Curs 2 Caractere

Continuare- Caracterul unitar

Exceptii (continuare):

3. In privina indemnizatiei de salariu ,Codul Muncii nu prevede un regim particular al

acestei indemnizatii ,insa intrucat ea este asimilata dr salariale in orice alta privinta
decat acelea pt care exista dispozitii speciale,rezulta ca indemnizatia de concediu
neincasata ,poate fi incasata ca si dr salariale,in ordine,de catre sotul
supravietuitor,copiii majori si parintii defunctului ,iar daca acestia nu exista,de catre
ceilalti mostenitori potriviti regulilor generale.

4. Pensia neincasata de catre defunct ,art.120 din Lg 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii prevede ca aceasta urmeaza a fi incasata de catre sotul
supravietuitor,copiii sau parintii defunctului ,iar daca acestia nu exista,de catre ceilalti
mostenitori.

Toate aceste exceptii ( si cele din cursul anterior) reprezinta dispozitii speciale de la
regimul de dr comun al mostenirii si se afla fata de acest regim in adagiul specialia
generalibus derogant , generalia specialibus non derogant=> pentru dr care se
transmit potrivit acestor texte se aplica regimul comun pt toate aspectele pt care
aceste texte nu prevad dispozitii derogatorii

Exemplu: textele mentionate nu prevad reguli derogatorii cu privire la proba calitatii

de mostenitor, in consecinta, in legatura cu aceasta proba se aplica art.1133 . Textul
nu prevede ca singurul mijloc de proba al calitatii de mostenitor este certificatul de
mostenitor , ci doar ca certificatul are ca functie principala sa faca aceasta dovada.
Calitatea de mostenitor care rezulta dintr-un fapt juridic complex poate fi dovedita cu
orice alt mijloc de proba, in consecinta, pentru ridicarea salariului , sotul ar putea sa-
si demonstreze calitatea de mostenitor fie prin certificatul de mostenitor,fie infatisand
angajatorului certificatul de deces al defunctului si certificatul de casatorie cu acesta.

Copilul major ce nu are dreptul sa mosteneasca salariul defunctului decat daca nu

exista un sot al defunctului,va putea face dovada acestui drept doar prin certificatul
de deces al defunctului si certificatul propriu de nastere. Pentru a dovedi ca intre
mostenitorii defunctului nu se afla si sotul supravietuitor al acestuia, copilul trebuie sa
prezinte angajatorului certificatul de mostenitor care enumera toti mostenitorii.

5. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor cu privire la locuinta in care a locuit

impreuna cu defunctul. Ca si dr special la obiectele aparatinand gospodariei casnice,
acest dr are ca obiect un bun individual determinat,astfel incat vocatia legala a
sotului supravietuitor cu privire la acest drept este o vocatie particulara. Dreptul in
cauza reprezinta o exceptie de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale
deoarece art.973 il instituie in considerarea afectatiunii specifice a respectivului bun.

6. Ultima exceptie decurge din art.44 Constitutie conform caruia cetatenii straini si
apatrizii nu pot dobandi bunuri imobile pe teritorul Romaniei prin succesiune
testamentara decat in conditiile legii organice ,conform tratatelor la care Romania
este parte si pe baza de reciprocitate. Astfel legatul facut unui cetatean strain avand
ca obiect un teren inafara acestor conditii, nu se va putea executa in natura, el
urmand a fi executat de mostenitorii cu vocatie universala sau titlu universal prin
echivalent,astfel se asigura o maxima conformare legal posibila cu ultima vointa a
defunctului.

Caracterul indivizibil

In principiu,dreptul de a mosteni nu se poate exercita in parte, prin urmare,actul de

optiune succesorala al succesibililor se exercita ,in principiu,indivizibil, succesibilii
neavand posibilitatea sa exercite numai o parte din bunurile la care au dreptul ori
numai activul succesoral,nu si pasivul. Tot astfel,vocatia succesorala se exercita
indivizibil ,iar pierderea ei nu poate fi decat integrala, spre exemplu, nedemnitatea
succesorala va conduce la inlaturarea intregii vocatii de a mosteni.

Tot ca efect al indivizibilitatii transmisiunii succesorale,activul patrimoniului

succesoral se transmite mostenitorilor in indiviziune, pe cand coproprietatea este o
modalitate a dr de proprietate,indiviziunea este o modalitate de exercitare a
prerogativelor de stapanire si apartenenta asupra unei mase patrimoniale.
Aceasta modalitate se caracterizeaza prin 2 trasaturi definitorii:

a) Fiecare bun cuprins in activul patrimoniului succesoral face obiectul unui drept de
proprietate comuna pe cote parti ai caror titulari sunt mostenitorii, fiecare in proportie
cu cota sa din mostenire.

b) Datoriile cuprinse in patrimoniul succesoral se divid de drept intre mostenitori si

urmeaza a se executa cu bunurile din activul succesoral. Raspunderea mostenitorilor
pentru aceste datorii este limitata la aceste bunuri,potrivit art.1114. Este o prima
exceptie de la caracterul indivizibil.

