Sunteți pe pagina 1din 11

SET II

5. In fracturile de tip le Fort III exoftalmia


1. Ghidarea vindecarii secundare a plagilor apare prin:
se poate realiza prin: A. Deplasarea podelei orbitei in jos si
A. Pozitionarea nivelului punctelor inapoi
cheie B. Prezenta unor hematoame
B. Avivare importante supra-orbitare
C. Expansiune tisualra C. Prezenta unor hematoame
D. Plastia in v-y importante sub-orbitare
E. Plastia in z D. Pareza nervilor ciliari
E. Pareza nervilor oculomotori
2. Un impact puternic parasimfizar poate
determina o fractura indirect la nivelul: 6. Urmatorul mechanism de producer a
A. Coronoidei de parte opsua fracturilor de mandibula se bazeaza pe
B. Doua fracture indirect subcondiliene principiul actiunii si reactiunii:
bilateral A. De flexie
C. Condilului mandibular de partea opusa B. De forfecare
D. Condilului mandibular de acceasi parte C. De presiune
E. Coronidei de aceeasi parte D. De tasare
E. De smulgere
3. Un traumatism aplicat direct pe menton
poate induce o fractura: 7. Vindecarea per secundam apare in
A. Directa paramediana cazul plastiei comunicarii oro-sinuzale
B. Indirecta de coronoida cu ajutorul lamboului:
C. Doua fracture de unghi bilateral A. In colereta
D. Doua fracturi indirecte B. Vestibular trapezoidal alunecat
subcondiliene bilateral C. Vestibular dreptunghiular
E. Doua fracture indirect de cap D. Vestibular dreptunghiular cu
condilian bilateral pedicul post

