Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Majoritatea pieselor componente ale maşinilor şi aparatelor pentru care se cere precizie
şi netezirea corespunzătoare a suprafeţelor sunt supuse unui proces de prelucrare mecanică prin
aşchiere. Prelucrarea prin aşchiere presupune îndepărtarea de pe suprafaţa semifabricatului a
adausului de prelucrare .Adausul de prelucrare trebuie să fie cît mai mic ,pentru a se face economie de
metal ,de timp ,precum şi pentru a se reduce consumul de scule aşchietoare .Adausul de prelucrare se
stabileşte pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul în cazul unui număr mare de
piese, deoarece în acest caz este foarte important stabilirea unei valori cît mai raţionale, aşa cum s-a
subliniat mai sus .
1.3.Regimul de aşchiere
6
Reprezintă totalitatea parametrilor ce caracterizeazădesfăşurarea procesului de aşchiere.
Aceştii parametri sunt viteza de aşchiere ,avansul şi adîncimea de aşchiere. Avansul s este spaţiul
parcurs de scula aşchietoare în decursul unei rotaţii complete a piesei şi se măsoară in mm/rot.
Adîncimea de aşchiat t este distanţa dintre suprafaţa de aşchiat şi suprafaţa aşchiată , măsurată în
direcţia normală pe suprafaţa prelucrată, Se exprimă în milimetri .Viteza de aşchiere v este spaţiul
parcurs de tăişul sculei în raport cu piesa de prelucrat, în unitate de timp şi se măsoară în m/min.
Stabilirea raţională a acestor parametri ai regimului de aşchuiere este de mare importanţă pentru
calitatea pieselor prelucrate, precum şi pentru realizarea lor în condiţii cît mai avantajoase. În acest caz
avansul se stabileşte în funcţie de netezimea cerută pentru suprafaţa ce se prelucrează. Există două
tipuri de avansuri ,unul pentru degroşare şi unul de finisare. Mărimea vitezi de aşchiere se alege în
funcţie de felul prelucrări, materialul de prelucrat şi scula aşchietoare din normative sau se determină
cu ajutorul unor relaţii experimentale. Cu viteza v aleasă din normative se calculează numărul de
rotaţii n pe care trebuie să le facă piesa de prelucrat :
1000×v
n= [rot /min ]
π×d
q=a*b=t*s [mm2]
l
b=
sin x iar a=s sin
7
efrtul aplicat asupra sculei să se descompună în trei componente. Fx,Fy,Fz după trei direcţii principale
x,y,z adică după direcţia avansului ,după direcţia normalăpe suprafaţa de prelucrat şi după direcţia
vitezei de aşchiere.
-fig1.2.
8
-fig1.3.
1.6. Mişcări necesare la aşchiere şi dimensiunile aşchei
9
Capitolul II: CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA MAȘINILOR
DE MORTEZAT
2.1. GENERALITĂŢI
În construcţia de maşini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafeţe plane,
cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele maşinilorunelte etc. Unele dintre aceste
suprafeţe ale pieselor îndeplinesc funcţii de bază, fiind prevăzute cu alezaje, altele cu rol de ghidare,
de reazem sau de fixare. Condiţiile tehnice care se impun suprafeţelor plane se referă la: planitatea
suprafeţelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor faţă de suprafaţa plană principală a piesei,
rectilinitatea suprafeţelor etc.
Suprafeţele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,fre-zare,
broşare, strunjire plană, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeţelor plane se menţionează:
frezarea fină, lepuirea şi răzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma şi
dimensiunile piesei, de natura şi starea materialului, de precizia de prelucrare prescrisă şi de volumul
de fabricaţie.
Rabotarea şi mortezarea sunt operaţii caracteristice prelucrării în atelierele de reparaţii şi
de sculărie a pieselor mici, mijlocii şi mari, în producţia de serie mică şi individuală. Mortezarea se
utilizează mai ales pentru prelucrarea contururilor interioare. Productivitatea operaţiei de rabotare şi
mortezare este mică, datorită
următoarelor cauze:
- prelucrarea se efectuează cu un cuţit sau cu un număr mic de cuţite;
- existenţa unor curse inactive;
- mărimea vitezei de lucru limitată la valori mici, datorită dificultăţilor constructive pe care le prezintă
maşina, prin apariţia unor forţe de inerţie însemnate la utilizarea unor viteze mari de lucru;
- reglarea la dimensiune a cuţitului se face după trasaj, după metoda aşchierilor de probă sau după
şablon;
- prinderea piesei se face direct pe masa maşinii sau în menghine aşezate pe masa maşinii.Mărirea
productivităţii operaţiilor de rabotare se poate obţine prin următoarele măsuri:- folosirea mai multor
cuţite pe acelaşi suport, care permit scoaterea la o trecere a unui adaos de prelucrare mai mare;
- prelucrarea concomitentă a mai multor suprafeţe;
- folosirea cuţitelor late şi a avansurilor mari la rabotarea de finisare;
10
- folosirea dispozitivelor rapide de aşezare şi strângere;
- întrebuinţarea şabloanelor pentru aşezarea cuţitelor;
- întrebuinţarea prelucrării succesive, paralele sau mixte, prin aşezarea corespunzătoare a piesei prin
alegerea adâncimii şi avansului regimului de aşchiere la degroşare astfel ca aşchia să aibă secţiunea
maximă în raport cu dimensiunile cuţitelor şi rigiditatea sistemului tehnologic.
fig.1.4.
