Laboratorul 1

Șef lucrări dr. ing.
Sergiu Șerban
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Echipamente și Sisteme de Navigație
http://adl.anmb.ro
Laboratorul 1
Descrierea și exploatarea compasului
magnetic
L1. Descrierea și exploatarea compasului
magnetic
1.1. Descrierea elementelor componente ale
compaselor magentice

 Compasul magnetic sau busola magnetică este o aplicaţie a
proprietăţii acului magnetic liber, suspendat în centrul său de
greutate, cu proprietatea de a se orienta către nordul magnetic.
 Cu ajutorul compasului magnetic se determină direcţiile pe mare

care sunt drumuri sau relevmente.
 În figura 1 este redată o secţiune generală printr-un compas

magnetic.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

 După cum se observă din figură,
elementele principale ale unui
compas magnetic sunt următoarele:
 roza compasului cu sistemul de ace

magnetice (1);
 cutia compasului (2);
 sistemul cardanic de susţinere (3);
 postamentul compasului (4);
 dispozitivul de compensare (5)
format din :
 magneţii compensatori
longitudinali B (a);
 magneţii compensatori
transversali C (b);
 corectorul de bandă (c);
 corectorii din fier moale (d);
 instalaţia de iluminare (6);
 habitaclul (capacul cutiei compasului Fig. 1
- nu este redat în figură).

Fig. 2

magnetic

 Suportul compasului (Fig. 2) poate fi construit şi din lemn şi are
forma unui paralelipiped.
 La unele compase este construit dintr-un aliaj amagnetic (silumin)
din siliciu şi aluminiu de formă cilindrică. Indiferent de formă,
suportul se compune din următoarele părţi: corpul (1), baza
inferioară (2), baza superioară (3), dispozitivul de compensare
(4) şi capacul de protecţie (5).
 Corpul suportului are în interior dispozitivul de compensare şi se
închide spre pupa cu o uşă (6). Baza inferioară a suportului este
îmbrăcată într-o ramă de cupru cu patru plăci (7) care folosesc la
prinderea în punte prin buloane.
 Pentru o fixare mai rigidă, suportul se mai prinde de punte si cu
ajutorul unor vergele (8), prevăzute cu întinzători.

magnetic

 La partea superioară a suportului este montat un manson de cupru
(9) numit gâtul compasului, de care se prinde în interior sistemul de
suspensie cardanică al cutiei compasului, printr-un dispozitiv de
amortizare cu resorturi. Tot la acest manşon se instalează fierul
moale de compensare: pe o punte în interior se fixează plăcile de fier
moale pentru compensarea efectului de inducţie al acelor magnetice,
iar în patru orificii practicate în corpul manşonului se fixează două
bare longitudinale din fier moale, pentru compensarea deviaţiei
cuadrantale.
 Dispozitivul de compensare constă dintr-un tub vertical de cupru
(4), pe care alunecă două brăţări (10) în care se introduc magneţii
compensatori, iar în interiorul tubului se introduce magnetul
compensator al deviaţiei de bandă, care poate fi ridicat sau coborât
cu un lănţisor.

magnetic

 Capacul de protecţie (5) numit şi habitaclu, protejează cutia
compasului de intemperii, este realizat din cupru şi poate fi rotit
având nişte role, sau fixat cu ajutorul unor şuruburi. În borduri sunt
două felinare cu ulei (11) folosite la iluminare. Capacul mai este
prevăzut cu trei ferestre pentru iluminare care se pot închide cu
capace (12).

magnetic

 Roza compasului reprezintă elementul sensibil al compasului
magnetic. Ea este formată dintr-un ansamblu de 4 - 6 ace magnetice
de lungimi diferite, astfel că tot ansamblul se poate înscrie pe
circumferinţa unui cerc.
 Acele sunt paralele între ele şi au nordul situat în aceeaşi parte,

astfel încât alcătuiesc un ansamblu magnetic care este fixat de
fundul unui flotor din material amagnetic. Tot de flotor este fixat un
disc din aluminiu, gradat de la 0° la 360° care în mod impropriu
este denumit roză. Gradaţia nord a rozei (0°) se găseşte în partea
de nord a capetelor acelor magnetice iar axa 0°-180° este axa de
simetrie a sistemului de ace magnetice.

magnetic

 În partea inferioară a flotorului se găseşte un orificiu tronconic
având la capăt, către partea superioară a flotorului, o ceşcuţă care
este de fapt montura unei pietre dure (safir sau agat) care se
sprijină pe un pivot metalic dintr-un material dur fixat în centrul
cutiei compasului. Flotorul are menirea de a micşora presiunea rozei
pe pivot, reducând astfel fricţiunea dintre roză şi pivot pe timpul
oscilaţiilor rozei.
 Flotorul reduce din flotabilitatea negativă a rozei dar nu o reduce

total, astfel că piatra dură din ceşculiţă se sprijină pe pivot, apăsând
pe vârful acestuia cu o forţă de câteva grame. Suspendarea rozei pe
pivot mai este asigurată şi de faptul că prin dispunerea acelor
magnetice pe fundul flotorului, centrul de greutate al ansamblului se
găseşte sub punctul de sprijin.

ŢĂ
LINIA DE CREDIN
ROZA
COMPASULUI

SUSPENSIE
CARDANICĂ
SUSPENSIE
CARDANICĂ
GEAM
SAFIR
FLOTOR
ROZA
MAGNEŢI PIVOT
CAMERĂ DE
EXPANSIUNE
Fig. 3
Figura 5- 517
Figura
Figura
Figura -55- 17
-15
15

magnetic

 Cutia compasului cuprinde două camere care comunică între ele
prin intermediul unor orificii practicate în placa orizontală care le
separă. În camera superioară, care este camera principală, se
găseşte roza compasului care se sprijină pe pivot care este solidar
cu placa de separaţie. Tot aici se găsesc două reticule verticale,
dispuse pe axa cutiei compasului şi care formează linia de credinţă
în dreptul căreia se citeşte drumul navei. Planul care trece prin cele
două reticule se numeşte planul longitudinal al compasului. La
instalarea compasului la bord se urmăreşte ca planul longitudinal al
compasului să se suprapună cu axul longitudinal al navei. Dacă acest
lucru nu este posibil, se va urmări ca acesta să fie perfect paralel cu
axul longitudinal al navei.

Fig. 4

magnetic

 În ambele camere se găseşte lichid format din alcool şi apă distilată
(43% alcool şi restul apă). Lichidul are rolul de a asigura stabilitatea
şi liniştirea rozei precum şi micşorarea fricţiunii pe pivot, astfel încât
ansamblul de ace să fie un sistem liber suspendat în centrul său de
greutate. Prezenţa celei de a doua camere se datorează rolului său
de compensator al variaţiei volumului lichidului odată cu variaţia
temperaturii acestuia. Fundul său este o membrană metalică elastică
ce se bombează spre exterior la temperaturi ridicate şi care se
contractă la temperaturi scăzute, astfel că în camera principală
nivelul lichidului rămâne constant. În acest mod este împiedicată
formarea bulelor de aer care ar împiedica citirea indicaţiilor pe roza
compasului.
 La partea superioară a cutiei se găseşte un geam care închide etanş
cutia. Geamul este fixat cu ajutorul unui inel gradat numit cerc
azimutal, gradat ca şi roza de la 0° la 360°, cu ajutorul căruia se
pot măsura relevmente.
magnetic

 Cutia compasului are la partea sa inferioară o montură în care este
fixată o greutate de plumb care are rolul de a coborî centrul de
greutate al cutiei faţă de planul de suspendare cu inele cardanice.
Tot aici se găseşte becul instalaţiei de iluminat. Interiorul camerei
superioare este piturat în alb iar reticulele liniei de credinţă în negru.
 Sistemul cardanic de susţinere este format dintr-un inel din

material amagnetic pe care se aşează axul orizontal de suspensie al
cutiei compasului, astfel încât cutia îşi poate menţine orizontalitatea
pe ruliu. La rândul său, acest inel are şi el un ax, reprezentat de
două tije scurte care ies în afara lui, coaxiale, care oscilează pe
tangaj pe sprijinul montat pe gâtul suportului compasului. În acest
fel cutia compasului are două grade libertate şi odată cu ea şi roza
compasului care se poate roti liber în jurul pivotului.

magnetic

 Postamentul compasului este construit dintr-un aliaj amagnetic de
siliciu şi aluminiu numit silumin. La partea inferioară se găseşte o
flanşă de fixare în punte care are practicate pe ea găuri alungite
pentru orientarea suportului în axul navei , conform liniei de credinţă
a cutiei compasului. Între această flanşă şi puntea metalică se
interpune un disc de lemn. Pentru consolidarea fixării postamentului,
acesta se leagă de punte prin intermediul unui sistem de vergele cu
întinzători, orientate oblic faţă de punte, către prova, cu un capăt în
punte şi cu un capăt în nişte ochiuri practicate din turnare în
postament. La partea superioară a postamentului compasului se
fixează un manşon de cupru, numit gâtul compasului, de care se
leagă sistemul de suspensie cardanică al cutiei compasului printr-un
sistem de arcuri şi corectorii de fier moale. Către pupa, postamentul
are o uşă de acces care se păstrează încuiată tot timpul.

magnetic

 Dispozitivul de compensare este format dintr-un tub vertical
coaxial cu postamentul. Pe acest tub culisează două brăţări pe care
se fixează magneţii compensatori longitudinali (B), iar pe cealaltă
magneţii compensatori transversali (C). Aceste brăţări se fixează în
poziţia dorită prin intermediul unor şuruburi. La partea superioară a
tubului este introdus un alt magnet permanent, legat cu un lanţ din
material amagnetic cu ajutorul căruia se reglează apropierea sau
depărtarea acestuia faţă de roza compasului. Acest magnet se
numeşte corectorul de bandă. Corectorii de fier moale se fixează
de gâtul compasului.
 Instalaţia de iluminare este reprezentată de un bec electric, fixat

într-o nişă la partea inferioară a cutiei compasului, a cărui tensiune
alternativă de alimentare trece printr-un potenţiometru care permite
reglarea nivelului de luminozitate a rozei la un nivel convenabil.

magnetic

 Habitaclul are o formă semisferică şi este confecţionat din cupru. El
este destinat să protejeze cutia compasului de lovituri şi intemperii.
Habitaclul se poate roti liber pe gâtul compasului cu ajutorul unor
role. Pentru observarea rozei şi pătrunderea luminii zilei în interiorul
cutiei compasului, habitaclul are trei ferestre din care una mai mare,
rabatabilă spre observator (timonier) sau către pupa şi două fixe
către prova.
 După modul cum sunt instalate la bord, compasele magnetice pot fi:
 compase etalon – se dispun pe puntea cea mai de sus, de
regulă deasupra timoneriei, fiind ferite de orice influenţe
magnetice. Aceste compase pot servi şi pentru măsurarea
relevmentelor.
 compase de drum – se instalează în timonerie şi servesc pentru
ţinerea drumului de către timonier.
magnetic

 În epoca modernă s-a creat un tip de compas care reuneşte cele
două feluri de compase în unul singur. Este aşa-numitul compas cu
reflexie. Practic există un singur compas magnetic situat în axul
navei pe puntea de deasupra timonieriei. Printr-un sistem de oglinzi
şi lentile, imaginea rozei şi a liniei de credinţă prova este captată şi
transmisă printr-un tub care pleacă de la partea superioară a
compasului, străbate puntea etalon şi intră în timonerie în dreptul
timonierului. Oglinda finală în care se reflectă imaginea rozei în
poziţie normală este fixată de o parte telescopică a tubului de
reflexie, astfel că înălţimea ei deasupra punţii timoneriei se poate
regla funcţie de înălţimea timonierului.

Fig. 5

magnetic

 Alidada este un instrument special pentru măsurarea relevmentelor.
Există mai multe tipuri de alidade, la compas se pot folosi alidada
simplă și alidada Kavraiski.
 Alidada simplă formată din bază (1), vizorul obiectiv (2), vizorul
ocular (3) şi paharul pentru deflector (4). Două proeminenţe (5) de
pe baza alidadei servesc pentru fixare pe cercul azimutal.

Fig. 6

magnetic

 Vizorul obiectiv constă dintr-o ramă rabatabilă, în interiorul căreia
este întins un fir vertical (6). O altă ramă mai mică (7), tot rabatabilă
prevăzută cu geam de culoare închisă, servește pentru relevarea
aștrilor.
 Vizorul ocular (3) de forma unei plăci dreptunghiulare, are o
tăietură verticală. Pe această placă alunecă o ramă (8), de care se
prind două geamuri (9) şi o prismă triunghiulară (10) dispusă într-o
montură. Indicii alidadei sunt decalaţi cu 30° faţă de planul de
vizare, deci şi gradaţiile cercului azimutal sunt decalate faţă de
planul diametral al navei cu 30°, aceasta deoarece vizorii obiectiv şi
oculari acoperă complet cercul azimutal.
 Prisma inversează gradaţiile rozei, care se citesc prin prismă de la
dreapta la stânga. Aceasta constituie principalul dezavantaj al
alidadei obisnuite, deoarece relevmentele compas pot fi citite eronat.

magnetic

 Alidada sistem Kavraiski elimină dezavantajele alidadei simple.
Este formată din următoarele părţi componente: baza alidadei (1) cu
două bare diametrale încrucişate, prisma (2), ecranul rabatabil (3) şi
paharul pentru deflector (4).
 Baza inelară are trei proeminenţe şi un şurub cu care alidada se

concentrează pe cercul azimutal al compasului.
 Prisma este montată într-un suport (5) şi se poate roti în jurul unui
ax. Prisma îndeplineşte atât rolul de vizor ocular cât şi de vizor
obiectiv. Obiectivul relevat se observă cu ochiul liber şi privind
concomitent prin prismă se vede imaginea rozei răsturnată cu 180º,
deci gradaţiile se văd aşa cum apar ele în realitate de la stânga la
dreapta.

magnetic

 Construcţia prismei (care are o muchie transversală rotunjită)
permite relevarea Soarelui la o înălţime oarecare, privind prin
prismă, se observă pe roză o dungă verticală strălucitoare în dreptul
căreia se va citi relevmentul compas. Prisma mai este prevăzută cu o
lentilă colimator care serveşte la determinarea relevmentelor prova.
În acest scop, prisma se roteşte în jurul axului vertical până când
obiectul relevat se vede prin prismă şi se mişcă alidada până când
firul reticular al lentilei colimator este suprapus pe obiect.
 În faţa prismei se găsesc două geamuri colorate (7) pentru
protejarea ochiului când se relevează Soarele.
 În partea diametral opusă prismei se găseste o contragreutate (8),
un tub de nivel (9) şi ecranul (3). Ecranul are la mijloc o linie
verticală albă care foloseste pentru orientarea aproximativă a
alidadei. Ecranul mai are rolul de a umbri nivela sau de a acoperi
dâra luminoasă produsă de Soare pe apă.

Fig. 7

magnetic
1.2. Exploatarea compaselor magnetice

 Regulile de deservire ale compaselor magnetice şi ale
accesoriilor acestora sunt următoarele:
1. Cutia compasului care a fost scoasă din funcţiune poate fi
înlocuită cu o altă cutie şi în acest caz, deviaţia nu se schimbă
(se pot produce variaţii ale drumurilor între limitele de 0º2 şi
0º4 din cauza erorilor tehnice ale cutiei noi şi din cauza
schimbării inducţiei acului magnetic în fierul moale).
2. Când se înlocuieşte cutia compasului, trebuie să se verifice
montajul piciorului compasului, dacă planul liniilor de credinţă
ale cutiei compasului corespunde cu planul diametral al navei.
3. Cel puţin odată pe lună trebuie să se verifice roza compasului la
sensibilitate.
4. Cel puţin odată la trei luni trebuie să se verifice perioada
oscilaţiilor sistemului magnetic al rozei prin scoaterea ei
artificială din starea de echilibru.

magnetic

5. Bulele de aer care apar în cutia compasului trebuie să fie
îndepărtate.
6. Trebuie să se verifice cât mai des posibil starea izolaţiei
conductorilor electrici, de la iluminatul compasului.
7. Compasele instalate pe punţi trebuie să fie întotdeauna aşezate în
habitacluri şi acoperite cu capoate speciale din pânză de cort.
8. Felinarele de petrol lampant de rezervă ale dispozitivelor de
iluminat trebuie să fie întotdeauna gata de funcţionare.
9. Habitaclul trebuie să fie demontat de pe gâtul piciorului
compasului cu atenţie, astfel încât alidada să nu cadă pe punte.
10. Când nava intră în şantier pentru reparaţia planificată, cutiile de
compas trebuie să fie predate într-un atelier de compase,
pentru examinare şi reparare.
11. În timpul transportării cutiilor de compas trebuie să se
procedeze cu atenţie, fără să fie supuse la şocuri puternice.

