Sunteți pe pagina 1din 14

SET I, VARIANTA D, 2017 5.

Diagnosticul diferential al
actinomicozei cervicofaciale se face
1.Mucocelul se localizeaza cel mai cu:
frecvent la nivelul: A. Lupusul sistemic
A. Mucoasei labiale superioare, pe B. Lupusul eritemtos diseminat
linia mediana C. Boala Paget
B. Mucoasei labiale inferioare, D. Leucoplazia patata
paramedian E. Sclerodermia
C. Mucoasei labiale inferioare, pe linia
mediana 6. Leziunile osoase radiotransparente
D. Mucoasei labiale inferioare, multifocale sau canalizate cu potential
paramedian recidivant crescut sunt reprezentate si
E. Fetei dorsal a limbii de:
A. Boala Paget
2. Ranula sublinguala B. Osteoporoza
A. Se prezinta clinic ca o formatiune C. Sindromul Gardner
chistica D. Cherubismul
B. Se prezinta clinic ca o formatiune E. Histiocitozele cu celule Langerhans
tumorala
C. Localizarea sa este pe linia mediana 7. Metastazele cervical in primul an de
in planseul bucal la diagnosticarea tumorii maligne de
D. Formatiunea este aderenta de osul buza sunt prezente in aproximativ:
hiod A. 20% din cazuri
E. Formatiunea se situaeaza sub B. 25% din cazuri
muschiul milohiodian C. 35%din cazuri
D. 40% din cazuri
3. Aspectul ‘in foiae de carte’ este E. 50%din cazuri
caracteristic tumorilor maligne:
A. Localizate la nivelul portiunii post- 8. Evolutia flgmonului de planseu este
sulcale a limbii favorabila cand:
B. Cu evolutie intraparenchimatoasa A. Apare serozitate murdara la nivelul
lingual plagii
C. Localizate pe fata dorsala a limbii B. Apare serozitate fetida la nivelul
D. Localizate pe fata ventrala a limbii plagii
E. Localizate la nivelul fetei ventrale a C. Apare secretie purlenta la nivelul
limbii si extinse in planseul bucal plagii
D. Pacientul devine subfebril
4. In osteomielita supurata cronica E. Pacientul prezentand o stare septic
sechestromala se practica:
A. Cat mai precoce 9. Diagnosticul diferential al chistului
B. La 3-5 saptamani de la debut canalului tireoglos se face cu:
C. Imediat dupa drenajul colectiilor A. Abcesul lojei sublinguale
suppurate loalizate B. Abcesul lojei submandibulare
D. La 7-10 zile de la debut C. Adenopatii metastatice
E. Dupa cel putin 3-4 luni de la debut submentonier
D. Adenite submentonier
E. ranula suprahioidiana
10. Factorii de rist asociati cu o 13. Abordul cutanat de tip Weber
incidenta crescuta a metastazelor Ferguson, tumorilor benign de maxilar
pentru carcinoamele spinocelulare este indicat in urmatoarea situatie:
sunt:
A. Riscul de extindere sinusala
A. Gradul crescut de diferentiere
maxilara
histological
B. Dimensiunile tumorii de peste 2 B. Riscul de extindere etmoidala
cm
C. Dimensiunile tumorii de peste 4 cm C. Extinderea posterioasa in spatial
D. Profunzimea tumorii mai mica de 6 pterigomandibular
mm D. Extinderea posterioara a sptiului
E. Profunzimea tumorii mai mica de 8 infratemporal
mm
E. Extindereaa tumorii in fosa nazala
11. Formarea litiazica a glandei 14. A 2-a tumora maligna primara in
submandibulare este cea mai camp de cancerizare se numeste:
frecventa deoarece:
A. Canalul Wharton nu prezinta pe A. TUmora in situ/ tumora secunda
traiectul sau curburi anatomice
B. Tumora secunda
B. Canalul Wharton este mai lung
decat canalul Stenon C. Tumora sincrona
C. Pozitia anatomica a glandei este
D. Tumora metacrona
antidecliva
D. Secretia salivara bogata in mucus E. Tumora concomitententa
favorizeaza precipitarea
15. In evolutiile tumorilot maligne ale
carbonatilor de calciu
mucoasei jugale, principalul factor de
E. Orificiul de deschidere al papilei
prognostic este:
Stenon este mai ingust decat al
canalului Wharton A. DImensiunea tumorii

