruncA a Preaosfinteniei Tale s'au
si inceput de cAtrA slAvitul forum din afarA a se face cercetare
spre dovedirea uciderii a celui de cAtrA vo cAtiva numai dintre
Cinstlitiij NegutAtori impotriva preainaltelor orAndueli spre treapta
preoliei candidAluit loan Teodor Bucur, i pAnA a nu se asterne
1) Din Arhiva Municipiulul Brapv.
2) Din Arhiva Muaidpiulul Braaov.

www.dacoromanica.ro
 428

sAvärsita cercetare [a] Milostivului Scaun Arhieresc, se aude

precum si intru diacon s'ar fi herotonit (de care eu spusa altor
oameni mai CA nu-mi vine a o crede) pentru aceea ma invred-
nicesc cu smerenie a protestAlui a nu se primi numitul mai in
sus nelegiuit candidat, WA cAnd nu se va asterne de cAtrA
SlAvitul Maghistrat de aicia 1ncvizitia carea [indescifrabil] cu
grabA se va sAvArsi, rAmAiu
Al Preaosfinteniei Tale
Brasov, 15 lanuarie 1816.
(ss.) Radu Teampe, prot.
N.B. Cu plecAciune ma rog Preosfinteniei Tale a nu fi
supArat, pentru cAci Tabela Bot[ezatilor], Cun[unatilor], Ingro-
patilor pail acum nu s'au putut trimite, pentru cA dela lnAlt[atul]
CrAesc Ouberniu s'au dat porund, ca deosebit sA insemnam
pre Cununatii cu numele lor, si sä dAm la tisturile din afarA,
iarA altA impiedecare au fost pentru arAtarea de cltrA Doftori
despre cei oltoiti, insA in viitoarea Joi se va asterne numita
tabela.
(ss.) Radu Teampe.

X.
jalba lui Radu Tempea V. cAtre episcopul Vasile
Moga In contra curatorilor.
Ad. No. 620/1816. (A.)
Adresa: Preaosfintitului, prealuminatului Domnului Vasilie
Moga, al Pravoslavnicii legii Grecesti Neunite, prin Mare le Prin-
cipat al Ardealului Episcop, Domnului NouA Milostiv, la
Sibii1)
Ex offo.
Preaosfin(ite si prealuminate Doamne Episcope!
Mie milostiv patron si stdpdn!
Din mai multe pricini cuvioase, dupl datoria chemarii
meale mA vAz silit Preaosfinteniei Tale in numele si cearerea a
toatii Obstii, cu plecAciune a Te ruga, ca sA Te milostivesti spre

1) Din kb Iva Municiplulul Brapv.

www.dacoromanica.ro
 429

odihna noastrA cea viitoare, fall mai vArto§ pentru cea mai bung
rAnduiall a Sfintei Bisericii noastre in rAndul venitului aceeasi
cuviincioasI cercetare, prin oranduitii Comisaresi spre luarea
Socotelii direapte de a mai multi ani pArinteaste a ne orAndui,
din aceaste urmAtoare pricini, cAci
Primo. Cei ce se numesc acuma curatori Bisericii vechi ai
Bolgarsechiului, tocma impotriva preainaltelor Normativumuri,
iarA mai vArtos impotriva prealuminatei porunci Arhieresti din
7. fanuarie 1812 N-ro 7. ca niste nesubordinati au obrAznicit a
urma, de s'au pus insusi ei de sine euratori peste toatA averea
cea miscAfoare si nemiscAtoare a Sfintei Biserici fArA de stirea
ScauRului Protopopesc si fArA de a se votizAlut de cAtre obste
ca curatori.
2-do. CAci cA macar cl sAnt acuma numai trei in puterea
lor indesati, totusi cA acesti trei numiti unu vine de a se
socoti, din pricina cad
3-fio. unu este Gheorghe Nicolau, al doilea este Ion Radu
Leca, care este cumnat cu numitu Gheorghe Nicolau, si al 3-lea
este Zaharia MoarcAs, care iarAs este cumnat cu Ion Radu Leca,
al 4-lea este ca reprezentans iarAsi fratele lui Gheorghe Nicolau,
adecA Dumitru Nicolau.
4-to. cad urmAnd ei cu capitalui Sf. Biserici dupA pofta
lor, fArA de a da de stire cuviincioasei Jurisdictii acestia, si
adevArata obste sAntem cu top scArbiti de aceastA prevaricatie
a 'for, de unde fireste vine a se socoti cA aceastA dArje indrAs-
nealA a celor ce s,e numesc si acuma curatori.
5-Io. cautA sA vie in prepunere impreunA cu Jurisdictia
Bisericeasca si cu cinstitii negutAtori si cu obstea precum ar
putea veni averea Bisericii in primejdie de paguba, mai vArtos cAci
6-to. Afarl din prevaricatia aceasta, numitii cei ce se numesc
curatori, orbeascfi IndrAsnealA au fAcut de a da legi si orAnduieli
in numele obstii, nestiind obstea nimica despre aceasia.
Din acestea darl pricini, cu smerenie in numele a toatA
obstea, care m'au recvirAluit a face preaplecata mea cearere cAtrA
Preaosfintienia Ta, nu se indoieste aceastA obste precum ade-
vArata lor cearere nu va fi cAtrA dreptul Scaun Arhieresc ne
bine primità, ci cu atAta mai tare Te vei milostivi Preaosfintenia
Ta prin acest Expres de cAtrA aceastA obste trimis, mAngAiarea
obstii care o asteaptA pArinteste a o hotAri.

www.dacoromanica.ro
 430

Milostivindu-Te WA atuncea a face pAstoreascA Arhiereasci

porund, ca, case) Sf. Bisearici din pricinile mai in sus arAtate
Oa la inceperea- Comisii cercetAtoare a se pecetlui, iarA eu sant
Al Preaosiinteniei Tale
plecatA smeritA slue
(ss.) Radu Teampe protopop Brapv.
(ss.) Simeon Popovici, Asesor.
(ss.) Voina Piti$, Asesor.
Brasov 30 Dec. 1815.

XI.
Angajarea lui Samuel Trentsin ca procurator al
Bisericii 2).
Copia.
Ad. No. 1148/1806
Cu invoiala _noastrA a tuturor, noi obstea OrAsenilor din
Bolgarszeg de ritusul grecesc neunit, am voit precum si hotArit
sub datumul mai jos pre in yule tuturor, cunoscand cl avem
lipsA pentru un notarius sau un advocat, pe sama orasului,
pintru binele de obste, precum .si mai bine intelegere, pre a
Naltilor oranduieli si porunci, nefiind noi tocma pedepsiti intre
alte limbi, asa darA am gash de mare lips1 a avea orasu un om
cu stiinta de aceasta, care sant in Tara ImpAratului, ca pintru o
instantie cu orice de trebuintA in traba orasului sA poatA a sluji,
spre care hotArire am asezat pe Domnia Sa Samuel Trentsini
dela FAgAras, cu plat.6 pe an R. fl. 200, adecA douA sute florinti
nemtesti, si frai cvartir, care platA asa s'a hotArit, in patru angarie
a o primi, de la Cassa Orasului, adeca, la tcei luni o angarie
pintru care platA va fi adetor Domnia Sa a sluji orasului, dupl
punctumurile care se vAd mai in jos.
1-mo Maiu intaiu pe langl credinta care are sA fie cre-
dincios orasului a sluji la toatie trebile cu dereptate, cu scrisoare
in toatie vremea, atat in slujba orasului, cat si a Ecclesiei
noastre, atata si itt persoanA fiind de lipsA, cu noi impreunA,
sau singur, supt numele, si cu stirea orasului, sA fie adetor, a
rAspunde numai in spre binele orasului.
1) Casa [de bash].
2),Dln Arhiva Municipielui Brafor.

www.dacoromanica.ro
 431

2-mo Av And orasu trebuintg la ineltatul creiescul Oubernium

sau la prea nalta Curtie a cere vro mill sau in alt proces de
judecatg, sg fie adetor a merge si atuncia cu cheltuiala orasului.
3-tio Avgnd Domnia Sa vro trebuintg de A merge in vreo
slujbg a Domniei Sale, precum si la iosag, sA fie adetor a da de
stire orasului, a avAnd orasul lipsg de Domnia Sa, sg nu se
impiedece traba orasului.
4-to CAnd doi negutAtori orgseni de aid ar avea vro pricing
de judecatg, intre dumnealor, sg nu fie volnic Domnia Sa a se
amesteca, nici la o parte, nici la altg fag strging asupra vreunuia
din orgseni, sg nu fie slobod : iarg avgnd vre unu din noi
judesatg cu altg fatg strging, sl fie adetor cu platg a sluji.
5-to In toatg vremea in care va fi in slujba Orasului sg
fie adetor a fi credincios, si in toate Ecu] cinste si dragoste a
petrece cu orgsenii, in toatg vremea il va cunoaste orasu cu
dereptate si va pgzi legatura si jurgmAntu, care va punie, nu va
cguta orasu altul, iar aflAndu-se, in ceva a nu fi spre oras
cu dereptate, si fim volnici altul in loc a ne punie.
6-to In scurt peste tot, sg fie adetor ori in ce slujbg in
care el va Ostia (?) orasul, sg slujeascg precum in fata locului
aid, atAt si intre altie pArti. Pentru mai bunA incredintare Ora-
sului pe lAngg iscglitura numelui si obisnuita pecetie, sg fie
adetor a intgri si cu jurgmAnt. Bolgarseg 29 Julii 1795.
(ss.) Sandra Ilagiu Sandra.
(ss.) luon Zebu. (ss.) Leca Routz.
(ss.) luon luonovici Meirm. (ss.) Miku Vojku.
(ss.) Rada Routz.
(ss.) Thodor luvan. (ss.) Petra Alexandra.
(ss.) Dumitru Ciurcu. (ss.) Dumitru Mojsi.
(ss.) Niculal Ciurcu.
(ss.) Ristea Stoicovici. (ss.) Tama Nan.
(ss.) luon Radovici. (ss.) Radu Jipa.
(ss.) Juan Ghinoju.
Impreung su toatg obstea.
Coram me: Samuele Karantsi m. p. Dominiorunl,
in Terra Fogaras Fiscalium Procuratore Fiscali
(ss.) Radu Munzu.
(ss.) Nicolaj Györgye Fogarasu,
(ss.) Györgye Csurku.

www.dacoromanica.ro
 432

XII.
Predoslovia lui Radu Duma din Mineiul pe luna
Septemvrie ').
Predislovie
Cdtra blagocestivul 41 iubitul citiloni.
Toatl fapta bung si dupA moarte IncA iaste vie. Drept
aceaia fiindcA In multe cetAti si orase infloreaste si creaste
facerea de bine, adecl: TAlmAcirea cArtilor bisericesti si politi-
cesti dintealte limbi, pentru folosul cel de obste al Neayului
nostru rumAnesc, pentru care lucru eu cel mai micul vazAnd
cl-s mai de folos dumnezeestile laude si rugAciunile ceale cu
inteles decAt ceale fArA de inteles, si precum zice SfAntul Apostol
lacov fratele Domnului cA precum trupul fArA de suflet iaste
mort si nesimtit, asa si ruga si cAntarea cea fArA de inteles
cAtrA lauda si cinstea lui DumnezA4 lnaintea celor ce nu o
inteleg moartA iaste si nesimtitA, si vasul alegerii ravel Apostolul
la intAia poslanie cAtrA Corinteni, cap. 14. st. 6. zice: clar acum,
fratilor, de voiu veni la voi graind in limbi streine, ce voiu folosi
voaoy, si alte, si iarAsi mai jos, st. 11, zice: 4 lari de nu voiu
cunoaste putearea glasului (care este cuvAntul), fi-voiu eu celui
ce graiaste ca un varvar, asijderea si cel ce-mi grAiaste fni;
fi-va el mie ca un varvar, adecl: el mie grAind si eu neintele-
end* ; t. 13. Pentru aceasta cel c, grAiaste in limbA streinA,
roage-sA ca sA le si tAlmAceascA si sA stie ce auzim ; St. 14 :
gDe mA voiu ruga in limbl MI-eh* duhul mieu se roagA, iar
mintea mea fAra de roadA iaste. St. 15 : Dar cum trebuiaste
ruga-mi-voiu cu duhul, ruga-ml-voiu si cu mintea; St. 16:
Pentru cA de voiu binecuvAnta cu duhul, intealtA limbA, dar cel
ce p1inea0e locul celui prost, cum va zice: amin spre multA-
mirea ta de vreame ce nu stie ce au zis ; St. 17 : Tu adicA bine
multAmesti in limbA streinfi, ci celalalt neintelegAnd, nu se
foloseaste. St. 181 Multamesc lui D[umne]zeu, cA mai vArtos cleat
toti grAesc in limbi, ci in biserica voiesc a grAi 5. cuvinte cu
Inteles, ca si pre altii sA-i folosesc, decit zeci de mii de cuvinte
in limbA streing. St. 23: Deci de se va aduna tot sAborul im-

