Sunteți pe pagina 1din 12

1. Ghidarea vindecarii secundare a plagilor 5.

Supuratiile spatiului maseterin au ca


se realizeaza prin: punct de plecare:
A. Pozitionarea nivelul punctelor- A. Osteonecroza ramului mandibular;
cheie; B. Osteosarcoamele ramului
B. Avivare; mandibular;
C. Expansiune tisulara; C. Osteomul ramului mandibular;
D. Plastii in „V-Y” D. Osteomielita ramului mandibular;
E. Plastii in „Z”’ E. Osteoperiostita ramului mandibular;

2. Metodele de expansiune tisulara se 6. Botriomicomul:


recomanda pentru: A. Este granulomul piogen localizat la
A. Mentinerea firelor de sutura mai nivelul mucoasei valului palatin;
mult timp; B. Apare pe fondul unei iritatii acute;
B. Limitarea spatiului mort chirurgical; C. Este un legatura cu un dinte care
C. Repozitionarea continuitatii prezinta o carie subgingivala;
ducturilor salivare principale; D. Apare pe fondul unei igiene orale
D. Repozitionarea structurilor lezate deficitare;
cat mai aproape de pozitia lor E. Este legat de traumatizarea
anatomica; mucoasei in momentul contactului
E. Reconstructia cu tesuturi cu arcadelor dentare;
proprietati asemanatoare;

7. Fibromatoza gingivala poate face parte


3. Un impact puternic parasimfizar va dintr-un sindrom care include si:
determina o fractura directa la acest A. Hipercorticism;
nivel, precum si fractura indirecta la B. Hipertricoza;
nivelul: C. Parkinsonism;
A. Unghiului de aceeasi parte; D. Scleroza in placi;
B. Condilului de aceeasi parte; E. Miastenia gravis;
C. Condililor bilateral;
D. Coronoidei de parte opusa;
E. Unghiului de parte opusa; 8. Pentru hemangioamele persistente la
adulti, doza de radiatii folosita este de:
A. 5-10 Gy
4. Fractura intracapsulara a capului B. 10-15 Gy
condilului mandibular prin tasarea in C. 15-30 Gy
cavitatea glenoida se produce in urma D. 30-40 Gy
unui impact aplicat: E. 40-50 Gy
A. La nivelul corpului mandibular;
B. In axul ramului mandibular;
C. Parasimfizar; 9. Odontomul complex se prezinta
D. Pe menton; radiologic ca:
E. Pe unghiul mandibulei; A. Radioopacitate formata din structuri
cu aspect asemanator unui dinte;
B. Radioopacitate inconjurata de o 13. Urmatorul este un semn clinic major
zona radiotransparenta; obiectiv specific sinuzitei maxilare
C. Radiodensitate echivalenta osului; acute:
D. O masa calcificata aparent amorfa; A. Cacosmie subiectiva;
E. Masa calcificata de mari B. Hiposmie;
dimensiuni, prezentand doar un C. Anosmie;
discret contur radiotransparent; D. Obstructie nazala;
E. Rinoree sanguinolenta;

10. Leziunile osoase radiotransparente


multifocale sau generalizate cu potential 14. A doua tumora maligna primara in camp
recidivant crescut sunt reprezentate de: de cancerizare se numeste:
A. Boala Paget; A. Tumora in situ;
B. Osteopetroza; B. Tumora secunda;
C. Sindromul Gardner; C. Tumora sincrona;
D. Cherubismul; D. Tumora metacroma;
E. Histiocitozele cu celule Langerhans; E. Tumora concomitenta;