magnetic

12. Pentru protecţia conductei dispozitivului de compensat, deviaţia
contra pătrunderii murdăriilor, trebuie să se închidă orificiul
superior al conductei, cu un dop de lemn.
13. Toate părţile metalice din interiorul şi exteriorul piciorului
compasului şi magneţii trebuie să fie curate şi unse discret cu
vaselină.
14. Fierul (oţelul) moale al piciorului compasului trebuie să fie
vopsit. În nici un caz nu se admite ruginirea fierului (oţelului)
moale.
15. Firul vizorului obiectiv trebuie să fie bine întins şi bine fixat.
16. Înaintea compensării şi determinării deviaţiei, precum şi înainte
de a se face orice observaţie la compas, trebuie să se verifice
poziţia prismei alidadei.

magnetic

17. Compensarea deviaţiei compaselor magnetice, determinarea
deviaţiei remanente şi întocmirea tabelei de deviaţii trebuie să
se facă cel puţin o dată la şase luni sau:
 după fiecare modificare a construcţiei navei, a instalaţiilor
etc., care influenţează masele magnetice;
 după o staţionare îndelungată a navei în timpul căreia poziţia
planului diametral al navei nu s-a schimbat faţă de
meridianul magnetic;
 după încărcarea unor obiecte confecţionate din fier (fier);
 după demagnetizarea navei prin orice procedeu;
 după demagnetizarea fără centura de demagnetizare a
corpului navei; mărimea maximă a deviaţiei remanente nu
trebuie să depăşească 3º.
18. La luarea relevmentelor se va verifica dacă cutia compasului este
orizontală.

magnetic

19. Cel care lucrează lângă compasele magnetice nu trebuie să aibă
la el obiecte confecţionate din oţel.
20. Roza înclinată se va apuca numai de discul de aluminiu şi în nici
un caz de ceşcuţă.
21. Nu se admite atingerea cu degetele a vârfului pivotului.
22. Nu se va scăpa jos magnetul de măsurare al deflectorului. Dacă
aceasta se întâmplă la măsurarea forţelor, operaţia trebuie să se
ia de la început.
23. Magneţii nu se vor aşeza alături de roze sau de deflector.
24. Magneţii nu se vor aşeza unul lângă altul în contact. Ei se vor
pune în cutii cu polii opuşi în aceeaşi parte.
25. Aparatele magnetice nu se vor ţine în încăperi cu temperatura
peste + 50º C.
26. Magneţii compensatori, longitudinali şi transversali, nu trebuie să
fie apropiaţi unul de altul.

magnetic

27. Corecţia compasului se va determina cel puţin o dată pe zi,
precum şi la orice ocazie favorabilă.
28. În timpul navigaţiei variază coeficienţii B şi C, iar coeficienţii A, D
şi E rămân invariabili. O variaţie bruscă a valorii coeficienţilor A,
D şi E, fără cauze evidente, arată că s-au făcut erori la
observare şi calcul.
29. Compesarea completă a deviaţiei se face totdeauna în ordinea
următoare:
 se compensează aproximativ deviaţia semicirculară şi
deviaţia de bandă;
 se determină deviaţia şi se calculează coeficienţii;
 după calcularea coeficienţilor, se compenseză deviaţia
cuadrantală la uscat;
 se compensează aproximativ deviaţia de bandă şi
semicirculară;

magnetic

 se compensează deviaţia electromagnetică;
 se compensează definitiv deviaţia de bandă şi deviaţia
semicirculară, în timpul navigaţiei şi se determină deviaţia
remanentă.

Laboratorul 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laboratorul 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Șef lucrări dr. ing.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Cu ajutorul compasului magnetic se determină direcţiile pe mare

 În figura 1 este redată o secţiune generală printr-un compas

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Acele sunt paralele între ele şi au nordul situat în aceeaşi parte,

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Flotorul reduce din flotabilitatea negativă a rozei dar nu o reduce

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Sistemul cardanic de susţinere este format dintr-un inel din

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Instalaţia de iluminare este reprezentată de un bec electric, fixat

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

 Baza inelară are trei proeminenţe şi un şurub cu care alidada se

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban