UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE MARKETING

ANALIZA INFORMAȚIILOR UTILIZÂND

SPSS

PROFESOR COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Oana-Ancuta Stangaciu

STUDENTE:
GHEORGHITA ARTUR
MANEA MADALIN
Alegeţi din „Anuarul Statistic al României” sau din baza de date TEMPO online a I.N.S. de pe site
www.insse.ro/ 2 variabile aflate într-o oarecare dependenţă una de alta, pentru toate cele 41 de judeţe
(fără municipiul Bucureşti).

Folosind SPSS, introduceţi datele şi analizaţi:

1. Indicatorii medii şi ai variaţiei pentru fiecare din cele două variabile, folosind metode
diferite de analiză;

A. Pentru Locuri in cinematografe- graficul Cases Summaries.

 În primul tabel Case Processing Summary avem 40 de cazuri inculese, 0 exculse si un total de
40 de judetelor analizate.

În al doilea tabel Case Summaries:

 Numărul mediu de locuri dintr-un județ este de 1258,98, deci în medie într-un judet sunt
aproape 1259 locuri la cinematografie.

 Mediana împarte seria în două părți egale. Jumătate din județele din România adică 20 de
județe au sub 1022,50 locuri in cinematografe iar cealaltă jumătate de 20 au peste
1022,50 de locuri.

 În România numarul total de locuri in cinematografe este 50359.

 Numărul minim de locuri dintr-un județ este 0, iar într-un județ sunt maxim 4674 de
locuri in cinematografie.

 Datorita faptului ca exista judete care nu au cinematografe, nu prea exista o diferenta

dintre minim si maxim. Stim ca judetul Satu mare are 70 de locuri la cinematografie,
diferenta dintre minim si maxim fiind de 4604 locuri.

 Std. Deviation este abaterea de la medie, în cazul nostru, dacă media noastră este de
aproape 1260 ne abatem de la medie cu 1218,508 aproape 1219. În medie numărul de
locuri de cinematograf dintr-un județ se abate de la media calculată de 1260 locuri cu
aproximativ 1219 locuri.

 Dacă calculăm intervalul de variație adica Xmediu plus abaterea medie obținem valoarea
minimă si Xmediu minus abaterea obtinem 41, atunci intervalul de variație sunt între
minim și 41 adică toate județelor sunt în intervalul Xmediu plus minus abaterea medie.

 Kurtosis si Skewness sunt 1,260 si respectiv 1,286 cu cât mă apropii de 0 cu atât seria
mea este mai aplatizată respectiv la skewness mai simetrică, cu cât mă îndepărtez este
mai înaltă și asimetrică. În cazul nostru având 1, 260 și 1,1286 seria este înaltă și
asimetrică.
 B. Pentru Spectatori- graficul Frequencies.

1. 2.

4.

3.
 Numărul mediu de spectatori la cinematografie dintr-un județ este de 214,90 deci în
medie într-un judet sunt aproape 215 spectatori. (Mean)

 Mediana împarte seria în două părți egale. Jumătate din județele din România adică 20
de județe au sub 115,50 iar cealaltă jumătate de 20 au peste 115,50. (median)

 Modulul indică cea mai des întâlnită valoare, în cazul nostru cele mai multe județe din
România au 0 spectatori.

 Std. Deviation este abaterea de la medie, în cazul nostru, dacă media noastră este de
aproape 215 ne abatem de la medie cu 229,694 aproape 230. În medie numărul de
spectatori dintr-un județ se abate de la media calculată de 215 locuri cu aproximativ 230
spectatori.

 Kurtosis si Skewness sunt 2,143 si respectiv 1,569 cu cât mă apropii de 0 cu atât seria
mea este mai aplatizată respectiv la skewness mai simetrică, cu cât mă îndepărtez este
mai înaltă și asimetrică. În cazul nostru având 2,143cși 1.569 seria este înaltă și
asimetrică.