B. Localizarea tumorii
12. Chistul sebaceu si chistul C. Profunzimea tumorii
epidermoid:
D. Forma anatoclinica
A. Apar relative rar la nivelul
tegumentelor cervico-faciale E.??? nu se intelege

B.Localizarile cele mai frecvente sunt


la nivelul regiunii frontale 16. Nu este necesara administrarea
C. Se manifesta clinic sub forma unui ATPA daca pacientul a fist imunizat:
nodul solitar A. Cu mai putin de 3 luni in urma
D. Consistenta moale, elastic B. Cu mai putin de 6 luni in urma
E. Tegumentele, prin transluciditate C. Cu mai putin de 12 luni in urma
lasa sa se vada formatiunile chistice
de culoare albastruie D. Cu mai putin de 24 de luni in urma

E. Cu mai putin de 48 de luni in urma


C. Persistenta tesutului granular

17. Fracturile mandibulare cu D. O tumora de tip coriostom


dislocare mare necesita osteosinteza
E. O tumora de timp hamartom
la pacientii:

A. La care apare ascensionarea


fragmentului distal 21. mecanismul de forfecare in
producerea fracturilor mendibulare:
B. La care apar interpozitii de parti
moi intre capetele osoase fracturate A. Produce fracturi directe
C. La care apare angrenare stanza a B. Se produce prin impact orizontal
capetelor osoase asupra corpului mandibulei
D. Care nu prezinta unitati dentare C. Produce fracture indirecte atunci
suficiente care sa permita reducerea cand osul primeste forta in axul lung
fractiunii pe baza ocluziei
D. Se produce prin impact vertical pe
E. Care nu prezinta dinti suficienti unghiul mandibulei
pentru ancorajul aparatelor
ortodopedice E. Produce fractura vertical a corpului
mandibulei
18. Tumora prezenta la un interval de
maxim 6 luni de la diagnosticarea 22. Semnele clinice de malignizare a
tumorii primare este: unei tumori mixte parotidiene sunt
urmatoarele, u exceptia:
A. Tumora consecutive
A. Fixarea la tegument
B. Tumora concomitenta
B. Fixarea la planurile profunde
C. Tumora secunda
C. COnsistenta neuniforma a tumorii
D. Tumora sincrona
D. Transformarea senzatiei de
E. Tumora metacrona tensiune in presiune
19. Stadiul III al tumorilor maligne E. Paralizia pe tot teritoriul de
oro-maxilo-faciale poate semnifica: distributie al n facial
A. T3-NO-MO

B. T3-N1-MO 23. Pentru hemangioamele


persistente la adulti, doza de radiatii
C. T3-T2-MO
folosita este de:
D. T3-N3-MO
A. 5-10 Gy
E. T3-oriceN-MO
B. 10-15 Gy

C.15-30 Gy
20. Gusa lingual este:
D. 30-40 Gy
A. chistul canalului tireoglos
E. 40-50 Gy
B. Chistul canalului tireoglos cu fistula
24. Odontomul complex se prezinta E. Dupa 21 de zile de la initierea
radiologic ca: tratamentului

A. Radioopacitate formata din 27. Pentru formele ulcerative,


structure cu aspect asemanator unui diagnosticuk diferential al tumorilor
dinte maligne ale fibromucoasei palatului
dur se face cu o serie de afectiuni, cu
B. Radioopacitate inconjurata de o
exceptia:
zona de radiotransparenta
A. Aftele bucale
C. Radiotransparenta echivalenta
osului B. Abcesul palatnal