4. O fractura directa produsa de un 8. Urmatoarea leziune osoasa


traumatism aplicat la nivelul corpului radiotranspaenta multiloculara nu
mandibular va genera: prezinta potential recidivant
A. Cedarea in prim moment a A. Keratochistl primordial-secundar
corticalei B. Ameloblastomul intraosos solid sau
B. Fractura sincrona a corticalelor multichistic
C. O zina de tensiune la nivelul C. Chistul odontogen calcificat-stadiu
corticalei vestibulare initial
D. O zona de compresiune la nivel D. Tumora odontogena epiteliala
lingual calcificata
E. Corticala linguala se va fractura E. Mixomul odontogen
prima
9. Chistul limfoepitelial cervical se poate 14. Sindromul Kasabach-Meritt este
localiza frecvent: asociat:
A. In treimea superioara a muschiului A. Alopecia
sterno-cleido-mastoidian B. Hiperpigmentare
B. Retro-sternocleidomastoidian C. Polikilodermie
C. Retro-periangulomadibular D. Cicatrici atrofice
D. Peri-angulomandibular E. Xerodermie
E. In treimea inferioara a muschiului
sterno-cleido-mastoidian 15. Urmatorul tip de antigen de
histocmpatibilitate este mai frecvent la
10. Prezenta polisadenopatiei cervical pacientii cu sindrom Sjorgen secundar:
orienteaza diagnosticul diferential al A. HLA-B8
chistului cervical lateral cu: B. HLA-DR3
A. Adenopatiile metastatice cervical C. HLA-DRw52
B. Adenitele cronice specific D. HLA-DRw52
C. Adenopatiile din limfoame E. HLA-DRw6
D. Adenitele cronice nespecifice
E. Adenocarcinomul submandibular 16. Radioterapia folosita la cazurile de
hemangioame gigante poate induce:
11. Gusa linguala se localizeaza: A. Formarea de hematoame
A. Pe fata ventral a lumbii B. Atrofia cutanata
B. Inaintea V-ului lingual C. Modificari de culoare a
C. La nivelul foramen cecum tegumentelor
D. La nivelul istmului tiroidian D. Risc semnificativ de malignizare
E. Necroza
12. Forma desmolpazica a
ameloblastomului se localizeaza in 17. Botricomicomul:
special la nivelul: A. Este granulomul piogen localizat la
A. Mandibulei, in zona molarului trei nivelul mucoasei valului palatin
B. Mandibulei, in zona ramului B. Apare pe fondul unei iritaii acute
C. Maxilarului, in zona anterioara C. Este in legatura cu un dinte care
D. Mandibulei, in zona anterioara prezinta o carie subgingivala
E. Maxilarului in zona posterioara D. Apare pe fondul unei igiene orale
deficitare
13. Cavitatea osoasa idiopatica se poate E. Este legat de traumatizarea
localiza si la nivelul: mucoasei in momentul contactului
A. Radiusului aracdelor dentare
B. Scapulei
C. Crestei iliace 18. Dg. Diferential al keratochistului
D. Tibiei odontogen primordial multilocular se
E. Fibulei face cu:
A. Granulomul periferic cu celule D. Acantomatos
gigante E. Cu celule granulare
B. Tumora odontogena adenomatoida
C. Fibromul ameloblastic
D. Mixom odontogen 23. Dg diferential pe criterii radiologice ale
E. Chist follicular ameloblastului unichistic se poate face:
A. Chistul median maxilar
19. Keratochistul odontogen primordial B. Chistul dentiger
unilocular trebuie diferential de: C. Chistul osos solitary
A. Chistul radicular D. Chistul osos anevrismal
B. Chistul parodontal lateral E. Chistul rezidual
C. Chistul follicular
D. Chistul de eruptive 24. Urmatoarea leziune radiotransparenta
E. Tumora centrala de celule gigante uniloculara periapicala are origine la
nivelul osului alveolar:
20. Odontomul complex se prezinta A. Displazia clementiosoasa
radiologic ca: periapicala
A. Radioopacitate formata din B. Chistul periapical
structure cu aspect asemanator C. Chistul rezidual dupa extractia
unui dinte dentara
B. Radioopacitate inconjurata de o D. Chistul residual dupa tratament
zona radiotransparenta endodontic
C. O masa calcificata aparent amorfa E. Chistul parodontal lateral
D. Radiodensitate echivalenta osului
E. Masa calcificata de mari dimensiuni

25. In sinuzita maxilara cronica, urmatorul


21. Dintre posibilii factori etiologici ai
semn se accentueaza dimineata:
cavitatii osoase idiopatice fac parte:
A. Tusea
A. Tulburarile locale de crestere ale
B. Halena
maxilarului
C. Constrictia nazala
B. Necroza ischemica a corticalei
D. Disfonia
osoase
E. Refluarea lichidelor pen as
C. Excesul de intoarcere venoasa
D. Tulburarile de metabolism
E. Osteoscleroza
26. Urmatoarea leziune osoasa
22. Aspectul de radiotransparenta cu zone radiotransparenta nu prezinta potential
radioopace este characteristic recidivant:
ameloblastomului: A. Keratochistul primordial-
A. Desmoplastic multilocular
B. Folicular B. Ameloblastomul intraosos solid sau
C. Plexiform multichistic
C. Chistul odontogen calcificat-stadiul A. La 3-4 zile de la debut
initial multilocular B. Cand osul este demineralizat 15-
D. Tumora odontogena epiteliaza 25%
calcificata C. La 10-14 zile de la debut
E. Mixomul odontogen D. La o sapt de la debut
E. Cand osul este demineralizat 75-
27. Dupa ganglioza prin radiofrecventa 80%
realizata pentru tratamentul nevralgiei
trigeminale, reflexul cornean dispare:
A. La 30%dintre pacienti 31. Rata de reusita de 75% este
B. La 40% caracteristica tratamentelor
C. La 50% hemangioamelor prin injectare
D. La 60% intralezionala a substantei:
E. La 70% A. Fluocinolon
B. Betametazona
C. Prednisolon
28. Forma T3 in sistemul de clasificare TNM D. Actoxisclerol
a arcinoamelor de mezostructura E. Dexametazona
reprezinta:
A. O tumora care invadeaza fosa
pterigomaxilara 32. Examenul radiologic in actinomicoza
B. O tumora care invadeaza peretele osoasa prezinta urmatorul aspect:
laterall al orbitei A. In foi de ceapa
C. O tumora care invadeaza sinusul B. Baloane de sapun
sfenoidal C. In capac de sarcofag
D. O tumora care invadeaza sinusul D. Necaracteristic
frontal E. In ciorchini de struguri

