Universitatea ,, Vasile Alecsandri’’ din Bacau

Facultatea de Stiinte Economice

Program de studii Marketing

MANAGEMENTUL IMM-URILOR

Coordonator: Student:

Lector univ. Dr. CIUCESCU NICOLETA GHEORGHITA ARTUR

 1. Evoluția sectorului de IMM-uri în perioada 2008-2016

a. Evoluția sectorului de IMM-uri în perioada 2008-2012

Evolutia sectorului de IMM-uri in perioada 2008-1012 Varsta IMM-urilor%

sub 5 ani 5- 10 ani 10-15 ani peste 15 ani

IMM-uri care si-au redus activitatea 34.13 51.39 46.88 49.11
IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 48.16 35.52 44.27 42.75
IMM-uri care si-au amplificat activitatea
17.78 13.1 8.55 8.14

a. Evoluția sectorului de IMM-uri în perioada 2012-2016

Varsta IMM-urilor%
Evolutia sectorului de IMM-uri in perioada 2012-1016
sub 5 ani 5- 10 ani 10-15 ani peste 15 ani
IMM-uri care si-au redus activitatea 14.83 22.58 19.83 20.69
IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 70.34 64.87 64.56 66.9
IMM-uri care si-au amplificat activitatea 14.83 12.54 15.61 12.41

1.Cele mai multe IMM-uri care si-au redus activitatea au varsta cuprinsa intre 5 si 10
ani, aproximativ 51,39%, iar cele mai putine IMM-uri, aproximativ 34,13% au varsta
sub 5 ani, de aici rezulta ca perioada cea mai riscanta in ciclul de viata al sectorului
de IMM-uri este de la 5 la 10 ani, dupa care urmeaza IMM-urile cu varsta de peste
15 ani.
2.Cea mai stabila perioada este sub 5 ani, astfel IMM-urile care au functionat la
aceiasi parametri sunt aproximativ 48,16%, pe cand IMM-urile care sunt
cuprinse intre varsta 5-10 ani, au cea mai mica stabilitate, aproximativ 35,52%.
3.Cele mai multe IMM-uri care si-au amplificat activitatea au varsta sub 5
ani, aproximativ 17%, iar cele mai putine au varsta de peste 15 ani.
4. In medie, pe toate categoiile de varste, cele mai multe IMM-uri au functionat
la aceiasi parametri.
5.Per ansamblu, IMM-urile au functionat la aceiasi parametri pe toate categoriile
de varste.
6.In perioada 2012-2016, 22,58% dintre IMM-urile care aveau varsta cuprinsa intre
5 si 10 ani si-au redus activitatea, dupa care urmeaza IMM-uri cu varsta de peste 15
 ani, 20,69%, iar cele mai putine au varsta sub 5 ani: 14,83%.
7.Cele mai multe IMM-uri care au functionat la aceiasi parametri au avut varsta sub
5 ani, 70,34%, dupa care urmeaza IMM-uri cu varsta de peste 15 ani :66,90%, iar
IMM-urile cu varsta cuprinsa intre 5-10 ani si 10-15 ani, au inregistrat rezultate
practic similar: 64,87% si respective 64,56%.
8.In perioada 2012-2016, IMM-urile care si-au amplificat activitatea au inregistrat
rezultate similare pe toate categoriile de varste, cele mai multe IMM-uri avand
varsta cuprinsa intre 10 si 15 ani, iar cele mai putine au fost IMM-urile cu varsta
cuprinsa intre 5 si 10 ani.
9. In medie, in perioada 2012-2016 pe toate categoiile de varste, cele mai
multe IMM-uri au functionat la aceiasi parametri.
10. Pe toate categoriile de varste, cele mai multe IMM-uri au functionat la
aceiasi parametri.

2 Evoluția sectorului de IMM-uri pe zone geografice în

perioada 2008- 2016

a. Evoluția sectorului de IMM-uri pe zone geografice în perioada 2008-2012

Evolutia sectorului de IMM-uri pe zone geografice in IMM-uri pe zone geografice %

perioada 2008-2012
N- E S- E S V N-V CENTRU BUCURESTI
IMM-uri care si-au redus activitatea 42.25 48.73 47.08 47.06 37.35 33.67 39.2
IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 38.73 43.65 42.65 42.65 39.53 50.88 48.74
IMM-uri care si-au amplificat activitatea 19.01 7.61 10.19 10.19 27.67 13.55 12.06

b. Evoluția sectorului de IMM-uri pe zone geografice în perioada 2012-2016

Evolutia sectorului de IMM-uri pe zone geografice in IMM-uri pe zone geografice %