11. Abordul cutanat, de tip Webber- 15. Stadiul III al tumorilor maligne oro-
Ferguson, al tumorilor benigne de maxilo-faciale poate semnifica:
maxilar este indicat in urmatoarea A. T3-N0-M0
situatie: B. T3-N1-M0
A. Riscul de extindere sinusala C. T3-N2-M0
maxilara; D. T3-N3-M0
B. Riscul de extindere etmoidala; E. T3-orice N-M0;
C. Extinderea in spatiul pterigo-
mandibular;
D. Extinderea posterioara in spatiul 16. In evolutia tumorilor maligne ale
infratemporal; mucoasei jucale, principalul factor de
E. Extinderea tumorii in fosa nazala; diagnostic este:
A. Dimensiunea tumorii;
B. Localizarea tumorii;
12. In urmatorul tip de rezectie segmentara C. Profunzimea tumorii;
reconstructia primara este obligatorie: D. Forma anatomo-clinica;
A. Hemirezectia de mandibula fara E. Stadializarea tumorii;
dezarticulare;
B. Hemirezectia de mandibula cu
dezarticulare; 17. Tumorile mucoasei jucale debuteaza in
C. Rezectia segmentara a corpului general:
mandibular; A. Sub „linia alba” ocluzala;
D. Simfizectomia segmentara; B. Intre comisura intermaxilara si
E. Rezectia osoasa modelanta; pilierul anterior;
C. Intre comisura labiala si trigonul
retromolar;
D. Pe fondul unor leziuni eritroplazice;
E. Pe fondul unor leziuni de lichen 22. Modificarile celulelor epiteliale din
plan atrofic; mucoasa orala sub actiunea efectului
18. Osteosarcomul mandibular prezinta o citotoxic sau radioterapiei apar:
incidenta crescuta de metastaza in: A. Dupa 2-3 zile de la initierea
A. Nivelul II cervical; tratamentului;
B. Nivelul IV cervical; B. Dupa 5-7 zile de la initierea
C. Parotida; tratamentului;
D. Prostata; C. Dupa 7-12 zile de la initierea
E. Plaman; tratamentului;
D. Dupa 14 zile de la initierea
tratamentului;
19. In sistemul de clasificare TNM pentru E. Dupa 21 zile de la initierea
carcinoamele de mezostructura, T4 tratamentului;
semnifica o tumora care invadeaza:
A. Fosa infratemporala;
B. Lama cribriforma; 23. Interesarea litiazica a glandei
C. Lamele apofizelor pterigoide; submandibulare este cea mai frecventa
D. Invadeaza sinusurile etmoidale; deoarece:
E. Invadeaza peretele lateral al orbitei; A. Canalul Wharton nu prezinta pe
traiectul sau curburi anatomice;
B. Canalul Wharton este mai lung
20. Invazia in profunzime poate sa apara in decat canalul Stenon;
forma anatomo-clinica de carcinom C. Pozitia anatomica a glandei este
bazocelular: antidecliva;
A. Forma morphea D. Secretia salivara bogata in mucus
B. Forma pigmentara favorizeaza precipitarea carbonatilor
C. Forma nodulara de calciu;
D. Forma superficiala E. Orificiul de deschidere al papilei
E. Forma avansata; Stenon este mai ingust decat cel al
canalului Wharton;

21. Dintre factorii de risc asociati cu o


incidenta crescuta a metastazelor pentru 24. In colica salivara, tumefactia se remite
carcinoamele spinocelulare face parte: treptat, in timp de:
A. Gradul crescut de diferentiere A. 5-10min;
histologica; B. 15-30min;
B. Dimensiunea tumorii de peste 2cm; C. 30min – 2-3h
C. Dimensiunea tumorii de peste 4mm; D. 4-6h
D. Profunzimea tumorii mai mica de E. 8-12h
6mm;
E. Profunzimea tumorii mai mare de
8mm; 25. Litotritia extracorporala este
contraindicata:
A. La copii sub varsta de 10ani;
B. In inflamatiile acute ale glandei
C. In inflamatiile cronice ale glandei
D. In litiaza parotidiana;
E. In litiaza submandibulara; foramen (anevrism de artera
bazilara);
D. Compresiei vasculare a nervului
26. Tratamentul de electie in cazul calculilor trigemen datorita buclelor arteriale
situati la nivelul canalului Stenon este: anormale situate in apropierea zonei
A. Papilotomie; de intrare a radacinii;
B. Dochotomie; E. Compresiei radacinii nervului
C. Parotidectomie; trigemen la intrarea in craniu prin
D. Litotritia extracorporala; foramen (carcinom metastatic al
E. Endoscopic; sfenoidului);

