Sunteți pe pagina 1din 38

Șef lucrări dr. ing.

Sergiu Șerban

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Echipamente și Sisteme de Navigație
http://adl.anmb.ro

Seminarul 1
Influenţa magnetismului terestru
asupra compasului magnetic.
Magnetismul temporar şi permament
al navei.
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.1. Câmpul magnetic terestru

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Pământul este un magnet uriaş ai cărui poli magnetici sunt plasaţi
într-o succesiune inversă decât polii geografici, axa polilor magnetici
este înclinată faţă de axa polilor geografici, iar polii magnetici sunt
inseparabili.
 Liniile câmpului magnetic terestru ies din polul nord și intră în
polul sud, iar acul magnetic se va orienta cu polul nord spre polul
nord magnetic terestru.
 Polii magnetici nu se află la suprafaţa Pământului ci sunt situaţi în
adâncime. Proiecţiile acestor poli la suprafaţă nu coincid cu polii
geografici şi nici nu sunt situaţi pe diametru; în consecinţă axa
polilor magnetici nu trece prin centrul Pământului, ci la
aproximativ 400 km de acesta şi este înclinată cu un unghi de circa
11°30’ faţă de axa de rotaţie a Pământului (Fig. 1).
 Poziţia polilor magnetici nu este fixă ci variază continuu şi foarte lent
de la an la an. Pe lângă mişcarea anuală lentă, poziţia polilor
magnetici descrie zilnic o mişcare circulară completă.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


PNm
PNa

PSa
PSm

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


T
H

Z
q

Fig. 1

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.1. Câmpul magnetic terestru

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Un ac magnetic suspendat, după câteva oscilaţii se orientează pe o
direcţie stabilă, corespunzătoare liniilor de forţă ale câmpului
magnetic terestru (Fig. 1).
 Într-un punct oarecare de pe Pământ acul magnetic va avea
orientarea funcţie de următoarele elemente ale câmpului magnetic
terestru (Fig. 2):
 intensitatea câmpului magnetic terestru (T) – un vector
tangent la liniile de câmp, orientat pe direcția nord magnetic și
situat în planul meridianului magnetic;
 înclinaţia magnetică (θ) – unghiul format între vectorul
intensității câmpului magnetic T și planul orizontului locului.
Înclinaţia magnetică ia valori de la +90° la -90° şi este pozitivă
când capătul nordic al acului magnetic coboară sub planul
orizontului. Linia care uneşte punctele de pe glob cu înclinaţia
magnetică θ = 0°, se numeşte ecuator magnetic.
 declinaţia magnetică (d) – unghiul format între meridianul
adevărat și meridianul magnetic.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
Zn
M
Na

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Nm

O d
P H
q

Z T H = T cosq
Z = T sinq (1)
Z = H tgq

M
Nd
Fig. 2
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.1. Câmpul magnetic terestru

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Proiecţia în planul orizontului a vectorului intensităţii câmpului
magnetic terestru se numeşte componenta orizontală (H) a
intensităţii câmpului magnetic şi determină direcţia nordului
magnetic.

H  T cosq
 Proiecţia în planul meridianului a intensităţii câmpului magnetic
terestru se numeşte componenta verticală (Z) a intensităţii
câmpului magnetic şi se suprapune cu verticala locului.

Z  T sinq

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.2. Principiul de funcționare al compaselor
magnetice navale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1.2.1. Mase magnetice
 S-a constatat experimental că între polii a doi magneţi permanenţi se
exercită forţe de atracţie sau de respingere, Coulomb concepând
existenţa acestor forţe ca fiind datorată unor centre newtoniene
numite mase magnetice.