1) Din Biblioteca veche a Bisericii Sf. Nicolae No. IV,44 (No.

vechiu 162).

www.dacoromanica.ro
 433

preunA §i toff voar grAi In limbi $i voar intra §i eel_ prosti si

cei necredinciosi, au nu voar zice cA ati nebunit ?. $i mai tot
capul acesta pentru aceasta scrie.
De unde eu cel mai micul intre cliricii i dascalii Brasovului,
m'am sArguit de am scos luna lui Septemvrie deplin §i vAand
a s'au mi§cat aceastA fierbinteall qi intealte Orli, m'am conte nit
a mi apuca si de ceale urmAtoare, §i pohtind a rAmAned acest
odor la Biserica aceasta, unde se prAznueaste hramul Sfántului
Arhiereului si de minuni fAcAtoriului Nicolae dela Miralichia, am
indemnat pre un creqtin dintre fratii nostri, anume pre Dum-
[nealui] Dumitru Fulga, si cumparAndq-1 dela mine, 1-au inchinat
Sfint& Bisearici, sA fie vecinica pomenire Dum[nealui] §i copiilor
Dum[nealui], hind paroh la aceastA SfAntA BisearicA Sf. [Sa]
PArintele Prot[opop] Petru Grid, si- Sf. [Sa] PArintele Stefan
Duhovnic, i pop[a] Radu Tempea, i pop[a] Gheorghe Chifes,
i pop[a] Simeon Datcul, i dieacon Dimitrie Grid si cAntaretr
dascalul Radu Duma i D. Necul[ae] Du[ma] i jurati Hagi Radu
Pricop, j[upAn] CApitan Hie [Birt], jup. Hagi loan Grecul, jup.
Petru Peligrad, [up. Micul Voicu, jup. Radu Catana, jup. Oheor-
ghie Magi Radu, jup. loan loanovici, jup. loan Lebu, la anul
del[a] zidirea lumii 7287, iar del[a] H[risto]s 1779 Fev[ruarie]
20-go. Tuturor smerit si plecat D. Radul Duma cAnt[Aret] Bisea-
ricii Brasovului.
La facerea ace§tei cArti fost-au indemnAtori si Dum[nealui]
Hagi Dum[itrie] Ciurcu.

XIII.
Predoslovia la Mineiul pe Martie 1).
Predislovie.
A ceitrei tot iubitoriul de podoaba Sfintei biserici cititori.
AceastA lunA iaste mai intAiu intre ittni, cA inceperea lunii
intraceastA lunA sau vAzut a fi fAcutA, si omul cel dintAiu Adam
dela ID[u]mnezeu au fost zidit, i toatA fAptura pentru dAnsul,
si in raiu bAgat, iarl pentru neascultarea dintrAnsul izgonit.
IntraceastA lunA ne depArtAnduse de scaunul mAririi Sale pentru

1) Din Biblioteca veche a BisericH SeNicolae, No. IV/45 (No. vechiu

163). Cele 5 paginl dela inceput sunt nescrise. Predoslovia incepe la p. 6.
28

www.dacoromanica.ro
 434

iubirea sa de oameni, sau pogorAt pre pämAnt ca ploaia pre

lanA din Ceriu prin buna vestirea ingerului in preacuratul pAntece
al prea bl[a]goslovitei 5i prea curatei fecioare Marti din Duhul
Sfânt tasAndu5i trup negrAit precum insu5i au 5tiut. Intraceaste
zile cu trupeasca patima Sa cea de bunA voie blestemul sau
pierdut, 5i cu moartea sa moartea sau omorit, 5i prin luminatA
purtAtoare de viata, invierea Lui cea din morti, Adam 5i tot
neamul omenesc din iad au fost scos, 5i la starea cea de sus
iarA5i au fost adus, ca sA mo5teneascA ceale cere5ti. Pentru
aceasta din numArul cel dintaiu al lui iau inceput toate crugurile
soarelui 5i ale lunii 5i mAna anului, 5i bisecturile, 5i sA face
in tocma lucrare intru dAnsele, iproci. IntraceastA lunA Soarele
intrA in zodia berbecelui, fiindcA berbecele iaste semrnil inchi-
puirii cel dintAiu precum mai sus sau pomenit, fiindcA afuncea
Soarele iaste aproape de primAvarg, pentru aceea sau numit
berbece, 5i impotriva acestui dobitoc fac astrologii alegorie de
zic: cA berbecele e dobitoc de 5ale slab, numai ce are oarece
putere in frunte. A5a 5i ceale dinnapoi ale Soarelui intraca
vreame sAnt slabe, cu rAcealA puterea imputinata, iarA ceale dinainte
cautA spre varA, cum am zice spre putearea cAldurii. Sau cA
berbecele iarna zace pre partea stang5, iarl primAvara inceape a
sA culca pre partea dreaptA, a5a 5i Soarele inaintea acelor vremi
etreace pre stAnga laturii a aerului, iarl intracea vreame intrA
,spre laturea cea dreaptA, carea iaste spre meazAnoapte, iprocis,

XIV.
Pomelnicul cel mare al Bisericii.
Completare 5i continuare din vol. I. )

Card Cinstifii Preofi del Biserica Slant. Nicolae din Bolgarsechi !

Cunoscut facem Sfintiilor Voastre, cA dupA orfinduiala rApo-
satului Printi Grigorie Brancovean, sA-binevoiti a lua la insem-
nare in pomelnicul ace5tii Sfinte Biserici numele rAposatilor
adecA: Grigorie, Manuil, Zoi si cu tot neamul !or, pomenindu-i
in toate zilele la SfAntul Jertfelnic, aducAnd rugAciune cAtrA
1) Pag 406 410. Completarea e WWI prin adresa exadei (epitropiel)
Bisericii areceetiu atre preotii dela Sf. Nicolae, scria In registrul de pomel,
nice pe o filg nepaginata dela Inceput.

www.dacoromanica.ro
 435

Dumnezäu pentru mAntuirea sufletelor lor, si in tot anul, a treia

zi de Rosa Ili vetrprimi dela Cinstita Exada Sfintei Biserici noastre
cei Grecesti din Cetate oranduitii Wf 100. adecI o sutA fiorini
Viener Verung, pA langl cAzutA cvitantie. Sfiintiilor Voastre vA
rugAm, ca aceastA instiintare sA sA petreacA la Pomelnicul Sf.
Biserici spre cunostinta urmAtorilor; si noi rAmAnem
Ai Sfintiilor Voastre fii duhovnicesti
Brasov in 21 Dechemvrie 1833.
(Greceste):
Epitropia bisericii grecesti :
(ss.) Hristodulos Mumiali.
(ss.) Mihail Petrovici.
(ss.) Diamandis G. Arsenics.
(ss.) Georg Anton.
(ss.) Dimitrie Hagi Russet.
(ss.) Andreos Andreovici.
*

Continuare.
Paginile 21 si 24 sunt nescrise. Paginile 22-23 lipsesc.
Pomelnicul boerilor Racovitesti, iinsemnat de acum den P. 26.
feat 1807,- Febr. 16.
t La beat 1774 '), cAnd atunci au rAposat aid in Brasov
rAposata intru fericire mumA-mea si s'au ingropat la biserica cea
mare din Schei, si de atunci s'au fAcut asezAmAnt ca pe tot
anul sA 'se dea din casa noastrA la bisericA ate *Ned] cincizeci
ca sA fie pentru pomenirea rAposatei si a celorlalti rAposati si
dela mormAnt sA nu lipseascA candila si fAclia la sfintele slujbe,
cA pentru aceea se dau acesti bani de mai sus arAtati. Si pentrucA
pomelnicul cel vechiu s'au rApus, pentru aceea acum de intAm-

1) In matriculg : .1774. Mai 5. au murit Cocoana Despa lui Dumitrascu

Racovita boieriu si este Ingropata in bisericg la locul Brancii". E vorba de
Necula Mutu Branca, ingrOpat In a doua dintre cele 11 gropi dinspre mina-
noapte din tinda cea mare. Bgtrana vorniceasä -Cantacuzing fiica lui Toma
Cantacuzino a fost decl Ingropata WO o rudenie, lot din neamul canta-
cuzinesc dupg sot : Pguna, film general-maiorului Mihail Cantacuzino, sotia lui
Mihail Cantacuzino Magureanul, care In plinä titter*, la 16 ant, se stinsese
In Brasov la 1 Mai 1771 si care odihneste in groapa a treia.,

www.dacoromanica.ro
 436

plarea vremii aflandu-ne noi aici, am insemnat de iznoava toate

numele raposatilor, cum *i a celor vii ca sä se pomeneasca.
Cei rdposaft.
DumitraFu, DumitraFu, Despa, Sultana, Dumitra§cu, Ev-
praxia Monahia, Mihail, Mihail, Marga, Teodora, Casandra, An-
dronache, Map, loan, Ana, loan, Elena, Radul, Maria, Chezarie
arhiereul, Maria, Filacton, lerei, Ana, Maria, Mihai V[oitiv[o]d,
Ana Doamna §i cu tot neamul lor.
Cei vii.
Dumitra§cu, Smaragda, Gheorghie, Despa, Costandin, Du-
mitra§cu) Sevasti, Maria (ters !) Mihail, Ana, Alexandru, Emanuil,
Gheorghie, Costandin, cu toata sinodia lor.
Urmeaza semnatura lui D. Racovita. Apoi :
gAici am insemnat §i un rand de odajdii ce am dat la
P. 27. biserica, adica: ')
Acestea le-am facut §i le-am dat aicia la biserica cea
mare din Schei, unde este ingropati raposata intru fericire
muma-mea, ca sä fie pentru pomenirea raposatilor pärintilor
noOri. Dar am pohtit §i pa parintii preoti de aid dela biserica,
ca acestea sä le aiba mai la pastrare, iar nu sä le metahirisasca
os urdinaria 2), ci la praznicile impäräte§ti §i la sarbatorile cele mari
si le metahirisasca la Sfintele slujbe, §i nid sa le instraineze la
vreo parte pe afara pan alte lopuri, sau prin alte sate, ci sa
fie numai pentru trebuinta bisericii cei mari de aid din Schei
aceastea.
(ss.) Arhon Banul Dumitravu Racoviffi. 1803 Julie 10P.
P. 28. (Mai insemnam acum §i aicia ca sa se §tie ca intamplan-
du-se la leat 1810 Sept. 6 de s'au mutat catre Domnul raposatul
intru fericire tatal meu Dumnealui Banul Dimitrie Racovita tot
aici la Brapv, unde s'au §i ingropat, iar4i la biserica cea mare
din $chei 9, drept aceea prin wzamfint am mai facut §i noi
1) Vezi volumul 1. al acestel lucrArt, p. 318.
2) Greceste: SA nu le foloseascA ca pe unele ordinare.
3) In matrIcula morlilor, la 15 Sept. 1810, e desenatA Intaiu o cruce
de 1/11/2 cm., In ale cArei unghiuri drepte aunt literile: .Ba - nu- D.-R", apoi :
Arhon Banul Dumitrascu Racovita dela Bucuresti, de anl 75. P[reotii] tor.
Nu a fost ingropat in bisericA Maga mamA-sa, ci In cimitir, in cripta a
sasea, plAtindu-se pentru acest loc cinci galbeni olandezi.

www.dacoromanica.ro
 437

adlogire pe tot anul ca s1 se dea dela casa noastrA Inca t[a]l[eri]

cincizeci la sfAnta bisericA peste t[a]l[eri] cincizeci, ce se da §i
denainte pentru pomenirea raposatei mowi noastre pre cum
mai inainte in ceialaltA foaie se aratA insemnatu apz1mAnt acesta
de raposatu tatA-meu care se face t[a]l[eri] una suta pe tot anul
a se da dela casa noastra la bisericA pentru pomenirea rApo-
satului tatA-mieu §i a mow-mii §i a acelorlalti raposati, §i dela
morminturi atM al tatA-mieu cat §i al moa§e-mii sA nu lipseascA
candila §i fAclia la sfintele slujbe cA pentru aceea se dau ace§ti
bani de mai sus aratati. Asemenea sa fie tiut a am mai hArAzit
la bisericA pentru pomenirea raposatului tatA-mieu §i o sfAntA
cruce irumoasA ferecatA cu argint i sArmA i poleitA cu aur.
Am mai adaogat cAtre aceste la bisericA incA tal[eri] doaozeci
pe tot anul ca sA se mai dea dela casa noastrA pentru ca sA
fie datori preotii sA facA osfe0anie pA toatA luna la mormAntul
rAp[o]sat[uluil tatA-mieu §i sA-I pomeneasca, apdarA am trecut
*i numele rAposatului intre cei morti la pomelnicul nostru ce se
vede inainte, insemnat i adeverit sub iscAlitura rAposatului
tata-mieu ca sA se pomeneascA. Si ad adeverim §i noi aceastA
condicA de noul wzamant ce am fAcut '). 1810 Noemv. 2.
(ss.) D. Racovifd.

