Sunteți pe pagina 1din 12

VARIANTA A - 2018 B.

Peribazilar
C. In regiunea geniana
inferioara
1. Tratamentul ortopedic indicat in cazul D. Submentonier
fracturilor mandibulare cu minima E. Periangulo-mandibular
deplasare la pacienti varstnici
edentati consta in: 4. Capsele sunt indicate in fixarea
A. Utilizarea protezelor marginilor plagilor traumatice OMF
existente la care se asociaza localizate mai ales la nivelul:
capelina si fronda A. Piramidei nazale
mentoniera B. Buzei superioare
B. Imobilizare intermaxilara cu C. Regiunii cervicale
atele fixate circumdentar D. Buzei inferioare
C. Osteosinteza cu fir de sarma E. Mentonului
D. Osteosinteza cu miniplacute si 5. In flegmonul de planseu bucal,
suruburi dispneea este initial indusa prin:
E. Imobilizarea cu ...... A. Agravarea fenomenelor
osteocefalic toxico-septice de cauza
centrala
2. Tulburarile grave de vedere ce B. Intoxicatia centrilor
insotesc disjunctia cranio-maxilara respiratori bulbo-pontini
inalta sunt insotite de: C. Tromboza septica
A. Hemoragiile intraoculare D. Restrictie
B. Hematoamele sub-bulbare E. Obstructie
C. Hematoamele retro-bulbare
D. Deplasarea podelei orbitei in 6. „ Angrenarile nereductibile” se refera
jos la fracturile mandibulare:
E. Deplasarea podelei orbitei A. Cu interpozitii de parti moi
inapoi intre capetele osoase
RASPUNS: • tulburări fracturate
oculare: enoftalmie şi B. Cu angregare stransa a
diplopie - prin deplasarea capetelor osoase
podelei orbitei în jos şi C. Cu interpozitii de corpi
înapoi; alteori exoftalmie şi straini intre capetele osoase
diplopie - prin prezenţa unor fracturate
hematoame importante sub- D. Cu consolidare intarziata
şi retrobutbare; de asemenea E. Consolidate vicios
se pot produce hemoragii
intraoculare cu tulburări 7. Actinomicoza cervico-faciala prezinta
grave de vedere, precum şi clinic:
pareze ale nervilor ciliari şi A. Usoara subfebrilitate
oculomotori; (PAG. 365) B. Evolutie rapida
C. Alterarea marcata a starii
generale a pacientului
3. Abcesul spatiului paramandibular este D. Adenopatie loco-regionala
localizat: precoce
A. In jurul corpului mandibulei E. Limfangita asociata
E. Strivite
8. In osteomielita supurata cronica, 12. „Sutura de pozitie” consta in:
sechestrectomia se practica: A. Refacerea exacta a continuitatii
A. Cat mai precoce B. Sutura marginilor plagii usor
B. La 3-5 saptamani de la debut eversat, fara tensiune
C. Imediat dupa drenajul colectiilor C. Aplicarea firelor de sutura cat mai
supurate localizate aproape de marginile plagii
D. La 7-10 zile de la debut D. Folosirea de fire resorbabile
E. Dupa cel putin 3-4 luni de la debut E. Asezarea lambourilor cat mai
aproape de pozitia anatomica
9. Diagnosticul diferential al
actinomicozei cervico-faciale se face 13. Mecanismul de flexie in producerea
cu: fracturilor de mandibula:
A. Lupusul sistemic A. Este cel mai rar intalnit mecanism
B. Lupus eritematos diseminat de producere a fracturilor
C. Boala Paget mandibulare
D. Leucoplazia patata B. Produce exclusiv fracturi directe
E. Sclerodermia ale mandibulei
C. Este caracteristica traumatismelor
10. Sutura plagilor tegumentelor faciale prin arme de foc
respecta urmatoarele puncte cheie: D. Poate determina o fractura
A. Limita mucoasa fixa-mucoasa indirecta a mandibulei
mobila E. Produce cel mai frecvent fractura
B. Arcada sprancenoasa intracapsulara a capului condilului
C. ? mandibular
D. Conturul mentonului
E. Santurile cutanate 14. Mecanismul de forfecare in
RASPUNS : Sutura plăgilor producerea fracturilor mandibulare:
tegumentelor faciale va respecta A. Produce fracturi directe
în primul rând o serie de puncte- B. Se produce prin impact orizontal
cheie, pentru refacerea exactă a asupra corpului mandibulei
continuităţii la acest nivel. Din C. Produce fracturi indirecte atunci
acest motiv, primele fire de cand osul primeste forta in axul
sutură se vor aplica în punctele- lung