 Indicatorul nostru variză între 0 si 916 spectatori, avem județe cu 0 spectatori dar și cu
916 spectatori, prin urmare amplitudinea seriei, este de 916 spectatori la cinematografie.
(Range)

 Valoarea minimă indică numărul minim de spectatori dintr-un județ, în cazul nostru
numărul minim de spectatori dintr-un județ este 0, iar valoarea maximă indică numărul
maxim de spectatori dintr-un județ, în cazul nostru într-un județ sunt maxim 916 de
spectatori. (minim-maxim)

 În România umarul total de spectatori la cinematografie este 8596.(sum)

 Percentiles:
o 25% dintre județe au sub 45 spectatori.
o 50% dintre județe au sub 115 spectatori
o 75% dintre județe au sub 305 spectatori.
2. Efectuaţi grafice specifice pentru cele 2 distribuţii şi pentru indicatorii calculaţi;
 In medie la nivelul anului 2018 judetul Cluj detine cele mai multe locuri in cinematografie 4674
de locuri, urmat de judetul Timis cu un numar de 4241 de locuri, pe ultimele locuri se afla
judetele Olt cu 86 de locuri in cinematografie, judetul Satu mare cu 70 de locuri si judetele
Giurgiu si Salaj, acestea neavand cinematografe.
 In anul 2018 cei mai multi spectator la cinematografie s-au inregistrat in judetul Cluj, acestia
avand si cele mai multe locuri la cinematografie, pe locul 2 se afla judetul Timis cu un numar de
816 spectatori, adica cu 100 de spectatori mai putin fata de judetul Cluj.
Pe locul trei se situeaza judetul Covasna cu un numar de 763 de spectator la cinematografie.
Ultimul loc este ocupat de judetul Harghita cu doar 8 spectatori la cinematografie.
 In Romania la nivelul anului 2018 cel mai mare procent al locurilor in cinematografe a fost
detinut de judetul Cluj, acesta avand un procent de 9.28%. Cu 0,86% mai putine locuri au fost
inregistrate in judetul Timis.
Cele mai putine procente inregistrate in legatura cu locurile din cinematografe au fost in judetele
Harghita, Ialomita si Tulcea.
 Judetele Cluj, Timis si Constanta fac nota discordanta cu seria. Boxplotul este asimetric,
orientat spre valorile mici.
 La nivelul anului 2018, in Romania sunt 19 judete care au intre 0- 100 de spectator, 5 judete
care au intre 100- 200 de spectator, si sunt 3 cazuri a unor judete care au intre 700- 800, 800- 900
si 900- 1000 de spectator la cinematografie. Cel mai aglomerat interval este intre 0- 100 de
judete, curba distributiei fiind una asimetrica. Curba fiind aglometa spre valorile mici,
aproximativ jumatate dintre judetele tarii au intre 0- 500 de spectator la cinematografie.
 In Romania la nivelul anului 2018 au fost inregistrate 16 judete care aveau intre 0- 500 de
locuri in cinematografe, 4 judete care au intre 500- 1000 de locuri, 6 judete care au intre 1000-
1500 de locuri in cinematografe, iar un singur judet care are intre 4500- 5000 de locuri in
cinematografe.
Curba este una asimetrica, cel mai aglomerat interval fiind intre 0- 5000.
3. Analizaţi legătura dintre cele 2 variabile şi stabiliţi care este cel mai potrivit model de
regresie.
 Variabila dependenta este reprezentata de axa OY fiind spectatorii la cinematografie, iar
variabila independenta este reprezentata de aza Ox fiind locurile in cinematografie.
In functie de R Square clasamentul este urmatorul:
1. Cubic
2. Quadratic
3. Linear
 Modelul LINEAR nu trece testul, chiar daca are R Square mare, ANOVA 0, coeficientul lui x
este 0,944.
Cel mai potrivit model de regresie este modelul Linear.

Y= 1665x- 1.69