Posibilităţile de lucru pe maşinile de mortezat sunt mai mari decât la şepinguri, datorită înzestrării
acestora cu masă rotitoare divizoare. Câteva exemple de suprafeţe prelucrate prin mortezare se
prezintă în figura 7. 5. Întrucât capul cuţitului are o poziţie paralelă cu direcţia mişcării principale,
mortezarea se aplică mai ales în cazul necesităţii prelucrării unor suprafeţe profilate interioare (canale
de pană, caneluri, roţi dinţate interioare, locaşuri prismatice etc.). Operaţia de mortezare este puţin
productivă şi de precizie mică, de aceea în producţia de serie şi masă este înlocuită de operaţia de
broşare.
fig.1.5.
-cuţitul este respins de pe suprafaţa prelucrată, datorită forţei Fy care produce încovoierea cuţitului şi
reducerea grosimii aşchiei;
12
-fig1.6.
Deoarece corpul cuţitului are o poziţie paralelă cu direcţia mişcării principale de aşchiere,
mortezarea se aplică frecvent la prelucrarea unor suprafeţe situate în zone greu accesibile ale piesei
(canale de pană interioare, locaşuri prismatice, etc.).
În multe situaţii de acest gen, mortezarea este singurul procedeu de prelucrare posibil. În
general, însă, mortezarea se poate aplica la prelucrarea oricărorsuprafețe plane sau profilate, interioare
sau exterioare, cu condiţia ca lungimea acestora să nu depăşească lungimea cursei berbecului la
maşina utilizată.
Datorită existenţei avansului circular (sau datorită posibilităţii de folosire a
unei mese divizoare), mortezarea se poate aplica şi la prelucrarea roţilor dinţate
cilindrice, cu dantură exterioară sau interioară, având astfel posibilităţi deprelucrare mai largi decât
mașinile de rabotat. Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone
mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: caneluri, danturi
interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc.
De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a
suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-tora sa nu depaseasca
13
2.5.MAŞINI DE MORTEZAT
Maşinile unelte de mortezat se deosebesc în principal după lungimea cursei utile şi din acest
punct de vedere se clasifică în:
-maşini unelte de mortezat mici, având cursa până la 250mm;
- maşini unelte de mortezat mijlocii, având cursa între 250 şi 800mm;
- maşini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.
După lungimea cursei. La berbecului, maşinile de mortezat pot fi: mici, cu
L<250 mm, mijlocii, cu L=250 ... 800 mm şi mari, cu L>800 mm. După tipul lor, se deosebesc: maşini
de mortezat obişnuite, transportabile şi speciale. La unele maşini de mortezat, în vederea măririi
gradului de universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate înclina faţă de axa verticală, ceea ce
face posibilă şi prelucrarea unor suprafeţe înclinate.
Maşinile de mortezat transportabile se folosesc la prelucrarea pieselor de
dimensiuni mari ce nu se pot aşeza pe masa unei maşini de mortezat obişnuite sau
pentru care este mai uşor să se transporte maşina la locul unde se află semifabricatul. Maşinile de
mortezat speciale sunt caracterizate printr-o robusteţe şi putere mare, fiind destinate lucrărilor de
mortezat cu regim greu de lucru aplicat pieselor cu dimensiuni mari.
După modul de acţionare al mişcării principale, maşinile de mortezat pot fi: cu acţionare
mecanică sau h Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate
realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se
compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul cutiei
de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie
14
alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit,
acesta fiind antrenat in miscarea principala I.
La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical odata cu
ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal
al mesei 14 pe care se prinde piesa.
idraulică. Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe ghidajele
longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele sanieitransversale in miscarea de
avans transversal III. Ansamblul săniilor longitudinale si transversale este amplasat pe consola 11 care
constituie sania verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale
piesa-scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans
de rotatie IV.La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se
utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula
de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din elementele de executie.
-fig1.7.
15
fig.1.8.