cheie: limita tegument D. Se produce prin impact vertical pe
vermilionul buzei, marginea unghiul mandibulei
palpebrală, pragul narinar, E. Produce fractura verticala a
conturul pavilionului auricular, corpului mandibulei
şanţurile cutanate (pag 313)
15. Mecanismul de presiune in
11. In vederea obtinerii unui efect producerea fracturilor de mandibula:
fizionomic maxim se poate opta si A. Determina la locul de aplicare a
pentru o sutura intradermica in cazul fortei fracturi indirecte
plagilor: B. Osul cedeaza prin mecanism de
A. Zdrobite tasare
B. Mai vechi de 24 de ore C. Osul cedeaza prin mecanism de
C. Cu margini nete flexie
D. Cu lipsa de substanta
D. Osul cedeaza prin actiunea E. O contractie puternica a m.
indirecta a unui agent vulnerant Pterigoidian medial smulge
cu energie cinetica mica unghiul mandibulei
E. Osul cedeaza prin actiunea
directa a unui agent vulnerant cu 19. In fractura intracapsulara a capului
energie cinetica foarte mare unghiului mandibular prin tasarea in
cavitatea glenoida se produce in urma
16. Un impact puternic parasimfizar va unui impact aplicat:
determina o fractura directa la acest A. La nivelul corpului mandibular
nivel, precum si o fractura indirecta la B. In axul ramului mandibular
nivelul: C. Parasimfizar
A. Unghiului de aceeasi parte D. Pe menton
B. Condilului de aceeasi parte E. Pe unghiul mandibulei
C. Condililor bilateral RASPUNS: în urma unui impact
D. Coronoidei de partea opusa aplicat de jos în sus pe unghi, în
E. Unghiului de partea opusa axul ramului mandibular (PAG.
318)
17. Intr-o fractura directa produsa de un
taumatism aplicat la nivelul corpului
mandibular: 20. Fracturile indirecte subcondiliene
A. Corticala vestibulara se va bilaterale apar cel mai frecvent prin
fractura prima mecanism de:
B. Corticala linguala se va fractura A. De flexie
prima B. De forfecare
C. Linia de fractura se va extinde C. De presiune
rapid spre corticala linguala D. De tasare
D. Linia de fractura nu intereseaza E. De smulgere
intreaga grosime a osului
E. Liniile de fractura de la nivelul 21. Dupa relatia capului condilului cu fosa
corticalelor se suprapun glenoida, Lindahl clasifica fracturile
colului condilian astfel:
18. Mecanismul de smulgere in A. Cu telescopare mediala
producerea fracturilor de mandibula B. Cu telescopare laterala
se refera la situatiile in care: C. Cu basculare anterioara
A. O contractie puternica a m. D. Cu basculare posterioara
Maseter smulge apofiza E. Cu dislocare
coronoida
B. O contractie puternica a m. 22. In cazul traumatismelor care produc
Temporal smulge apofiza deplasare primara in fracturile
coronoida subcondiliene joase:
C. O contractie puternica a m. A. Nu apar deplasari secundare
Pterigoidian Lateral smulge B. Fragmentul mic va fi basculat
apofiza coronoida inauntru si inainte
D. O contractie puternica a m. C. Fragmentul mic va fi basculat sub
Maseter smulge unghiul actiunea m. Pterigoidian medial
mandibulei D. Fragmentul mare va fi tractionat
inauntru si inainte
E. Fragmentul mare va fi tractiuonat D. Pacientul devine subfebril
de m. Pterigoidian lateral E. Pacientul prezentand o stare
septica
23. Cand este necesara administrarea
ATPA...(daca?)...pacientul a fost 27. Diagnosticul diferential al chistului
imunizat: canalului tireoglos se face cu:
A. Cu mai putin de 3 luni in urma A. Abcesul lojei sublinguale
B. Cu mai putin de 6 luni in urma B. Abcesul lojei submandibulare
C. Cu mai putin de 12 luni in urma C. Adenopatii metastatice
D. Cu mai putin de 24 luni in urma submentonier
E. Cu mai putin de 48 de luni in urma D. Adenite submentonier
E. Ranula suprahioidiana
24. Fracturile mandibulare cu dislocare
mare necesita osteosinteza la 28. Gusa linguala este:
pacientii: A. Chistul canalului tireoglos
A. La care apare asccensionarea B. Chistul canalului tireoglos cu
fragmentului distal fistula
B. La care apar interpozitii de parti C. Persistenta tesutului glandular
moi intre capetele oasoase paratiroidian