Exceptii de la caracterul indivizibil:

1. b) de mai sus referitor la datorii

2.Creantele cuprinse in patrimoniul succesoral se divid de drept intre mostenitori la

data deschiderii mostenirii.

3. Legile de restituire ,in special Lg.18/1991 privind restituirea terenurilor si Lg.

10/2001 privind restituirea imobilelor preluate abuziv. Ambele prevad o exceptie de la
caracterul indivizibil ,exceptie ce vizeaza numai acele persoane care nu au renuntat
la mostenirea celor deposedati in timpul regimului comunist,astfel cu privire la
renuntarea la mostenire se aplica regula ,adica daca un succesibil a renuntat la
mostenirea unei persoane deposedate de catre regimul comunist de un anumit
imobil ,acel succesibil nu mai poate face cerere de restituire cu privire la acel imobil.
In schimb, succesibilii care au acceptat mostenirea persoanei deposedate abuziv nu
vor fi considerati de drept acceptanti si in privinta imobilului ce face obiectul
procedurii de restituire; acesti succesibili vor putea fi beneficiari ai procedurii numai
daca au formulat o cerere expresa referitoare la acest imobil in termenele prevazute
de legile respective.
Persoanele care nici nu au acceptat,dar nici nu au renuntat la mostenirea
persoanelor deposedate abuziv au fost repuse in termenul de optiune succesorala
exclusiv cu privire la imobilele ce au facut obiectul acestor deposedari,dreptul de a
accepta aceste imobile fiind exercitat prin cererea de restituire depusa potrivit legilor
in cauza.

4. Art.1105 ce priveste retransmiterea dreptului de optiune. Regula in dr romanesc

este ca nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire,prin urmare desi
transmisiunea succesorala opereaza de drept catre mostenitori la data deschiderii
mostenirii care este data decesului,totusi aceasta transmisiune e afectata de o
conditie suspensiva a exercitarii dr de optiune succesorala in sensul acceptarii
mostenirii. Dupa acceptarea mostenirii,acceptantul devine mostenitor retroactiv de la
data deschiderii mostenirii. Daca termenul de optiune succesorala expira fara ca
persoana care ar fi avut dreptul sa fi acceptat mostenirea,atunci aceasta persoana
ramane straina. Cu atat mai mult,succesibilul care in cursul termenului de optiune
succesorala a renuntat la mostenire va ramane strain de aceasta.

Orice drept de a mosteni este dobandit ca urmare a exercitarii unui alt drept ,si
anume dreptul de optiune succesorala. Acest drept este unul
potestativ,patrimonial ,accesoriu dreptului de a mosteni.

Ce se intampla daca succesibilii decedeaza in cursul termenului de optiune

succesorala fara a-si exercita dreptul de optiune?

In principiu, se transmite catre mostenitorii succesibilului care a decedat fara a-l

exercita,insa inainte de expirarea termenului de optiune succesorala. In procesul de
retransmitere a dreptului de optiune succesorala catre mostenitorii succesibilului care
nu l-a exercitat in termen, acest drept de optiune succesorala se divide si se
prelungeste, in sensul ca fiecare dintre mostenitorii succesibilului defunct va putea
opta cum doreste in legatura cu cota parte ce i se cuvine din dreptul de optiune
succesorala al autorului lor intr-un termen de optiune succesorala care curge de la
de la decesul acestuia din urma. Retransmiterea poate viza doar un drept de optiune
succesorala care inca exista,adica nu s-a stins sau nu a fost exercitat in termen.

Deschiderea mostenirii

A. Data deschiderii mostenirii

Potrivit art.954 alin 1) mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului

acesteia, prin urmare este vorba despre data decesului,decesul fiind un fapt material
si in principiu,poate fi stabilit prin orice mijloc de proba,insa de regula,se dovedeste
prin actul de deces. Actul de deces este intocmit de organele de evidenta a
populatiei sau Oficiul de Stare Civila pe temeiul certificatului de constatare a mortii
eliberat de catre un medic legist si pe temeiul declaratiei unei persoane apropiate ori
in lipsa,a unui medic,ori in lipsa, a oricarei persoane. Daca persoana despre a carei
mostenire este vorba a fost disparuta in ultima parte a vietii sale astfel incat moartea
sa nu a putut fi constatata ,atunci data acesteia se stabileste prin hotararea
declarativa de moarte, iar intrucat hotararea declarativa de moarte nu consemneaza
o constatare persoana a judecatorului care a pronuntat-o,ea face dovada numai
pana la proba contrara,proba putand fi administrata intr-un nou proces avand ca
obiect ,dupa caz, anularea hotararii sau rectificarea hotararii prin inscrierea datei
care se dovedeste mai corecta.

