Mionel Oana Ghid FR Tehnici Refacut

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
Conf. univ. dr. MIONEL OANA
TEHNICA PLĂŢILOR ŞI FINANŢĂRII

INTERNAŢIONALE
- Manual de studiu individual -
Conf. univ. dr. MIONEL OANA
TEHNICA PLĂŢILOR
ŞI FINANŢĂRII
INTERNAŢIONALE
- Manual de studiu individual -
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
TEHNICA PLĂŢILOR ŞI
FINANŢĂRII
INTERNAŢIONALE
11
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 6
MODULUL 1
Unitatea de învăţare 1
Piaţa valutară
1.1. Introducere ........................................................................................................................... 9

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .................................................................. 10
1.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................. 10
1.4. Îndrumar pentru autoverificare ............................................................................................ 12
MODULUL
2
Unitatea de învăţare
2
Balanţa de Plăţi Externe
(B.P.E.)
2.1. Introducere ........................................................................................................................... 14
2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .................................................................. 14
2.3. Sinteza unităţii de învăţare ................................................................................................... 15
2.4. Îndrumar pentru autoverificare ............................................................................................ 16
3
Instrumente de plată utilizate în tranzacţiile
internaţionale 19
3.1. Introducere ...........................................................................................................................
3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat ............................................ 19
3.3. Sinteza unităţii de învăţare .............................................................................................. 20
3.4. Îndrumar pentru autoverificare ............................................................................................. 20
4
Modalităţi de plată utilizate în tranzacţiile
internaţionale
4.1. Introducere ........................................................................................................................... 23
4.4. Îndrumar pentru autoverificare.............................................................................................. 25
Tehnici de finanţare pe termen scurt ale tranzacţiilor internaţionale
5.1. Introducere ........................................................................................................................... 27

5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat ............................................. 27
5.4. Îndrumar pentru autoverificare ……………………………………………………………. 29
MODULUL 3
Tehnici de finanţare pe termen mediu şi lung ale tranzacţiilor internaţionale
6.1. Introducere ........................................................................................................................... 31

Tehnici speciale de finanţare ale tranzacţiilor internaţionale
7.1. Introducere ............................................................................................................................ 35

7.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare – timp alocat ............................................. 35
7.3. Sinteza unităţii de învăţare .............................................................................................. 36
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE ................................ 40

INTRODUCERE
Obiectivele cursului
Cursul de Tehnica Plăţilor şi Finanţării Internaţionale îşi propune să familiarizeze
studenţii cu teoriile (Teoria modernă a portofoliului: Portofolio Theory – Harry Markovitz,
Eugene F. Fama – Efficient Capital Market; ), modelele (Capital Asset Pricing Model – CAPM -
William F. Sharpe ) şi conceptele specifice pieţelor financiare internaţionale. Studiul tehnicilor
de plată şi finanţarea internaţionale cuprinde: sistemul finanţării şi plăţilor internaţionale,
tehnicile de finanţare şi plăţi internaţionale, băncile internaţionale, efectele de comerţ şi
instrumentele de plată şi credit, instrumentele de acoperire a riscurilor, reguli şi uzanţe uniforme
la nivel internaţional. Toate acestea vor fi completate prin aplicaţii şi studii de caz la orele de
seminar.
Competenţe conferite
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice
disciplinei)
 identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii şi conexiuni în cadrul
disciplinelor economice;
 utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul economic;
 definirea / nominalizarea de concepte ce apar în activitatea de seminar la disciplina
tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale;
 capacitatea de adaptarea la noi situaţii apărute pe parcursul activităţii de seminar la
disciplina tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale;
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese,
precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
 generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii economice în tehnica plăţilor şi
finanţării internaţionale;
 realizarea de conexiuni între elementele funcţiilor pe care disciplina tehnica plăţilor şi
finanţării internaţionale le presupune;
 capacitatea de organizare şi planificare a activităţii de tehnica plăţilor şi finanţării
internaţionale;
 argumentarea unor enunţuri în faţa partenerilor de afaceri, angajaţilor;
 capacitatea de analiză şi sinteză în procesul de luare a deciziilor, mai ales în condiţii de
risc;
3. Instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 relaţionări între elementele ce caracterizează tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale;
 descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene ce apar pe parcursul activităţii la
disciplina tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale;
 capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţele dobândite în cadrul cursului;
 abilităţi de cercetare, creativitate în domeniul de tehnica plăţilor şi finanţării
internaţionale;
 capacitatea de a concepe proiecte şi de a derula pe parcursul activităţii de seminar la
disciplina tehnica plăţilor;
 capacitatea de a soluţiona litigii apărute în activităţile desfăşurate în cadrul unei
organizaţii internaţionale;
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul
ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea
unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriului
potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea
inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane / instituţii cu
responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională )
 reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe şi sarcini didactice, satisfacţia de a oferi răspuncuri
la întrebările clienţilor;
 implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina tehnica plăţilor şi finanţării
internaţionale;
 acceptarea unei valori atribuite unui obiect, fenomen, comportament, etc. conform
legislaţiei în vigoare;
 capacitatea de a avea un comportament etic în faţa partenerilor de afaceri, angajaţilor;
 capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea analizei probelor;
 abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii.
Resurse şi mijloace de lucru