fracturate D. O tumora de tip coriostom
C. La care apare angrenare stransa a E. O tumora de tip hamartom
capetelor osoase
D. Care prezinta unitati dentare 29. Mucocelul se localizeaza cel mai
suficiente care sa permita frecvent la nivelul:
reducerea fracturii pe baza A. Mucoasei labiale superioare, pe
ocluziei linia mediana
E. Care prezinta dinti suficienti B. Mucoasei labiale superioare,
pentru ancorajul aparatelor paramedian
ortopedice C. Mucoasei labiale inferioare, pe
linia mediana
25. Supuratiile spatiului maseterin au ca D. Mucoasei labiale inferioare,
punct de plecare: paramedian
A. Osteonecroza ramului mandibular E. Fetei dorsale a limbii
B. Osteosarcoamele ramului
mandibular 30. Ranula sublinguala:
C. Osteomul ramului mandibular A. Se prezinta clinic ca o formatiune
D. Osteomielita ramului mandibular chistica
E. Osteoperiostita ramului B. Se prezinta clinic ca o formatiune
mandibular tumorala
C. Localizarea sa este pe linia
26. Evolutia flegmonului de planseu este mediana, in planseul bucal
favorabila daca: D. Formatiunea este aderenta de
A. Apare serozitate murdara la osul hioid
nivelul plagii E. Formatiunea se situeaza sub
B. Apare serozitate fetida la nivelul muschiul milohioidian
plagii
C. Apare secretie purulenta la 31. Chistul sebaceu si chistul epidermoid:
nivelul plagii
A. Apar relativ rar la nivelul 35. La pacientii edentati, granulomul
tegumentelor cervico-faciale periferic cu celule gigante are aspect
B. Localizarile cele mai frecvente asemanator:
sunt la nivelul regiunii frontale A. Granulomului piogen gingival
C. Se manifesta clinic sub forma B. Epulisului granulomatos
unui nodul solitar C. Fibromului osifiant periferic
D. Consistenta este moale D. Epulisului fibros
E. Tegumentele, prin transluciditate, E. Unei tumori vasculare
lasa sa se vada formatiunile
chistice de culoare albastruie 36. Papilomul oral trebuie diferentiat de:
A. Forme de debut nodulare ale
32. Hiperplazia fibroasa inflamatorie se tumorilor maligne de tip carcinom
caracterizeaza prin: spinocelular
A. Se prezinta sub forma a doua B. Forme de debut ulcerative ale
pliuri de mucoasa perpendiculare tumorilor maligne de tip carcinom
pe creasta alveolara spinocelular
B. Santul format intre cele doua C. Forme de debut vegetante ale
pliuri de mucoasa corespunde tumorilor maligne de tip
marginii protezei dentare mobile carcinom spinocelular
C. Mucoasa acoperitoare poate avea D. Forme de debut ale tumorilor
aspect palid maligne de tip carcinom
D. Leziunea prezinta la palpare bazocelular
fluctuenta E. Forme de debut ale tumorilor
E. Leziunea este extrem de maligne de tip melanom
dureroasa la palpare
37. Granulomul gravidei are un risc mai
33. Botriomicomul: mare de recidiva:
A. Este granulomul piogen localizat A. Doar in ultimul semestru de
la nivelul mucoasei valului palatin sarcina
B. Apare pe fondul unei iritatii acute B. Pe perioada menstruatiei
C. Este in legatura cu un dinte care C. Pe toata perioada sarcinii
prezinta o carie subgingivala D. Pe perioada lactatiei
D. Apare pe fondul unei igiene orale E. Post-partum
deficitare
E. Este legat de traumatizarea 38. Fibroamele cu localizari multiple
mucoasei in momentul (fibromatozele) se intalnesc in cadrul
contactului arcadelor dentare sindromului:
A. Turcot
34. Spre deosebire de granulomul piogen B. Gardner
gingival, fibromul osifiant periferic: C. Gorlin
A. Are consistenta mai redusa D. Cowden
B. Are culoare mai albastruie E. Peutz-Jeghers
C. Sangereaza spontan
D. Apare doar in legatura cu 39. Fibromatoza gingivala poate face
prezenta unui dinte parte dintr-un sindrom care include si:
E. Apare doar in zone edentate ??????????????
A. Hipercorticism
B. Hipertricoza
C. Parkinsonism B. Keratochistul odontogen
D. Scleroza in placi C. Tumora odontogena
E. Miastenia gravis adenomatoida
D. Fibromul ameloblastic
40. Sindromul Madelung (lipomatoza E. Ameloblastomul
cervico-faciala) intereseaza regiunea:
A. Parietala 45. Semnul lui Dupuytren semnifica
B. Occipitala consistenta:
C. Maseterina A. Fluctuenta
D. Geniana B. Renitenta
E. Submentoniera C. Elastica
D. De „minge de tenis”
41. Pentru hemangioamele persistente la E. De „coaja de ou spart”
adulti, doza de radiatii folosita este
de: 46. Chistul osos anevrismal se localizeaza
A. 5-10 Gy in special in:
B. 10-15 Gy A. Zona anterioara a corpului
C. 15-30 Gy maxilarului
D. 30-40 Gy B. Zona retrotuberozitara
E. 40-50 Gy C. Condilul mandibular
D. Zona posterioara a corpului
42. La pacientii cu sindrom Sturge-Weber, mandibular
„pata de vin” intereseaza de cele mai E. Zona anterioara a corpului
multe: mandibular
A. Zona de emergenta a ramului
oftalmic al n. Trigemen 47. Odontomul complex se prezinta
B. Zona de emergenta a ramului radiologic ca:
maxilar al n. Trigemen A. Radioopacitate formata din
C. Zona de emergenta a ramului structuri cu aspect asemanator
infraorbitar al n. Maxilar unui dinte
D. Zona de emergenta a ramului B. Radioopacitate inconjurata de o
mandibular al n. Trigemen zona radiotransparenta
E. Zona de emergenta a ramului C. Radiodensitate echivalenta osului
mentonier a n. Mandibular D. O masa calcificata aparent
amorfa
43. Lipsa dintelui intralezional este E. Masa calcificata de mari
sugestiva pentru: dimensiuni, prezentand doar un
A. ...stomul discret contur radiotransparent
B. Fibromul ameloblastic
C. Chistul dentiger 48. Forma N2b semnifica prezenta
D. Keratochistul odontogen a: ??????????????????????
primordial A. Un ganglion contralateral mai mic
E. Keratochistul odontogen dentiger de 6 cm
B. Mai multi ganglioni contralateral
44. Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti mai mici de 6 cm
erupti pe arcada dentara este C. Mai multi ganglioni bilateral mai
frecventa in: mici de 6 cm
A. Cavitatea osoasa idiopatica
D. Un singur ganglion ipsilateral mai A. Risc de extindere sinusala
mic de 6 cm maxilara
E. Mai multi ganglioni ipsilaterali B. Risc de extindere etmoidala
mai mici de 6 cm C. Extinderea in spatiul pterigo-
mandibular
49. Radiologic, osteoamele se prezinta ca: D. extinderea posterioara in
A. Radiotransparente circumscrise spatiul….
delimitate de un contru radioopac E. Extinderea tumorii in fosa nazala
B. Radiotransparente rotunde, bine RASPUNS: Este indicat în trei
delimitate situaţii, care implică o extindere
C. Leziuni nedelimitate radiologic tumorală importantă: (1) riscul
D. Radioopacitati ovalare, de extindere medială, etmoidală,
circumscrise (2) extinderea posterioară în