29. Evolutia este favorabila intr-un flegmon 33. Interventia de retrudare a mandibulei
al planseului bucal daca: inidcata in cazul linguoversiunii
A. Edemul este localizat accentuate a grupului frontal inferior
supraclavicular este:
B. Tuburile de dren sunt comatate A. Osteotomia Blair
C. Tumefactia nu prezinta fluctuenta B. Osteotomia Caldwell-Lettermann
D. Exista concordanta puls- C. Oseotomia Datillo
temperatura D. Osteotomia Obwegeser-Dal Pont
E. Apar crepitatii gazoase E. Osteotomia Obwegeser-Dal Pont,
modificata de Apker
30. Semnele radiologice in osteomielita
supurata acuta apar:
34. Dg diferential al actinomicozei cervico- C. Prezenta unor hematoame
faciale include: importante sub-orbitare
A. Lupus sistemic D. Pareza nervilor ciliari
B. Sclerodermie E. Pareza nervilor oculomotori
C. Boala Paget
D. Leucoplazia patata
E. Lupusul eritematos diseminat 39. Rata de recidiva dupa chiuretajul
tumorii in ameloblastomul intraosos
solid este de:
35. Chistul dermoid oral prezinta A. 10-20%
A. consistent fluctuenta B. 20-30%
B. consistent impastata C. 30-50%
C. continut sarat D. 50-90%
D. continut galbui E. 100%
E. crestere rapida
40. La persoanele in varsta, malformatiile
capilare:
36. demineralizarea partii proximale a nv A. Au culoare mai deschisa
trigemen apare prin compresia produsa B. Au culoare albastruie
de ramurile: C. Devin nodular
A. arterei cerebrale ant D. Sunt compresibile
B. arterei cerebrale post E. Asociaza freamat vascular
C. arterei bazilare
D. arterei cerebeloase superioare 41. Se pot produce fleboliti in cazul:
A. malformatiilor capilare la
37. Dintre indicatiile osteosintezei fac persoanele in varsta
parte: B. malformatiilor capilare la nou
A. Facturi tip A dupa Kruger si Schill nascut
B. Fracturi tip C dupa Kruger si Schill C. malformatiilor venoase la adult
C. Fracture clasa I dupa Kazanjian si D. malformatiilor arterio-venoase
converse
D. Fracturi clasa a II a
E. Fraturi cl a 3 a 42. Malformatiile vasculare
leptomeningeale din sindromul Struge-
38. In fracturile tip Le Fort III exoftalmia Weber poate induce urmatoarea
apare prin: manifestare neurologica:
A. Deplasarea podelei orbitei in Jos si A. Choree
inapoi B. Convulsii
B. Prezenta unui hematom imp supra- C. Tratraplagie
orb D. Hemiplagie ipsilaterala
E. Ulcerat