Pomelnicul Binefdthtmilor coalelor centrale romane ortodoxe P. 30.

resdritene din Brapv, reposa(i in Domnul dela 18502).

Mor(i.
Arhiepiscopul ,Andreiu, Arhiereul loan [Popazu], Proto-
presbiterul losif, Vasilie, loan, Dimitrie, Vasilie, Vlad, 2, Vasilie, 3,
Maria, 3, Dimitrie, 2, Anna, Bucura, George, 2, loan, Christea
Dimitrie, Dumitru, Rudolf, George, Bucur, loan, Vasile, Maria,
loan, Sterie, loan, Anastasia, Cristodor, George, Manole, Nicolae,
Dumitru, Nicolae, loan, Protopop Petru, Constantin, 2, loan,
Vasile, George, George, Ursu, Nicolae, 2, Dobra, Paraschiva,
IDokia, Mafia, Sit fan, Nicolae, Maria, Dumitru, Teodor, leromo-

1) Dania aceasta s'a pierdut si ea, ca si altele, cAd, Inca Pe vremea

protopopului loan Petric, Biserica nu o mai primea.
2) Sods de protopopul loan Petrie, cu caractme latine.

www.dacoromanica.ro
 438

nahul Gerasim, Arhim[andritul] Atanase, Arhim[andritul] Genadie,

Erei Vasile, Petru, Ni olae, Maria, 2, Gavriil, Maria, Constantin, 2,
Eca teri n a, George, Nicolae, Damian, loan, Vasile, Dumitru,
DUmitru, Andreiu, 2, Ecaterina, 2.
P. 31. goaltl.
P. 32. Pomelnicul Binefdaltonlor $coalelnr.
V i i.

Arhiereu loan, 2, Protopr. loan, Erei Bartolomeiu, Erei

Vasile, 2, loan, Diamandi, Constantin, 2, David, Nicolae, 2, loan,
Dimitrie, Radu, 2, Dimitrie, 2, Mihail, loan 9,

1) Paginile 33-59 stint goale.