D. O masa calcificara apparent C. Ulceratiile termice


amorfa
D. Ulceratiile traumatice
E. Masa calcificata de mari dimensiuni
E. Ulceraqtii specific
prezentand doar un discret contur
radiotransparent

25. Durata de vindecare a 28. Chistul osos anevrismal se


stomatitelor de iradiere se realizeaza localizeaza in special in:
in maxim:
A. Zona anterioara a corpului
A. O saptamana de la terminarea maxilarului
tratamentului cu radiatii
B. Zona retrotuberozitara
B. 2 saptamani de la terminarea
tratamentului cu radiatii C. Condilul mandibular

C. 3 Sapatamani de la terminarea D. Zona posterioara a corpului


tratamentului cu radiatii mandibular

D. 2 luni de la terminarea E. Zona anterioara a corpului


tratamentului cu radiatii mandibular

E. 6 luni de la terminarea
tratamentului cu radiatii 29. Care sunt smenele clinice specific
26. Modificarile celulelor epiteliale din supuratiei spatiului sobmandibular cu
mucoasa orala sub actiunea efectului evolutie in “recesus”?
caloric sau radioterapiei apar: A. Disfagie
A. Dupa 2-3 zile de la initierea B. Odinofagie
tratamentului
C. Limitarea deschiderii gurii
B. Dupa 5-7 zile de la initierea
tratamentului D. Dureri spontane si la palpare

C. Dupa 7-12 zile de la initierea E. Toate acestea


tratamentului

D. Dupa 14 zile de la initiere 30. Care este limita superioara a


tratamentului spatiului submentonier?
A. Mucoasa lingual A. papilotomie

B. Muschiul milohioidian B. Dochotomie

C. Coprul mandibulei C. Parotidoectomie

D. Pantecele anterior al muschiului D. Litoritia extracorporala


digastrics
E. Endoscopic
E. Niciunul dintre acestea
35. carcinomuil mucoepidermoid
31. TUmorile mucoasei jugale moderat diferential:
debuteaza in general:
A. Se prezinta initial sub forma unei
A. Sub “linia alba” ocluzala formatiuni relative bine delimitate

B. Intre comisura intermaxilara si B. Are crestere lent ape o perioada de


pilierul anterior cativa ani

C. Intre comisura labial si trigonul C. Crestere rapida, in decursul


retromolar catorva luni

D. Pe fondul unor leziuni eritroplazice D. Tardiv invadeaza ramul mandibulei

E. Pe fondul unor leziuni de lichen E. Inevolutie se instaleaza pareza


plan atrophic facial

32. In perioada de stare, tumorile 36. resorbtia radacinilor dintilor


maligne de infrastructura de tip adiacenti erupti pe arcada dentara
sarcom au carcater: este frecventa in:

A. Unilobulat A. Cavitatea osoasa idiopatica

B. Ulcero-distructiv B. Cheratochistul odontogen

C. Ulcero-vegetant C. Tumora odontogena adenomatoida

D. Vegetant D. FIbromul ameloblastic

E. Nodular E. Amelostic??

33. Urmaotarea forma natomo-clinica 37. Supuratiile spatiului maseterin au


este extreme de invaziva inca de la ca punct de plecare:
debut:
A. Osteonecroza ramului mandibular
A. Melanoul lentigo maligna
B. Osteosarcoamele ramului
B. Melanomul nodular mandibular