Cursul de Tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale pune la dispoziţia studenţilor un
manual scris care îi ajută pe studenţi în studiul lor individual. În plus, studeţilor le sunt oferite
diverse materiale sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaţii, link-uri
către Internet necesare întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul plăţilor şi
finanţării internaţionale. În timpul convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite echipamente
audio-vizuale, metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru
conceptualizarea şi vizualizarea practică a noţiunilor predate. Activităţi tutoriale se pot desfăşura
după următorul plan tematic, conform programului fiecărei grupe:
 Timeline-ul crizelor financiar-valutare (1 ora)
 Mecanismul de derulare a contractelor pe valut (1 ora)
 Balanţa de plăţi externe a României(1 ora)
 Piaţa bursieră din România (1 ora)
Structura cursului
Cursul este compus din 13 unităţi de învăţare stucturate astfel:
Unitatea de învăţare 1 – Piaţa valutară (6 ore)
Unitatea de învăţare 2 – Balanţa de plăţi externe (4 ore)
Unitatea de învăţare 3 – Instrumente de plată utilizate în tranzacţiile internaţionale (6 ore);
Unitatea de învăţare 4 – Modalităţi de plată utilizate în tranzacţiile internaţionale (6 ore);
Unitatea de învăţare 5 – Tehnici de finanţare pe termen scurt ale tranzacţiilor internaţionale (2
ore)
Unitatea de învăţare 6 – Tehnici de finanţare pe termen mediu şi lung ale tranzacţiilor
internaţionale (2 ore);
Unitatea de învăţare 7 – Tehnici speciale de finanţare ale tranzacţiilor internaţionale (2 ore)
7
Teme de control (TC)

Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea vor
avea următoarele subiecte:
1. Nevoia de finanţare a unei economii (2 ore);
2. Analiza pieţei valutate pentru principalele valute din 1990 până în prezent (2 ore);
3. Crearea unui contract de leasing (3 ore).
Bibliografie obligatorie:
Mionel Oana, T e h n i c i s i i n s t r u m e n t e d e p l a t a s i f i n a n t a r e u t i l i z a t e i n
a f a c e r i l e i n t e r n a t i o n a l e , Editura Universitara, Bucureşti, 2016.
Metoda de evaluare:
Examenul final se susţine sub formă scrisă, pe bază de grile şi subiecte în extenso, ţinându-
se cont de participarea la activităţile tutoriale şi rezultatul la temele de control ale studentului.
7
Unitatea de învățare 1
Piața valutară
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
1.3. Sinteza unită ții de învă țare
1.4. Îndrumar pentru autoverificare
1.1. Introducere
Punctul de pornire în înţelegerea sistemului financiar
internaţional îl constituie piaţa valutară. Persoanele din afara
sferei economice sunt surprinse să afle că piaţa valutară
internaţională este de departe cea mai mare piaţă financiară din
lume, cu un volum zilnic de 4 trilioane de dolari. În literatura
de specialitate piaţa valutară poate fi prezentată sub
următoarele acronime: FOREX, Retail forex, FX, Spot FX sau
simplu Spot.
Piaţa valutară influenţează foarte multe domenii din
viaţa noastră cotidiană. Impactul acestei pieţe se extinde
dincolo de exporturi şi importuri către factorii care au un efect
indirect asupra noastră, un exemplu semnificativ în acest sens
fiind reprezentat de relaţia dintre rata dobânzii şi cursul de
schimb, precum şi relaţia dintre rata inflaţiei şi cursul de
schimb. Schimbările cursului de schimb reprezintă unul dintre
cele mai mari riscuri la care companiile şi investitorii sunt
expuşi.
7
Obiectivele unităţii de învăţare:
 cunoașterea operaţiunilor specifice pieţei valutare;

 definirea operaţiunilor futures;
 definirea riscului valutar;
 cunoașterea diferenței dintre vot statutar și vot cumulativ.
Competenţele unităţii de învăţare:
– studenţii vor putea să identifice operațiunile specifice

pieței valutare;
– studenţii vor putea să definească votul staturat și votul
cumulativ;
– studenţii vor putea să facă diferența dintre operațiunile
futures și options valutare;
Timpul alocat unităţii de învățare:
Pentru unitatea de învățare Piata valutara timpul alocat este de 6