Data deschiderii mostenirii este importanta pentru urmatoarele motive:

1) Fata de aceasta data se stabileste transmiterea masei succesorale de la defunct

catre mostenitori

2) Fata de aceasta data se determina capacitatea succesorala a

mostenitorilor,vocatia lor succesorala si cotele parti ce li se cuvin din mostenire

3) Compunerea masei succesorale se determina fata de situatia patrimoniului

succesoral la aceasta data

4) De la aceasta data incepe sa curga ,in principiu,termenul de optiune succesorala

5) De la aceasta data incepe sa curga ,de regula,termenul de decadere din actiunea

avand ca obiect nedemnitatea judiciara

6) Actul de optiune succesorala retroactiveaza de la data deschiderii mostenirii

7) Fata de data deschiderii mostenirii se stabileste rezerva succesorala si cotitatea

disponibila ( adica partea de care defunctul poate dispune liber)

8) In principiu,legea aplicabila mostenirii in caz de conflict intre legi in timp este legea
in vigoare la data deschiderii acesteia

B. Locul deschiderii mostenirii

Art.954 alin 2) prevede ca mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Potrivit art.87 , domiciliul persoanei fizice in vederea exercitarii dr si libertatilor sale

civile este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala. Din acest text
rezulta ca pt determinarea domiciliului nu este neaparat relevant locul in care efectiv
persoana fizica isi are locuinta principala,ci locul in care ea declara ca isi are locuinta
principala => este un element de identificare stabilit prin actul unilateral al titularului.

Declaratia de domiciliu se face cu ocazia eliberarii buletinului de identitate.

In mod exceptional,legea limiteaza vointa persoanei cu privire la declararea

domiciliului sau, si anume cazul persoanelor ocrotite: minori si interzisi
judecatoresti=> potrivit art.92 domiciliul se afla la ocrotitorul legal.

In cazul persoanei disparute, domiciliul este considerat ultimul domiciliu declarat

inaintea disparitiei ,iar nu domiciliul curatorului intrucat puterile curatorului sunt
limitate la primirea actelor de procedura necesare pentru pronuntarea hotararilor
judecatoresti referitoare la persoana respectiva,curatorul neavand nicio atributie de
ordin succesoral.

Potrivit teza 2 art.954 alin 2) dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de

deces sau hot.jud declarativa de moarte ramasa definitiva.

Exceptii: potrivit alin 2) daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu
se afla pe teritoriul Romaniei,mostenirea se deschide la locul din tara aflat in
circumpscriptia notarului public cel dintai sesizat,cu conditia ca in aceasta
circumpscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea. In
cazul in care nu are bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumpscriptia
notarului celui dintai sesizat cu conditia ca in aceasta circumpscriptie sa se afle
bunuri mobile ale celui ce lasa mostenire. Atunci cand nu are bunuri situate in
Romania, locul deschiderii mostenirii este in circumpscriptia notarului celui dintai
sesizat. Aceste dispozitii se aplica si atunci cand procedura succesorala nu e
declansata in fata notarului,ci in fata instantei ( regula in raport cu prima instanta
sesizata).

Practic,instanta/notarul sesizata cu o cerere de deschidere a procedurii succesorale

privind mostenirea unei persoane va verifica mai intai in registrul de CF daca acea
persoana e titulara a vreunui dr real imobiliar in Romania. Se poate folosi si baza de
date a notarilor. In cazul in care se constata ca defunctul a avut un imobil in
circumpscriptia organului sesizat,acest organ isi retine competenta in executarea
procedurii. In cazul in care se constata ca defunctul a avut imobile doar in
circumpscriptia altor organe,atunci organul isi declina competenta catre acele
organe. In cazul in care din inregistrarile funciare nu rezulta ca defunctul are bunuri
imobile,organul sesizat va verifica registrele privind bunurile mobile ( Arhiva
Electronica de Garantii Mobiliare, OSIM etc) si in masura in care identifica bunuri
mobile aflate in circumpscriptia sa va retine competenta sa de solutionare, de
asemenea va proceda in acelasi mod chiar daca nu gaseste bunuri mobile, dar daca
va gasi bunuri mobile numai in circumpscriptia altor organe de acelasi rang,atunci isi
va declina competenta catre acele organe.

Importanta juridica a locului deschiderii mostenirii:

1) Secretarul CL din circumpscriptia caruia se afla locul deschiderii mostenirii este

obligat ca in termen de 30 zile de la inregistrarea decesului celui care lasa
mostenirea sa solicite notarului din aceeasi circumpscriptie deschiderea procedurii
succesorale notariale ( distincta fata de deschiderea mostenirii care se produce la
decesul persoanei).