C. Melnomul superficial C. Osteomul ramului mandibular

D. Melanomul profund D. Osteomileita ramului mandibulat

E. Melanomul polimorf E. Osteoperiostita ramului mandibular

34. Tratamentul de elective in cazul 38. Intro fractura directa produsa de


calcuilor de la nivelul canalului Stenon un traumatism aplicat la nivelul
este: corpului mandibular:
A. Corticala vestibulara se va fractura C. Parotida
prima
D. Prostata
B. Corticala lingual se va fractura
E. Plaman
prima
42. Gradul II al displaziei
C. Linia de fractura se va extinde rapid
intraepiteliale:
spre corticala lingual
A. Se intinde pana la jonctiunea dintre
D. Linia de fractura nu intereseaza
1/3 inf si 1/3 medie a epiteliului
intreaga grosime a osului
B. Se intinde pana la jonctiunea
E. Liniile de fractura de la nivelul
dintre 1/3 sup si 1/3 medie a
corticalelor se suprapun
epiteliului
39. Mecanismul de smulgere in
C. Intereseaza epiteliul in totalitate
producerea fracturilor de mandibula
se refera la situatiile in care: D. Evolueaza spre carcinoma in situ
A. O contractie puternica a m. E. Are caraacter ireversibil
maseter smulge apofiza soronoida
43. Care este metoda de tratament
B. O contractie puternica a m. orthopedic indicate in cazul fracturilor
temporal smulge apofiza coronoida mandibulare cu minima deplasare
lapecientii varstinici edentate:
C. O contractie puternica a m
pterigoidian lateral smulge apofiza A. Se utilizeaza proteze existente ale
coronoida pacientlui, la care se asociaza
capelina si fronda mentoniera
D. O contractile puternica a m
maseter smulge unghiul mandibulei B. Imobilizare intermaxilara cu atele
fixate circumdentar
E. O contractie puternica a m
pterigoidian medial smulge unghiul C. Osteosinteza cu fir de sarma
mandibulei
D. Oseosinteza cu miniplacute si
40. In osteosarcomul mandibular, suruburi
exmaneul radiologic prezinta:
E. bandaj mentocefalic
A. Aspect de arici
44. In fracturile de maxilar, pot apare
B. Aspect de radiotransparenta difuza urmatoarele tulburari ocluzale:
C. Aspect de perna cu ace A. Ocluzie deschisa frontal si
contacte premature la nivelul
D. Aspect de raza de soare
molarilor

B. Decalaj sagital al fragmentelor, unul


41. Osteosarcomul mandibular dintre fragmente fiind deplasat in jos
prezinta o incidenta crescuta de si inapoi
metastaza in:
C. Ocluzie in armonica
A. Nivelul II cervical
D. Contacte premature incizale si
B. Nivelul IV cervical dezangrenaj la nivelul molarilor
E. Toate acestea E. Indeplinirea a cel putin 4 dintre
cele 6 crieterii cu conditia indeplinirii
45. Dupa relapa capatul condilului cu
a cel putin unuia dintre criteriul 4
fosa glenoida, Lindoghl clasifica
(histologic) sau criteriul 6(serologic)
fraturile dolului condilian astfel:
48. Botriomicomul
A. Cu telescopare medial
A. este granulomul piogen localizat la
B. Cu telescopare lateral
nivelul mucoasei valului palatin
C. Cu basculare anterioara
B. Aparepe fondul unei iritatii acute
D. Cu basculare posterioara
C. Este in legatura cu un dinte care
E. Cu dislocare prezinta o carie subgingivala

46. In cazul traumatismelor cand D. Apare pe fondul unei igiene orale


produc deplasare primara in fracturile deficitare
subcondiliene joase:
E. Este legat de traumatizarea
A. Nu apar deplasari secundare mucoasei in momentul contactului
arcadelor dentare
B. Fragmentul mic va fi basculat sub
actiunea m.pterigoidian medial 49. Papilomul este o proliferare
tumorala benigna a:
D. Fragmentul mare va fi tractionat
inauntru si inainte A. Stratului granular al epiteliului