ore.
1.3. Sinteza unită ții de învă țare

7
a) Piaţa valutară poate fi prezentată sub următoarele

acronime: FOREX, Retail forex, FX, Spot FX, Spot.;
b) Piaţa valutară internaţională constituie un sistem
complex interbancar, prin care actorii pieţei
tranzacţionează sume mari de bani la o rată de schimb
stabilită la o anumită dată, în scopul schimbării
(convertirii) unor valute contra altora;
c) Terminologia utilizată pe piața valutară: curs valutar
(currency rate) şi curs cross (cross rate), conceptele de
ASK (curs de vânzare) şi BID ( curs de cumpărare), PIP
(reprezintă prescurtarea de la percentage in point şi
evidenţiază cea mai mică unitate de măsură cu care
preţul unei valute poate varia), LOT (sistem utilizat la
bursele de valori pentru tranzacționarea cantităților
standard de valute).
d) Tipuri de ordine pe care investitorul le poate preciza şi
care prezintă grade diferite de intensitate sunt: ordin „la
piaţă” (Market Order sau „at best”), ordin limită (Limit
Order), ordin de stoparea a pierderii (Stop Loss);
e) Participanții la piață: băncile centrale, băncile
comerciale, corporaţiile transnaţionale, brokerii,
agenţiile de informaţii financiare globale și indivizii;
f) Marile retele de informatii financiare: GLOBEX Foreign
Exchange, SWIFT (Society for Worldwide Interbank
Financial Telecommunication), THOMSON REUTERS,
BLOOMBERG etc.
7
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Prezentați pe scurt conceptul de "ordin".

2. Prezentați terminologia utilizată în piața valutară.
3. Descrieți participanții la piața valutară.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Marile retele de informatii financiare...
2. Piaţa valutară internaţională este...

7
1. Aglietta, Michel, Macroéconomie financière, Editura La Décoverte, Paris, 2001,
ISBN 973-570-169-3;
2. Allen, Linda, Capital market and institutions: a global view, Editura John Wiley&Sons,
1997, ISBN 9780471130449.
3. Gaftoniuc, Simona, Finanţe internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, ISBN
973-590-263-X.
4. Mionel Oana, T e h n i c i s i i n s t r u m e n t e d e p l a t a s i f i n a n t a r e u t i l i z a t e i n
5. Paraschiv, Mihai, Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti 2003.
Solnik, Bruno, Jacquillant, Bertrand, Marches financiers: gestion des portefeuille et des
risques, Editura Dunod, Paris, 2002, ISBN 2100063642. http://www.ecb.int/home/
html/index.en.html
7
Balanţa de Plăţi Externe (B.P.E.)
2.1. Introducere
2.3. Sinteza unităţii de învăţare
2.1. Introducere
Balanța de plă ți externe este un document statistic
care rezumă într-o formă sistematică tranzacțiile unei
economii (specifica este raportarea la o singura economie
nationala) cu restul lumii de-a lungul unei perioade de timp
(de obicei un an). Astfel, acest document ajunge sa reflecte
pozitia unei economii nationale in raporturile ei cu restul
lumii (impreuna cu balanta de creante si angajamente
externe) si contribuie in procesul elaborarii politicii
economice externe a oricarei guvernari (atat din punct de
vedere al celei nationale cat si a guvernarilor externe, aflate
in relatie cu statul reper). Aceasta balanta se intocmeste
global (pentru a evidentia totalitatea fluxurilor sau
tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul
lumii), bilateral (pentru relatiile cu o anumita tara) si
regional (pentru schimburile cu un grup de tari).
 cunoașterea rolului Balanței de Plăți Externe;

 definirea tehnicilor de echilibrare a Balanței de Plăți
Externe;
 definirea Balanței de Plăți Externe;
 cunoașterea factorilor de dezechilibru ai Balanței de Plăți
Externe și principiilor de înregistrare în Balanței de Plăți
Externe.
7
– studenţii vor putea să definească Balanței de Plăți

Externe;
– studenţii vor putea să identifice principiile de
înregistrare în Balanței de Plăți Externe;
– studenţii vor putea să identifice factorii de dezechilibru
ai Balanței de Plăți Externe;
Pentru unitatea de învățare Piata valutara timpul alocat este de 4

ore.
a) B.P.E. reprezintă un tablou statistic, sub formă contabilă

care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale și
financiare intervenite între rezidenţii unei economii şi
restul lumii, în cursul unei perioade;
b) Formele de prezentare a BPE sunt: forma standard (
înregistrarea datelor se realizează după structura
recomandată de FMI), forma de bilanţ analitic
(presupune în plus o utilizare a unor tabele ajutătoare
care să permită o analiză atentă din partea specialiştilor
care recomandă politici şi strategii de urmat, care să
asigure o poziţionare mai bună în tranzacţiile economice
internaţionale), alte forme (balanţa de plăţi globală –
înregistrează toate operaţiunile economice ale unei ţări
cu restul lumii; balanţa de plăţi regională – înregistrează
toate operaţiunile economice ale unei ţări cu un grup de
7
ţări, uniune economică sau monetară; balanţa de plăţi

bilaterală – înregistrează operaţiunile economice dintre
două ţări).
c) Structura contului curent se prezintă astfel: bunuri
(Balanța comercială), servicii (Balanţa serviciilor:
transporturi, turism-călătorii, alte servicii), Venituri
(Balanţa veniturilor: venituri din muncă, venituri din
investiţii directe, venituri din investiţii de portofoliu,
venituri din alte investiţii de capital) și transferuri curente
(Balanţa transferurilor curente);
d) Contul de capital și financiar este format din contul de
capital (achiziționarea sau vânzarea de active
nefinanciare care nu sunt rezultatul activității umane și
active intangibile tranzacționate între rezidenți și
nerezidenți) și contul financiar (investiții directe,
investiții de portofoliu, alte investiții și activele de
rezervă);
e) Politici utilizate în vederea ajustării BPE: politici
monetare, politici bugetare, devalorizarea cursului de
schimb, instituirea de bariere tarifare şi netarifare în
calea importului, stimularea şi promovarea exporturilor
și finanţarea deficitelor din BPE.
1. Prezentați pe scurt conceptul de B.P.E.