perioada 2012-2016
N- E S- E S V N-V CENTRU BUCURESTI
IMM-uri care si-au redus activitatea 16.67 17.12 21.03 30.77 16.88 13.59 22.08
IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 63.64 61.64 67.18 61.54 74.03 72.82 64.16
IMM-uri care si-au amplificat activitatea 19.7 21.23 11.79 7.69 9.09 13.59 13.77
1. In perioada 2008-2012 cele mai multe IMM-uri, care si-au redus activitatea au
fost din regiunea Sud-Est, 48,73%, dupa care urmeaza regiunea Sud, 47,08,% si
regiunea Vest, la mica distanta de regiunea Sud, cu 47,06%, cele ami putine IMM-uri
care si- au redus activitatea au fost in regiunea Centru, 35,67%.
2. Regiunea Centru a inregistrat cea mai mare stabilitate, astfel, aproximativ
 50,88% dintre IMM-uri au functionat la aceiasi parametri, pe cand in regiunea Nord-
Est, au fost cele mai putine IMM-uri.
3. Cele mai multe IMM-urile care si-au amplificat activitatea au fost inregistrate in
regiunea Nord-Vest, aproximativ 27,67%, iar cele mai putine au fost in regiunea Sud-
Est, 7,61%.
4. In regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud si Vest, numarul IMM-urilor, care si-au redus
activitatea este mai mare decat numarul IMM-urilor care au functionat la aceiasi
parametri, pe cand in regiunile Nord-Vest, Centru si Bucuresti, numarul IMM-urilor
care si-au redus activitatea este mai mic decat a celor care si-au pastrat aceiasi
parametri.
5.In medie cele mai multe IMM-uri si-au redus activitatea.
6.In perioada 2012-2016 regiunea de Vest are cel mai mare numar de IMM-uri care si-
au redus activitatea, 30,77%, la polul opus se afla regiunea centru, cu doar 13,59%.
7.Regiunea Nord-Vest are cel mai mare numar de IMM-uri care au functionat la aceiasi
parametri: 74,03%, pe cand regiunea Sud-Est are cel mai mic numar: 61,64%.
8.Regiunea Sud-Est are cel mai mare numar de IMM-uri care si-au amplificat
activitatea, pe cand regiunea de Vest are cel mai mic numar: 7,69%.
9.In medie in perioada 2012-2016, pe toate regiunile de dezvoltare cele mai multe
IMM-uri au functionat la aceiasi parametri, iar cele mai putine si-au amplificat
activitatea.
10. Numarul IMM-urilor care si-au amplificat activitatea este in medie mai mic,
decat numarul IMM-urilor care sia-u redus activitatea.

11.

3. Evoluția sectorului de IMM-uri în funcție de sectorul de activitate in perioada 2008-

2016
a. Dinamica activității IMM-urilor investigate în perioada 2008- 2012 în funcție de ramurile de
activitate

Sectorul de activitati %
Evolutia sectorului de IMM-uri in perioada 2008- 2012
Industrie Constructii Comert Transporturi Turism Servicii

IMM-uri care si-au redus activitatea 41.04 59.72 47.13 39.37 35.29 41.34

IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 39.62 31.94 42.89 51.18 48.04 40.94

IMM-uri care si-au amplificat activitatea 19.34 8.33 9.89 9.45 16.67 17.72
 b. Dinamica activității IMM-urilor investigate în perioada 2012-2016 în funcție de ramurile de
activitate

Sectorul de activitati %
Evolutia sectorului de IMM-uri in perioada 2012- 2016
Industrie Constructii Comert Transporturi Turism Servicii

IMM-uri care si-au redus activitatea 17.01 16.48 24.2 18.6 10 17.46

IMM-uri care au functionat in aceiasi parametrii 67.22 70.33 62.23 72 63.33 70.48
IMM-uri care si-au amplificat activitatea 15.77 13.99 13.56 9.3 26.67 12.06