E. Fragmentul mare va fi tractionat de B. Statului lucid al epiteliului


m.pterigoidian lateral
C. Stratul spinos al epiteliului
47. Diagnosticul de sindrom Sjogren
D. Stratul bazal al epiteliului
primar se stabileste intr-una din
urmatoarele situatii: E. Stratul mijlociu al epiteliului

A. Crieteriul 1(simptome ocular) 50. Urmatoarea forma anatomo


+oricare doua dintre criteriile clinica este specifica melanomului
3(semen ocular(, 4(histologic) si malign??
5(glande salivare mari)
A. Forma modula
B. criteriul 2(simptome orale)+oricare
B. forma pigmentara
doua dintre criteriile 3(semen oculae).
4 histopatologic si 5(glande salivare C. Forma morphea
mari)
D. Forma profunda
C. Crieteriul 2(simptome orale)
+oricare doua dintre crieteriile E. Forma superficial
3(semen ocular), 4(histologic) si 6 51. Diagnosticul deiferential al
(serologic) tumorilor maligne ale limbii si
D. Indeplinirea a cel putin 4 dintre planseului bucal se poate face cu
cele 6 criterii cu conditia indeplinirii a urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
cel putin unuia dintre criteriul A. Abcesului lojei sublinguale
3(semmne oculare) sau-criteriul
4(histologic) B. Litiaza glandei sublinguale
C. Abcesul lijei submandibulare B. Ganglionul supramiohioidian

D. Flegmonul planseului bucal C. Ganglionul jugular superior

E. Abcesul limbii D. Lantul jugular extern

52. La cei cu sindrom Struge-Weber E. Lantul nervului spinal


“pata de vin” intereseaza de cele mai
56. Litotritia extracorporala e aplica
multe ori:
pana cand calculul se va fragmenta in
A. Zona de emergneta a ramului reziduri mai mici de:
oftalmic al n trigemen
A. 0,5 mm
B. Zona de emergenta a ramului
B. 1mm
maxilar al n trigemen
C. 1,5mm
C. Zona de emergenta a ramului
infraorbitar al n maxilar D. 2mm
D. Zona de emergenta a ramului E.2,5mm
mandibular al n trigemen
57. Spre deosebire de granulomul
E. Zona de emergent a ramului piogen gingival, fibromul osifiant
mentonier al n mandibular periferic:
53. sutura plagilor tegumentelor A. Are consistenta mai redusa
faciale respecta urmatoarele puncte
cheie: B. Are culoare mai albastruie

A. Limita mucoasa fixa-mucoasa C. Sangereaza spontan


mobile D. Apare doar in legatura cu prezenta
B. Arcada spancenoasa unui dinte

C. Comisura labial E. Apare in zona edentate

D. Conturul mentonului 58. “sutura de pozitie” consta in:

E. Santurile cutanate A. refacerea exacta a continuitatii

54. In vederea obtinerii unui efecti B. Sutura marginilor plagii usor


fizionomic maxi se poate opta si pt o eversata, fara tensiune
sutura intradermica in cazul plagilor: C. Aplicarea fierelor de sutura cat mai
A. Zdrobite aproape de marginileplagii

B. mai vechi de 24 de ore D. Flosirea de fire resorbabaile

C. cu margini nete E. Asezarea lambourilor cat mai


aproape de pazitia anatomica
D. cu lipsa de substanta
59. In urmatorul tip de rezectie
E. strivite segmentara reconstructia primara
este obligatoru:
55.??????
A. Hemirezectia de mandibula fara
A. Ganglionilor submandibulari
dezarticulare
B. Hemirezectia de mandibula cu D. Keratochistul odontogen
dezarticulare primordial

C. Rezectia segmentara a corpului E. Keratochistul odontogen dentiger


mandibular
64. PLastia comunicarii oro-sinzale
D. simfizectomia segmentara immediate intr-un singur plan
utizeaza cel mai frecvent:
E. Rezectia osoasa modelanta
A. Lamboul vestibular dreptunghiular
60. Semnele clinice majore obiective
transpozitionat cu pedicul anterior
specific sinuzitei maxilare acute sunt:
B. Lamboul vestibular dreptunghiular
A. cosmie subiectiva
transpozitionat cu pedicul posterior
B.HIposmie
C. Lamboul vestibular trapezoidal
C. Anosmie alunecat