2. Prezentați structura contului curent.
3. Descrieți politicile utilizate în vederea ajustării BPE.
7
1. Balanța de plăți externe reprezintă...
2. Formele de prezentare a BPE sunt...
ISBN 973-570-169-3;
2. Allen, Linda, Capital market and institutions: a global view, Editura John Wiley&Sons,
1997, ISBN 9780471130449.
3. Gaftoniuc, Simona, Finanţe internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, ISBN
973-590-263-X.
4. Mionel Oana, T e h n i c i s i i n t r u m e n t e d e p l a t a s i f i n a n t a r e u t i l i z a t e i n
5. Paraschiv, Mihai, Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti 2003.
7
6. Solnik, Bruno, Jacquillant, Bertrand, Marches financiers: gestion des portefeuille et des
risques, Editura Dunod, Paris, 2002, ISBN 2100063642. http://www.ecb.int/home/
html/index.en.html
7
Instrumente de plată utilizate în tranzacţiile internaţionale
3.1. Introducere
3.1. Introducere
Activitatea casierului bancar constă, printre altele, în
primirea de la client a numerarului și a instrumentelor cu
numerar cum sunt, de exemplu, cecurile și alte instrumente
(“documente de titlu pentru ]ncasare”) în vederea creditării
conturilor clientului respectiv. În practica bancară modernă,
numele clientului și numărul contului său din bancă sunt tipărite
pe filele carnetului de cec pentru eliminarea oricăror erori care
pot apărea, precum și pentru realizarea unei fluențe a
operațiunilor de la ghișeu.
 cunoașterea schemei de plată din tranzacţiile

internaţionale;
 definirea instrumentelor de plată;
 definirea avansul la plată, a plății la livrare și a plății pe
credit;
 cunoașterea instrumentelor de plată (cecul, cambia și
biletul la ordin).
– studenţii vor putea să definească instrumentele de plată;

– studenţii vor putea să identifice schema de plată din
tranzacțiile internaționale;
7
– studenţii vor putea să distingă cecul, cambia și biletul la

ordin;
Pentru unitatea de învățare Instrumente de plată utilizate în

tranzacţiile internaţionale timpul alocat este de 6 ore.
a) Viramentul Bancar (V.B.) reprezintă opreațiunea prin care o bancă pe baza dispozițiilor
clienților transferă o sumă de bani din contul unui client în contul unui beneficiar printr-o
operațiune de debitare și operațiune de creditare a contului beneficiarului, și are
următoarele avantaje: rapiditatea plății, simplitate și este un mijloc puțin costisitor;
b) Cecul este un ordin scris dat de o persoană unei banci la care persoana respectivă are un
disponibil în cont de a plăti o sumă determinată unui terț, beneficiarul cecului. Cecul este
de mai multe tipuri: nominativ, la ordin, la purtător, barat și de călătorie;
c) Cambia presupune un ordin scris și necondiționat dat de o persoană unei alte persoane, tras,
de a plăti o sumă de bani la vedere sau la o anumită dată (la scadență) unui beneficiar.
d) Cambia este obiectul mai multor operațiuni: de scontare (vânzarea unei cambii la o bancă
de către beneficiarul care are nevoie de fonduri înainte de scadență); de acceptare (trasul se
obligă în scris să plătească la scadență suma fixată); de aval (garanție personală prin care o
persoană numită avalist garantează efectuarea plății); precum și operațiuni de forfetare
(presupune vânzarea cambiei indiferent de scadență unor instituții specializate).
1. Prezentați pe scurt avantajele viramentului bancar.

7
2. Prezentați care sunt tipurile cecului.

3. Descrieți operațiunile cu cambii.
1. Care sunt părțile implicate în operațiunile cu cambii?
2. Care sunt mențiunile obligatorii pe care trebuie sa le aibă cecul?
ISBN 973-570-169-3;
2. Allen, Linda, Capital market and institutions: a global view, Editura John
Wiley&Sons, 1997, ISBN 9780471130449.
3. Gaftoniuc, Simona, Finanţe internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000,
ISBN 973-590-263-X.
7
5. Paraschiv, Mihai, Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti
2003.
6. Solnik, Bruno, Jacquillant, Bertrand, Marches financiers: gestion des portefeuille et
des risques, Editura Dunod, Paris, 2002, ISBN 2100063642.
http://www.ecb.int/home/ html/index.en.html
7
Modalităţi de plată utilizate în tranzacţiile internaţionale
4.1. Introducere
4.1. Introducere
În procesul de decontare internaţională intervin, ca în orice
tip de decontare, foarte multe riscuri care pot fi reduse sau
eliminate în funcţie de metoda de plată utilizată. De aceea, sunt
foarte importante, atât pentru importator, cât şi pentru exportator
alegerea modalităţii de plată pe care o vor utiliza, precum şi
detalierea lor în contractul de vânzare – cumpărare
internaţională.
 cunoașterea părților implicate în derularea unui acreditiv;