1.Cele mai multe IMM-uri din perioada 2008-2012, care si-au redus activitatea
sunt din din sfera constructii, 59,72%, dupa care urmeaza, sfera serviciilor 41,34%,
iar cele mai putine sunt din turism, 35,29%
2. IMM-urile care au functionat la aceiasi parametri auu fost din sfera transporturi,
aproximativ 51,18%, dupa care urmeaza turism, cu 48,04%, iar la polul opus se afla
comertul, cu doar 31,94%, instabilitatea ultimului fiind determinata in mare parte
de flutuatiile monedei nationale.
3.In perioada 2008-2012, 19,34 % din IMM-urile care si-au amplificat activitatea au
fost din industrie, dupa care urmeaza 17,72% sfera serviciilor, iar ultimile sunt din
contructii, cu doar 8,33%.
4.In medie cele mai mult IMM-uri si-au redus activitatea, iar cele mai putine si-
au amplificat activitatea.
5.In functie de ramura de activitatea, cele mai multe IMM-uri care si-au redus
activitatea, au fost din comert, aproximativ 24,20%, dupa care urmeaza
transporturile, 18,60%, iar pe ultimul loc se afla turismul cu 10%.
6.In perioada 2012-2016 s-au inregistrat un numar reltiv mare pe toate sectoarele de
activitate, a IMM-urilor care si-au pastrat stabilitatea, cel mai mare numar fiind
totusi in sfera transporturilor, aproximativ 72,09%, dupa care urmeaza sfera
constructiilor 70,33%, iar pe ultimul loc se afla comertul, cu doar 62,23%.
7.Cele mai mult IMM-uri care si-au amplificat activitatea in perioada 2012-2016, au
fost din sectorul turism, iar cele mai putine au fost in transporturi.
8.In medie, pe aceasta perioada, cele mai multe IMM-uri au functionat la aceiasi
parametri, inregistranduse o diferenta considerabila, intre cele care si-au redus sau
si- au amplificat activitatea.
 4. Modalităţi de finanţare a IMM-urilor din
Regiunea de Nord-Est a ţării

a. Modalităţi de finanţare a IMM-urilor din Regiunea de

Nord-Est a ţării în perioada 2008-2012

Surse de finantare a IMM-urilor Perioada 2008-2012

Autofinanţare 42%
Credite bancare 38%
Leasing 12%
Credite la furnizori 8%
Fonduri nerambursabile 8%
Credite la clienţi 2%
Altele 4%
Factoring 2%
Neplata facturilor 1%
Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 1%
Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital 1%
Garantarea de la FNGCIMM 1%

b.
b.Modalităţi de finanţare a IMM-urilor din Regiunea de
Nord-Est a ţării în perioada 2012-2016

Surse de finantare a IMM-urilor Perioada 2012-2016

Autofinanţare 71.99%
Credite bancare 22.63%
Leasing 21.26%
Credite la furnizori 7.94%
Fonduri nerambursabile 2.83%
Credite la clienţi 2.46%
Altele 2.37%
Factoring 2.10%
Neplata facturilor 2.01%
Împrumuturi de la instituţii financiare specializate 1.73%
Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital
1.64%
Garantarea de la FNGCIMM 0.73%
 1. Cele mai multe IMM-uri in perioada 2008-2012 au fost create prin
autofinantare: aproximativ 12%, dupa care urmeaza creditele bancare si lising
circa 8%, la polul opus se afla IMM-urile create prin Emisine de actiuni pe piata de
capital 0,8% si factoring 0,8%.
2. In perioada 2012-2016 cele mai mult IMM-uri au fost create prin
autofinantare 71,99%, dupa care urmeaza 22,63%, iar pe ultimul loc sunt IMM-
urile create prin Factoring 0,73%.
3.Analizand comparativ perioada 2008-2012 si 2012-2016, observam ca in a doua
perioada IMM-urile autofinantate au crescut extrem de mult, de la 12% la 71,99%,
la fel au crescut IMM-urile create pe baza de credite bancare si credite de la
furnizori: de la 8% respective 1% la 22,63% si respective 21,26%, acest lucru s-a
datorat in mare parte scaderii ratei dobanzii pentru credite.
4. Studiind comparativ perioada 2008-2012 si 2012-2016, putem deduce ca
majoritatea modalitatilor de finantare isi maresc procentajul in a doua perioada, cu
exceptia IMM-urilor create prin Lising ( de la 8% scade pana la 7,94%) si a celor
create prin Factoring (de la 0,8% la 0,73%), aceasta scadere este extrem de mica,
deci putem observa ca nu s-au atestat schimbari esentiale in aceste domenii.