43. Nervus flammeus apare la pacientii: 48. Tratamentul fibromatozei gingivale


A. Limfangionul capilar poate consta in:
B. Limfangionul cavernos A. Extirpare cu margini de siguranta de
C. Limfangionul chistic 1 cm
D. Malformatii arterio-venoase B. De 2 cm
E. Angiomatoza ecefalo-trigeminala C. Gingivolastie
D. Gingivectomie
44. Sindromul Kasabach-Meritt este E. Chiuretaj in camp deschis
asociat: 49. Terpaia cortizonica este preferabila
A. Melanomul malign tratamentului chirurgical in cazul
B. Sindromul Maffucci hemangioamelor:
C. Angiomatozei encefalotrigeminale A. Cu crestere lenta
D. Hemangioendoteliomului B. In etapa de regresie
kaposiform C. De mici dimensiuni
E. Higromul chistic D. Care prezinta ulceratii
E. Fara tulburari
45. Intre investigatiile radiologice folosite
pt dg fracturilor de complex orbito- 50. Mecanismul prin care se produce
zigomatic se numara: invazia tumorilor maligne de baza in
A. OPG arcul mentonier este:
B. Incidenta clarck A. Embolizarea continua
C. Incidenta Hirtz B. Embolizarea discontinua
D. Incidenta Donovan C. Hamtogen
E. Mandibula defilata D. Contiguitate
E. Continuitate
46. Carcinoamele de suprastructura
afecteaza: 51. Resorbtiile radacinilor dintilor adiacenti
A. Fosta infratemporala unui keratochist odontogen apare si in
B. Lamele apofizelor pterigoide cazul:
C. Sinusul piriform A. Ameloblastom
D. Sinusul cavernos B. Fibrom ameloblastic
E. Fosa nazala C. Chist follicular
D. Chist parodontal lateral
E. Chist residual
47. Aspectul clinic al fibromatozei gingivale
este: 52. Regenerarea osoasa spontana nu se
A. Lobulat produce in cazul:
B. Pediculat A. Defectelor osoase de mari
C. Nodular dimnsiuni
D. Atrophic
B. Defectelor osoase rezultate dupa 57. Aparitia durerii tumorilor maligne ale
rezectie segmentara de mandibula limbii apare prin invazia:
C. Efectuarii radioterapiei A. Nervului auricular mare
preoperatorii B. Nervului alveolar inferior
D. Varstei sub 16 ani C. Nervului bucal
E. Infectiilor trenante postoperatorii D. Nervului hipoglos
E. Nervului glosofaringian
53. Chistul paradentar se localizeaza mai
frecvent la nivelul: 58. In sindromul sjogren, testu cu
A. Molarului maxilar fluoresceina are valori:
B. Canin sup inclus A. Sub 1 pe scala van Bijsterveld
C. Premolar 2 mand B. 1-2 pe scala van Bij
D. Primul molar sup C. 2-3 pe scala van Bij
E. Primul molar inf D. Peste 4 pe scala van Bij
E. 3-4 pe scala van Bij
54. Pentru osteotomiile tip Le fort II
abordul mixt presupune incizia: 59. In perioada de stare sarcomul de
A. Millard infrastructura prezinta urmatorul
B. Malek aspect radiologic:
C. Biocoronala A. Demineralizare neomogena
D. Levignac B. Contur crenalat fara limite precise
E. Interforaminala C. Distructie osoasa cu margini
zimtate
55. O recidiva postoperatorie a unei tumori D. Valoarea omogena a sinusului
maligne de planseu bucal care a invadat maxilar
corticala lingual si prezenta unui singur E. Opacifierea sinusului cu distructia
ganglion cervical palpabil ipsilateral de peretilor ososi
4 cm se clasifica:
A. T3 N1 Mx 60. Diminuarea durerii in mucozitele de
B. T4a N1 Mx iradiere se poate obtine cu ajutorul:
C. T4a N2a Mx A. Aspirinei
D. rT4a Mx B. Ibuprofenului
E. rT4a N2b Mx C. Ketorolacului
D. Paracetamol
56. Chisturile canalului tireoglos sunt E. Voltaren
localizate cu totul exceptional:
A. Submentonier 61. Dg de sdr Sjogren primar poate fi
B. Submandibular stabilit de una dintre urmatoarele
C. Suprahioidian situatii:
D. Subhioidian A. Teste cu fluorescent pozitiv +
E. Suprasternal sialadenita limfocitica focala +
imagine radiologica de sirag de A. Fracturi de tip A dupa Kruger si
margele Schill
B. Teste cu fluorescent pozitiv+ B. Fracturi de tip C dupa Kruger si
sialadenita limfocitica focala+ flux Schill
salivar mai putin de 1,5 ml in 15 C. Fracturi clasa I dupa Kazanjian si
minute Converse
C. Test schirmer pozitiv+ sialadenita D. Fracturi clasa a II a
limfocitica focala+ evidentierea E. Fracturi cl a 3 a
autoanticorpilor anti-SS-C
D. Test Schirmer pozitiv+ sialadenita 65. In fracturile tip Le fort III, exoftalmia
limfocitica focala+ eliminare rapida apare prin:
a teasorului radioactive A. Deplasarea podelei orbitei in jos si
E. Test Schirmer pozitiv+ sialadenita inapoi
limfocitica focala+ flux salivar mai B. Prezenta unui hematom mai
putin de 0,5 ml in 5 min important supraorbitar
