Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Semnele Vremurilor Din Urma

    Încărcat de

    Razvan Florea
    2K vizualizări60 pagini
    Sf. Paisie Aghioritul

    Titlu original

    Semnele vremurilor din urma

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Sf. Paisie Aghioritul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări60 pagini

    Semnele Vremurilor Din Urma

    Încărcat de

    Razvan Florea
    Sf. Paisie Aghioritul

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 60
    varintele Paste (ag24-1998) Semnele vremurilor din urma ‘Mirturiile monahilor gi ale {inchindtorilor Traducre: Pret Victor Manolache ISBN 978.e06-550-121.8 Tradus din greact dup’ originalul: »ZHMEIA TON KAIPON’” roo Tepovtos Mavowov, Mapropiea Movaxov xat Npooxovqrey © Editura Egumeniga Pentru prezenta edie Scurlbiografe a Printelui Paise riniele Paisie a fost unul dlintze —chipurile —sfinte, iluminate de Demnezeu, ale Bisericit rnostre din ultimele decent ‘S.aniscutlaFarass in Capadocia, Asia Micd, Ia 25 iulie 1924, si a fost totezat cu numele de Arsenie. Paring lui, Prodroma gi Evlampia Eznepidi au {ost oameni foarte evlaviosi si au avat rececopii,Arseniefiindalnousleadintre fra Inca dela varsta prunciei, Arsenie « primit binecuvantarea Tui Dumnezeu dioa fibotezat de etre un om sfant care triia tn finutal su, Parintele Arsenie Capadocianul. Acesta prevazand viaja viltoare desfinfeniea copii -acerut Phin ee crea) ‘nese luli fie botezat Arsenie, spunind Br mod caracerstic crea st lae gf ol scilugas la picioarele tui, adiea un lupa Arsenie, familia a urmat calea ribegiei spre Grecia, stabilinduse tn final. in JSnutul Konifa. Arsenie a avut de la ¢ varsti fragedt o mare jul Hristos si pentru Maica Domnutui, ca gi dlorinjaarzttoare st deving cilugay Picea foarte mult i meargé in padere ‘race de lemn pe care 6 ficuse ol tnsug, se raga {a varsta de21 de ani se inroleaza Inarmats,undese dstinge prin via oi ‘oral si prin vite. Intotdeatina eves ‘4 meargi in prima line si in cele mat Primejdioase misiuni, preferand acfel Sse alle el m primejdie sna clita De foarte multeoria fost in percol safe ci cas scape cu vias un alt camarad deal stu. Dupat ce s-a tcheiat armara » mers in Sfantul Munte, hotirnd st se ilugarease8 acolo fn anul 1954 devine lugar cu numele de Averchie, si dupa ween Paisie, Sa nevoit la manastirea Isfigmenu, apoi la mandstirea Filotheu. Camonahaaritatoascultareexemplari, in timp ce se stduia si ajute pe fragt il calugari prin tot ceea cei stitea tn rutere. ' Din anul 1958 pana in anul 1964 Vivintole Paisie sa aflat in afara ‘fantalui Munte, la tnceput tn finutal Konije, unde va veni in sprjinul a init de suflete, ajutindue si scape dle ingeliciunea ereticitor, dupa care, mai trai, merge in Sinaiul pustin gi yrew accesibil, nevoindu-se in Chilia sfinflor Galaction si Epistimie. In 1964 ve intoarce in Sfantul Munte, locul si mult fubit. Ac, duhovnicul stu, Parintele Tihon, aga cum mrturise, dle multe or fn vremea SfinteiLiturghii li vedea pe Heruvimi si pe Serafimi ci Piel Pie 26 19) 1 preaslavese pe Dumnezeu. Batranul Paisle a trait pujind vreme la Schitul wir sla Katounachia. Dups adormirea batranului stu duhovnic, in anal 1968, 8 rimas si se nevoiascé in Chilia lui de ta Stavronichita, cu hramul Sfintei ruck, In final, nant 1979 5a stabilit Ja Chilia