5. Analiza naturii activitatilor inovationale in cadrul IMM-urilor din zona de Nord-

Est

6. Studiind natura activitatilor inovationale in cadrul IMM-urilor din zona Nord-Est,

cea mai mare pondere o are modernizarea sistemului informational, 30%, dupa
care urmeaza pregatirea resurselor umane, 21%, iar la celalt capat se afla noile
tehnologii, care au aproximativ 14%.
7. In perioada 2012-2016, in zona de Nord Est, cele mai multe activitati inovationale in
cadrul IMM-urilor au fost in Noile produse 31,82%, dupa care urmeaza Noile
tehnologii cu 25,76%, Noi abordari manageriale de marketing 22,73%,
modernizarea sistemului informational 10,61%, si pregatirea resurselor umane
9,09%.
8. Analizand comparativ perioada 2008-2012 si 2012-2016, in a doua perioada au
crescut activitatile inovationale in noile produse, de la 19% la 31,82%, noile
tehnologii: de la 14% la 25,76%, noile abordari manageriale si de marketing: de
la 16% la 22,73%.
9. In cee ace priveste analiza comparativa a celor doua perioada, putem observa ca in
perioada 2012-2016 au scazut activitatile inovationale in modernizarea sistemului
informational, astfel de la 30% din perioada 200-2012 au scazut la 10,61% in
perioada 2012-2016, la fel acelasi fenomen s-a intalnit si in pregatirea resurselor
umane: de la 21% la 9,09% in 2012-2016.
6. Tehnologiainformaticăutilizatăîncadrul IMM-urilor
din zona de NordEst

a. Tehnologia informatică utilizată în cadrul IMM-urilor din zona de Nord

Est în perioada 2008- 2012

Tipuri de tehnologia informaticii Perioada 2008-2012

Computer 81.86 %
E-mail 67.21 %
Internat 90.70 %
Intranet 6.14 %
Site-ul propriu al firmei 5.40 %
Vânzările/cumpătăturile online 38.95 %
Niciuna din cele de mai sus 15.03 %

b. Tehnologia informatică utilizată în cadrul IMM-urilor din

zona de Nord Est în perioada 2012- 2016

Tipuri de tehnologia informaticii Perioada 2012-2016

Computer 76.55 %
E-mail 68.70 %
Internat 74.36 %
Intranet 3.92 %
Site-ul propriu al firmei 28.10 %
Vânzările/cumpătăturile online 14.69 %
Niciuna din cele de mai sus 15.42 %

1.Din tabelele de mai sus rezultă că Internetul este cel mai utilizat element
al
tehnologiei informaționale, astfel atât în prima perioada, unde
internetul este utilizat de 90,7% dintre IMM-uri, cât și în perioada
2012-2016, internetul rămâne cel mai utilizat instrument, astfel
89,39% dintre IMM-uri utilizează internetul.
2.În ceea ce privește Intranetul, el rămâne puțin utilizat, totodată
observăm o scădere a IMM-urilor care utilizează Intranetul, astfel de
la 5,14 % în perioada 2008-2012, în perioada 2012-2016 numărul
acestora scade, până la 4,55 %.
3.În perioada 2012-2016 observăm o creștere a IMM-urilor care se
folosesc de site-ul propriu al firmei, astfel de la 38,95% în perioada
2008-2012, în perioada 2012-2016 atestăm un procentaj de 43,94%,
ceea ce demonstrează dezvoltarea spațiului on-line.
4. Un lucru evident este faptul că tehnologiile informaționale s-au dezvoltat
considerabil în ultimii ani, acest lucru este demonstrat prin scăderea
numarului IMM- urilor care nu folosesc nici una dintre elementele
tehnologiei informaționale, deci de la 30,81% în perioada 2008-2012,
numărul IMM-urilor scade până la 12,12% în perioada 2012-2016.
 Școlii de șoferi „Provoiaj”

СUPRINS

1. Denumirea IMM-ului și domeniul de activitate

2. Încadrarea întreprinderii din punct de vedere legislativ

3. Modalitatea de creare a IMM-ului

4. Asigurarea resurselor financiare pentru IMM

5. Particularități ale managementului IMM- Ului

 1. Denumirea IMM-ului și domeniul de activitate
Date firma
Nume: Provoiaj Auto SRL

CUI: 28153730

Registrul comerțului: J4/288/2011

Înregistrat în anul: 2011

Tip societate: Societate comercială cu răspundere limitată

Cod CAEN: 8553, școli de conducere (pilotaj)

Adresa: str. Războieni, nr 8

Localitate: Bacău

Cifra de afaceri a școlii Provoiaj (2012-2016)

2. Încadrarea întreprinderii
300000 din punct de vedere legislative

În prezent firma are 200000

12 angajați și o cifră
de afaceri de peste 100000
200 000 lei, pentru
0
anul 2016, astfel 2012 2013 2014 2015 2016
putem defini școala Cifra de afaceriLinear (Cifra de afaceri)
„Provoiaj”, ca fiind o
întreprindere mică.