 definirea acreditivului documentar;
 definirea incaso documentar;
 cunoașterea mecanismelor de plată prin incaso docu-
mentar.
– studenţii vor putea să definească acreditivul

documentar;
– studenţii vor putea să identifice părțile implicate în
derularea unui acreditiv;
– studenţii vor fi capabili să definească incaso
documentar;
– studenții vor putea recunoaște mecanismele de plată ale
incaso documentar.
7
Pentru unitatea de învățare Modalităţi de plată utilizate în

tranzacţiile internaţionale timpul alocat este de 6 ore.
a) Acreditivul documentar reprezintă un angajament ferm

asumat de o bancă la ordinul și în contul clientului său
(importatorul) de a plăti o anumită sumă de bani
(reprezentând contravaloarea importului) contra
documentelor atestând efectuarea obligației (livrarea
mărfii), pe care exportatorul se obligă să le remită și să le
prezinte în condițiile și termenele stabilite de ordonatorul
acreditivulu;
b) Părțile implicate în derularea acreditivului documentar
sunt următoarele: ordonatorul (importatorul),
beneficiarul (exportatorul), banca emitentă, banca
corespondentă, banca notificatoare și banca plătitoare;
c) Tipologia acreditivului documentar se prezintă după cum
urmează: acreditiv documentar cu plata la vedere,
acreditiv documentar cu plata diferată (amânată),
acreditiv transferabil, acreditiv documentar cu clauză
roşie (engl. red clause), acreditiv reînoibil (revolving),
acreditiv reciproc și acreditiv reciproc "escrow“;
d) Incasso-ul documentar este o modalitate de plată
internaţională, prin care exportatorul transmite băncii
sale documentele care atestă livrarea mărfii conform
contractului, iar banca remite spre încasare documentele
7
unei bănci din străinătate, care se angajează să le prezinte

importatorului şi să solicite achitarea contravalorii
mărfurilor sau serviciilor prestate;
e) Părţile implicate în derularea unui incasso documentar
sunt: ordonatorul (exportatorul) – cel care iniţiază
operaţiunea de incasso; banca remitentă (banca
exportatorului) – banca la care ordonatorul a încredinţat
operaţiunea de incasso; banca încasatoare – orice bancă,
alta decât banca remitentă, care intervine în operaţiunea
de incasso; banca prezentatoare (banca importatorului) –
banca însărcinată cu prezentarea documentelor trasului;
trasul (importatorul) – destinatarul documentelor
vehiculate în derularea incaso-ului.
1. Prezentați pe scurt avantajele acreditivului documentar.

2. Prezentați care sunt tipurile acreditivului documentar.
3. Descrieți incaso-ul documentar.
4. Expuneți părțile implicate în derularea incaso-ului documentar.
5. Prezentați pe scurt avantajele și dezavantajele incaso-ului documentar
7
1. Care sunt condițiile pentru eliberarea documentelor de către bancă importatorului în

cazul incaso-ului documentar?
2. Ce implică acreditivul documentar irevocabil?
ISBN 973-570-169-3;
Wiley&Sons, 1997, ISBN 9780471130449.
ISBN 973-590-263-X.
4. Hurduzeu, Gheorghe, Tehnica plăţilor şi finanţării internaţionale, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2006, ISBN 973-7643 – 47-X.
2003.
7
Tehnici de finanţare pe termen scurt ale tranzacţiilor internaţionale
5.1. Introducere
5.1. Introducere
Finanţarea internaţională reprezintă asigurarea
mijloacelor de plata necesare efectuăriioperaţiunilor
comerciale, aceasta finanţare se poate realiza din surse interne
sau din surse externe si poate avea la baza surse private sau
publice acordate de stat. Finanţările se pot realiza pe termen
scurt in jur de 12 – 18 luni, termen mediu pana la 5 ani sau
chiar 7 ani si termen lung peste 7 ani(maxim 25 de ani).
 cunoașterea tehnicilor de finanțare pe termen scurt;

 definirea creditelor de preferințe;
 cunoașterea mecanismelor care stau la baza creditelor
de export.
– studenţii vor putea să definească creditele de preferințe;

– studenţii vor putea să identifice tehnicile de finanțare pe
7
termen scurt;
– studenţii vor cunoaște mecanismele care stau la baza
creditelor de export;
– studenții vor cunoaște intervalul de timp aferent
finanțării pe termen scurt.
Pentru unitatea de învățare Tehnici de finanţare pe termen

scurt a tranzacţiilor internaţionale timpul alocat este de 2 ore.