62. Dintre criteriile absolute de sacrificare a C. Prezenta unor hematoame
nervului facial chiar daca pacientul nu importante sub-orbitare
prezinta pareza potoperatorie face D. Pareza nervilor ciliari
parte si: E. Pareza nervilor oculomotori
A. Infiltrare directa a unei ramuri a n
facial evidentiabila microscopic 66. Rata de recidiva dupa chiuretajul
intraoperator tumorii in ameloblastomul instraosos
B. Infiltrare directa a mai multor solid este de:
ramuri are n facial A. 10-20%
C. Unul dintre ramurile n facial trece B. 20-30%
prin masa tumorala maligna C. 30-50%
D. Unul dintre ramurile n facial trec la D. 50-90%
3-5mm de distanta de tumora E. 100%
maligna
E. Unul dintre ramurile n facial trec la 67. La persoanele in varsta, malformatiile
3-5mm distanta de tumora maligna capilare:
63. Comunicarea oro-nazala este complete A. Au culoare mai deschisa
in urmatorul tip de despicatura: B. Au culoare albastruie
A. Palatine simpla cu urano- C. Devin nodular
stafiloschisis D. Sunt compresibile
B. .Palatine bilateral totala E. Asociaza freamat vascular
C. Palatine central
D. Palatine unilateral totala 68. Se pot produce fleboliti in cazul:
E. Labial bilateral simetrica A. Malformatiilor capilare la
64. Dintre indicatiile osteosintezei fac persoanele in varsta
parte: B. Malformatiilor capilare la nou
nascut
C. Malformatiilor venoase la adult A. Opg
D. Malformatiilor artrio-venoase B. Incidenta clarck
C. Incidenta Hirtz
69. Malformatiile vasculare D. Incidenta Donovan
leptomeningeale din sindromul Struge- E. Mandibula defilata
Weber poate induce urmatoarea
manifestare neurologica: 74. Carcinoamele de suprastructura
A. Choree afecteaza:
B. Convulsii A. Fosta infratemporala
C. Tetraplagie B. Lamelele apofizelor pterigoide
D. Hemiplegie ipsilaterala C. Sinusul piriform
D. Sinusul cavernos
70. Nervus flammeus apare la pacientii: E. Fosa nazala
A. Limfangiomul capilar
B. Limfangionul cavernos 75. Aspectul clinic al gibromatozei gingivale
C. Limfangiomul chistic este:
D. Malformatii artrio-venoase A. Lobulat
E. Angiomatoza encefalo-trigeminala B. Pediculat
C. Nodular
71. Sindromul Kasabach-Meritt este D. Atrophic
asociat: E. Ulcerat
A. Melanomul malign
B. Sindromul Maffucci 76. Tratamentul fibromatozei gingivale
C. Angiomatozei encefalotrigeminale poate consta in:
D. Hemangioendoteliomului A. Exitrpare cu margini de distant de
kapofiform 1cm
E. Higrom chistic?? (cred ca trb fibrom B. De 2 cm
chistic) C. Gingivoplastie
D. Gingivectomie
72. Urmatorul tip de antigen de E. Chiuretaj in camp deschis
histocompatibilitate este mai frecvent
la pacientii cu sindromul Sjogren 77. Terapia cortizonica este preferabila
secundar: tratamentului chirurgical in cazul
A. HLA-B8 hemangioamelor:
B. HLA-DR3 A. Cu crestere lenta
C. HLA-DR5 B. In etapa de regresie
D. HLA-DRw52 C. De mici dimensiuni
E. HLA-DRw6 D. Care prezinta ulceratii
E. Fara tulburari
73. Intre investigatiile radiologice folosite
pt diagnosticarea fracturilor de complex
orbito-zigomatic se numara:
78. Mecanisumul prin care se produce D. Keratochistul odontogen
invazia tumoriloe maligne de baza in primordial
arcul mentonier este: E. Ameloblastomul unilocular
A. Embolizare continua
B. Embolizare discontinua 83. Sg diferential al chistului residual dupa
C. Hematogen extractia dentara se poate face cu:
D. Contiguitate A. Keratochistul odontogen dentiger
E. Continuitate B. Ameloblastomul unichistic
C. Chistul periapical
79. Resorbtie radacinilor dintilor adiacenti D. Chistul osos anevrismal
unui keratochist odontogen apare si in E. Chistul residual dupa tratament
cazul: endodontic
A. Ameloblastul
B. Fibromul ameloblastic 84. Aspectul intraoperator al cavitatii
C. Chistul follicular osoase idiopatice poate fi:
D. Chistul parodontal lateral A. Pereti ososi reliefati
E. Chisturilor reziduale B. Lipsa corticalizarii
C. Continutul purulent
80. Regenerarea osoasa spontana nu se D. Sontinutul solid
produce in cazul: E. Continut aerat
A. Defectelor osoase de mari
dimensiuni 85. Ameloblastomul unichistic se
B. Defectelor osoase rezultate dupa localizeaza in:
rezectie segmentara de mandibula A. In zona post la mandibula
C. Efectuarii radioterapiei B. In ramul mandibulei
preoperatorii C. In zona ant mandibulara
D. Varstei sub 16 ani D. In zona ant la maxilar
E. Infectiilor trenante postoperatorii E. In zona post la maxilar