D. obstructive nazala D. Lamboul palatinal rotat si avansat


cu pedicul posterior
61. Fractura intracapsulara a capului
condilului mandibular prin tasarea in E. Lamboul palatinal rotat si avansat
cav glenoida se produce in urma unui cu pedicul anterior
impact aplicat:
65. Carcinomul adenoid chistic se
A. La nivelul corpului mandibular caracterizeaza prin faptul ca:

B. In axul ramului mandibular A. Are o crestere rapida

C. Parasimfizar B. Ajunge la dimensiuni smenificative

D. Pe menton C. Are tropism pentru structurile


nervoase
E. Pe unghiul mandibulei
D. Are un potential invaziv local
62. Fracturile indirect subcondiliene extreme de redus
bilateral apar cel mai frecvent prin
mechanism de: E. Prezinta risc scazut de metastazare
la distant
A. De flexie
66. Carcinomul cu celule acinoase are
B. De forfecare aspectul unui nodul:
C. De presiune A. De consistent elastic

D. De tasare B. De consitenta dura

E. De smulgere C. De consitenta indurate

63. Lipsa dintelui intralezional pe D. Dureros


radiografie este sugestiva oentru: E. Localizat in special in polul inferior
A. Ameloblastom partidian

B. Fibromul ameloblastic 67. Mecanismul de flexie in


producerea fracturilr de mandibula:
C. CHistul dentiger
A. Este cel mai rar intalnit mechanism D. radioopacitati ovoidale,
de producer a fracturilor mandibulare cirumscrise

B. Produce exclusive fracture directe E. Imagine radiologica in “tinta”


ale mandibulei
71. Osteoamele central trb
C. Este o caracteristica a differentiate de:
traumatismelor prin arme de foc
A. Osteomul osteoid
D. Poate determina o fractura
B.Osteoblastom
idirecta a mandibulei
C. Cementoblastom
E. Produce cel mai frecvent fractura
intracapsulara a capului condilului D. Displazia cement-osoala periapicala
mandibular
E. Dispalzia cement-osoasa focala
68. La pacientii edentate, granulomul
periferic cu celule gigante are aspect 72. Mecanismul de presiune in
asemenator: producerea fracturilor de mandibula

A. Granulomului piogen gingival A. Determina la locul de aplicarea


fortei fracturilor indirect
B. Epulisului granulomatos
B. Osul cedeaza prin mechanism de
C. Firbomului osifiant periferic tasare
D. Epulisului fibros C. Osul cedeaza prin mechanism de
flexie
E. Unei tumori vasculare
D. Osul cedeaza prin actiunea idirecta
69. Forma N2b smenifica prenta a:
a unui agent vulnerant cu energie
A. Un ganglion contralateral mai mic cinetica foarte mare
de 6 cm
E. Osul cedeaza prin actiunea directa
B. Mai multi ganglion contralaterali a unui agent vulnerant cu o energie
mai mici de 6 cm cinetica foarte mare

C. Mai multi ganglion bilateral mai 73. Un impact puternic arasimfizar va


mici de 6 cm determina o frctura directa la acest
nivel, precum si o fractura indirect la
D. Un singur ganglion ipsilateral mai
nivelul:
mic de 6cm
A. Unghiului de acc parte
E. Mai multi ganglion ipsilaterali mai
mici de 6 cm B. Condilului de acc parte