 Conform acestei teorii, forţa de atracţie (sau respingere) între două


mase magnetice, care se găsesc centrate în polii magnetului, este
dată de relaţia:
m  m r
F  K0 
r2 r (2)
unde m şi m' sunt cele două mase magnetice, r distanţa care le
separă, μo permeabilitatea vidului, K un coeficient 1/4 de
raţionalizare.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.2.2. Momentul magnetic al unui ac magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Dacă un ac magnetic este suspendat în câmpul magnetic terestru şi
are concentrate în poli masele magnetice “+m” şi “–m”, atunci
asupra fiecăruia din poli se vor exercita forţele (Fig.3):
F1= +m0H și F2 = -m0H.
 Aceste două forţe fiind egale, paralele şi de sens contrar, formează
un cuplu care tinde să menţină în permanenţă acul magnetic pe
direcţia tangentei la linia de câmp magnetic terestru. Dacă la un
moment dat acul magnetic formează cu meridianul magnetic unghiul
α, momentul de rotaţie (director) creat de forţele magnetice care
tinde să readucă acul magnetic în meridian va fi dat de expresia:

M  m 0 H  AN  2lm 0 H sin
 Notând cu M0 = 20lm momentul magnetic al acului se obţine:

M  M o  H sin  (3)

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


Nm
H q
A

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


F1=+mH
T

N

Z
F2=-mH

Sm

Fig. 3
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.2.2. Momentul magnetic al unui ac magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Din relaţia (3) rezultă că momentul director este proporţional cu
momentul magnetic al acului (M0), cu componenta orizontală
a intensităţii câmpului magnetic terestru (H) şi cu sinusul
unghiului (α) cu care este deviat acul din meridianul magnetic.

 Unghiul minim de deviere pentru care momentul director mai poate


aduce roza în meridian, indică sensibilitatea rozei. La un compas
bun, acest unghi nu trebuie să depăşească 0°20´.

 Pentru mărirea momentului director şi creşterea sensibilităţii la


construcţia rozei se foloseşte un sistem de mai multe ace magnetice
(2,4,6), iar pentru eliminarea oscilaţiilor bruşte şi pentru a asigura
stabilitatea rozei, aceasta se introduce în lichid.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3. Câmpul magnetic al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Odată cu trecerea la folosirea fierului în construcţia navelor, câmpul
magnetic terestru a încetat să mai fie unica masă magnetică ce
influenţează roza compasului magnetic instalat la bord.
 Materialele magnetice moi au un câmp de inducţie magnetică
remanent foarte mare, în schimb intensitatea câmpului magnetic
coercitiv este foarte mică. Din această categorie fac parte oţelurile
moi cu conţinut minim de carbon, supuse la anumite tratamente
termice sau magnetice, care folosesc la construcţia navelor.
 Materiale magnetice dure au atât inducţie remanentă mare cât şi
un câmp coercitiv mare, astfel că ele păstrează un câmp magnetic
chiar şi atunci când câmpul de excitaţie este nul.
 Câmpul magnetic generat prin magnetizarea fierului moale se
numeşte câmp magnetic temporar, iar câmpul magnetic generat
prin magnetizarea fierului tare se numeşte câmp magnetic
permanent.
 Prin compunerea celor două câmpuri magnetice, temporar şi
permanent se obţine câmpul magnetic al navei.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.1. Câmpul magnetic temporar al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Este rezultatul magnetizării prin influenţă de către
magnetismul terestru, a fierului moale folosit la construcţia
navei.
 Magnetizarea se realizează pe baza legii magnetizaţiei temporare,
care arată că intensitatea de magnetizare (MT) variază cu natura
substanţei şi se poate exprima în funcţie de intensitatea câmpului
magnetic de excitaţie (H) cu ajutorul unui coeficient numeric care
caracterizează substanţa, prin expresia:

M T  m  H
M t   m H cos
 Mărimea χm se numeşte susceptibilitate magnetică şi este o mărime
scalară, fără dimensiuni, ce caracterizează proprietatea materialului
de a se magnetiza, egală cu: M
m  t
H
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.1. Câmpul magnetic temporar al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Pentru a analiza modul de producere al câmpului magnetic temporar
al navei se vor considera părţile de fier moale de la bord ca fiind sub
formă de bare dispuse longitudinal, transversal şi vertical faţă de un
sistem de axe rectangular legat de navă, astfel:
 axa longitudinală xx’ (+ spre prova);
 axa transversală yy’ (+ spre tribord);
 axa verticală zz’ (+ spre chila navei).