www.dacoromanica.ro
 INDEX DE NUMB
A.
Abaft I.,149.
Adamovici Gh rasim, episcop. 95, 134,
152 n. 2, 158-139, 162, 165-168, 178,
183-184, 199, 232 n. 6, 350, 352.
Agnita (org§e1), 228.
Alba-lulia, 249.
Albania, 1 .9.
Albet Hriste4, 73, 360.
Alhina-Brapv, inst. de credit 0 eco-
nomil, 399.
Alb ichsfeld lohann von, senator, 252,
269-270, 323.
Alexandru Petal, curator, 188, 370, 372.
Alexia loan, 233.
Andrád Sainuil, medic militar, 170.
Andrei dascalul, 92.
Andrelovici PAtra§cu, 339.
Anghel loan, negustor, 2g2.
Androne Andronic, invatator, 287, 324.
Anghel Atanasie, episcop unit, 45.
Antim Arhimandritul, 203.
Antoni Constantin, judele Companiei
grece01, in, 202, 235, 246.
Antoni C. Maria, 172.
Apata (sat), 128.
Apostol Mann, 56, 365, 385.
Apostol M. Manole, 56.
Apostol Zamfira, 56 n. 2, 365.
Arad, 189 n. 2, 213.
Ardeal, 13-14, 25, 27, 31, 37, 47, 109,
151, 161, 257.
Arge§ (judet), 292.
Argepou Ilarion, episcop, 244-245.
1) Dascalii, diaconii, preotii i protopopii dug numele carom nu este mentionata rdclo
localltate, au functionat tott la Biserica Sf. Nicolae.
www.dacoromanica.ro
Argil Radu, curator, 34 n. 1.
Arhiva istoria a Municiplului Bra§ov,
21, n. 3, 43 n. 1-2, 38 n. 4, 44 n. 2,
48 n. 3-4, 55, 70 n. 2, 71 n. 1-2, 77
n. 1, 78 n. I 2 0 5, 79 n. 3, 80 n.1,
81, 116 n. 2, 119 n. 1, 122 a. 3, 123,
127 n. 1, 129 n. 3, 130, 133 n. 2,
137, n. 2, 138 a. 1-2, 140 n. 2-3, 155
n. 4-5, 156, 158 n. 1 0 3, 159 n. 3-
5, 161 n. 3, 162 a. 1, 164 n. 2, 165
n. 1 0 3-4, 166 n. 1-2, 167 a. 1-3-,
168 n. 1-3, 172 n. 2-3, 173 a, 1-2
174 n. 1 0 3, 179 if. 3-4, 180 n. 1-2,
181 n. 1-2, 183 n. 1-3, 185 n. 3, 188
a, 2, 189 n. 1, 190 n. 1, 193 n. 1-2,
194 n. 3 0 5, 10 n. 1-1, E6 n. 1-3,
197 n. I 0 3, 202 n. 2, 203 n. 1-2,
205 n. 1, 206 n. 2 0 5-6, 212 n. 3,
216, 217 n, 1 0 3, 218 n. 1-2, 219
n. 3, 220 a. 1-3, 221 n. 1-4, 222 a.
1-3, 223 n. 1-2, 224 n. (-4, 225 n.
2, 227 n. 3, 228 n. 2-3, 231 n. 5, 232
n. 1-3, 233 n. 1-4, 234 n. 1-2, 235
n. 1-2 0 4, 239 n. 1, 242 n. 3, 245
n. 1, 247 n. 6, 249 n. 2 0 4, 250 n.
1-3, 251 n, 1, 252 n. 1-4, 254 n. 3,
260 a. 1, 264 n. 4, 265 n. 3, 267 a.
7, 269, 272 n. 3, 277 n. 2, Z80 n 1
0 4, 309 n. 3, 314 n. 1, 320 n. 1-2
321 n. 1-2, 322 n. 2, 332 it. 2, 336
a. 1-2, 337 a. 1-4, 338 n. 1-4, 339a.
1, 346 n 1-2, 359 n. 2, 362 n. 1,366
n. 2, 367, 368 n. 1, 395 n. 3, 396 n.
1, 403.
Arhiva Oficlului Protopopesc, 365 n. 3.
 440
Aromsechi, vezi Haromsechi(Trelscaune).
Aron Petru Vocia, 375,
.Astram-13rasov, 8.
Astraa-Centrall, 207.
Austria. 81, 114, 182, 386.
Avacumovicl.Pavel. eplscop, 213-214.
Avr Ig (sat), 315.
Bs
13abole Gheorghe, negustor-pescar, 7.
Bacifalau sau Baciu (sat), 128,133.
Baciu loan, profesor, 8.
Badea Nicolae, curator, 207, 275.
Baiul Bratu, preot-protopop. 174 n. 3,
224, 231, 253.
Baiul Mihail, preot in Zarnesti, 33, 34 n. 1.
Baiul Nicolae, 199.
Baiulescu Bartolomeu, protopop, 254 n.
1, 267 n. 3, 322 n. 3.
Balcani, 122.
Banat, 81.
Banciu Axente, profesor, 213 n. 1 0 6.
BAnffy G., guvernator, 184 n. 1, 214.
Barac loan, translator 0 Invatator, 213,
228, 233, 272, 315, 317, 320, 356.
Barac losif, prot6pop, 274, 351.
Barac Marina, 233, 244.
Baranyi, comisar craesc, 120.
Barbu NIca, 367-368.
Barbul, preot In Tarlungeni, 79.
Barbul Fotache Hagi, 215.
Barcianu Popovici Sava, preot In Räsi-
nad, 371.
Baritiu Gheorghe, 30 n.1, 207 0.2,232,
246 n. 1, 247, 254 n. 2, 277 n. 3,
322, 386 n. 4.
Barifiu leronim, 382.
Baroniu Cezar, 12, 150.
Bart loan, tipograf, 354.
Bart Petri', editor, 150, 169, 204, 303 n, 4.
Bausner Slmion, comes sasesc, 24.
Badill Petru, asesor consistorial, 347.
Baditolu Maniu, epitrop Tocile, 253,
402 n. 2.
Baditoi-Ciuciu loan senior, negustor-
pescar, 7.
Ma Radu, paroh, 381.
www.dacoromanica.ro
Man Nicolae Dr., arhiepiscop si mitro-
pont, 8, 256 n. 1, 401.
Balaceanu Constantin, 56 n. 2.
Balaceanu Grigorie, 245.
Balaceanu Smaranda, 365.
Balaceanu Zamfira, 56 n. 2.
Balgrad. 22 n. 1, 287.
Bancila Plat Nicolae, 354.
Baran Florea, protopop, 9, 78, 82, 96-
97, 352.
Baran Teodor, paroh, 7, 26, 78, 96-97;
103, 308, 352.
Baran Vasile, protopop unit, 96-97.
Barbier Dutnitru, parohian In Tocile,
350, 402.
Barsan Gheorghe, 250.
Barseanu Andrei, 44 n. 1, 51, 70 n. 2,
74 a. 2, 75 n. 1, 98 n. ; 100 n. 1,
172 n. 1, 186 n. 1, 231 n. 4, 298 n.
3 si 5, 299 n. 3, 3W n. 1, 311 n. 2,
312 n. 2, 313 n. 2-3, 316 n. 1, 317
n. 13, 318 n.1, 319 n. 1-2, 320 n.3,
322 n. 1 0 3, 324 n. 1-2.
Basinoiu Serban, 353.
Bed, 51, 110, 116, 121, 257 n. 2, 350.
Beigrad (Serbia), 9, 11.
Berta M. Ianos, 300.
Besinoaie Tudora 353.
Birt Gheorghe, zugrav, 382.
Birt Ille, Capitanul, 25, 31, 40, 71, 73-
74, 83, 94,- 102-106, 124, 132, 144-
145, 160, 248, 315 n. 1, 344, 349
386-395.
Birt Ille Neacsa, 388.
Birta Todor, 158, 371.
Biserica Sf. Adormire" din Brasovul-
Vechiu, 200, 247, 249-250, 253.
Biserica Sf. Adorrnire" din Cetate 5,
250, 254.
Biserica Sf. Gheorghe" din Blumana,
175 n. 2.
Biserica St Treime" din Cetaty, 179,
203, 247, 249, 262, 253, 267, 272,351,
Biserica .Sf. Treime" din Tocile, 203
n. 1, 207 n. 4, 218, 220, 223, 226, n.
1, 232, 239 n. 3, 242-243, 244 n. 1,
247, 253, 264, 270, 335, 350, 391, 402.
Bistilla (oras), 285 n. 3.
 441
Blaj (orag), 30 n. 1, 107, 249 'n. 3, 254
n, 2, 277 n. 3, 352.
Blumgna, 175, 208, 266, 359-360.
Bob loan, Fpiscop unit, 152 n. 2, 163,
198, 352.
Bnbancu Emanuil, 380, 398 rt. 2.
Bobescu Dumiftru Hagi, 134.
Bobe Bucur, 199.
Bod (sat), 26, 32-33, 128, 396.
Bodogae Teodor, profesor, 335.
Boggthi Sandru Roza lia, 338.
Bogdan Dula Gheorghe, 149.
Boghici Constantin, editor, 212-213,
234, 356.
Boghici loan, jurat, 83, 102.
Boghici Radu Hagi, 31, 74, 83,101.
Boghing Constantin, dascal-diacon,140-
141, 173, 199, 348, 357, 372.
Boghing loan, 25.
Bolgarsec, 15, 17, 27, 38, 84, 116-117
126, 136-137, 147, 162, 175, 184-185
192, 199, 202, 207, 218, 230, 233, 240
257 n. 2, 266, 268, 308, 323,334, 352
Bonaparte Napoleon, 208.
Borceoaie Paraschiva, 335.
Boris, vezi Nicolaevici Bucur.
Boros-Gheorghe, arendas, 366.
Botez (sat) 249 n. 3.
Bran (localitate),/ 33-34, 126, 128, 174
224, 335, 353-354.
Brasovul-Vechiu, 17, 104, 158, 165, 174
175 n. 2, 177-178, 208-209, 235, 249-
250, 252, 266-267, 283, 285, 335, 36 0
397, 405.
BrAncoveanu Constantin Vodg, 56 n. 2,
154, 352, 354 n. 1.
BrAncoveanu Elena, 247.
BrAncoveanu Emanuil, 247.
BrAncoveanu Grigorie 247,
BrAncoveanu Zoita, 247,
Breaza (localitate), 234.
Brenci Stan, preot in Turchm 79,
Brennerberg Wilhelm, senator-inspector,
213.
Brescu Vlad, preot In arnesti, 34 n. 1'
Brezeanu Simion, negustor, 282.
Bucov (sat), 247.
www.dacoromanica.ro
Buccow Nic. Adolf baron, 46-47, 49,
74. 107 n. 2, 393.
Bucur cel bgtrAn, preot In Vlädeni,
34 n. L
Bucur dascalul, 32.
Bucur, preot In Vlgdeni, 33, 34 n. 1.
Bucur Gheorghe, paroh, 111-112.
Bucur Mavrodin, negustor, 282.
Bucur Teodor, inspector scolar, 154, 316.
Bucur T. loan, paroh, 206,219-225, 253,
258, 267-269, 271, 317, 335, 349, 373.
Bucur T. loan Marina, 282,
Bucuresti, 23, 40, 56, 94-95, 114, 163,
188, 190, 203 n. 1, 208, 214, 243-
244, 246, 253,263, 266, 277, 279-281,
285, 289, 336, 350, 359, 367.
Ruda, 45, 47, 49, 85, 95, 109-111, 127,
147, 189 n. 2, 339.
Budai Aron, 194.
Budila (sat), 128.
Budisteanu Dumitrascu, 57 n. 1, 363, 374.
Budisteanu Vlaicu, 368.
Budi§teni (mosie), 30, 79, 368, 374.
Bulgari, 5, 119, 267.
Bunea Augustin, 47 n. 1, 49, 92, 151.
Burbea-Poggceanu Gheorghe, negustor,
227, 276, 282, 352.
Burcoiu Vgsii, protopop, 330.
Butmgloiu Florea, 400,
Buzau (episcopla), 130, 218, 353.
Buzgu (judetul), 56 n. 2, 366.
Cacaletil, vechl Reda Barbului (mosie),
56 n. 2, 365.
Cacip Andrei, polcovnic, 233.
Calimachi Grigorie Yodg, 92 n. I.
Calinic, patriarh In Constantinopol, 94,
303.
Calinicos, egurnen, 222.
Cantacuzino Gheo ghe, 21-22, 82.
Cantacuzino Safta Popeasca, 331.
Carabet Ignate, protopop, 214, 264-265,
267-272, 273, 282, 284-287, 293, 320,
323, 361.
Caragea Gheorghb Vodg, 316.
Carcalechl Constantin, 367.
 442
Carcaleky Gheorghe, 234, 334.
Carlovit, 7, 9-11, 18, 27, 42, 49, 73, 82,
109, 121-122, 134, 162, 185, 198 n.3.
Carcalitoae Maria, 368.
Cartojan Nlcolae, 213 n. 4, 310.
Cassia, monahla. 79.
CArnarap R Ilinca, 113.
Campina, 24, 57 tk. 1, 352
Campineanu Constantin, 245.
Campulung, 245.
Campulungeanu Necula, paroh, 18, 78-
79, 87.
CApAtana St. Stanciu, 360.
CarcAlechl Oh. Maria, 172.
CAtanA Barbul, 158.
CAtana IonitA, negustor, 228.
Maul F adu, jurat, 44, 72, 102, 124,
152, 161, 299, 301, 348.
CAtana R Eustatie, part h, 147, 161-163,
167-168, 172-173, 179, 189, 92, 195,
312, 352, 370.
Ceanul-de-Campie (sat), 151.
Ceauau Constantin, 113.
Cepesc 1 Barbu, 83.
Cepescu Dimitrie, 16.
Cepescu, fratii, 349 n 1.
Cepescu loan, reprezentant, 275.
Cep scu lonitA, negustor, 332.
Cepescu Nicolae, 244, 270, 275, 321.
Cernatu (sat), 128. 167,
Cernatul-de-Sus, (sat), .68 n. 1.
Cernatul Sac le'or (sat), 234.
Cernavodeann PanA, 113
Chesarie, episcopul RA unicului, 305.
Chessler Mihail, cismar, 276.
Chicomban Petru, 402.
Chiev, 13, 17, 44 n. 1, 53, 149.
Chifes Gheorghe, V. Radovici Gheorghe.
Chirca Vlad, preot In Zarneati, 31 IL 1.
Chirilovici Sofronie, episcop, 78, 85,
91-92, 109-113, 122, 124, .149, 151, 346.
Chivu Lazar, curator, 34 n. 1.
ChivArar Sandru, 250.
Cimbroaie Paraschiva, 332.
Cipariu 'I imoteiu, 51.
Ciurcu Dimitrie Hagi, 305, 329,
Ciurcu D. Hag! Elena, 67,
Ciurcu Dumitru, 31, 154, 350, 370.
www.dacoromanica.ro
Ciurcu Ghitii Hagi, 332.
Ciurcu loan Hagi, gociman, -83, 93,
326, 349.
Ciurcu Necula, negustor, 334.
alum Nlcolae, arendaa, 366.
Ciurcu D. Nicolae, 233.
Ciurcu N. Desna, 334.
Ciurcu Radu Hagi, 31, 326, 332.
Ciurcu Stan, 155, .
Ciurcu Stan Stana, 155.
Ciurcu Teodor, 83.
Ciurculet, 262 n. I, 342.
Clurculet loan, 351.
ClaM Inochen'ie, episcop unit, 29
ClaM Samuil, 149.
C iment, episcop al RAmnicului, 22-23,
Closius Martin, jude, 33-34, 56, 73,
84 n. 4.
Cluj, 30 n. 1, 155, 198, 209, 228, 350,
368.
Cocea Hagi, boier, 114.
Cocloe (munte), 287, 289, 368.
Codlea (lacalitate), 32-33, 34 n. 1, 128
Colon loan, profesor, 38 n. 1, 356 n. 4.
,,Collectanea zu einer Particular-Historie
von KronstadV, 386 n. 1 ai 3.
Comp GI igurie Dr., episc ip ai Aradulul,
245 n. 2.
CopAcel (sat), 140.
Constantin loan, gociman, 124.
Constantinopol, 93-95, 303
Corbea loan, dascal, paroh al gociman,
207.
Corbea Teodor, pisar, 327.
Corbi (sat), 195, 371.
Corbu Andrei, reprezentant, 372.
Costache Comisul, 331.
Coslea dascalul, 213, 310.
Costes Slugerul, 114.
Covasna. 92, 111 n. 3, 125.
Craiova, 82.
Cremenea (mo0e), 262.
Creteanu Costache, baler, 245 n. 4.
Cretu Bucur, paroh In Braaovul-Vechiut
158, 165, 249.
Cretu Nicolae, candidat de preot, 250.
Cristian (sat), 37, 128.
Cristianul Mare (munte), 37.
 443
CrIzbav (saf), 128, 172, 338.
Curnatura, 175.
Curuti, 104.
Cutun, 104.
Cuvant Romanesc"--(revista), 309 n. 2.
D.
Damaschin, episcop al Buzau lui, 218.
Dan Constantin, negustor, 332,
Dan loan, jurat, 138.
Dascalu Necula, P.
Datcu Alexandru, 155.
Datcu Damian, 258.
Datcu Maria, 455.
Datcu Paraschiva, 155.
Datcu Simeon I., paroh, 17, 88-89, 402.
Datcu Simeon IL, paroh, 123, 138, 155-
156, 350.
Datcu Simeon III., paroh, 179-180, 181-
182, 197, 224, 234-235, 264, 278,
286, 402.
Dania, preot, 77-79.
Dania Barbu, negustor, 168.
Darste (sat), 128, 159, 248.
Deberschi, eecretar, 23.
Denial D. Teofil, iezuit, 149,
Dima Necula, 328.
Dima Niculia, 244.
Dintr'un Lemns (manastirea), 243.
Doboli (sat), 371.
Dociu Costea Naum, 365.
Dosofteiu, mitropolit, 76 n. 1, 264.
Dragomir Si Mu, 11, 12 n. 1, 13, 18, 19
n. 1, 27 n. 1-2, 44 n, 1, 49 n. 1 el 3.
Dragomirna (manilstire), 339.
Draudt Gheorghe, jude primar, 33, 120,
208.
Draudt lohann, senator, 385.
Dudercu Stefan, boier, 24.
Duma Dimitrie, paroh ei namesnic, 35,
40, 50 n. 1, 56, 58, 75, 78-79, 82-86,
90-92, 108-109, 111, 123, 131, 297,
300, 309-310.
Duma Dumftrache, 334.
Duma Dumitru, 203 n. I.
Duma D. Gheorghe, paroh, 123-124,
138-139, 141, 156, 167-168, 173-174k
www.dacoromanica.ro
179, 181, 189, 309-310, 315, 337,
348, 370
Duma Ghiorghia 334.
Duma Maria, 203 it. 1,
Duma Z. Marina, 188.
Duma Nicolae, dascal, 123, 309-311, 350-
Duma Paraschiva, preoteasa, 181.
Duma Radu, dascal, 135-436, 151, 300-
311, 327, 348, 350, 371.
Duma Radu(Rodion) gociman, 9, 21, 8i
Duma R. Ecaterina, 302.
Duma k loan, dascal, 297-298, 301-
302, 369, 311.
Duma Stanca, 81.
Duma G. Zaharia, diacon 181, 186-.188,
197, 203, 205-206, 315.
Duma Z. Marina, 203.
Dumeeti, 81, 202.
Dumovici, 203-n. 1, an.
Dumitraeco, 31.
Dumitraecu sin Vlaicu, 30.
Dumitraecu Nicolae, 331.
Dutca (porecla), 81.
Dutca Dima, 3_8.
Dutca N. Anastasia 113.
Dutculeasa Z., 328.
Duck ioseph, cronicar sas, 104.
E.
Eichholz I, baron, general, 114.
Elena egum nita, 17.
Epravia, calugaria, 160.
Eustathiade Dimitrie, 44 n. 1, 149 n. 1.
Eustathivios Dimitrie, 150.
Eustatu Dumitru, vezi Eustatievici D.
Eustatievici Dimitrie, 4f, 44, 51, 56, 85,
124, 1347 136, 147-152, 168-169, 231,
297 n. 1, 312-313, 348.
Eustatievhi Maria, 152.
Eustatievici Sofia, 152.
F.
.,Familia' (revisa), 383 n. 1.
Fasching, lezuit, 70.
Maras, 30, 81-82, 85, 96-97, 108, 116,
119, 337.
Fagarleanu, (porecla), 81.
 444
fagarasanu (Fogoroa) Bucur, protonotar
consistorial, 124, 138-139.
Faniana (sat), 360.
Feldloara (sat), 33, 128, 188 a. 2, 253.
Filaret, episcop al Bucureatilor, 244.
Filitis Constantin, medic, 246.
Filltis Gheorghe, 246.
Filstich Michael, jude, -23.
Flaviu losif, istoric, 202.
Flimanda, schit, 292.
Florolu Optea Marina, 98.
Florolu Oprea Stana, 309.
Foaia pentru minte, inima al literatura",
54, 58, 232 n 4, 247, 321 n. 1, 374
n. 4, 379 n. 2.
Francisc 1 , 163, 213, 235.
Francisc II , 198, 2 7
Franca Badea, 362, 371.
Frejureanu Radu, 366.
Frejureanu R. Constantin, 366.
Frejureanu R. Vasilache, 366.
Frigator, 404.
Frigator Radu Maria, 360.
Fritz loseph, consilier, 121.
Fulea Moise, director al acoalelor, 169,
103, 214, 231, 287, 316, 319-320.
Fulga Dragomir, 25.
Fulga [Lacea] Dumitru, 305, 327
Fulga Vasile, epitrop Tocile, 253.
FurnicA Dumitru, 401,
Furnica Oh, Catrinita, 397 n. 1.
Furnica Mihail, 399.
Furnica Paraschiva, 401.
Furnica S an negustor, 355.
Furnica Vasile, 398 n. 1.
Furtuna D., 301.
Cis
Gal Dumitru, 324.
Gal loan, jude de tabla, 120.
Gaodi loan, libertin, 105.
Gaster M , 130 n. 3, 243.
Gaudi Andreas, castelan Bran, 174.
Gavrill Ristea, negustor, 395.
Gazeta Transilvaniei", 51, 170 n. 1,
249 n. 3, 384 n. 3, 395 a. 1.
Garnita, 380 n. 3.
www.dacoromanica.ro
Georgevici loan, episcopVaraet, 109 n. 3.
Germania, 44 n. 1, 182.
Ghenu (Ghenovicil Iordan Hag!, repre-
zentant ai curator, 232, 240-241, 258,
334-335.
Gheorghe gramaticul, 297.
Gheorghe Stefan Voda, 375.
Gherghina monahia, 53.
Gherman Petru, protopop, 249-253, 269-
271, 278, 282-286, 292.
Ghibu Onisifor, 150 n. 3.
Ghica Costachi, boier. 246.
Ghica Grigorie Voievod, 54, 56, 58,
244.245, 302, 352, 374.
Ghica Grigore Scarlat Voievcd, 375.
Ghimbav (sat), 128.
Ghinoiu Ion. 337.
Ghiurca hotnog:ul, 73.
Giurgiuveanu Gheorghe, negustor, 44.
Golcea, voievodul Tiganilor, 336.
Ghorghi Martin, boboar, 360.
Govora (localttate), 143.
Gott Johann, tipograf, 289.
.Graiul Dambovitii", (revista), 218 n. 5.
Gramaticul Spiridon, boier, no
Graf losepf, senator, 276, 372.
Gratz (oraa), 17.
Gradinar Dragomir, negustor, 244 n. 1.
Gramaaanul lonita, 360.
Greceanu Barbu, stolnic, 330.
Greceanu B. Patina, 330.
Grad, 17 n. 1, 103, 119, 122, 165-167,
183, 267, 316.
Grecu loan, 83. 124, 337.
Grecul loan 'Hag!, jurat, 301.
Grid Ana, preoteasa, 168.
Grid (Eustatievici) Dimitrie, 13.
Grid Dobra, 51.
Grid Dumitru, vezi ai Popovicl Dm.
paroh, 123-124, 127, 138, 156, 168, 172,
206', 315, 348.
Grid Eustatie, preot-protopop, 9-13, 17-
18, 21-22, 25, 27-28, 30-32, 34-36,
39, 42, 44, 46-47, 49-53, 56, b8, 69-
71, 74-75, 78-79, 82, 85, 87, 90-91,
101-102, 109, 111 a. 2, 131, 142,149,
197, 328, 348, 371.
 445
Grid losifov Petru, preot-protopop, 90-
92, 111, 123, 125- 126, 131-132, 175,
346, 350, 354.
-Grid Jipa, protopop unit, 9, 91, 101.
Grid Maria, 91.
Grid Nicolae, eclisier, 319.
Grid Nicolae, paroh, 92 n. 3, 133 n. 1,
168, 198 n. 3, -206-208, 218-219, 239
n. 3, 273, 315, 356.
Grid Vasile, 52.
Gridoveanu Nicolae, 219.
Grigorie, paroh la bis. greceasca", 351.
Gross lulius, director, 88 n. 2.
Gutsch Georg, 335-336.
H.
Haines- Gheorghe, preot-protopop, 165-
167, 169, 182-186, 189-190, 192-197,
203-205, 249, 293, 303 n. 4. 317, 337.
Halcovici Tom, 360.
Halle (oras), 44 n. 1.
Haller Mann', comes sasesc, 50.
Haromsechiu (Treiscaune), 92 n. 3,
128 n. 1.
Haghig (sat), 116 n. 3.
Hatchiu (sat), 71, 128, 188, 384 n. 2.
Harman (sat), 128, 337.
Hars Dumitru, gociman, 329, 371.
Hars Gheorghe, gociman, 9, 21, 22 n.
I, 28.
Hats Gheorghe, paroh, 74, 111.
Hats D. Gheorghe, paroh, 100-102.
Hass Mica Despa, 328.
Hats Milt. Gheorghe, 101.
liars Simion, reprezentant, 346 n. 3.
Herbert Samuil, jude, 33.
Hermann Georg Michael, 46, 49, 92,
392 n. 2 si 4, 397.
Hiara Simeon, 135-136.
Hidveghl (Haghigl, 1 6.
Hoban Vasile, paroh-protorp, 11.
Hoban Vasil, dascal, 297.
Homorod (sat), 339.
Horvat Gheorghe, zidar, 364.
Hunedoara, 30.
Hurmuzaki Eudoxiu, 56 n. 1, 327 n. 2.
Hutovici Nicolae, vicar, 183, 198, 214.
www.dacoromanica.ro
II
lancu zugrav, 60, 63
lanina (localitate), 249.
Iasi, 9, 228 335.
lenache dascalul, 299, 311 n. 3.
lercovici Dumitru, agent, 152, 155.
leremie Dumitru, paroh Bravo v al-Vechiu,
249-250.
Ierusalim, 94-95, 355.
Ilie Constantin [Popovici] alias Boghina
diacon si cantaret, 113, 241.
Die loan, preot In Mate, 159.
Map Ilinca, 300.
Inasu loan, 90.
bap Petcu, gociman, 34 n. 1, 58.
basil Radu, gociman, 31, 93,
Inasu Radu Apostol, 83.
Inasu Radu Gheorghe, 101.
lnasu Stoica Maria, 300.
!nap Sandru, 31, 327.
basil (Ioanovici) Stefan, paroh-protopop.
41, 127-129, 132, 138, 141-142, 150
156, 172, 278 n. 2, 308, 369.
Inasoae Elena, 365.
lnochentie, episcop al Ramnicului, 9.
loan Gheorghe, curator, 207.
loan Todor, 95.
loanichie calugarul, 57 n. 1.
loanovici Constantin, protopop In Fa-
garas, 85, 108.
loanovicl Dumitru, 214 n. 1.
Ioanovici loan, jurat, 124,
loanovici Nestor, 129
loanovici Nestor, episcop al Aradului,
185, 198, 203, 214.
Ion, jade al Tiganilor, 359.
Ion al Dobrii, 34.
Ion, preot In Bran, 33.
Ion cel din Brasovechi, 17.
Ion dascalul, 162.
Ion, preot In Stupini, 33.
Ion, preot in Vladeni, 34 n. 1.
Ion, preot In Zarnesti, 33.
Ion zugrav, 60, 63.
lonas, preot in Feldioara, 33.
lordan Hagi Marghioala 364.
 446

lotga Nicolae, 22 n. 1,44, 50 n. 3, 52 I.

n. 2, 53 n 4, 56, 57 n. 1-2, 79 n 4, Lacea Constantin, 136, 307 n. 1, 354 n.
85, 92, 100 n. 3, 107 n. 2, 109 n. 1, I, 379-381,, 382 n. 2? 403 n. I.
110 n. 6, 11 1 n. 4, 119 n, 2, 122 n.
1, 136, 137 n. 1, 150, 154, 169, 198, [Lacea] Pulp Dumitru, 205.
Landos Agapie, monah grec, 310.
203 n, 4, 204 n. 1, 205, 212 n. 2,
214 n. 2, 236 n 1, 245 n 3-4, 247, Langendorf lohann, senator, 207, 220,
237-240, 256, 316.
292 n. 3, 297 rt. 1, 302 n. 2, -304 n.
1, 305 n. I, 307, 327 n. 2, 356,n, 1, LangendOrf Ludwig, senator, 372-373'
369, n. 1-3, 379 n. 1, 387. Lapedatu 1. Alexandru, 207, 301-303"
lorga Radu, 3_7. 305-307, 308 n. 3
losif 11., 114-115, 117, 122, 133, 150 Lazar Chita, gociman, 48, 90.
152, 154, 159, 164, 204, 280, 309 Lazar loah, 314.
312, 397. Lazar Pavel, logofdt, 173.
Ipslland Alexandru Vodd, 244, 375. Lazar Gheorghe, 214 n. 1.
luga Gheorghe, negustor-curator, 201, Lebu Gheorghe, 188.
207 Lebu Gheorghe, paroh si namesnic, 138-
luga loan, negustor, 217, 318 139, 141, 146, 115-156, 167, 179,189,
Iuga I, lonita, negustor, 332-333. 198, 206-207, 317, 348, 351, 370.
Iuon'c, preot, 92. Lebu loan, staroste, 41, 95, 124, 138,
Ivan Teodor, 41, 332. 147, 155.
lvanov Stefan protopop. Vezi loanovici Lebu loan, gociman, 348, 350.
Stefan, Lebu I, Ionita, 332.
Ivanovici loan, 41. Lebu Marina, 206.
lvanovici (fnasu) Stefan (Stoica), paroh- Leca Dumitrie, 277 n 3.
protopop, 13 n. 1, 89, 92, 1 1 1, 123, Leca loan, inspector scolar, 31$,
1_6, 130-131, 175, 293. Leca Radu, curator, 188, 260, 327, 335.
lvascu Simeol? 73. Leca R. loan, curator, 220-221, 357.
Leca Räut, 35, 41, 327, 335.
I. Leopold I., 116, 152.
Jianu Traian, profesor, 8. Leopold II., 160, 163.
Jinatiul Simion, invdtdtor, 318-3 9. Lespezi, 222.
Jipa I Atn, reprezentant, 14-15, 240, 277 t..eu loan, paroh, 78.
n. 3, 3_5, 364. Lexenburg, 21.
Jufa Stoenel, 361. Lobkovitz Christian, print, 23-25, 27.
Lobkovitz Gheorghe, Conti!, 388,
K. Loca Stan, 360.
Kempis Toma, 301, 303. LupaS loan, 11 n. 1, 30 n. 1, 107 n. 3,
K nehs g, conte, 21. 109 n. 3, 110 n. 3 I 6, 133 n. 3,
Kiss, locotenent, ;)96. 134 n. 2-4, 150 n. 1, 152 n.,2, 163
Klobosiczky loseph, cdmisar. 217. n. 2, 169, 170 n. 2-3, 184 n. I, 185
Kopel, print, 232 n. 6. n. 4, 198, 203 n. 3, 217 n. 2, 246 n,
Kovacs Iozsi, 337.
1, 384 n_ 2.
Kretzulescu E. Emil, 135, 307. Lupu, preot In Rdsnov, 33, 34 n. 1.
Kr nstadt, 157. Lupu Dionisie, mitropolit, 244-245, 255
Krutsa Musikaye, 359. n. 1, 257 n. 2, 347.
Kufstein (oras), 30.