E. Imagine radiologica in „tinta” spaţiul pterigo-maxilar şi (3)
erodarea planşeului orbitei şi
50. Osteoamele centrale trebuie extinderea tumorii în orbită.
diferentiate de: (PAG. 533)
A. Osteomul osteoid
B. Osteoblastom 54. Reconstructia primara este obligatorie
C. Cementoblastom in urmatorul tip de rezectie
D. Displazia cemento-osoasa segmentara:
periapicala A. Hemirezectia de mandibula fara
E. Displazia cemento-osoasa focala dezarticulare
B. Hemirezectia de mandibula cu
51. Urmatoarea leziune dezarticulare
radiotransparenta uniloculara C. Rezectia segmentara a corpului
periapicala prezinta potential mandibular
recidivant crescut: D. Simfizectomia segmentara
A. Chistul periapical E. Rezectia oasoasa modelanta
B. Ameloblastomul unichistic
C. Defectul osos Stafne 55. Reprezinta un semn clinic major
D. Chistul rezidual dupa tratament obiectiv specific sinuzitei maxilare
endodontic acute:
E. Chistul rezidual dupa extractia A. Cacosmie subiectiva
dentara B. Hiposmie
C. Anosmie
52. Asanumitul „caracter multifocal” al D. Obstructie nazala
adenomului pleomorf se refera la: E. Rinoree sanuinolenta
A. Extensia in structurile adiacente
B. Tumora primara 56. Plastia comunicarii oro-sinuzale
C. Capsula tumorala imediate intr-un singur plan utilizeaza
D. Caracterul clinic al recidivelor cel mai frecvent:
E. Prezenta unor zone chistice A. Lamboul vestibular
dreptunghiular transpizitionat, cu
53. Abordul cutanat de tip Weber- pedicul anterior’
Ferguson al tumorilor benigne de B. Lamboul vestibular
maxilar este indicat in urmatoare dreptunghiular transpozitionat,
situatie: cu pedicul posterior
C. Lamboul vestibular trapezoidal C. 35% din cazuri
alunecat D. 40% din cazuri
D. Lamboul palatinal rotat si avansat, E. 50% din cazuri
cu pedicul posterior
E. Lambou palatinal, rotat si avansat 62. Aspectul „in foaie de carte” este
cu pedicul anterior caracteristic tumorilor maligne:
A. Localizate la nivelul portiunii post-
57. Gradul 2 al displaziei intraepiteliale: sulcale a limbii
A. Se intinde pana la jonctiunea B. Cu evolutie intraparenchimatoasa
dintre 1/3 inferioara si 1/3 medie linguala
a epiteliului C. Localizate pe dorsala limbii
B. Se intinde pana la jonctiunea D. Localizate pe fata ventrala a limbii
dintre 1/3 superioara si 1/3 E. Localizate la nivelul fetei ventrale
medie a epiteliului a limbii si extinse in planseul bucal
C. Intereseaza epiteliul in totalitate
D. Evolueaza spre carcinom in situ 63. Autorii americani subliniaza
E. Are caracter ireversibil implicarea constanta in tumorile
maligne de limba a ganglionilor:
58. A doua tumora maligna primara in A. Submandibulari
camp de cancerizare se numeste: B. Supraomohioidieni
A. Tumora in situ C. Jugulari superiori
B. Tumora secundara D. Lantului jugular extern
C. Tumora sincrona E. Lantului nervului spinal
D. Tumora m...
E. ? 64. Diagnosticul diferential al gusei
linguale la copil se realizeaza cu:
59. Tumora prezenta la un interval de A. Angiosarcomul
maxim 6 luni de la diagnosticarea B. Rabdomiosarcomul
tumorii primare este: C. Limfangiosarcomul
A. Tumora consecutiva D. Leiomiosarcomul
B. Tumora concomitenta E. Neurofibrosarcomul
C. Tumora secundara
D. Tumora sincrona 65. Principalul factor de prognistic in
E. Tumora metacrona evolutia tumorilor maligne ale
mucoasei jugale este:
60. Stadiul 3 al tumorilor maligne oro- A. Dimensiunea tumorii
maxilo-faciale poate semnifica: B. Localizarea tumorii
A. T3-N0-M0 C. Profunzimea tumorii
B. T3-N1-M0 D. Forma anatomo-clinica
C. T3-N2-M0 E. Stadializarea tumorii
D. T3-N3-M0
E. T3-orice N-M0 66. Diagnosticul diferential al tumorilor
maligne ale mucoasei jugale se poate
61. Metastazele cervicale in primul an de face cu:
la diagnosticarea tumorii maligne de A. Mucocelul
buza sunt prezente aproximativ: B. Adenomul pleomorf
A. 20% din cazuri C. Lipomul
B. 25% din cazuri D. Botriomicomul
E. Limfangiomul E. Aspect de „os pieptanat”

67. Din punct de vedere clinic, cea mai 72. Osteosarcomul mandibular prezinta o
inselatoare forma anatomo-clinica de incidenta crescuta de metastaza in:
carcinom bazocelular este A. Nivel 2 cervical
urmatoarea: B. Nivel 4 cervical
A. Forma morphea C. Parotida
B. Forma pigmentara D. Prostata
C. Forma nodulara E. Plaman
D. Forma superficiala
E. Forma incipienta 73. In perioada de stare, tumorile maligne
de infrastructura de tip sarcom au
68. Diagnosticul diferential al tumorilor caracter:
maligne ale mucoasei jugale se poate A. Unilobulat
face pe baza prezentei „perlelor B. Ulcero-distuctiv
Trelat” din: C. Ulcero-vegetant
A. Afte bucale D. Vegetant
B. Ulceratiile traumatice E. Nodular
C. Ulceratiile termice
D. Ulceratia tuberculoasa 74. Pentru carcinoamele primare de
E. Ulceratiile sifilitice mezostructura, primele semne care
consituie un semnal de alarma sunt:
69. Forma anatomo-clinica caracteristica A. Secretiile serosanguinolente
in perioada de stare a carcinoamelor bilaterale
glandulare ale fibromucoasei palatului B. Secretiile seropurulente bilaterale
dur este: C. Secretiile mucosanguinolente
A. Nodul interstitial bilaterale
B. Verucoasa D. Secretiile mucopurulente
C. Ulceratia superficiala bilaterale
D. Ulcero-distructiva E. Secretiile seropurulente pe una
E. Ulcero-vegentanta din narine

70. Cea mai frecventa tumora maligna a 75. Semnul caracteristic in perioada de
glandelor salivare la copii este: stare al carcinoamelor de
A. Carcinomul ex-adenom pleomorf mezostructura este:
B. Adenocarcinomul polimorf bine A. Secretiile serosanguinolente pe
diferentiat ambele narine
C. Carcinomul adenoid chistic B. Secretiile seropurulente pe
D. Carcinomul mucoepidermoid ambele narine
E. Carcinomul cu celute acinoase C. Dureri
D. Hipoestezia nervului infraorbitar
71. In osteosarcomul mandibular, E. Mobilitatea dentara
examenul radiologic prezinta:
A. Aspect de „arici” 76. Sistemul de clasificare TNM separat
B. Aspect de radiotransparenta pentru carcinoamele de
difuza mezostructura semnifica:
C. Aspect de „perna cu ace” A. T4: tumora care invadeaza fosa
D. Aspect in „raze de soare” infratemporala
B. T4: tumora care invadeaza lama limitare la nivelul interfetei derm-
cribriforma epiderm:
C. T4: tumora care invadeaza A. Superficiala
lamele apofizelor pterigoide B. Lentigo maligna
D. T4: tumora care invadeaza C. Profunda
sinusurile etmoidale D. Nodulara
E. T4: tumora care invadeaza E. Cicatriciala
peretele lateral al orbitei
82. Urmatoarea forma anatomo-clinica
77. Carcinoamele de suprastructura au o este extrem de invaziva inca de la
evolutie extensiva, rapida catre baza debut:
craniului, la nivelul: A. Melanomul lentigo maligna
A. Gaurii rotunde B. Melanomul nodular
B. Gaurii rupte C. Melanomul superficial
C. Gaurii ovale D. Melanomul profund
D. Lamei ciuruite a etmoidului E. Melanomul polimorf
E. Bulei etmoidale
83. Durata de vindecare a stomatitelor de
78. Invazia in profunzime poate sa apara iradiere se realizeaza in maxim:
in forma anatomo-clinica de carcinom A. O saptamana de la terminarea
bazocelular: tratamentului cu radiatii
A. Forma morphea B. 2 saptamani de la terminarea
B. Forma pigmentara tratamentului cu radiatii
C. Forma nodulara C. 3 saptamani de la terminarea
D. Forma superficiala tratamentului cu radiatii
E. Forma avansata D. 2 luni de la terminarea
tratamentului cu radiatii
79. Urmatoarea forma anatomo-clinica de E. 6 luni de la terminarea
carcinom bazocelular este tratamentului cu radiatii
asemanatoare unui melanom malign:
A. Forma nodulara 84. Modificarile celulelor epiteliale din
B. Forma pigmentara mucoasa orala sub actiunea efectului
C. Forma morphea citotoxic sau radioterapiei apar:
D. Forma profunda A. Dupa 2-3 zile de la inisierea
E. Forma superficiala tratamentului
B. Dupa 5-7 zile de la initierea
80. Invazivitatea carcinomului tratamentului
spinocelular tegumentar este C. Dupa 7-12 zile de la initierea
influentata in principal de: tratamentului
A. Extinderea in suprafata D. Dupa 14 zile de la initierea
B. Profunzimea clinica a tumorii tratamentului
C. Localizarea anatomica E. Dupa 21 de zile de la initierea
D. Prezenta adenopatiei tratamentului
E. Prezenta metastazelor
85. Interesarea litiazica a glandei
81. Urmatoarea forma anatomo-clinica de submandibulare este cea mai
melanom prezinta tendinta de frecventa deoarece:
A. Canalul Wharton nu prezinta pe 90. Sialoendoscopia intervenţională este
traiectul sau curburi anatomice indicata pentru calculii de pe canalul
B. Canalul Wharton este mai lung Wharton:
decat canalul Stenon A. Sub 10 mm
C. Pozitia anatomica a glandei este B. Sub 8 mm
antidecliva C. Sub 5 mm
D. Secretia salivara bogata in mucus D. Sub 4 mm
favorizeaza precipitarea E. Sub 3 mm
carbonatilor de calciu
E. Orificiul de deschidere al papilei 91. Tratamentul de electie in cazul
Stenon este mai ingust decat cel calculilor situati la nivelul canalului
al canalului Wharton Stenon este:
A. Papilotomie
86. In colica salivara, tumefactia se remite B. Dochotomie
treptat, in timp de: C. Parotidectomie
A. 5-10 min D. Litotritia exracorporala
B. 15-30 min E. Endoscopie (scrie artroscopie in
C. 30 min – 2-3 ore grile, nu are nicio logica)
D. 4-6 ore
E. 8-12 ore 92. In sindromul Sjogren, tumefactia
parotidiana este:
87. Daca un calcul este situat pe canalul A. Dureroasa spontan
Wharton, sub m. Milohioidian, B. Dureroasa la palpare