16
2.8. CATEGORII DE LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII
17
7. Verificarea și repararea instalației de ungere
8. Verificarea și repararea dispozitivelor de protecție;
9 Montarea mașinii, efectuarea reglajelor;
10.Probarea, remedierea defecțiunilor, verificarea preciziei mașinii;
11.Recondiționarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confecționarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la, mașina care se repară;
18
o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire îndelungată, se impune din punct de
vedere economic adoptarea unui sistem adecvat deintreţinere şi reparare a acestora .
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din
funcţiune ;
de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor.
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
d. locul;
necesită înlocuiri);
care se evidenţiază :
a. denumirea utilajului;
d. norma tehnică;
e. manopera în ore;
In general, măsurile de tehnică a securităţii muncii sînt aceleaşi pentru toate tipurile de
maşini-unelte. La maşinile de rabotat şi de mortezat intervin unele măsuri specifice. Muncitorul
trebuie să cunoască funcţionarea maşinii şi să asigure fixarea corespunzătoare a tuturor elementelor ce
participă în procesul de aşchiere (cuţit, dispozitiv, piesă etc). Maşina se porneşte numai dacă există
certitudinea că totul este în siguranţă. Este necesară urmărirea cu atenţie a lucrului, pentru a se evita
accidente, ca: pornirea suportului porlcuţit şi deci ruperea cuţitului, ceea ce conduce la prinderea
mîinii pe axa de lucru a cuţitului în cursa activă (caz frecvent al neatenţiei) etc. De aceea, se
recomandă montarea ecranelor ce permit vizibilitatea în timpul lucrului Comenzile maşinii şi reglarea
curselor sînt interzise în timp ce maşina funcţionează. Nerespectarea acestei prescripţii duce la:
ruperea danturii pinioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului
etc. Pentru evitarea accidentelor de muncă ce pot apărea în timpul exploatăriimaşinilor de rabotat,
mortezat şi broşat se iau o serie de măsuri speciale de prevenire, cum sînt: avertizarea persoanelor ce
trec prin preajma maşinii asupra pericolului pe care-l prezintă masa în mişcare şi chiar îngrădirea
spaţiului în care se execută cursele mesei; îngrădirea spaţiului în care sînt amplasate motoarele
electrice deacţionare a maşinii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare. Pentru
prevenirea accidentelor de muncă ce pot apărea la exploatarea maşinilor de rabotat transversal se iau
următoarele măsuri: se vor utiliza paravane pentru protecţia împotriva aşchiilor ce sar în timpul
prelucrării; se va evita operaţia de măsurare a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplasează;
uşile de acces nu se vor lăsa deschise spre interiorul maşinii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu
culisăoscilantă) în timpul funcţionării acesteia; la pornirea maşinii de rabotat transversal nici o
20
persoană nu trebuie să se afle în faţa ei, deoarece poate fi lovită de berbecul aflat în miscare.La
maşinile de rabotat longitudinal, în faţa cuţitelor se montează ecrane care deviază aşchiile în direcţie
laterală.
-la demontarea, repararea şi montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau şef
de echipa;
- înainte de începerea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii la un utilaj, maistrul sau şeful de echipă se
va asigura că maşina respectivă să nu poata fi pusă accidental în mişcare, iar pentru orice eventualitate
pe întrerupatorul electric principal se va pune o tablă indicatoare cu înscripţia: ”NU CUPLAŢI SE
LUCREAZĂ”
- la maşinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
măsuri de sprijinire a acestora;
- după terminarea reparaţiilor, maşina nu va fi pusa în stare de funcţiune înainte de montarea tuturor
dispozitivelor de protecţie;
- înainte de punerea în funcţiune se va controla daca sculele folosite la reparaţie au fost înlaturate de pe
maşină;
21
- darea maşinii în funcţiune nu se va face decât după executarea recepţiei;
- în încaperile în care se spală şi degresează piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau
accesul cu foc deschis;
- la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici şi inflamabili, se vor folosi băi cu capace
de închidere şi se vor lua măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;
- piesele se vor introduce şi scoate în băile de degresare electronică numai dupa întreruperea curentului
electric care alimentează baia;
- la acoperiri galvanice muncitorii îşi vor unge mâinile şi nările cu o alifie protectoare pentru a
prevenii acţiunea vatămatoare a vaporilor diferiţilor compuşi chimici şi vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protecţia muncii;
- când nu se lucrează, băile vor fi acoperite cu un capac, pentru a împiedica evaporarea electrolitului;
Bibliografia
1.Masini, utilaje şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini N.Huzum, G Rantz Editura
Didactica şi Pedagogica 1979
22
2.întreţinerea tehnică a utilajelor http://www.scribd.com
4.Imagini http://www.google.com
Anexe
25
Anexa 4: Mașini de mortezat
26
Anexa 5: Schema cinematică
27
Anexa 6: Tipuri de prelucrări executate pe maşinile de mortezat
28
29