Profit net realizat de întreprinderea Provoiaj (2011-2016)

Întreprinderea „Provoiaj”
40000
este una relativ nouă, care
20000
0 are un profit net negativ.
-20000 Astfel, pentru anul 2016,
-40000 2011 20122013201420152016 „Provoiaj” are un profit net:
-60000 -52669 lei, pe când în anul
2015, firma a câștigat
23969 lei. Aceasta diferență
Profit net majoră se explică prin
investițiile în dezvoltarea
IMM-ului.
 Numărul angajaților întreprinderii Din anul 2012, când
„Provoiaj”, în perioada 2012-2016 întreprinderea și-a început
15 activitatea, până în 2017,
10 numărul angajaților a
Numărul crescut de câteva ori. Astfel
5angajaților de la 3 angajați, în prezent
0
școala are 12 angajați. Ceea
3. Modalitatea de 2015
2012 2013 2014 creare
2016 a2017
IMM-ului ce a determinat esențial
creșterea cifrei de afaceri în
perioada respectivă.
Scoala de șoferi „Provoiaj” Bacău este înființată în anul 2012 având
ca obiect de activitate instruirea teoretică și practică în vederea obținerii
de permis auto pentru categoriile A, A1 si B. Școala de șoferi „Provoiaj”
a fost creată prin forțe proprii, astfel întreprinzătorul acestei școli, fiind
pasionat de acest domeniu, a decis în 2011 să inițieze propria afacere.
Ulterior a angajat doi salariați, iar pe parcursul anilor, dând dovadă de
profesionalism, întreprinderea a devenit din ce în ce mai solicitată, Iar
datorită suprasolicitării, firma a simțit necesitatea extinderii, în prezent
ea numără 12 angajați, și are o cifră de afaceri de peste 200 mii lei.

Firma are un singur sediul pe strada str. Războieni, nr 8, unde se

formează grupele, se fac orele de instruie teoretică, la fel la sediu se află
biroul managerului, iar în exterior sunt parcate mașinile pentru instruirea
practică.
Provoiaj este o firmă cu o echipă tanară, dinamică, motivată către
performanta si calitate a serviciior de gen. Baza materială modernă,
include parc auto de ultimă generație (Seat Ibiza model
2013, Hyundai i20 model 2013, motocicleta Impuls 2013). Metodele
moderne de învățare sunt asistate de tehnica IT, de un personal bine
instruit și atent selecționat, pentru a întalni cele mai înalte standarde de
profesionalism si integritate morală, totul pentru a garanta succesul la
examenul pentru obținerea permisului de conducere.
Personalul fimei este compus dintr-un manager-instructor, care a
înființat afacerea, o secretară, care este și ea la rândul ei instructor, și
zece instructori, care oferă ore teoretice și practice.
4. Asigurarea resurselor financiare pentru IMM
IMM-urile pot fi create din punct de vedere financiar prin mai multe
mijloace. Școala de șoferi „Provoiaj” a fost creată atât prin resurse proprii,
cât și prin împrumuturi bancare. Acest lucru fiind necesar pentru procurarea
mașinilor speciale, necesare la orele de condus. Ulterior firma a mai luat
împrumuturi bancare în anul 2016, pentru reînoirea parcului de automobile.
5. Particularități ale managementului IMM-ului
Funcțiile managementului firmei au caracteristici specifice în IMM.
Aceste funcții sunt:
-funcția de previune:
în cadrul acesteia, managerul „Provoiaj” trebuie să facă o analiză
diagnostic asupra întreprinderii, să studieze piața și nevoile acestia, de
asemenea un factor esențial este studierea concurenței, pentru a putea crea
un tablou clar asupra viitorului firmei. După analiza diagnostic, managerul
trebuie să facă o prognoză a nevoilor pieței, după care să formuleze un
plan și un program de afaceri. Scopul major al acestora
este creșterea financiară. Astfel, făcând deja o analiză, managerul firmei a
observant necesitatea măririi parcului de automobile, și a luat credite
rambursabile, pentru a lărgi firma.
-funcția de organizare:
în ceea ce privește funcția de organizare, firma urmărește toate
activitățile indispensabile bunei funcționări a întreprinderii, astfel,
datorită numărului mare de elevi, managerul a decis să mărească spațiul în
care se desfășoară orele teoretice și să mărească numărul angajaților, pentru
a deveni o forță puternică pe piață, și pentru a mări cota de piață.
-funția de antrenare:
cert este faptul că orice organizație poate da dovadă de performanță
maximă, doar în cazul în care toate elementele firmei sunt bine
structurate. Un exemplu ar fi personalul, care este motivat financiar prin
bonusuri, după rata de promovabilitate a elevilor, de asemenea se
organizează petreceri, pentru a crea relații amicale între personal.
-funția de coordonare.
-funția de control-evaluare.