81. Chistul paradentar se localizeaza mai 86. Ameloblastomul unichistic poate avea
frecvent la nivelul: aspectul unui:
A. Molar 3 maxilar A. Ameloblastom multichistic
B. Canin superior inclus B. Ameloblastom solid
C. Premolar 2 mandibular C. Chist parodontal lateral
D. Primul molar superior D. Keratochist odontogen dentiger
E. Primul molar inferior E. Chist dentiger

82. Dg diferential al chistului radicular 87. Semnul lui Dupuytren semnifica


lateral se face cu: consistenta:
A. Chistul residual A. Fluctuenta
B. Chistul periapical B. Renitenta
C. Keratochistul odontogen primordial C. Elastic
D. De minge de tenis
E. De ou spart

88. Suprafata fibromului prezinta semn de


inflamatie mai ales la nivelul:
A. Mucoasei linguale
B. Planseului bucal
C. Buzelor
D. Mucoasei jugale
E. Valului palatin

89. Aspectul sialografic al unui clacul salivar


radiotransparent este urmatorul:
A. Impuscatura de alice
B. Pom inflorit
C. Arbore mort
D. Lacuna
E. Con de umbra

90. Dupa regresia complete,


hemangioamele pot detrmina
urmatoarea modificare cutanata:
A. Alopecie
B. Hiperpigmentare
C. Polikilodermie
D. Cicatrici atrofice
E. Xerodermie