 Având în vedere sistemul de axe propus, câmpul magnetic terestru


se descompune în trei componente, care vor magnetiza fierul moale
de la bord prin cele trei componente ale sale X , Y și Z ,
unde: X - proiecţia câmpului magnetic terestru pe axa xx’;
Y - proiecţia câmpului magnetic terestru pe axa yy’;
Z - proiecţia câmpului magnetic terestru pe axa zz’.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


-z
-y
Nm
Y

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Dm
H
+x
-x q X

T
+y Z

+z
Fig. 4
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.1. Câmpul magnetic temporar al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Notând câmpul magnetic temporar al navei cu Y, acesta va fi o
rezultantă a magnetizării de către componentele X, Y, Z ale
magnetismului terestru a barelor de fier moale longitudinale,
 
transversale şi verticale de la bord, deci:

Y  YL  Y T  YV
unde: YL - câmpul magnetic al barelor longitudinale;
YT - câmpul magnetic al barelor transversale;
YV - câmpul magnetic al barelor verticale

 Câmpul magnetic al barelor longitudinale se determină aplicând


legea magnetizaţiei temporare la magnetizarea prin influenţă a
barelor de fier moale longitudinale de către componentele X, Y, Z ale
magnetismului terestru, deci:

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.1. Câmpul magnetic temporar al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Y L  Y X  YY  Y Z Y L  m X  mY  m Z
 L   m X cos00   M Y cos900   m Z cos900
  
 L  m X  X
 În mod analog câmpul magnetic al barelor transversale va avea
ca rezultat magnetizarea acestora de către aceleaşi componente X,
Y, Z, deci:
  
 T   mY   Y
 Prin acelaşi raţionament aplicat barelor de fier moale verticale
rezultă:
  
V  mZ   Z
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
 În concluzie barele de fier moale longitudinale sunt magnetizate
numai de către componenta longitudinală X a magnetismului

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


terestru, barele de fier moale transversale de către componenta
transversală Y, iar barele de fier moale verticale de către
componenta verticală Z.
 Deci rezultanta câmpului magnetic temporar al navei este dată de
suma celor trei câmpuri ale barelor de fier moale de la bord:

   X  Y  Z
unde: YX – componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale longitudinale, de către
componenta longitudinală X a magnetismului terestru;
YY - componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale transversale, de către
componenta transversală Y a magnetismului terestru;
YZ - componenta câmpul magnetic temporar rezultată din
magnetizarea barelor de fier moale verticale, de către componenta
verticală Z a magnetismului terestru.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


longitudinale transversale verticale

Magnetizarea prin influenţă a barelor de fier moale

Fig. 5
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.2. Câmpul magnetic permanent al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Câmpul magnetic permanent se formează în perioada de
construcţie a navei şi apare datorită magnetizării fierului tare
de la bord (barele odată magnetizate rămân magnetizate).

M p  m H M p   m H cos
 Intensitatea câmpului magnetic permanent al navei depinde de
următorii factori:
 orientarea calei faţă de meridianul magnetic (unghiul );
 poziţia geografică a şantierului unde se execută construcţia
(componentele H și Z ale câmpului magnetic terestru);
 procedeul tehnologic folosit la construcţie(sudură, nituire etc.),
care poate favoriza sau încetini procesul magnetizării;
 poziţia navei după lansarea la apă, pe timpul armării;
 de mărimile câmpurilor magnetice permanente ale instalaţiilor
care se montează la bord şi direcţia şi sensul acestuia faţă de
câmpul magnetic al corpului navei.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.2. Câmpul magnetic permanent al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Pe timpul exploatării, al staţionării la cheu timp îndelungat, în special
pe timpul andocărilor şi reparaţiilor capitale, intensitatea câmpului
magnetic permanent al navei suferă modificări însemnate.

 De asemeni, modificări ale intensităţii câmpului magnetic permanent


se produc şi din cauza trepidaţiilor, loviturilor valurilor pe vreme rea,
încărcarea cu produse din fier.

 Dacă se consideră masele de material magnetic dure, folosite la


construcţia navei ca un tot unitar, ele formează un magnet
permanent, care prin închiderea liniilor de câmp în cei doi poli,
generează câmpul magnetic permanent al navei (j).

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.3.2. Câmpul magnetic permanent al navei

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 6
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.4. Acțiunea câmpului magnetic terestru asupra
compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Pentru a studia influenţa câmpului magnetic terestru asupra rozei
compasului magnetic aflat la bord, se stabileşte un sistem de axe
rectangulare cu centrul în centrul rozei compasului magnetic
astfel:
 axa longitudinală xx’ (+ spre prova);
 axa transversală yy’ (+ spre tribord);
 axa verticală zz’ (+ spre chila navei).

 Când nava este în asietă dreaptă, câmpul magnetic terestru va


acţiona asupra rozei prin trei componente conform Fig. 7.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


-z
-y
Nm
Y
Dm

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


H
-x +x
q X

T T=H+Z
+y Z H=X+Y
T=X+Y+Z
X = H cosDm
+z Y = H sinDm
Z = H tgq

Fig. 7
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.4. Acțiunea câmpului magnetic terestru asupra
compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Câmpul magnetic terestru acţionează asupra rozei compasului
magnetic prin trei componente:
 X - componenta longitudinală
 Y - componenta transversală;
 Z - componenta verticală
 Mărimile componentelor X, Y, Z:
 nu depind de compasul magnetic;
 variază odată cu schimbarea poziţiei geografice a navei (datorită
variaţiei mărimilor T şi q).
 Mărimile componentelor X şi Y variază odată cu drumul navei.
 Mărimea componentei Z nu depinde de drumul navei.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5. Acțiunea câmpului magnetic temporar
asupra compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Deoarece componentele YX, YY, YZ ale magnetismului temporar al
navei pot fi considerate independente atât din punct de vedere al
formării lor cât şi al acţiunii asupra compasului magnetic, se vor
analiza separat.
1.5.1. Acțiunea componentei longitudinale YX
 Masele de fier moale longitudinale de la bord, chiar dacă sunt
simetrice după planul de forme , nu sunt simetrice din punct de
vedere al calităţilor magnetice şi în consecinţă componenta nu va fi
situată riguros după axa longitudinală a navei, ci după o direcţie ce
formează un unghi (b) oarecare cu axa longitudinală şi un unghi (g)
cu planul orizontului (Fig. 8).
 Se consideră că toate barele longitudinale din fier moale, de la bord,
constituie un tot unitar şi formează un magnet ale cărui linii de câmp
trec prin centrul rozei compasului magnetic şi vor acţiona asupra
rozei prin vectorul intensităţii câmpului magnetic tangent la liniile de
câmp.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
+y
gX

+z
dX

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


aX
g b

YX
+x

Fig. 8

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.1. Acțiunea componentei longitudinale YX

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Vectorul YX se va descompune după cele trei axe astfel:
  
aX  YX cos g cos b   m X cos g cos b
  
dX  YX cos g sin b   m X cos g sin b
  
gX  YX sin g   m X sin g

unde: aX - componenta longitudinală,


dX - componenta transversală,
gX - componenta verticală, ale câmpului magnetic rezultat din
magnetizarea prin influenţă a barelor de fier moale longitudinale de
către componenta longitudinală (X) a magnetismului terestru, care
acţionează asupra rozei compasului magnetic.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.1. Acțiunea componentei longitudinale YX

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 În concluzie componenta longitudinală a magnetismului temporar al
navei va acţiona asupra rozei compasului magnetic prin cele trei
componente, date de proiecţiile pe axele sistemului rectangular:
   
Y X  aX  d X  gX

1.5.2. Acțiunea componentei transversale YY


 Datorită asimetriei calitative a barelor de fier moale, câmpul
magnetic nu va fi situat după axa transversală a navei, ci după o
direcţie ce formează un unghi oarecare (β) cu acesta şi un unghi ()
cu planul orizontului (Fig. 9).
 Se consideră că toate barele de fier moale transversale constituie un
tot unitar, ele vor forma un magnet al cărui linii de câmp se închid şi
prin roza compasului magnetic, asupra căruia va acţiona cu vectorul
(YY) tangent la liniile de câmp.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


+x

bY

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


b
 eY +y

hY YY

N
S

+z Fig. 9
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.2. Acțiunea componentei transversale YY

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Vectorul YY se va descompune după cele trei axe astfel:
  
bY  YY cos sin b   mY cos sin b
  
eY  YY cos cos b   mY cos cos b
  
hY  YY sin    mY sin 
unde: bY - componenta longitudinală,
eY - componenta transversală,
hY - componenta verticală, ale câmpului magnetic rezultat din
magnetizarea prin influenţă a barelor de fier moale transversale de
către componenta transversală (Y) a magnetismului terestru, care
acţionează asupra rozei compasului magnetic.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.2. Acțiunea componentei transversale YY