70. Radiologic, osteoamele se prezinta C. Condililor bilateral


ca:
D. Coronoidei de partea opusa
A. RAdiotransparente circumscrise
E. Unghiul de partea opusa
delimitate de un contur radioopac
74. Abcesul spatiului paramndibular
B. radiotransparente rotunde bine
este localizat:
delimitate
A. In jurul corpului mandibulei
C. Leziuni nedelimitate radiologic
B. Peribazilar foramen ( carcinoma metastatic al
sfenoidului)
C. In regiunea geniana inferioara
78. Fibroamele cu localizari multiple-
D. Submentonier
asanumitele fibromatoze, se intalnesc
E. Pterigoangulo-mandibular in cadrul:

75. Sialoendoscopia interventionala A. Sindromuui Turcot


estenindicata pentru calculii de pe
B. Sindormului Gardner
canalul Wharton:
C. SIndromului Gorlin
A. sub 10mm
D. Sindromului Dowden
B. sub 8 mm
E. SIndroumului Puetz-Jeghers
C. sub 5mm
79. Hiperplaza fibroasa inflamatorie
D. sub 4 mm
se caracterizeaza prin:
E. sub 3 mm
A. Se prezinta forma a 2 pliuri de
76. Pentru carcinomul adenoid cystic mucoasa perpendicular pe creasta
al glandei submandibulare, extriparea alveolara
tumorala se asociaza obligatoriu cu:
B. Sanstul format intre cele doua pliuri
A. Evidare cervicala radical modificata de mucoasa corespunde marginii
tip I protezei dentare mobile

B. Evidare cervical adicala modificata C. Mucoasa acoperitoare poate avea


tip II astept palid

C. Evidare supramilohioidiana D. Leziunea prezinta la palpare


fluctuenta
D. Evidare cervical radical
E. Leziunea este extreme de
E. Evidare cervical antero-laterala dureroasa la palpare
77. La varstinici, nevralgia trigeminala 80. In sindromul Sjogren, tumefactia
este rezultatul: parotidiana este:
A. Demineralizarii (scleroza multipla) A. Dureroasa spontan
B. Compresiei radacinii nervului B. Dureroasa la palpare
trigemen la intrarea in craniu prin
foramen (neuriom acustic) C. Simetrica

C. Compresiei radacinii nervului D. Asimetrica


trigemen la intrarea in craniu prin
E. Unilaterala
foramen (anevrism de artera bazilara)
81. Fibromatoza gingivala poate face
D. Compresiei radacinii nervului
parte dintr un sindrom care include si:
trigemen datorita zonei de intrare a
radacinii A. Hipercoricism

E. Compresiei radacinii nervului B. Hiperticoza


trigemen la intrarea in craniu prin
C.Parkinson
D.Scleroza in placi C. Forme de debut vegetante ale
tumorilor maligne de tip carcinom
E. Miastenia Gravis
spinocelular
82. Sindromul Madelung (lipomatoza
D. frome de debut ale tumorilor
cervico-faciala)intereseaza regiunea:
maligne de tip carcinom bazocelular
A. Parietala
E. Forme de debut ale tumorilot
B. Occipitala maligne de tip melanoma

D. Geniala 86. Pentru carcinoamele primare de


mezostructura, primele semen care
E. SUbmentoniera constituie un semnal de alarma sunt:
83. Leziunile osoase A. Secretiile serosanghinolente
radiotransparente uniloculare bilateral
periapicale cu potential recidivant
crescut sunt reprezentate de: B. Secretiile seropurulente bilateral

A. Chistul periapical C. Secretiile mucosanghinolente


bilateral
B. Ameloblastomul unichistic
D. Secretiile mucopurulente bilateral
C. Ameloblastomul intraosos solid sau
multichistic-aparent unilocular E. Secretiile seropurulente pe una din
narine
D. Chistul residual dupa tratament
endo 87. Indicati un sinonim pentru abcesul
spatiului paramandibular:
E. Chistul residual dupa extractia
dentara A. Abces parabazilar