Panaguda, care finea de Schitul Kutlomag. Astiel, meetul cu Incetul persoana sa santé ncepe si devina cunoscuta de citre tot mai mul Inchindtori,Toat8ziua, dela rissitl i Panilaapusulsoareluistituia, manga, alunga orice fel de suferings, umplea sufletelecredincioglor de credings, de "dejde 51 de iubire pentru Dumnezeu, 11 timp ce nopfilecitea scrsorile care Veneau cu zecile in ficare zi ise raga Jui Dumnezeu, priveghind pentru camer care cereaajutorl Am aflat 8 Bitranal Porfsie (Malakasa), in marea tui smereni 4 spus urmitoarele despre parintele Srangur vauro8 on unk Paisie: ,Harul pe care ba primit Parintele Paisie a avut mai mare valoare, pentru ci ka dobandit in urna stridanillor sal, tn timp ce mie mi ba daruit Dumnezeu de mic, ca sii ajut pe oameni Asemenea sfinfi, precum pirintcle Paice, Dumnezeuttrimite pe {0 data Ja patru sute de ani” nal Man, ine ai s-a nevoit si a petrecut cei mai mulfi ani ai viefii sale. Harismele cu care Dumnezeu La tmpodobit sunt multe ‘Avea harisma vindectrilor(vindeca pe ‘ulfi de diferite boli, cancere, paralizii din nastere si altele),harisma alungarit demonilor (a vindecat mulfi oameni, scofind demonit = a xrisma proorociei (multora le-a spus faeces nga nen plan personal, dar a profefit si despre evolufile vittoare legate de ara noastri’), harisma vederii cu duhul Gms . Phin Pac 261989 oe (catfostea inima fiectrui om mai adinc Si mai clar decat omul insusi, de aceea Si sfatuia corect si cu acrivie?, si fiecare auzea cuvantul potrivit, pe care avea nevoie si-1 auda), harisma deosebirii Guhurilor (cunostea cu acrivie daca un eveniment duhovnicesc era de 4a Dumnezew sau de la cel rau, care ‘ncerca si ingele gi s8-1atrags pe om de artea Tui), harisma discemaméntului (Canostea in orice situafie care era vola lui Dumnezeu si dact trebuia s-o arate sau nu. Stia ceea ce este bine, cea © € Corect in orice situafie, chiar gin Problemele neduhovnicest), A avut si harisma teologics, Prin maltele sale experienje. duhovnicestt e care le-a trait, legate de ingeri, de Maica Domnului, dar si de vederea {Aer = (din gr. ariel) exact, Conitincocie, riguroiate, seracians cerctarea stil su ail, cou dulwvnieasen ‘Activin este aplcaenstict a cancenlosncany 1m cae doctina¢ tradiia Bier trbuie sat ‘espectate cu rigoare. Juminii necreate, @ devenit un teolog un cunoscator adéne al tainelor tui Dumnezeu. ‘Aceste harisme, dar mai ales jubirea Batranului, sunt cele care batt adunat pe oameni langt el, Sute de cameni il vizitau la Chia hi, era un continu du-tewvine. Parintele aduna sulferinja, agonia si problemele lumii gi dlidea dupa aceea dezlegare, bucutie si pace. Acolo unde trebuia ~ doar ef si Dumnezeu stiaw cum sin ce fel ~ intervenea in chip minunat cu putere dumnezeiascd si le dezlega pe cele nedezlegate. BA Fist a fost dara Dumnezew ficut oamenilor! Toati aceasta reputafie a rispindit din gura in gar prin oamenit care a rimas uimigi de binefacerile gi minnie Iu Ei stu c& pe parintele Paisie Insusi Dumnezeu la pus acolo. Parintele primea mii de scrisor, de aceea spunea: ,Problemele sufletesti, Phi Pae267850)_ cancer, sau familie desparyita, acestea frei sunt suferinjele care i chinuie astizi pe oameni, despre aceste lucruri Imi vorbesct” Durerea se ristrangea asupra Batranului fie prin tngtinjare ersonala, fie prin scrisori. $i el purta ssuferinfa celorlaltcu o