infectia determina: C. Simetrica
A. Whartonita D. Asimetrica
B. Periwhartonita E. Unilaterala
C. Abces de loja sublinguala
D. Abces de loja submandibulara 93. Diagnosticul sindromului Sjogren se
E. Flegmon de planseu bucal bazeaza pe o serie de simpotme
oculare, printre care:
88. Litotritia extracorporala este A. Epiphora
contraindicata: B. Senzatie de uscaciune a ochilor
A. La copiii sub varsta de 10 ani C. Testul Schirmer
B. In inflamatiile acute ale glandei D. Testul cu colorant Rose Bengal
C. In inflamatiile cronice ale glandei E. Testul cu fluoresceina
D. In litiaza parotidiana
E. In litiaza submandibulara 94. Examenul radiologic al tumorilor
maligne de mezostructura de tip
89. Litotritia extracorporala se aplica pana sarcom releva:
cand calculul se va fragmenta in A. Demineralizare neomogena
reziduuri mai mici de: B. Opacifierea portiunii supero-
A. 0.5 mm interne a sinusului maxilar
B. 1 mm C. Valoarea omogena a sinusului
C. 1,5 mm maxilar
D. 2 mm D. Opacifierea sinusului cu
E. 2,5 mm distructia peretilor ososi
E. Demineralizare difuca a
conturului orbitar
99. Pentru carcinomul adenoid chistic al
95. Semnele clinice de malignizare a unei glandei submandibulare, extirparea
tumori mixte parotidiene sunt tumorala se asociaza obligatoriu cu:
urmatoarele, cu exceptia: A. Evidare cervicala radicala
A.fixarea la tegument modificata tip 1
B. fixarea la planurile profunde B. Evidare cervicala radicala
C. xonsistenta neuniforma a tumorii modificata tip 3
D. transformarea senzatiei de C. Evidare supraomohioidiana
tensiune in presiune D. Evidare cervicala radicala
E. paralizia pe tot teritoriul de E. Evidare cervicala antero-laterala
distributie al n. Facial
100. La varstnici, nevralgia
trigeminala este rezultatul:
96. Pentru tumorile benigne parotidiene A. Demielinizarii (scleroza multipla)
localizate in lobul superficial, dar care B. Compresiei radacinii nervului
se extind subfacial, se va practica: trigemen la intrarea in craniu prin
A. Parotidectomia partiala a lobului foramen (neurinom de acustic)
superficial cu conservarea n. C. Compresiei radacinii nervului
Facial trigemen la intrarea in craniu prin
B. Parotidectomia totala cu foramen (anevrisme de artera
conservarea n. Facial bazilara)]
C. Parotidectomia totala cu D. Compresiei vasculare a nervului
sacrificarea n. Facial trigemen datorita buclelor
D. Parotidectomia partiala a lobului arteriale anormal situate
profund, cu conservarea n. Facial E. Compresiei radacinii nervului
E. Enucleere trigemen la intrarea in craniu prin
foramen (carcinom metastatic al
97. Carcinomul cu celule acinoase are sfenoidului)
aspectul unui nodul: RASPUNS: La vârstnici apare în
A. De consistenta elastica special această formă de
B. De consistenta dura nevralgie trigeminală clasică
C. De consistenta indurata determinată de compresia
D. Dureros ganglionului Gasser de către o
E. Localizat in special in polul inferior arteră tortuoasă aterosclerotică
parotidian (de obicei artera cerebeloasă
postero-inferioară) - evidenţiată
98. Carcinomul adenoid chistic se prin RMN şi care determină
caracterizeaza prin faptul ca: demielinizare focală. (PAG. 917)
A. Are o crestere rapida
B. Ajunge la dimensiuni
semnificative
C. Are tropism pentru structurile
nervoase
D. Are un potential invaziv local
extrem de redus
E. Prezinta un risc scazut la
metastazare la distanta