www.dacoromanica.ro
 447
IN a
Macarie ieromonalt, 353.
Macedonia, 119.
Maior Grigorie, episcop unit, 49.
Maior Petru, 198, 257 II. 2.
Maiurul Gheorghie, 363.
Maniu [Badijoiu], Inalbitor, 174.
Manu Apostol, 328.
Manu A. Smaragda, 328.
Manu Zamfira, 330.
Manuilovici lurie, 53.
Manul'Enea, 365 n. 3.
Marcea Sava, 9, 227.
Marco Gheorghe, 152.
Marcu ,Zamfir, negustor, 44.
Marcus lanovici loan, jurat, 370,
Marcus (Moarcas) Zaharie, epitrop, 221.
Maria Terezia, 13-14, 27, 29, 45-46,
107, 110, 121, 132, 160, 311, 369
388, 394.
Marienburg I. Lucas, 317.
Marin Dumitru, negustor, 291.
Marin loan, vataf, 248.
Martin, preot in Satulung, 34 n. 1.
Martinovici loan, preot In Satulung, 281.
Matolai Iohann, agent, 21.
Mateescu N. C., profesor, 291 n. 1,
292, 309.
Mavrocordat Constantin Voda, 149, 374.
Maximovici Teodor, dascal, 217.
Magherus (sat), 128.
Magureamj Parvu, 114.
Magureanu M. Patina, 52, 360.
Mahaci, 47 n, 5.
Malaescul Vlad, 11, 18.
Manna, preot In Zarnesti, 34 n. 1.
Manuleasa Zamflra, 365 n. 3.
Manzu Ion, 228.
Marian Gheorghe, 380.
Mazgareanu loan, negustor-pescar 7.
Medelniceru lonija, boier, 246.
Medias, 305 n. 1.
Mejianu loan-, protopop, 235.
Micu Inocenjiu loan, episcop unit, 106.
Mihai,_ prent in Bran.
Mihai, protdpop, 70.
Mihai Vel-Logofat, 50.
www.dacoromanica.ro
Mihail, preot In. Tohan, 34 n. I.
Mihaila Iancu, cantaret, 275.
Mihalovici Gh. Maria, 215.
Mihalovici Tonast, 212.
Mincu Grigorie, negustor, 282.
Mircan Ion, eclisier, 276.
Miroliub Vasile, 149.
Mitrovszky, comandant, 170.
MoarAs loan, inspector scolar, 312.
Moarcas Zaharia, epitrop, 220.
Moga loan, 214.
Moga Nicolae, profesor, 285.
Moga Vasile, episcop, 198, 203, 206-
209, 214, 219-V2, 225-227, 231, 249,
254-255, 259-260, 265, 268, 271, 280,
282, 284, 287, 292, 320, 402.
Mogosoae Catrina, 328.
Mohu (sat), 165.
Moisi Dumitru, negustor, 332.
Moisi Pavel, gociman, 10, 25.
Moldova, 20, 221, 226, 228-229, 244,
308, 369.
Moldovan Vasile, curator, 207, 249 9.
4, 327.
Moldovean loan, 74.
Moldoveanu I. Anca, 369.
Moldoveanu V. Toma, cantarej, 275,
319, 322-323.
IVIoraru losif, 188 II. 2.
Moraru Moise, 188 n. 2.
Morcas loan (Moarcas), gociman, 348.
"Moscova, 11, 13, 17, 27, 29, 44, 58,
307 n. 1, 354.
Mosoiu loan, 50 rt. 4.
Muncaci, 30.
Munteanu-Duloicu Paraschiva, 384, 395.
Munteanu-Duloicu Vasile, 384, 395.
Munteanu Florea loan, 398.
Munteanu Gavrill, director de liceu,
301 n. 3.
Munteanu Mihail, Invajator. 315.
Munteanu Stan, negustor, 44.
Muntenia-, 24, 29, 106, 119-120, 126,
152, 161, 164, 174. 245, 285.
Muresianu A. Aurel, 81-82, 114 n._ 1,
244 n. 2.
Mures-Vasarhei, 40.
 448
Mu9lea C. Candid, 51 n. 1, 80 n. 1,
106 n. 1, 116 n. 2, 128 n. 3, 138 n.
2, 156, n. 5, 158 n. 5, 165 n. 2, 167
n. 4, 199 n. 3, 207 n. 3, 214 n. 2,
219 n. 2, 225 n. 1. 249 n. 1, 283 n
1, 289 n. 3, 311 n. I, 320 n. 2.
Mtiv lea C. loan, 53 n. 3, 79 n, 1, 89
n. 1, 92 n. 3, 114 n. 2, 198 n. 3, 206
n. 3, 208 n. 2, 218 n. 3-4, 232 n. 6,
235 n. 5, 239 n. 3, 243 n. 1, 244 n.
1, 248, 264 n. 2-3 qi 5, 265 n. 2,
266 n. 4, 267 n. 2 0 6, 269 n. 5, 272
n. 4, 285 n. 2, 320 n 4, 361 n. 2,
382 n. 6, 394 n. 1.
111.
Nagy Stephanus, profesor, 287.
Nan Dumitru, 9.
Nan Florea, 366.
Nan Fl. Oprea, 366.
Navrea Marina, 400.
Neagoe Basarab, 6, 20.
Neagoslav, preot, 158.
Nectarie, mitropolitul Ungrovlahiei,
247 n. 3, 264.
Nedelcu Gheorghe, 159.
Nedelcu Gh. Ana, 309.
Negru Vasile, mare comerciant, 8.
Nenadovici Pavel, mitropolit Orb, 394.
Neofit cAlugArul, 79.
Neofit, episcopul RAmnicului, 281, 292.
Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, 302-
303, 353.
Nergheq Vasile, InvAtAtor, 319, 321-
322, 324-325.
Nerghq V. Vasile, eclisier, 325.
Netu %II, 403.
Neugeboren G. Friedrich, senator ma-
gistr., 275
Neustadter Martin, dogar, 395.
Nica Gheorghe, 314.
Nica Hagi, doctor, 114, 360.
Nica I. loan, 334.
Nica logofAtul, 114, 359.
Nica Panaiot Hagi, 167.
Nica Zaharia Ecaterina, 134.
Nichitici Ghedeon, episcop, 134, 147,
156, 164, 312, 339 n.4, 348, 361 n. 2.
www.dacoromanica.ro
Nicola Stefan, negustor, 249.
Nicolaevici Boris (Bucur), paroh, 31,
35, 40, 56, 58, 78, 82, 87-90, 96 n. 2.
Nicolau Dumitru, reprezentant, 207,
260 n. 1. 280, 332, 367.
Nicolau Gheorghe, curator, 220-221,
354-355.
Nicolau Nicola, InvAtAtor, 321, 368.
Nicolau N. Nicola, 1nvAtAtor, 321-322.
Nicolau Nicolae, 332.
Nicolau Panaiot, 332.
'Nicolau P. Ilinca, 181.
Nicolau Simeon, curator, 201.
Nicolau Zaharia, 332.
Niemandz Wilhelm, 395.
Nifon, arhimandrit, 214.
Nilles Nicolae, 30 n. 1.
Nincovici Sergiu, stud. med., 387.
Nistor Petru, paroh In Stupihi, 33 77,
126, 172, 175.
Notar losif, 401,
Notar Paraschiva, 401.
Novacovici Dionisie, episcop, 41, 44-51,
76-77, 85, 91, 95, 102, 109, Ill n.
2, 149, 151.
0.
Obrescu Velicu, negustor, 337.
Ocnele Moldovii (localitate), 360.
Odesa, 7.
Odorhtiu, 205.
Olajos Gyorgy, 32.
Olsavszky Emanuil, episcop rutean, 30.
Oprea dascalul, 297.
Oprea (Chiprian), paroh i protopop, 11.
Oradea, 213.
Orghidan Dumitru, mAcelar, 121.
Orghidan Ecaterina, 159.
Orghidan Gheorghe, epitrop Tocile, 253.
Orghidan Rudolf, negustor, 244, 279,
282, 284, 349 n. 1.
(*tole (Ototo) VAsii, teh-me§ter, 334,
357 n. 3.
Ototoiu Dumitru reprezentant, 275.
P.
Palade Gheorghe Paharnic, 246.
Palade Zoita, 246.
 449
Pali, Jude al Tiganilor, 359.
Panaiut Sterie, negustor, 334.
Panaiuf St. Zamfira, 334.
Pann Anton, 243, 353.
Panovici Nicolae, protopop, 197-198,
216, 234, 249, 252.
Pantazi loan, reprezentant, 275, 365.
Papiu Ilarian, 170.
Papiu Vlad, 366.
Partenie egumenul, 335.
Partenie, patriarhul Constantinopolului,
93.
Partenie, patriarhul Ierusalimului, 94.
Patachi Loan, episcop unit, 45, 82, 106.
Pavel, preot, 297.
PAcalA Victor, 34 n. 3.
Pacli§an Zenovie, 163 n. 3.
PAdure Radu, gociman, 82.
PAdure Vasile, 397 n. 1.
Peligrad Dumitru Hagi, 35, 83.
Peligrad Petru, jurat, 124, 311.
Pepene -Oprea Hagi, 329.
Pesta, 206, 339 n. 4.
Petcu, preot In Turche§, 34 th 1.
Petersburg, 10, 12, 17.
Petrachie Doctorul, 114.
Petranu Coriolan, 330 n. 1.
Petra§cu Gheorghe, protopop, 183.
Petric loan, protopop, 7, 43; 355.
Petrovici loan, negustor, 182.
Petrovna Elisabetap 11, 13-15, 53, 56, 58.
Petru cel Mare, 58.
Pflecker Franz, medic, 266 n. 4.
Piernea Gheorghe, 59.
Pite§ti, 104, 369.
Piti§ Bonifaciu, paroh In Tocile, 241.
Pitis I. Gheorghe, profesor, 241, 248,
402 n. 2.
Piti§ Rada, mAcelar, 206.
Piti§ Voina, paroh In Tocile, 88 n. 1,
206, 218, 223, 226 n. 1, 232, n. 6,
235, 241, 243 n. 1, 244, 253, 264,
266-267, 269-270, 272-273, 285, 373,
394, 402.
Platea Pi* Prundului [a Unirii] 105.
Plastaro Statie, boier, 70, 360.
Platonida, starefA, 243.
Poarta (Bran), 128.
www.dacoromanica.ro
Poiana Bra§ovului, 37.
Poiana-MArului (sat), 247.
Pop Eusfatie, InvAtAtor-avocat, 320-321.
Pop Nicolae, profesor, 47 n. 6.
Pop tefan, 213 n. 7.
Popazu loan, protopop, 244, 279.
282-3, 293, 323-325, 364.
Popea Neagoe, preot In Satulung, 285.
Popescu-Runcu A.Alexandru, preot, 218,
Popovici Antonie, reprezentant, 268.
Popovici Dumitru, preot, 123.
Popovici Ilie, preot, 140.
Popovici Ilie, pre§ed. interim. al Consis-
toriului, 229.
Popovici Ilie Constantin, preot, 138,
140, 146.
Popovici Joan, eclisier, 338.
Popovici Joan, secretar consistorial, 239.
Popovici loan, protopop In Corbi,
195, 371.
Popovici loan de Hondol,, vicar, 110,
124-127, 139, 183, 190, 192.
Popovici Ion, dascal, 217, 321.
Popovici Nicolae, preot, 128 n. 1.
Popovici Petru, admin. protopopesc,
216.
Popovici Simeon [Datcu], paroh-pro-
topop, 182, 239 n. 3, 253, 258-260,
265, 285, 309, 318, 373.
Popovici C. Safta, 140.
Popovici andru, curator, 201, 258.
Popp Constantin Hagi, negustor, 354-
355.
Popp Vasilie Dr., 51, 53, 79, 82, 89-
91, 111, 123, 163, 182, 187, 216, 320.
Postovarul (munte), 37.
Prahova, 220, 222.
Pre§mer, (sat), 122, 128, 253.
Pricop I. Anastasia Hagita, 59, 337.
Pricop loan Hagi, 54, 56, 58-59.
Pricop Radu Hagi, gociman, 54, 56,
58-60, 81, 90, 124-125, 330.
Pricop R. Paraschiva. 59.
Pricop Stanca, 337.
Pricu VAsii, 116.
Priscu loan, paroh, 56 n. 2, 243, 353
n. 2, 384-385, 388-389, 392, 394.
Procopie, arhimandrit, 94.
29
 450
Frusia, 47 n. 2.
Pufu loan, negustor-pescar, 7.
Pulps Bucur, 329,
Puipas N. Radu, dascal, 149, 348.
Pulpas 0, Marina, 157.
PurcAreni (sat), 118.
Puscariu Ilarion, vicar, 159 n. 1, 196
n. 4, 303 n. 4.
Puscariu Sextil, 149 n. 2.
0.
Quellen zurGeschichte der Stadt Kron-
stadt", 44 n. 1, 49 n. 7, 104 n. 1,
3-4, 386 n. 7, 391' n. 3,595 n. 2.
1118
RacovitA Cehan Constr. VodA, 375.
RacovitA Dumitru, boier, 287.
RacovitA Dumitrascu, Ban al Cratovei,
287, 332, 316, 368.
RacovitA Stefan Vodà, 375.
Radovici Costanda, 202-203.
Radovici Chifes Gheorghe, dascal, parch-
protopop, 17, 99-100, 122-123, 138, Sasi, 10, 19-20, 24-25, 27, 32, 34-35,
141-144, 147-148, 158-159, 161, 164-- 37-39, 44, 56, 70-71, 74-75, 88, 102,
167, 175,, 179, 189-190, 193, 199-203,
298, 332, 337, 348, 370.
Radovici-Ghinoiu loan, curator, 201, 332.
Radovici Nicolae, 202.
Radu, preot ln Bran, 33.
Radu, preot In Satulung, 34 n. 1.
Rad% preot In Tohan, 34 n. 1.
RAm, 23.
RAmnic, 9, 18, 22; 82, 151 n. 1, 214,
243, 254 n. 2, 279, 284, 289, 291-292,
327 n. 2.
RAsinari (localitate), 49-50, 85, 97,134,
154, 175, 177, 371.
RAsnov (locklitate), 33, 34 n. 1, 36, 128,
177, 253,
RAut Necula, 25, 31, 74, 102, 300.
RAutoaie Despa, 360.
Reda Barbului, movie, 262, 350, 365.
Rednic Atanasi% episcop unit, 107-108,
Renel Nicolae, 380.
Revista Istorice, 152 n. I.
www.dacoromanica.ro
Revista Nourt- 241 h. 2, 248 n. 3,
402 n. 2.
Revista pentru istorie, arheologie gd-
filologie", 135.
.Revista TeologicA0, 214 n. 1.
Richter Carl, lucrAtor argintar, 338-439.
Rizea Ianea, 328.
Rodion Dumitru Mums] preot, 31.
Roma, 47, 49.
nRomAnul" (ziar), 217 n. 2.
Rotbav (sat), 128.
ROmer Carl, 339.
Rtnner loseph, 339.
Rusia, 11-13, 15, 17-18, 44, 53, 56, 69,
386 n. 4.
Rusoiu Nicolae, paroh tn Brasovul-
Vechiu, 250.
S.
Sadu (sat), 159.
-Saigiu Constantin, serdar, 239.
Saigiu Cristodulos, vAtaf, 222.
Sarai Visarion, 29.
Sas-Sebes (localitate), 287.
104-106, TIO, 119-121, 144, 152-154,
158, 165-167, 183, 211, 235, 245, 321,
391, 395-597.
Satulung (localitate), 34 n. 1, 36, 122,
128, 169, 189, 220, 264, 285, 318.
Satler doctorul, 315 n. 1.
Savics losif, ieromonah, 149.
SAcAdate (sat), 185.
SAcele, 106, 155, 169 253-254, 264,
285, 347.
SAliste (localitate), 29-30, 175.
SAmbAta-de-Sus (localitate), 247.
Sampietru (sat), 128.
SAnt-Ilie (munte), 262, 366-368.
SArbi, 184 n. 1, 267.
Scarlak Nicolae, 202..
Scarlat Vornicul, 113, 359.
Scaieni (sat), 51.
Schobeln fosif, judet, 130.
Scurtu Dumitru, epitrop. 252.
Sebesul SAsesc, 198, 324.
 451
Sentz Alois, profesor, 188 a. 2.
Serbia, 9.
Severin (comitatul), 81.
Schuster Fritz, 380 n. 2.
Sibiu, 19, 21, 23-24, 27-29, 31, 35-36,
40, 49, 52, 71, 73-74, 85, 91, 109,
119-120, 134, 150-152, 165, 169, 182,
185, 190, 192, 197-198, 204, 206, 209,
214-215, 220-221, 232-233, 241-242,
259, 285, 303, 318, 350, 391.
Sima BfitrAnu, preot, 276.
Slatina, mArastire, 244.
SlAtineanul, biv-vel logofit, 335.
SmAdu, preot in ZArnesti, 33, 34 n. 1.
Societatea Junilor BAtrAni", 402.
Socoteanu Grigorie, episcop, 45.
Sohodol (sat), 128, 180.
Stama Enache, 'e5, 94.
Stama Stan, jurat, 302.
Stamati leroteiu, preot grec, 165.
Stan, preot, 158.
Stan, preot in Turches, 34 n. 1.
Stan Constantin, preot, 156.
Stan al BirAului, -preot In ZArnesti, 33,
34 n. 1.
Stanciu, preot In VlAdeni, 34 n. 1.
Stanciu loan, preot-profesor, 214.
Statie N. N., 47 n. 3, 85, 101, 1: 5, 402.
Stavrache Iordache, biv-vel spAtir, 3 0.
Stinghe Arsenie, 400.
Stinghe Duju, 241, 248, 402 n. 2.
Stinghe loan, profesor, 492 n. 2.
Stinghe loan sen., mAcelar, 121.
Stinghe Nicolae, negustor-pescar, 7.
Stinghe-Oaie Nicolae, 8 - 82.
Stinghe-Oaie N. Elena, ?82.
Stinghe Sterie, 10 n. 5, 11 n. 2, 18 n. 1,
20 n. 1 si 4-6, 22 n. 2-3, 23 n. 1 si
3-5, 74 n. 1 si 5, 25 n. 3 26 n. 2-3,
27 n. 1, 28 n. 2 si 6, Z-1 n. 2 0 4,
.32 n. 2-4, 34 n. 2, 37 n. 1, 39 n. 1,
47 n. 4, 58 n. 2, 79 n. 2 0 5, 81 n. 2,
84 it. 3, 87 n. 1-2, 89 n. 1, 92 n..1,
94 m 2-3, 97 n. 1-1, 101 n. 1, 103-104,
117 n. 2, 120 n. 1 0 :1,121 n. 1-2
si 5, 125 n. 2, 127 a. 2, 141 n. 2,
144 n. 2, 147 n. 1 si 3, 152 n. 3,
155 n. 1, 160 n. 1-2, 161 n. 1 si 4,
www.dacoromanica.ro
164 n. 2, 176 n. 2-3, 180 n. 3, 182
n. 1, '86 n. 2-3, 192 n. 1, 197 n. 2
si 5, 199-n. 1-4, 202 a. 1, 208 n. 1,
210 n. 1-2, 215 n. 1, 2 6 n. 227 n. 1,
231 a. 2, 237 n. 1. 238 a. 4, 240 n.
1-2, 242 n. -2, 248, 254 a. 1,264 n.
1, 266 n. 1, 267 n.5, 268 n, 1-2, 270,
27i n. 1-2, 278 n. 1-2, 279 n. 1, 282
n. 1-9, 285 n. 1, 287 n, 2, 300 n. 2,
365 n. 1 si 3, 374 n. 4-6, 375 n. 1-3
si 5, 382 a. 5, 396 n. 2-4.
Stinghe V. Maria, 300,
Stoianovici Tonciu, negustor, 334.
Stoica, preot In RAsnov, 33 34 n. 1.
Stoica, preot in Tohan, 33, 34 n.
Stoica Cristofor, 21.
Stoica loan, vezi : Stefanovici loan.
Stoicovici Hristea, curator, 188, 370.
Stoicovici lane, 334.
Stoicovici F. Marinija, 334.
Studitul Damaschin, episcop, 310.
Stupini (localitate), 33, 79, 88 n. 1,
1267 248, 276 n. 2, 402.
Stratimirovid $tefan, mitropolit sArb,
'85, 203.
Sturzea Dinu, boier, 114.
SulicA Nicolae, 380, 384-385, 387.
Sulzer Johann, 13 n. 1.
Sulzer Joseph, cApitan, 149.
Sacabent loanovici Arsenie, patriarh
sArb, 10, 17.
$aguna Andrei, mitropolit, 188 n. 2,
303 n. 4.
Sandru Gheorghe, 337.
Sandru Hagi $andru, negustor, 41,
384-385.
$andru loan, 338.
$etrarul Petcu, jurat, 102.
Siklbs (localitate), 149.
$incai Gheorghe, '49-150, 3 2.
$isatovaj, mAnAstire, 134.
$oanul Petcu, paroh, 78, 87.
$ohan Petcu, paroh, 25.
$tefanovici loan, paroh, 147, 172- 76,
180, 182, 189-191, 207, 212-213, 239,
269, 312, 356.

$tefanovici losif, diacon, 212,269, 271-,
273-, 322-323.
*tefanovici losif Maria, 271.
$tubei Iani, negustor, 3 5.
*ulutiu Bterca Iosif, mitropolit unit,
130 n. 4.
$utu Nicolae Voievod, 244
W.
Tarovici CrAciun, preot, 228.
Tart ler Thomas, cronicar sas, 104.
Taurovici Anghel, protopop, 214.
Tampa (munte), 5, 26, 158, 386, 396.
TAnase al lugoaie, 158.
Tárgul-Mures, 266, 285 n. 3, 320.
TArlungeni (sat), 36, 79, 128.
Tec lu loan, reprezentant si curator,
275, 346, 364,
Teculescu Horia, profesor, 151.
Jelegraful Roman" (ziar), 45 n. 2,
149 n. 3-4, 235 n. 3, 392 n. 1, 394 n. 2.
Tempea Anca, 30.
Tempea Irodion (Dutu), 277 n. 3.
Tempea Marina, 128 n. 3, 315.
Tempea Nicolae, 192.
Tempea Radu I, 382 n. 1.
Tempea Radu II, 6, 10, 19, 39, 46 n. 1,
54, 76 n. 1, 78, 82, 103, 133, 308,
328, 387-391.
Tempea Radu III, 18, 31, 35-36, 50 n.3,
56, 58, 78, 80, 90, 97 n. 4, 98.
Tempea Radu IV, 97-98, 126-129, 297,
363.
Tempea Radu V, 147, 151, 156-157,
163, 168-169, 174 n. 3, 182, 184-186,
189-197, 201, 205, 207 n. 4, 217-
234, 239, 253-254, 313, 315-316, 318,
339, 355, 372-373.
Tempea Radu VI, 205, 214-215, 219-220,
223, 226-227, 241-242, 253-254, 279-
286, 289, 291-293, 366.
Teodor Beniamin, ieromonah, 254 n. 2.
Teodor dascalul, 311 n. 3.
Teodor loan, jurat, 138.
Teodorescu D. Gheorghe, 243 n. 3.
Teodorovici Petru, mare cneaz, 12.
Teodosios Panaiot, preot grec, 252.
www.dacoromanica.ro
452
Teutsch Joseph, 44 p. 1.
Theiss Peter, 32.
Tige Carol, general, 386 n. 2.
Tige Johann, baron, 82.
Timisoara, 110, 150-151, 168.
Tocile, 88 n. 1, 315, 318, 358-360, 394,,
402, 404.
Todor Lipscanul, 70.
Tohan (sat), 33, 34 n. 1, 36, 78, 87,
128, 253.
Toma, preot In SAcAdate, 185.
Toma Gheorghe, curator, 34 n. I.
Toma Simeon, reprezentant si curator,
258, 268.
Transilvania, 13, 18, 29-30, 47, 103, 158,
194, 198, 217, 285, 336.
Transilvania" (revista Astral"), 51 n. 3,
207, 307 n. 1.
Traun Johann, conte, general coman-
dant, 56.
Trausch loseph, inspector, 210, 252.
Treiscaune (judetul), 91, 131, 337.
Trentsin Samuel, avocat, 42, 274.
Trona Dimitrie, paroh, 78.
Trocari, 7.
Turches (sat), 34 n. 1, 76, 79, 128,
156, 174, 241 n. 1, 336.
Turci, 233, 244.
Turda, 198, 214, 265-266.
I.
Tara Barsei, 28-29, 33, 36, 48, 79,104,
III, 121, 128 n. 1, 189 n. 2, 194, 205.
Tara Mrsei", (revista), 81 n. 1, 114 n.
2-3, 158n. 5, 165 n.2, 167 n. 4, 169 n. 2,
170 n. 2-3, 199 n. 3, 206 n. 3, 208 n. 2,
217 n. 2, 218 n. 3-4, 235 n. 4, 239 n. 3,
243 n. 1-2, 244 n. 1-2, 246 n. 1,
264 n.2-3 05, 353 n.2,361 n.2,394 n. 1.
Tara Hategului, 133.
Tara Oltului, 140, 266, 285 n. 3, 360.
Tara RomaneascA, 36-37, 70, 102, 119,
208, 244, 262, 266, 277, 308, 359.
Tarigrad, 93, 244.
Tantari (sat), 128.
Tanfareanu Nicolae alias Ianovici,
negustor, 321.
 453
TArcA Oprea, 365.
Tara Oprea jun., negustor, 234.
Tard Stan, 367.
Tichindeal Dimitrie, 312.
Tircbad (localitate), 73.
V.
Ucenescu Gheorghe, psalt, 88, 243 n. 2.
UlitA Stan, 361.
Ungrovlahia, 49.
UrzicA Ion, arms mare, 248.
UrzicA Todor, armaq mic, 248.
V.
Afalabia, 56, 78-79, 367 n. 2.
Vallis Francisc, general comandant, 21,
25, 82, 104.
Valtiter (Waldhuetter von Adlershausen)
Stefan, comes, 34.
Vasile dascalul, 297.
Vasile I., paroh-protopop, 6.
Vasilievici (Grid) Eustatie, 13, 40, 50.
Vasilievici Nicolae, preot, 79.
VAcArescu EnAchita, 114, 360.
VAcArescu En. Maria, 114-115, 360.
VAcArescu Nicolae, 245, 321.
VAcAreqteanu Samuil, arhimandrit, 247.
VAleni, 245 n. 4.
VAtafu Petru, gociman, 85.
Venetia, 40, 310, 328, 351-352.
Veres Ion, paroh In Crizbav, :38.
Veress Endre, 151, 213.
Veritas, 322 n. 3:
Verzea Radu, protopop, 123, 169, 189,
195, 220-222, 226-227, 229-231, 2..,7-
42, 25J-257, 259-260, 264-265, 293,
318, 373.
Viena, 9, 17, 19, 21-22, 27-29, 44, 47,
74, 93, 110, 119, 121, 124, 167, 1957,
196, 204, 209, 249, 257, 303, 323, 358.
www.dacoromanica.ro
Villara Mihail Hagi, negustor, 397, 405.
Vlad Dumitru, negustor, 116.
Vlad loan, jurat, 124, 300-301, 311.
Vladimirescu Tudor, 244-245, 246 n. 1.
VIAdeni (sat), 33, 34 n. 1, 128.
Voicu Cristof, negustor, 27.
Voicu Gheorghe Hagi, 83.
Voicu lonitA, 249 n. 4.
Voicu Micul, jurat, 83, 94, 124, 301,
348, 370.
Voicu Nicolae, 249 n. 1.
Voileanu Matei, 45 n. 2, 192 n. 2,
.
194 n. 1-2.
Voina, cApitan, :372.
Voina Dumitru, 158.
Voina Nicolae, 123.
Voina VAsii, 158, :)71.
Voina V. Vasife, protopop, 282.
Voinea Vasile, 244.
Voinescu Nicolae, reprezentant §i
curator, 275, 346, 364.
Vulcan (sat), 267.
Vulcan Samuil, episcop unit, 213.
W.
Wentzel Ioseph, senator-inspector, 253.
X.
Xenofon L, 245.
I.
Zagon (sat), 353.
Zamfir Marcu CApitanul, 307.
Zavici Gheorghe, functionar, 399.
Zárneti, 33, 34 n. 1, 36, 111, 128, 172
173 n. 3, 175, 177, 224, 253.
Zeidner Fr., hirurg, 210.
Zizin (sat), 128.
Zosim, preot In Doboli, 371.
 TABLA ILUSTRATIILOR