84. Invazia in profunzime poate sa B. Abces submandibular


apara in forma anatomo-clinica de
C. Abces migrator al obrazului
carcinoma bazocelular:
D. Abces semilunar perimandibular
A. Forma morphea
E. Nici una dintre acestea
B. Forma pigmentara
88. Diagnosticul sindromului Sjogren
C. Forma nodulara
se bazeaza pe o serie de simptome
D. Forma superficial ocular, printer care:

E. Forma avansata A. Epiphora

85. papilomul oral trebuie diferentiat B. Senzatie de uscaciune a ochilor


de:
C. testul Schirmer
A. Forme de debut nodulare ale
D. Testul cu colorant Rose Bengal
tumorilor maligne de tip carcinoma
spionocelular E. Testul cu fluorescent

B. Forme de debut ulcerative ale 89. Sistemul de clasificare TNM


tumorilor maligne de tip carcinoma separate pentru carcinoamele de
spinocelular mezostructura semnifica:
A. T4:Tumori care invadeaza fosa E. Ulceratiile sifilitice
infratemporala
93. Perioada de stare, carcinoamele
B. T4:Tumora care invadeaza lama glandular . Forma anatomoclinica
cribiforma caracteristica are:

C. T4:Tumora care invadeaza apofizele A. Nodul interstitial


pterigoide
B. Verucoasa
D. T4: Tumora care invadeaza
C. Ulceratie superificala
sinusurile etmoidale
D. Ucero-distructiva
E. T4: Tumora care invadeaza peretele
lateral al orbitei E. Ulcerovegetanta
90. Carcinoamele de suprastructura 94. Diagnosticul diferential In adenita
au o evolutie extensive, rapida catre acuta paratiroidiana se face cu:
baza craniului, la nivelul:
A. Parotiditele acute
A. Gauri rotunde
B.Flegmonul hemifacial
B. Gauri rupte
C. Abcesul migrator al obrazului
C. Gauri ovale
D. Adenita acuta submandibulara
D. Lamei ciuruite a etmoidului
E. Toate acestea
E. Bulei etmoidale
95. Diagnosticul diferential al
91. Semnul carcateristic in perioada tumorilor maligne ale mucoasei jugale
de stare al carcinoamelor de se poate face cu:
mezosructura este:
A. Mucocelul
A. Secretiile serosanghinolente pe una
din narine B. Adenomul pleomorf

B. Secretiile seropurulente pe una din C. LIpomul


narine D. Bitriomicomul
C. Dureri E. Linfangiomul
D. Hipoestezia n.infraorbitar 96. Invazivitatea carcinomului
E. Mobilitate dentara spinocelular tegumentat este
influentat in principal de:
92. Diagnosticul diferential al
tumorilor maligne ale mucoasei jugale A. extinderea in suprafata
se poate face pe baza prezentei B. profunziea clinica a tumorii
“peretilor trelat” din:
C. Localizarea anatomica
A. Aftele bucale
D. Prezenta adenopatiei
B. Ulceratii traumatice
E. prezenta metastazelor
C. Ulceratiile termice
97. In colica salivara, tumefactia se
D. Ulceratia tuberculoasa remite treptat, in timp de:
A. 5-10min 99. Litotritia extracorporala este
contraindicate:
B.15-30 min
A. La copii sub varsta de 10 ani
C. 30 min- 2-3ore
B. In inflamatiile acute ale glandei
D. 4-6 ore
C. In inflamrile cronice ale glandei
E. 8-12 ore
D. In litiaza parotidiana
98. Daca un calcul este situate pe
canalul Wharton, sub m milohioidian, E. In litiaza submandibulara
infectia determina:
100. Semnul lui Dupuytren semnifica
A. Whartonita consitenta:

B. Periwhartonita A. Fluctuenta

C. Abces de loja sublinguala B. Renitenta

D. Abces de loja submandibulara C. Elastica

E. Flegm planseu bucal D. de”minge de tenis”

E. de “coaja de ou spart”