27. Carcinomul mucoepidermoid moderat 30. Pozitionarea de siguranta a pacientului


diferentiat parotidian: politraumatizat pentru a evita
A. Se prezinta initial sub forma unei acumularea secretiilor in orofaringe
formatiuni relativ bine delimitate; este:
B. Are crestere lenta, pe o perioada de A. In decubit dorsal, cu gura inchisa;
cativa ani; B. In decubit dorsal, cu gura deschisa;
C. Are crestere rapida, in decursul C. In decubit ventral, cu gura deschisa;
catorva luni; D. In decubit lateral, cu gura inchisa;
D. Tardiv invadeaza ramul mandibulei; E. In decubit lateral, cu gura deschisa;
E. In evolutie, se instaleaza pareza
faciala;
31. Mucocelul se poate localiza la nivelul
sinusurilor paranazale, mai frecvent:
28. Pentru carcinomul adenoid chistic al A. La nivelul ostiumului sinusului
glandei submandibulare, extirparea maxilar;
tumorala se asociaza obligatoriu cu: B. Pe podeaua sinusului maxilar;
A. Evidare cervicala radicala C. La nivelul infundibului
modificata tip I; D. La nivelul bulei etmoidale;
B. Evidare cervicala radicala E. La nivelul celulelor etmoidale
modificata tip III; anterioare;
C. Evidare cervicala
supraomohioidiana;
D. Evidare cervicala radicala; 32. Examenul histopatologic in hipertrofia
E. Evidare cervicala antero-laterala; musculara benigna evidentiaza:
A. Fibroblasti cu aspect pleomorf;
B. Fibroblasti cu multiple mitoze;
29. La varstnici, nevralgia trigeminala e C. Aspectul degenerativ al fibrelor
rezultatul: musculare;
A. Demielinizarii (scleroza multipla); D. Vascularizatie abundenta;
B. Compresiei radacinii nervului E. Lipsa modificarilor histopatologice
trigemen la intrarea in craniu prin ale tesutului muscular excizat;
foramen (neurinom de acustic)
C. Compresiei radacinii nervului
trigemen la intrarea in craniu prin 33. Evolutia chistului de eruptie este:
A. Extensie in sinusul maxilar; 39. Odata cu cresterea in volum, tumora de
B. Extensie in fosele nazale; lob profund parotidian va determina
C. Marsupializare spontana; fenomene de:
D. Suprainfectare; A. Dispnee;
E. ??? B. Odinofagie;
C. Disfonie
D. Disfagie
34. Prezenta unui osteom la varsta copilariei E. Pareza de n. Facial;
ridica suspiciunea de: Sindrom Gardner
35. Tehnica chirurgicala de osteotomie
verticala utilizata in prezent pentru 40. Asanumitul „caracter multifocal” al
mandibula este urmatoarea: adenomului pleomorf se refera la:
A. Wassmundt; A. Extensia in structurile adiacente;
B. Kostecka B. Tumora primara;
C. Converse-Shapiro C. Capsula tumorala;
D. Caldwell Letterman D. Caracterul clinic al recidivelor;
E. Obwegeser-Dal Pont; E. Prezenta unor zone chistice;

36. Gradul de diferentiere G2 semnifica o 41. Cea mai frecventa tumora maligna a
tumora maligna: glandelor salivare la copii este:
A. Bine diferentiata A. Carcinomul ex-adenom pleomorf;
B. Moderat diferentiata B. Adenocarcinomul pleomorf bine
C. Slab diferentiata diferentiat;
D. Nediferentiata C. Carcinomul adenoid chistic
E. A carei grad de diferentiere nu poate D. Carcinomul mucoepidermoid;
fi evaluat E. Carcinomul cu celule acinoase;

37. Pentru calculii situati intraparotidian, 42. In localizarile submandibulare,


este indicata radiografia: carcinomul adenoid chistic determina
A. Radiografia cu film oral ocluzal; tulburari nervoase ale:
B. Radiografia cu film oral vestibular; A. Ramul cervical din n. Facial;
C. Ortopantomograma B. N. Hipoglos;
D. Radiografia de craniu de fata C. N. Glosofaringian;
E. Radiografia de craniu de profil D. N. Alveolar inferior;
E. N. Choarda timpanului;