a) Scopul tehnicilor de finanțare pe termen scurt este acela
al asigurării unor mijloace de plată pentru exportatorul
care a vândut mărfuri pe credit, urmând să recupereze de
la importator contravaloarea exportului într-o perioadă
de până la un an și jumătate;
b) Creditele de prefinanțare specializată înseamnă susținere
financiară a exporturilor complexe (produse de valori
mari, cu ciclu lung de fabricație) și au rolul de a acoperi
necesarul de lichidităţi la producător atunci când avansul
primit de la cumpărător la semnarea contractului nu este
acoperitor sau când apar probleme de acoperire a
cheltuielilor pe parcursul fabricaţie;
c) Credite de export sunt legate strict de operațiunea de
export și pot dura maxim 12 luni;
d) Warantul reprezintă un titlu de proprietate asupra
mărfurilor, eliberat de antrepozitul în care acestea sunt
păstrate, stă la baza obţinerii şi garantării creditului și
oferă băncii garanţia asupra mărfurilor şi, implicit,
posibilitatea recuperării împrumutului;
7
e) Creditul de scont este una dintre cele mai utilizate tehnici

de finanțare pe termen scurt a exporturilor (1 an de zile);
vânzarea pe credit este însoțită de emiterea unui titlu de
credit – cambie – prin care importatorul este obligat să
plătească la scadență contravaloarea mărfurilor.
1. Prezentați scopul tehnicilor de finanțare pe termen scurt.

2. Prezentați ce înseamnă creditele de prefinanțare specializată.
3. Descrieți warantul.
4. Prezentați pe scurt creditul de scont.
1. Dezvoltati caracteristicile creditelor de prospectare...

7
2. Ce implică creditele de prefinanțare specializată?
ISBN 973-570-169-3;
Wiley&Sons, 1997, ISBN 9780471130449.
ISBN 973-590-263-X.
2003.
7
Tehnici de finanțare pe termen mediu și lung ale tranzacţiilor internaţionale
6.1. Introducere
6.1. Introducere
 cunoașterea tehnicilor de finanțare pe termen mediu și

lung;
 definirea creditului furnizor;
 cunoașterea mecanismelor care stau la baza creditului
cumpărător și a celorlalte tipuri de credite.
7
– studenţii vor putea să definească creditele furnizor și

cumpărător;
– studenţii vor putea să identifice tehnicile de finanțare pe
termen mediu și lung;
– studenţii vor cunoaște mecanismele care stau la baza
creditului furnizor;
– studenții vor cunoaște intervalul de timp aferent
finanțării pe termen mediu și lung.
Pentru unitatea de învățare Tehnici de finanțare pe termen

mediu și lung ale tranzacţiilor internaţionale timpul alocat este
de 2 ore.

a) Finanțarea pe termen mediu și lung este specifică
exporturilor de mare valoare, exporturilor complexe și
cooperării industriale. Totodată ea se poate realiza prin
tehnici clasice de creditare (credit furnizor și credit
cumpărător), sau prin tehnici moderne (credit consorțial,
cofinanțare ori credit revolving;
b) Creditul furnizor sau creditul bancar acordat
exportatorului, apare atunci când se consimte o amânare
de plată pentru marfa livrată în străinătate, iar
operațiunea presupune două relații distincte de creditare
(un credit în marfă și unul în bani);
c) Creditul cumpărător presupune finanțare directă acordată
importatorului de către o bancă din țara exportatorului
pentru a-i permite să plătească imediat contravaloarea
7
mărfii. Valoarea creditului este de 85% din valoarea

mărfii, diferența fiind suportată de către importator sub
formă de avans sau plată la livrare. Asigurarea creditelor
se realizează de banca exportatorului la o instituție de
asigurare din țara sa (costul asigurării este suportat de
importator);
d) Creditul furnizor este mai scump decât creditul
cumpărător deoarece furnizorul este cel care avansează
sau imobilizează fonduri proprii. Exportatorii includ în
prețul de ofertare costul propriei finanțări și comisioanele
bancare;
e) Creditul consorțial reprezintă un împrumut acordat de un
grup de bănci, constituite într-o grupare temporară, fără
personalitate juridică, numită consorţiu, unui beneficiar
dintr-o ţară terţă.
f) Consorţiul este format dintr-o bancă principală (engl.
Lead manager) şi câteva bănci participante din ţări
diferite, care se obligă să asocieze un număr de bănci
terţe la acordarea creditului.
g) Cofinanțarea este o tehnică relativ recentă, legată de cererea crescândă pentru finanțarea
de noi proiecte economice de anvergură, reprezentând o formă de sprijin financiar
realizată prin participarea Băncii Mondiale alături de instituții de creditare a exporturilor.
1. Prezentați scopul tehnicilor de finanțare pe termen mediu și lung.

2. Prezentați ce înseamnă creditul furnizor.
3. Analizați creditul cumpătător.
4. Prezentați pe scurt creditul consorțial.
7
1. Principalele caracteristici ale creditului sindicalizat sunt următoarele...
2. Cele trei documente pe care le presupune creditul cumpărător sunt...
ISBN 973-570-169-3;
Wiley&Sons, 1997, ISBN 9780471130449.
ISBN 973-590-263-X.
7
2003.
Tehnici speciale de finanţare ale tranzacțiilor internaționale
7.1. Introducere
7.1. Introducere
 cunoașterea tehnicilor speciale de finanțare;

 definirea leasingului;
 cunoașterea mecanismelor forfetării;
 identificarea finanțării pe europiețe.
7
– studenţii vor putea să identifice tehnicile speeciale de

finanțare;
– studenţii vor putea să definească leasingul;
– studenţii vor cunoaște mecanismele forfetării;
– studenții vor identifica modalitățile de finanțare de pe
europiețe.
Pentru unitatea de învățare Tehnici speciale de finanţare

ale tranzacțiilor internaționale timpul alocat este de 2 ore.
a) Leasingul reprezintă o formă specială de închiriere a

bunurilor mobile/imobile de către societăţile financiare
specializate ale agenţilor economici care nu dispun de
suficiente fonduri proprii sau împrumutate pentru a-şi
achiziţiona astfel de bunuri cu plata integrală sau nu
doresc să-şi achiziţioneze aceste bunuri deoarece le sunt
necesare numai pentru perioade scurte.
b) Principalele elemente ale operaţiunii de leasing sunt:
cumpărarea unor bunuri de către o societate specializată
care devine proprietara acestor bunuri, dobândite numai
în vederea închirierii lor imediate, punerea bunurilor la
dispoziţia unei persoane care le va utiliza contra unei
chirii și posibilitatea acordată utilizatorului de a cumpăra
la sfârşitul contractului toate sau numai o parte din
bunurile închiriate, contra unui preţ convenit.
c) Leasingul înregistrează și unele forme speciale cum ar fi:
7
lease-back (presupune ca beneficiarul (utilizatorul) să

vândă un bun din proprietatea sa societăţii de leasing, în
scopul închirierii lui ulterioare de la aceasta); time-
sharing (reprezintă o închiriere pe timpi partajaţi);
leasing experimental (presupune închirierea bunurilor pe
perioade scurte, urmate de vânzarea lor, în cazul în care
utilizatorii îşi exprimă opţiunea și se folosește în scopul
promovării vânzărilor) și operațiunile de hire și renting
(operațiuni de leasing pe termen scurt și foarte scurt; sunt
închiriate în special mijloacele de transport sau utilaje de
construcții).
d) Factoringul este operațiunea desfășurată pe baza
contractului încheiat între „aderent” (furnizorul de
mărfuri sau prestator de servicii) şi „factor” (o societate
bancară) prin care acesta din urmă asigură finanţarea,
urmărirea creanţelor şi protecţia riscurilor de credit, iar
aderentul cedează factorului, cu titlul de vânzare sau de
gaj, creanţele născute din vânzarea de bunuri sau prestare
de servicii pentru terţi.
e) Principalele funcţii sau servicii oferite de operaţiunea de
factoring se referă la finanţarea activităţii curente,
administrarea sau gestionarea facturilor comerciale,
recuperarea creanţelor cesionate și acoperirea riscului de
credit.
f) Forfetarea exportului pe credit constă în transmiterea
creanțelor provenite din operațiunile de comerț exterior
efectuate pe credit unei instituții financiare specializate
care le plătește imediat, urmând să se recupereze
contravaloarea acestora, la scadență, de la debitorul
importator.
7
1. Expuneți scopul tehnicilor speciale de finanțare.

2. Prezentați ce înseamnă feasingul.
3. Analizați diferența dintre scontare și forfetare.
4. Prezentați pe scurt factoringul.
1. Factoringul este operațiunea...
2. Care sunt principalele elemente ale operaţiunii de leasing?

7
ISBN 973-570-169-3;
Wiley&Sons, 1997, ISBN 9780471130449.
ISBN 973-590-263-X.
2003.
7
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
Unitatea de învățare 1:
1. GLOBEX Foreign Exchange, SWIFT, THOMSON REUTERS, BLOOMBERG;
2. Piaţa valutară internaţională (Foreign Exchange Market - FOREX) constituie un
sistem complex interbancar, prin care actorii pieţei tranzacţionează sume mari de bani la o
rată de schimb stabilită la o anumită dată, în scopul schimbării (convertirii) unor valute
contra altora
1. Conform definiției FMI, B.P.E. reprezintă un tablou statistic, sub formă contabilă care
înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale și financiare intervenite între rezidenţii
unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă 1 an).
2. ...forma standard, bilanț analitic, globală , regională , bilaterală .
 ... Tră gă tor – persoana care în calitate de creditor ordonă plata; Tras – persoana
care în calitate de debitor va plăti suma înscrisă pe cambie; Beneficiar – persoana că reia i se
va plăti suma de bani.
 ... Denumirea de cec, ordinul necondiționat, numele trasului, locul plății, data și locul
emiterii, demnătura tră gă torului.
1. ... Pentru documentele cu plata la vedere este utilizată expresia “documente contra
plată “ (abreviată D/P);
... Pentru documentele cu plata la scadență se folosește expresia “documente contra
acceptare“ (abreviată D/A)
... Plata integrală a documentelor se precizează atunci câ nd exportatorul nu acceptă
plă ți parțiale.
2. ... implică angajamentul ferm al bă ncii emitente de a afectua plata în favoarea
beneficiarului, cu condiția ca documentele prezentate de acesta să fie strict conforme cu
termenii și condițiile din acreditiv.
1. ... sunt acordate pe o perioadă de până la 1 an, pot acoperi valoarea integrală a
bugetului de prospectare;
7
2. ... susținere financiară a exporturilor complexe (produse de valori mari, cu ciclu

lung de fabricație) și au rolul de a acoperi necesarul de lichidităţi la producă tor atunci câ nd
avansul primit de la cumpă ră tor la semnarea contractului nu este acoperitor sau câ nd apar
probleme de acoperire a cheltuielilor pe parcursul fabricaţie.
 ....se împrumută , de obicei, instituţii (autorităţi guvernamentale sau mari
corporaţii), care prezintă garanţii prin ţinta lor şi împrumută sume mari;
... este aranjat de o bancă (coordonatoare) în contul clientului să u;
... banca principală (coordonatoare) atrage participarea şi a altor bă nci, fiecă rui
revendicâ ndu-i o parte din împrumutul total;
... banca principală negociază cu entitatea care se împrumută pentru a conveni
elementele contractului (valoarea, dobâ nda, scadenţa etc.)
... împrumuturile sunt peste 500 000 USD
 ... Contractul comercial internațional, Convenția de credit, Polița de asigurare.
1. ... operațiunea desfășurată pe baza contractului încheiat între „aderent”
(furnizorul de mărfuri sau prestator de servicii) şi „factor” (o societate bancară ) prin care
acesta din urmă asigură finanţarea, urmărirea creanţelor şi protecţia riscurilor de credit, iar
aderentul cedează factorului, cu titlul de vâ nzare sau de gaj, creanţele nă scute din vâ nzarea
de bunuri sau prestare de servicii pentru terţi.
2. ... se bazează pe creanţe real existente, documentate adecvat, garantate, exprimate
în valută liber convertibilă, cu scadenţă pe termen mediu sau lung şi materializate în efecte
de comerţ (cambii sau bilete la ordin) şi alte titluri de valoare ai că ror beneficiari sunt
exportatorii;
... implică renunţarea la dreptul de regres asupra vâ nzătorului creanţei, care astfel nu
mai este angajat solidar cu debitorul în caz de neplată;
... presupune avalizarea/garantarea efectelor de comerţ de către bă nci sau instituţii
financiare agreate de forfetor ;
... valoarea unei tranzacţii este de minim 50.000 eur sau 50.000 usd.

Mionel Oana Ghid FR Tehnici Refacut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mionel Oana Ghid FR Tehnici Refacut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Conf. univ. dr. MIONEL OANA

TEHNICA PLĂŢILOR ŞI FINANŢĂRII

1.1. Introducere ........................................................................................................................... 9

5.1. Introducere ........................................................................................................................... 27

6.1. Introducere ........................................................................................................................... 31

7.1. Introducere ............................................................................................................................ 35

RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE ................................ 40

Resurse şi mijloace de lucru

Teme de control (TC)

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

 cunoașterea operaţiunilor specifice pieţei valutare;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să identifice operațiunile specifice

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Piata valutara timpul alocat este de 6

1.3. Sinteza unită ții de învă țare

a) Piaţa valutară poate fi prezentată sub următoarele

1.4. Îndrumar pentru autoverificare

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Prezentați pe scurt conceptul de "ordin".

1. Marile retele de informatii financiare...

2. Piaţa valutară internaţională este...

2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

 cunoașterea rolului Balanței de Plăți Externe;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească Balanței de Plăți

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Piata valutara timpul alocat este de 4

2.3. Sinteza unităţii de învăţare

a) B.P.E. reprezintă un tablou statistic, sub formă contabilă

ţări, uniune economică sau monetară; balanţa de plăţi

2.4. Îndrumar pentru autoverificare

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Prezentați pe scurt conceptul de B.P.E.

1. Balanța de plăți externe reprezintă...

2. Formele de prezentare a BPE sunt...

3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

 cunoașterea schemei de plată din tranzacţiile

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească instrumentele de plată;

– studenţii vor putea să distingă cecul, cambia și biletul la

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Instrumente de plată utilizate în

3.3. Sinteza unităţii de învăţare

3.4. Îndrumar pentru autoverificare

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Prezentați pe scurt avantajele viramentului bancar.

2. Prezentați care sunt tipurile cecului.

1. Care sunt părțile implicate în operațiunile cu cambii?

2. Care sunt mențiunile obligatorii pe care trebuie sa le aibă cecul?

4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

 cunoașterea părților implicate în derularea unui acreditiv;

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească acreditivul

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Modalităţi de plată utilizate în

4.3. Sinteza unităţii de învăţare