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 În concluzie componenta transversală a magnetismului temporar al
navei va acţiona asupra rozei compasului magnetic prin cele trei
componente, date de proiecţiile pe axele sistemului rectangular:
   
YY  bY  eY  hY
1.5.3. Acțiunea componentei verticale YZ
 Se consideră că totalitatea barelor de fier moale verticale de la bord
formează un tot unitar, deci constituie un magnet, care datorită
dispunerii nesimetrice la bord a barelor de fier moale, câmpul
magnetic al acestuia nu se va forma după axa verticală ci va fi
orientat cu un unghi oarecare () faţă de aceasta şi un unghi () faţă
de axa longitudinală.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


+x

cZ 

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


+y
fZ

kZ
YZ

+z Fig. 10
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.3. Acțiunea componentei verticale YZ

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Vectorul YZ se va descompune după cele trei axe astfel:
  
cZ  YZ cos  sin    m Z cos  sin 
  
fZ  YZ sin  sin    m Z sin  sin 
  
kZ  YZ cos    m Z cos 

unde: cZ - componenta longitudinală,


fZ - componenta transversală,
kZ - componenta verticală, ale câmpului magnetic rezultat din
magnetizarea prin influenţă a barelor de fier moale verticale de către
componenta verticală (Z) a magnetismului terestru, care acţionează
asupra rozei compasului magnetic.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5.3. Acțiunea componentei verticale YZ

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 În concluzie componenta verticală a magnetismului temporar al
navei va acţiona asupra rozei compasului magnetic prin cele trei
componente, date de proiecţiile pe axele sistemului rectangular:
   
YZ  cZ  fZ  kZ

 a,b,c,d,e,f,g,h,k - parametri de mărimi subunitare, ce caracterizează


fierul moale de la bord şi depind de unghiurile pe care le formează
componentele câmpului magnetic YX, YY, YZ cu sistemul de axe în
locul de instalare al compasului magnetic la bord.
 Parametrii a, e, k, fără a depăşi mărimea ± 1, au valorile cele mai
mari şi se numesc mărimi mici de ordinul I.
 Parametrii c şi g pot fi mari sau mici.
 Parametrii b, d, f, h au valori mici sau nule la compasurile magnetice
instalate în axa longitudinală a navei şi se numesc mărimi mici de
ordinul II.
Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban
S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.5. Acțiunea câmpului magnetic temporar
asupra compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 În concluzie, recapitulând influenţa câmpului magnetic temporar
asupra compasului magnetic acesta acţionează prin proiecţiile pe
sistemul de axe ce trece prin centrul rozei, a celor trei componente
YX, YY și YZ, astfel:

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.6. Acțiunea câmpului magnetic permanent
asupra compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Acţiunea câmpului magnetic permanent (j) al navei asupra
compasului este materializată prin intensitatea acestuia, tangentă la
linia de câmp magnetic care trece prin centrul rozei şi care se
proiectează pe cele trei axe ale sistemului de coordonate cu originea
în centrul rozei (Fig. 11).

 Rezultă trei componente:


 P - componenta longitudinală;
 Q - componenta transversală;
 R - componenta verticală.
 Mărimile celor trei componente ale câmpului magnetic permanent al
navei depind de unghiurile pe care le face j cu sistemul de axe în
punctul de instalare al compasului magnetic la bord, dar nu depind
de drumul navei şi nici de poziţia geografică a acesteia.

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


+y
R

+z
Q

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban


t
P
h

j
+x

Fig. 11

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


S1. Influenţa magnetismului terestru asupra compasului
magnetic. Magnetismul temporar şi permament al navei.
1.6. Acțiunea câmpului magnetic permanent
asupra compasului magnetic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 În concluzie intensitatea câmpului magnetic permanent al navei va
acţiona asupra rozei compasului magnetic prin cele trei componente,
date de proiecţiile pe axele sistemului rectangular:
   
j  PQ R

Șef lucrări dr. ing. Sergiu Șerban