2) Notarul competent sa instrumenteze procedura succesorala notariala este oricare

dintre notarii al caror loc de desfasurare a activitatii se afla in aceeasi circumpscriptie
cu locul deschiderii mostenirii.

3) Procedurile judiciare referitoare la mostenire sunt ,prin exceptie de la regulile

generale prevazute in CPC, in competenta exclusiva teritorial a instantei in
circumpscriptia careia se afla locul deschiderii mostenirii. Intra in aceasta categorie
actiunile privind validitatea/executarea dispozitiilor testamentare ; actiuni indreptate
impotriva mostenirii de catre creditorii ei sau de catre legatari; actiunile care au ca
obiect drepturile succesorale, cum ar fi petitia de ereditate ( prin care se revendica
titlul de mostenitor), actiuni in anularea certificatului de mostenitorilor,actiuni in
reductiunea liberalitatilor excesive,actiunile in nedemnitate judiciara si orice alte
actiuni specific succesorale. Se admite ca aceste reguli nu se aplica decat pana la
partajul dintre mostenitori al bunurilor succesorale. In schimb,actiunea in partaj ( ea
insasi) e guvernata de aceste regul de competenta. De asemenea, aceste reguli nu
se aplica atunci cand la mostenire vine un singur mostenitor-> in aceasta
situatie,actiunile indreptate impotriva acelui mostenitor sunt guvernate sub aspectul
competentei de dreptul comun.

Conditiile dreptului de a mosteni

Indiferent daca mostenirea este legala sau testamentara,dreptul de a mosteni

presupune indeplinirea cumulativa a 3 conditii generale pt nasterea acestui drept,
precum si a unei conditii modalitate ce tine de exercitarea lui:

1) Capacitatea succesorala

Este o parte a capacitatii de folosinta a persoanei ,o parte a personalitatii juridice

care permite persoanei sa devina titular al dreptului de a mosteni. Potrivit art.957 alin
1) teza 1 ,o persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii.

Inceputul capacitatii succesorale=> copilul conceput si nenascut: potrivit art.36

drepturile copilului sunt nascute de la conceptiune ,insa numai daca el se naste viu,
prin urmare daca la data deschiderii succesiunii o persoana care indeplineste
celelalte conditii ale dreptului de a mosteni este doar conceputa,fara a se fi nascut,
atunci ea va fi considerata a fi avut capacitate succesorala numai sub conditia sa se
nasca vie. Daca este indeplinita aceasta conditie,cerinta capacitatii va fi presupusa
indeplinita la data deschiderii mostenirii, insa retroactivitatea nu merge dincolo de
data conceptiunii, potrivit art.412 intervalul de timp cuprins intre a 300 si a 180 zi
dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii si se calculeaza zi cu zi.
Acest text instituie o prezumtie relativa care din perspectiva capacitatii succesorale
implica faptul ca orice persoana nascuta la mai putin de 300 de zile dupa
deschiderea mostenirii va fi prezumata a fi fost conceputa la data acesteia (data
deschiderii mostenirii) si ,in consecinta, va fi considerata a avea capacitate
succesorala. Prezumtia poate fi rasturnata de partea interesata potrivit alin 2) al art.
412 prin mijloace de probe stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-
o anumita perioada sau chiar inafara acestui interval, asadar persoana care s-a
nascut cu mai mult de 300 de zile dupa deschiderea mostenirii, reclama dr
succesorale va trebui sa dovedeasca prin mijloace stiintifice ca era conceputa la data
deschiderii mostenirii. Acest text ridica o problema legata de evolutia noilor tehnologii
cu privire la reproducerea medicala asistata ( inseminare artificiala) , astfel se
considera ca momentul conceptiei este acela cand embrionul este in contact cu
mucoasa uterina ( si nu si timpul petrecut in eprubeta :)) ) , prin urmare,implantarea
in mucoasa uterina trebuie sa fi avut loc inainte de deschiderea mostenirii,astfel daca
implantarea nu a avut loc pana la data deschiderii mostenirii,persoana conceputa
astfel va fi inlaturata de la mostenire. Din jurisprudenta CEDO reiese ca ,daca
implantarea s-a facut cu consimtamantul celor 2 (femeie+barbat) ,atunci persoana
conceputa astfel daca se naste vie se va considera ca a avut capacitatea
succesorala inca de la data prelevarii in eprubeta,ceea ce duce la posibilitatea
acestei persoane sa beneficieze de efectele succesorale.

2) Vrednicia succesorala

3) Vocatia succesorala
4) Acceptarea mostenirii (conditia -modalitate)