ravnd jertitoare Facea durerea celuilalt. propria sa rere, deoarece fl iubea pe semenul stu, Nu voia gi nici nu putea s8 rimand nepasdtor cand cella sufereau, ci, dart era cu Pulingl, purta toaté greutaten ‘Tucti pe umeri si, ca sil izbavensca pe celal Dar in timp cei vindeca pe cial, Batranul nu voia s8-L roage pe Dumnezeu pentru propria sa vindecare, Gi dotea si arate ribdare tn boli: Sa <éstigim un frane duhovnicesc, s8 aver Pentru btranefe!”zicea el zambind Avea multe boli si pe toate le abda cu bazbafie si cu cuget luptator, disprefuind s batjocorind suferinja, Some means pn ut La 12 lulie 1994, Bitranul Paisie via dat sufletul sfant tn pace si cu smerenie Domnului, pe Care atat de mult L-a jubit si La slujt din tinerege A fost inmorméntat in curtea mandstirii ‘fantul Ioan Teologul din Tesalonic. Si dup& moartea Iui, Batrinul Paisie a continuat si sivargeasca ‘minuni, Nadajduim ca in scurt timp si fie cunoscute evenimentele minunate care s-au intamplat gi care continu ‘4 se intample dup moartea lui, spre Java lui Dumnezeu i spre folosul ‘redinciosilor, dar sal necredinciosilor, care vid adeverindu-se de dou’ mii de sini Incoace cuvintele Mantuitorului Hristos: ,Cel ce crede in Mine, chiar «lac va muti, va trai” i,Celce crede in Mine, va face gi el hucratile pe care e fac Vu, si mai mari decat acestea va face.” Prin urmare, Batranul, ca un rob redincios al lui Hristos, n-a murit, ci Loieste i savargeste minuni, Fie ca tofi {i avem binecuvantarea lui! Phin Pie 192408 Jn ultimele decenii _progresul tehnologiei si larga folosire a computerelor electronice a dus in actualitate cunoseutul numir 666 din cartea Apocalipsei, Numrul acesta ste menfionat limpede in ultima carte 4 Noului Testament drept numa flare”, adicd al ui Antihrist. La tnceput au ,pecetuit” cu acest ‘numar alimentele (prin acel cunoscut cod de bare) si difritele carduri electronice, in timp ce deja se discuta despre punerea in circulayie a noilor buletine (de pilda cardul cetajeanul?, cartul de impozitare), peceluite si acestea cu numa 666 * Ai se vorba despre Grecia ntoduceren sooo card ‘ean aed un cad ivr care toe tote normale posta despre poscora li te de Buln pene Inepties tatrorprbleel, medal ae Poser de Ia nnjen cada yt nomen spect, tote tana fans siete de a ifnjura ada et ase oats, toate date personae dea agterea pnd is ‘monrtea ema Cand Bitranul se afla inc in vag, mulfi crostini, nelinigtinduse de sparija si influenja nefasta a acestui rnumar in viafa noastra, si cunoscand sfinfenia Parintelui i-au cerut parerea si sfatul despre cum trebuie si infrunte problema aceasta ‘itranul Paisie, fiind cu sigurangs la curent din’ Santa Scriptura si din scrievile Sfinjlor Paringi despre problema eshatologici, n-a _putut si Rimini nepisitor — vizind implinindu-se fn zilele noastre profetia clara a Apocalipsei si pregatindu-se terenul pentru stipénirea lui Antihyst prin numarul ,fiarei”, pe care puterle intunecate vor si impuna peste tot. De aceea a scris o epistold cu thal Semele vremurilor din urmit unde cexpune toate cite se intimpli gi cite uurmeaza s8 se intample, inct cei care cred gill iubese pe Dumnezeu si nu fie ingelafi sau si fie arasi sis se lepede de Hristos. Adiugim aici s epistola fui scrst dle mana lui tm limba greact, pe care a ‘compus-o in antl 1987, si despre care a

    S-ar putea să vă placă și