38. Urmatorul virus este implicat in


etiologia sindromului Sjogren: 43. Enucleerea se indica in cazul:
A. Virusul Herpes Simplex tip 1; A. Adenomului pleomorf;
B. Virusul Herpes Simplex tip 2; B. Adenomului monomorf;
C. Virusul Varicella-Zoster; C. Carcinomului adenoid chistic;
D. Virusul Epstein-Bar; D. Chistadenolimfomului papilar;
E. Virusul cytomegalic; ??????
E. Carcinomului cu celule acinoase;
C. Ligatura intermaxilara fixata cu
implanturi monocorticale;
44. Dintre criteriile absolute de sacrificare a
D. Capelina cu fronda mentoniera;
nervului facial, urmatorul ramane la
E. Ligatura LeBlanc;
aprecierea chirurgului, pe baza
experientei acestuia:
A. Infiltrarea directa a unei ramuri a
48. In fractura LeFort II, echimozele
nervului Facial;
mucoasei orale apar mai ales la nivelul:
B. Infiltrarea directa a mai multoir
A. Fundului santului vestibular
ramuri ale nervului facial;
superior in zona frontala;
C. Unul dintre ramurile nervului facial
B. Fundului santului vestibular
trece prin masa tumorala maligna;
superior in zona premolarilor;
D. Unul dintre ramurile nervului facial
C. Fundului santului vestibular
trec la o distanta mica de tumora
superior in zona molarilor;
maligna;
D. Valului moale;
E. Mai multe dintre ramurile n. Facial
E. Pretuberozitar;
trec prin masa tumorala maligna;

49. Diagnosticul diferential al supuratiilor


45. Diagnosticul diferential al nevralgiei de
spatiului maseterin cuprinde:
trigemen cuprinde:
A. Parotidita acuta congestiva;
A. Nevralgia nervului hipoglos;
B. Parotidita recurenta juvenila;
B. Nevralgia nervului accesor;
C. Abcesul parotidian;
C. Nevralgia nervului laringeu inferior;
D. Abcesul spatiului
D. Nevralgia nazociliara
pterigomandibular;
E. ???
E. Adenita parotidiana supurata;

46. In fracturile paramediene duble:


50. Scleroterapia consta in injectarea
A. Fragmentul intermediar este tras in
intralezionala de:
jos si rotat catre vestibular;
A. Aetoxisclerol 1%
B. Fragmentul intermediar este tras in
B. Aetoxisclerol 2%
jos si rotat catre lingual;
C. Aetoxisclerol 3%
C. Fragmentul intermediar este tras in
D. Aetoxisclerol 4%
sus si rotat catre vestibular;
E. Aetoxisclerol 5%
D. Fragmentul intermediar este tras si
sus si rotat catre lingual;
E. Apare pierderea consecutiva a
insertiilor posterioare ale limbii; 51. Diagnosticul diferential al chistului
rezidual dupa extractia dentara se poate
face cu:
A. Keratochistul odontogen dentiger;
47. Cea mai indicata si sigura metoda de
B. Ameloblastomul unichistic
imobilizare de urgenta a fracturilor
C. Chistul periapical
mandibulare, atunci cand exista unitati
D. Chistul osos anevrismal
masticatorii este:
E. Chistul rezidual dupa tratamentul
A. Ligatura hipocratica;
endodontic
B. Ligatura „in 8”
cervicalaclinic, pentru care s-a practicat
glosectomie partiala si dispensarizare
52. Abordul mix pentru osteotomiile tip
activa pentru ganglionii cervicali, fara
LeFort II presupne incizia:
semne de recidiva la nivelul limbii se
A. Millard
clasifica:
B. Malek
A. pT0N1Mx
C. Bicoronala
B. pT1N2bMx
D. Levignac
C. rT1N1Mx
E. Interforaminala
D. rT1N2aMx
E. rT0N2aMx

53. Diagnosticul de sindrom Sjogren primar


poate fi stabilit de una dintre
56. Aspectul de radiotransparenta cu zone
urmatoarele situatii:
radioopace este caracteristic
A. Teste de fluorescenta pozitv +
ameloblastomului:
sialadenita limfocitica focala +
A. Desmoplastic;
imagine radiologica de „sirag de
B. Folicular;
margele”
C. Plexiform;
B. Teste de fluorescenta pozitiv +
D. Acantomatos;
sialadenita limfocitica focala + flux
E. Cu celule granulare;
salivar mai putin de 1,5ml in 15min
C. Test Schirmer pozitiv + sialadenita
limfocitica focala + evidentierea
57. Urmatorul semn al sinuzitei maxilare
autoanticorpilor anti-SS-C
cronice se accentueaza dimineata:
D. Test Schirmer pozitiv + sialadenita
A. Tusea;
limfocitica focala + eliminare rapida
B. Halena
a trasorului radioactiv
C. Obstructia nazala
E. Test Schirmer pozitiv + sialadenita
D. Disfonia
limfocitica focala + flux salivar mai
E. Refluarea lichidelor pe nas;
putin de 0.5ml in 5min