1. Turnurile bisericii, vAzute dinspre Nord . . 1 . . pag. 6

2. Inceputul Hronologicl 101 loaa Jipa . . . w 14
3. Hronologia din registrul No. VII 2 . . . . . , 15
4. Inceputul Hronologiei chit registtul No V1112 . . . . P 16
5. Paraclisul nou vAzut dinsore Sud-Est, fotografie dupA .clesen . . 54
6. Paraclisul nou In timpul lucrArilor de renovare din a. 1941 . I. 55
7. Sfinti din altarul paraclisului nou (la stAnga) . . . - .57
8. Sfinti din altarul paraclisului nou (la dreapta) . . * 60
9. Tamp la paraclisulul nou . . . * 61
10. Usi le tmpArAtesti dela paraclisul nou . . , 61
11. Schita arhitectonicA a paraclisului nou .. , 63
12. Pantocratorul paraclisului nou . . . ye a , 64
13. Parabola tAcArului bogat . .1 . . . . , 65
14. Judecata din urmA (partea din mijloc) . . . 4 N .66
15
16.
17.
18.
19. Tamp la paraclisului vechiu
. ... ,...
Judecata din urnil (partea din stAnga: raiul) .
Judecata din urma. (partea din dreapta.: iadul)
Strada Podul lui Grid
Evanghelia caa mare de praznice; peretele din spate .
. . . . .
.
.
.

.
.
.
.

.
. 61
,
,
*
*
69
75
80
-86
20. SAborul din Nichea, picturg din paraclisul vechiu. (Pictura e
IncadratA Intre strane al cuiere) . . . . . . * 96
21. Scene biblice al medalioane din paraclisul vechiu . - . . 105
22. SemnAturile preoli1or si ale gocimanilor In anul 1693 . 117
23. SemnAturile preotilor si ale gocimanilor in anul 1716 . . ,, 130
24. SemnAtura Vel-spAtarului Mihai Cantacuzino la anul 1693 . 145
21. Actul prin care 1 se clit lul Radu Tempea V. bursa cerutA . * 148
26. Arhiereu necunoscut; portret In uleiu in Arhiva veche a Bisericii 157
27. Samna tura lui Radu Tempea V. ca director al scoalelor. . . * 169
28. AltA semnAturA a WI Radu Tempea V., din 1801 . . . * 170
29. Gramatica lui Radu Tempea V. . . . . ,. 171
30. Biserica al paraclisele In anul 1853 . . . . . * 178
31. Biserica si paraclisele In anul 1853. vAzute din fata . .79 181
32. Biserica si paraclisele in arul 1813. vAzute de cAtre Est. . P 187
33. Evanghelia de Bucuresti; peretele din spate . . * 204
34. Protopopul interimar Radu Verzea . . 225
35. Protopopul Petru Gherman . . . le 251

www.dacoromanica.ro
 455

36, Coperta dela ,,CuvAnt la Sfintirea Steagurllor a TAM Rom Afton.' 288
37. Coperta dela ,,Og Ruda statulul blsericesc §1 politicesc" . . , 290
38. SenmAtura lul Radu Tempea VI. d:n anul 1830 , . . . 291
39. Icoana prestolnicl a Maicii Domnulul . . . . . V 293
40. Cronologia lui Radu Duma . . . . . 0 306
41. Icoana cu hramul . . . . . . . . 314
42. Inceputul ,,Izvodului pantru odbidii.." din anul 1683 . . 329
43. lcoanA veche cu dulap. din Schel . . . . . . 331
44 1coana veche cu dulap, din $chei . . . . . . . 333
45. Luarea socotelilor Bisericil §I a voalelor In anul 1761 . , 344
46. Pomelnic de liturghle, In limba slavona . . . . . I1
355
47. Porneinic pentru mormAnt, In limba romAneascl . . . . 357
48 La mormArd" . . , . - . . . . . . 358
49. Donatia lui Chir Badea FiAncu pentru chilii sl gcoall . . A 362
50. Pagina 58 din. Catastif de capitalul Sfintei Biseareci . . . 370
61. Pagina 16 din atastif de capitalul Sfintei Biseareci , . . 373
52. Crucea din Cutun. . . . . . . . 376
53. Crucea Mu§icoiului . . . , . . 381
54. Crucea de pe Coasta Prundului . ,, 383
55 Cruces din Piata Prundului . , . . . 387
56. Crucea din Plata Prundului, Interior. . . . . 389
57. Crucea Capitanului . . l . . . . W 390
58. Crucea CApitanului, interior . It 393
59. Crucea dela Slim . . . . 397
60, Duces dela Zavici . . , . . 399
61, Crucea dela Arsenie Stinghe 401
69. Crucea din Calea Adana . . . . ,. 404

www.dacoromanica.ro
 ERORI DE TIPAR OBSERVATE
Pagine Randul In loc de Cite*
32 7 de sus acesta aceasta
fotografie dupA desenul
54 sub reproducers prof. Kamner
un Budisteanu Dumi-
57 n. 1. 4 trascu
68 8 de sus dreapa dreapta
82 19 de sus gocimai gocimani
pictura e Incadratit Intre
96 sub reproducere sttrane 1 culere
109 10 de sus Carlovita Carlovit
109 n 1. des Hongrois de Hongrie
115 1 de sus ce cei
ad ministrator,
132 6 de sus protopopesc administrator prot.
152 2 de sus Budat Bulat
152 14 de sus Ecovici Erco yid
j73 n 1. 1 predoslavia predoslovia
174 2 1799 1779
194 n. 4. 3 2 creitarl- 3 creitarl
259 2-3 de sus chitleanA chitcleanA
266 n. 4. 3 de jos Azut vAzut
304 8 de jos No.1V 44 (3653) IV/44 (No. vechiu 162)
3 1 10 de sus cele In cee
343 5 de jos neutati neuitati
348 6 de jos sau s'au
350 7 de sus dela deal
352 11 de sus Dama Duma

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
In loc de prefata , . 5
Introducere . . . 7
Protopopul Eustatie Grid . . . . 9
Dumestii . . . . . - 81
Radu Tempea V. si VI. Tatal si fiul , . 205
Serie a doua a preotilor, pana la 1837 . . 294
coala dela Sf. Nicolae . . . 297
Din catastife vechi . . 326
Cruci si troite . . 377
ANEXE:
I. Violentele contra ortodocsilor sa inceteze . . . . 407
II. Biserica Sf. Nicolae declarata catedrall episcOpeasca . . 408
III. Scrlsoarea lui Grlgorie Ghica catre Magistrat . . . 409
IV. Matriculele Bisericii dela Inceputul lor . . . . 410
V. $cheienii cer sfintirea unui preot si a unui diacon . . 424
VI. Protopopul $tefan Inasu cere aprobarea anumitor dispozifii 425
VII. Cererea recomandatiel obisnuite pentru sfintirea de diacon
a lul Eustatie Maul . . . . . . . 426
VIII. Magistratul cere guvernului ca Zaharia Duma sa fie sfintit
intru diacon . . . . . . . . . 427
IX. Scrisoarea lui Radu Tempea V. catre episcopul V. Moga . 427
X. Jalba lui Radu Tempea V. contra curatorilor . . . 428
Xl. Angajarea lui S. Trentsin ca procurator al Bisericil . . 430
XII. Predoslovia lui Radu Duma din Mineiul pe Septemvrie . 432
XIII. Predoslovia lui Radu Duma din ittlineiul pe Martie . . 433
XIV. Pomelnicul cel mare al Bisericii (completare si continuare) 434
Index de nume . . . 439
Tabla de llustratii 454
Erori de tipar . . . . 456

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro