Sunteți pe pagina 1din 4

Varianta A d.

ostiumul sinusului maxilaar

31. ….. e. lama ciuruita a etmoidului


a.
36. Interventia de retrudare a mandibulei
b este indicata in cazul linguoversiunii
accentuata a grupului frontal inferior este
c. extinderea in plan mezio-distal urmatoarea:
d. extinderea in plan vestibule-oral a. osteotomia Blair
b. osteotomia Caldwell-Lettermann
e. patrunderea continutului in structurile c. osteotomia Datillo
invecinate d. osteotomia Obwegeser- Dal Pont
32. Dupa scaderea dozei de cortizon, e. osteotomia Obwegeser-Dal Pont,
hemangiomul revine la acelasi aspect clinic in: modificata de Epker

a. 3% din cazuri

b. 5% din cazuri 37. Urmatoarea leziune benigna a .... maxilare


cu origine in osul medular... prezinta aspect
c. 15% din cazuri
radioopac bine delimitat:
d. 30% din cazuri
a.displazia fibroasa
e. 35% din cazuri
b. displazia-cemento-osoasa
33. Urmatoarea afectiune are … remisie odata
cu cresterea copilului c.osteocondromul
a. chistul canalului tireoglos
b. chistul teratoid d. osteomul????
c. limfangiomul cervical
e.odontomul compus
d. chistul dermoid
e. limfangiomul chistic al planseului bucal 38. Urmatorul chist se poate manifesta clinic
34. demineralizarea partii proximale a nv in legatura cu o infectie a cailor respiratorii
trigemen apare prin compresia produsa de
superiore:
ramurile:

A. arterei cerebrale ant a. chistul odontogen botrioid


B. arterei cerebrale post b. chistul sialo-odontogen
C. artera cerebeloasa sup
D. artera cerebeloasa post-inf c.chistul „cu celule fantoma”
E. artera bazilara
d. chistul globulomaxilar
35. Sarcoamele de suprastructura prezinta
e. chistul de canal tireoglos
evolutie extensiva catre baza craniului, la
urmatorul nivel: 39. Rata de reusita de 75% este caracteristica
tratamentelor hemangioamelor prin injectare
a. gaura rotunda
intralezionala a substantei:
b. fisura pterigomaxilara
A. Fluocinolon
c. canalul infraorbitar B. Betametazona
C. Prednisolon
D. Actoxisclerol pareze ale nervilor ciliari şi
E. Dexametazona oculomotori; (PAG. 365)

40. Faza de hemangiom celular este 43.


caracterizata prin prezenta: 75. Dupa Veau, urmatorul tip de
despicatura labiala se prezinta clinic ca o mica
a.aspectului similar granulomului piogen
dehiscenta in rosul buzei:
b.spatiilor vasculare dilatate a. DLUS (despicatura labiala unilaterala
simpla)
c. spatiilor vasculare cavernoase b. DLUT (despicatura labiala unilaterala
totala)
d. celulelor endoteliale plonjante c. DLC (depicatura labiala centrala)
d. DLc (despicatura labiala cicatriciala)
e. celulelor endoteliale aplatizate
e. DLBA (despicatura labiala bilaterala
41. Fracturile indirect subcondiliene bilateral asimetrica)
apar cel mai frecvent prin mechanism de:
76. Timpul mediu de recurenta al nevralgiei
A. De flexie de trigemen dupa infiltratii la nivelul ggl
Gasser este de:
B. De forfecare
6-47 luni
C. De presiune 77. Morbiditatea in decompresia
microchirurgicala a nevralgiei trigeminale
D. De tasare
este:
E. De smulgere a. 3%
c. 5%
42. Tulburarile grave de vedere ce insotesc c. 7%
disjunctia cranio-maxilara inalta sunt insotite d. 10%
de: e. 14%
A. Hemoragiile intraoculare
B. Hematoamele sub-bulbare 78.
C. Hematoamele retro-bulbare 79.
D. Deplasarea podelei orbitei in 80. In flegmonul de planseu bucal, dispneea
jos este indusa initial:
E. Deplasarea podelei orbitei
inapoi a. Restrictiv
RASPUNS: • tulburări b. Obstructiv
oculare: enoftalmie şi c. Prin agravarea fenomenelor
diplopie - prin deplasarea toxico-septice de cauza centrala
podelei orbitei în jos şi d. Prin intoxicatia centrilor
înapoi; alteori exoftalmie şi respiratori bulbo-pontini
diplopie - prin prezenţa unor e. Prin tromboza septica
hematoame importante sub-
81. Indicati un sinonim pentru abcesul
şi retrobutbare; de asemenea
spatiului paramandibular:
se pot produce hemoragii
intraoculare cu tulburări A. Abces parabazilar
grave de vedere, precum şi
B. Abces submandibular
C. Abces migrator al obrazului e. evolutia mai putin agresiva