58. Nevus flammeus apare la pacientii


54. Radiologic, in perioada de stare
diagnosticati cu:
sarcomul de infrastructura se prezinta
A. Limfangiomul capical
ca:
B. Limfangiomul cavernos
A. Demineralizare neomogena;
C. Limfangiomul chistic
B. Contur crenelat fara limite precise;
D. Malformatii arterio-venoase
C. Distructie osoasa cu margini zimtate
E. Angiomatoza encefalo-trigeminala
D. .......omogena a sinusului maxilar;
E. Opacifierea sinusului cu distructia
peretilor ososi;
59. Urmatorea leziune radiotransparenta
uniloculara periapicala are origine la
nivelul osului alveolar:
55. Aparitia unui ganglion metastatic
A. Displazia cemento-osoasa
ipsilateral cu diametru de 4cm la un
periapicala ????
pacient cu o tumora de limba de
B. Chistul periapical
diametru de 2cm .... adenopatie
C. Chistul rezidual dupa extractia E. Cecitatea
dentara !!!!!are un risc mare de
recidiva este CHISTUL
REZIDUAL DUPA TRAT 64. Sindromul Kasabach-Merritt este
ENDO !!!!! caracterizat prin:
D. Chistul rezidual dupa tratament A. Trombocitopenie izoimuna
endodontic B. Trombocitopenie heteroimuna
E. Chistul parodontal lateral C. CID
D. Coagulopatie de consum
E. Tromboza masiva
60. O recidiva postoperatorie a unei tumori
maligne de planseu bucal care a invadat
corticala linguala si prezenta unui singur 65. Dupa regresia completa, hemangioamele
ganglion cervical palpabil ipsilateral, de pot determina urmatoarea modificare
4cm, se clasifica: cutanata:
A. T3 N1 Mx A. Alopecie
B. T4a N1 Mx B. Hiperpigmentare
C. T4a N2a Mx C. Poikilodermie
D. rT4a N2a Mx ?????? D. ? atrofice
E. rT4a N2b Mx E. Xerodermie

61. Aspectul intraoperator al cavitatii osoase 66. Proliferarea lipoblastelor de la nivelul


idiopatice poate fi: siturilor cu grasime fetala este
A. Pereti ososi reliefati responsabila de aparitia:
B. Lipsa corticalizarii A. Lipomului pleomorf
C. Continut purulent B. Lipomului
D. Continut solid C. Fibrolipomului
E. Continut aerat D. Lipoblastomului benign
E. Angiolipomului

62. Spre deosebire de epulisul congenital,


chisturile alveolare ale nou nascutului: 67. Suprafata fibromului prezinta semne de
A. Prezinta consistenta ferma inflamatie, mai ales in localizarile de la
B. Sunt prezente la nastere nivelul:
C. Prezinta aspect nereliefat A. Mucoasei linguale
D. Au dimensiuni mai mari B. Planseului bucal
E. Incidenta este scazuta C. Buzelor
D. Mucoasei jugale
E. Valului palatin
63. Printre manifestarile oculare ale
sindromului Sturge-Weber se afla:
A. Amauroza 68. Urmatoarea forma de papilom prezinta o
B. Exoftalmia rata de malignizare sub 5%:
C. Midriaza A. Papilomul cu celule tranzitionale
D. Glaucomul B. Papilomul cu celule cilindrice
C. Papilomul fungiform 73. Diagnosticul diferential al chistului
D. Papilomul schneiderian sebaceu localizat la nivelul tegumentelor
E. Papilomul viliform regiunii cervicale laterale se face cu:
A. Lipomul laterocervical
B. Adenita cronica luetica
69. Riscul de recidiva al epulisului C. Chistul dermoid suprainfectat
congenital este: D. Chistul branhial
A. De 6%-8% E. Adenita cronica TBC
B. De 10%
C. De 15%-20%
D. Ridicat chiar dupa extirpari 74. Sialochistul parotidian prezinta:
incomplete A. Consistenta fluctuenta
E. Absent B. Aspect nodular
C. Durere la palpare
D. Continut solid
70. Epulisul cu celule gingante poate fi E. Dimensiuni mari
expresia clinica a:
A. Fibromului osifiant periferic
B. Granulomului piogen gingival 75. Diagnosticul diferential al gusei linguale
C. Granulomului central cu celule la copil se face in principal cu:
gigante A. Neurofibrosarcomul
D. Tumorilor maligne ale mucoasei B. Angiosarcomul
crestei alveolare C. Limfangiosarcomul
E. Tumorii brune din D. Rabdomiosarcomul
hiperparatiroidism E. Leiomiosarcomul

71. Spre deosebire de epulisul fibros, 76. Prezenta poliadenopatiei cervicale


granulomul piogen gingival prezinta: orienteaza diagnosticul diferential al
A. Consistenta ferma chistului cervical lateral cu:
B. Culoare roz A. Adenopatiile metastatice cervicale;
C. Suprafata ulcerata B. Adenitele cronice specifice
D. Sangerare C. Adenopatiile din limfoame;
E. Fluctuenta D. Adenitele cronice nespecifice
E. Adenocarcinomul submandibular

72. Poate reprezenta o manifestare a


infectiei HIV: 77. Diagnosticul diferential al actinomicozei
A. Hiperplazia fibroasa inflamatorie cervico-faciale se face cu:
B. Granulomul periferic cu celule A. Lupusul sistemic
gingante B. Sclerodermia
C. Papilomul mucoasei orale???? C. Boala Paget
D. Fibromul mucoasei orale D. Leucoplazia patata
E. Tumora maligna a gingivomucoasei E. Lupusul eritematos diseminat
crestei alveolare;
78. In osteomielita supurata cronica
sechestrectomia se practica:
82. In ventilatia asistata se utilizeaza:
A. In 3-5 sapt de la debut
A. Sonda nazo-faringiana
B. Cat mai precoce
B. Pipa Guedel
C. Imediat dupa drenajul colectiilor
C. Masca Ambou
supurate localizate
D. Sonda endotraheala
D. La 7-10 zile de la debut
E. Balon Ruben ??? (pagina 338)
E. Dupa minim 3-4 luni de la debut

83. Urmatorul mecanism de producere a


79. Evolutia este favorabila intr-un flegmon
fracturilor de mandibula se bazeaza pe
al planseului bucal, daca:
principiul actiunii si reactiunii:
A. Edemul se localizeaza
A. De flexie
supraclavicular
B. De forfecare
B. Tuburile de dren sunt colmatate
C. De presiune
C. Tumefactia nu prezinta fluctuenta
D. De tasare
D. Exista concordanta puls-temperatura
E. De smulgere
E. Apar crepitatii gazoase

84. Diagnosticul diferential pe criterii


80. Fractura Wassmund IV intereseaza:
radiologice al ameloblastomului
A. Rebordul orbital la nivelul gaurii
unichistic se poate face:
infraorbitale
A. Chistul median maxilar
B. Peretele antero-lateral al sinusului
B. Chistul dentiger
maxilar
C. Chistul osos solitar
C. Sutura fronto-malara
D. Chistul anevrismal
D. Peretele lateral al fosei nazale
E. Chistul rezidual
E. 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide

85. Consistenta variabila a fibromului este


81. Scorul Glasgow 7 poate reprezenta:
in functie de continutul leziunii in:
A. Deschiderea ochilor la durere +
A. Fibre de colagen
postura in extensie la stimul dureros
B. Fibre de reticulina
+ cuvinte neinteligibile
C. Fibre elastice
B. Deschiderea ochilor la durere +
D. Adipocice
raspuns motor absent + confuz,
E. Vase limfatice
dezorientat;
C. Deschiderea ochilor la durere + Este nedureros la palpare, consistenţa putând fi
retrage membrul la stimul dureros + variabila (moale, ferma sau dura), În corelaţie cu
cuvinte inadecvate aspectul IIistopatologic al leziunii, in functie de
D. Deschiderea ochilor la durere + conţinutul in fibre conjunctive, vase sanguine şi
retrage membrul la stimul dureros + limfatice.
raspuns verbal orientat
E. Deschiderea ochilor spontana +
localizeaza stimulul dureros + 86. Aspectul radiologic in actinomicoza
cuvinte neinteligibile; osoasa este:
A. Tipic, „in foi de ceapa”
B. „:Baloane de sapun”
90. Dintre posibilii factori etiologici ai
C. „Sarcofag”
cavitatii osoase idiopatice face parte:
D. Necaracteristic
A. Tulburarile locale de crestere ale
E. „Ciorchine de struguri”
maxilarului
B. Necroza ischemica a corticalei
osoase
87. Modificarea conturului aperturii
C. Excesul de intoarcere venoasa
piriforme poate sa apara dupa
D. Tulburarile de metabolism osos
osteotomia:
E. Osteoscleroza
A. Segmentara
B. LeFort I
C. LeFort O „inalta”
91. In osteomielita supurata cronica a
D. LeFort II
copilului se intalneste:
E. LeFort III
A. Localizarea frecventa la maxilar
B. Debutul lent, asimptomatic
C. Debutul brusc
88. Nodulii Bohn se localizeaza la nivelul:
D. Lipsa modificarilor radiologice
A. Mucoasei palatinale, lateral
E. Semnul Vincent pozitiv
B. Mucoasei palatinale, pe linia
mediana
C. Fibromucoasei palatului dur
92. Spre deosebire de papilom, fibromul
D. Valului moale
mucoasei orale prezinta:
E. Crestei alveolare mandibulare
A. Suprafata neregulara
B. Mucoasa acoperitoare normala
C. Culoare rosiatica
89. Disjunctia cranio-maxilara inalta
D. Culoare alba
intereseaza peretii orbitei, la nivelul:
E. Sangereaza spontan
A. Gaurii infraorbitale
B. Osului lacrimal
C. Fisurii sfenomaxilare
93. Osificarile intralezionale din epulisul
D. Suturii fronto-malare ????
fibros provin din:
E. Suturii naso-frontale
A. Ligamentul parodontal;
Fractura Le Fort III B. Osul fascicular
C. Osul spongios
Se mai numeşte disjuncţie cranio-maxilară
D. Medulara osoasa
înaltă. Linia de fractură are traiect oblic în jos şi
E. Cement
înapoi prin: oasele nazale la nivelul suturii
nasofrontale, os lacrimal, apofiza ascendentă a
maxilarului, suprafaţa orbitală a etmoidului,
94. Tratamentul cu metronidazol in
peretele inferior al orbitei (până la fisura
actinomicoza cervico-faciala:
sfenomaxi\ară), perete\e extern a\ orb'ltei lprin
A. Se poate prelungi pana la 6 luni
sutura fronto-malară), apofiza pterigoidă în 1/3
B. Doza este de 0,25-0.5g/zi
superioară, arcada temporo-zigomatică, lama
C. Doza uzuala este de 4g/zi in 3 prize
perpendiculară a etmoidului, vomerul
D. Doza este personalizata pentru
fiecare pacient
E. Nu este recomandat C. Fracturi clasa I dupa Kazanjian si
Converse
D. Fracturi clasa a II-a dupa Kazanjian
95. Diagnosticul diferential al chistului si Converse
radicular lateral se poate face cu: E. Fracturi clasa a III-a dupa Kazanjian
A. Chistul radicular; si Converse;
B. Chistul periapical
C. Keratochistul odontogen dentiger
D. Keratochistul odontogen primordial 100. O fractura directa produsa de un
E. Ameloblastomul unilocular; traumatism aplicat la nivelul corpului
mandibular va genera:
A. Cedarea in prim moment a corticalei
96. Examenul radiologic cranian in vestibulare
malformatiile vasculare leptomeningeale B. Fracturarea sincrona a corticalelor
din sindromul Sturge-Weber C. O zona de tensiune la nivelul
evidentiaza: corticalei vestibulare
A. Craniostenoze D. O zona de compresiune la nivelul
B. Calcificari cerebrale lingualei
C. Deplasarea glandei epifizare E. Corticala linguala se va fractura
D. Largirea gaurii de conjugare prima;
E. Dehiscenta suturilor

97. Rata de recidiva de 6%-8% este


caracteristica:
A. Granulomului periferic cu celule
gigante
B. Granulomului piogen gingival
C. Granulomului congenital
D. Fibromului osifiant periferic
E. Granulomului central cu celule
gigante

98. In cazul unui chist epidermoid


suprainfectat:
A. Se administreaza Metronidazol
B. Se realizeaza marsupializarea
C. Se realizeaza drenajul filiform
D. Se temporizeaza extirparea chistului
E. Se administreaza antitermice

99. Dintre indicatiile osteosintezei fac parte:


A. Fracturi tip A dupa Kroger si Sebill
B. Fracturi tip C dupa Kroger si Sebill