D. Abces semilunar perimandibular


87. Urmatoarea leziune osoasa
E. Nici una dintre acestea
radiotranspaenta multiloculara nu prezinta
82. Chisturile canalului tireoglos sunt potential recidivant
localizate cu totul exceptional:
A. Keratochistl primordial-secundar
a. submentonier B. Ameloblastomul intraosos solid
b. submandibular sau multichistic
C. Chistul odontogen calcificat-
c. suprahiodian
stadiu initial
d. suprahiodian D. Tumora odontogena epiteliala
calcificata
E. SUPRASTERNAL
E. Mixomul odontogen
83. Mucocelul apare extrem de rar la nivelul:
88. Tehnica „in doua faze” pentru chisturie de
a. Planseului bucal mari dimensiuni consta in combinarea
b. Portiunii anterioare a fetei masupializarii cu:
ventrale a limbii a. rezectia marginala
c. Mucoasei jugale b. rezectia segmentara
d. Buzei superioare c. chistotomia
e. Buzei inferioare d. chiuretajul
e. chistectomia
84. Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie
poate fi o manifestare a unei inefctii cu:
89. Conditia de baza pentru a practica
a. v.herpes simplex tip 1 osteotomia cu astectomia corpului
mandibular este urematoarea:
b. v.herpes simplex tip 2
a. ocluzie functionala la nivelul grupului
c. HPV frontal
b. ocluzie care poate deveni functionala prin
d. HIV tratament ortodontic prechirugical
e. v.varicelo-zosterian c. ocluzie care poate deveni functioana prin
tratament ortodontic postchirurgical
85. Papilomul sino-nazal prezinta urmatoarea d. ocluzie de necesitate la nivelul grupului
varianta histopatologica: frontal
a. exofitic e. ocluzia de necesitate la nivelul grupului
b. fungiform lateral
c. viliform
d. cu celule tranzitionale 90. Carcinoamele de suprastructura afecteaza:
e. cu celule cilindrice a. fosa infratemporala
b. lamele apofizelor pterigoidiene
86. Comparativ cu displazia cementoosoasa, c. sinusul piriform
fibromul osifiant prezinta: d. sinusul cavernos
a. caractere clinice diferite e. fosa nazala
b. caractere radiologice diferite
c. caractere histopatologice diferite
d. caracter tipic tumoral
91. Aspectul sialografic al unui clacul salivar
radiotransparent este urmatorul:

A. Impuscatura de alice
B. Pom inflorit
C. Arbore mort
D. Lacuna
E. Con de umbra

92. Odontomul complex se prezinta radiologic


ca:
a. radioopacitate formata din structuri cu
aspect asemanator unui dinte
b. radioopacitate inconjurata de o zona
radiotransparenta
c. radiodensitate echivalenta osului
d. o masa calcificata aparent amorfa
e. masa calcificata de mari dimensiuni,
prezentand doar un discret contur
radiotransparent

93. Leziunile osoase radiotransparente


multifocale sau generalizate cu potential
recidivant crescut sunt reprezentate si de:

A. Boala Paget
B. Osteoporoza
C. Sindromul Gardner
D. Cherubismul
E. Histiocitozele cu celule Langerhans

94.

S-ar putea să vă placă și