Exemplu prelucrare FOCUS GRUP

Analiza temelor
Analiza întrbării pregătitoare
Î.C. pregătitoare: Înainte de a începe să vă adresez întrebările permiteţi-mi să vă întreb cum vă simţiţi în această
postură de intervievat, cu atât mai mult cu cât ceea ce veţi relata se înregistrează?
La această întrebare au răspuns toţi participanţii, fără a avea vreo problemă sau necesitatea unui timp de
gândire. După primul răspuns a existat o mică pauză, deoarece participanţii nu ştiau exact o ordine în care să
răspundă la întrebări. După această întrebare am sesizat şi faptul că participanţii şi-au stabilit singuri, printr-un
consens vizual, ordinea în care au răspuns pe parcursul desfăşurării întregului focus-grup. Fiecare participant a oferit
datele cerute în cadrul întrebării într-o manieră liberă.
Această întrebare a avut rolul de a mai relaxa un pic atmosfera şi de a oferi un bun prilej de cunoaştere între
participanţi. Deasemenea din cadrul acestei întrebări am aflat că unii participanţi nu au mai participat la o astfel de
întâlnire şi cu atât mai puţin nu au fost înregistraţi ceea ce le conferă a anumită stare de disconfort. Această stare a
dispărut însă de la prime întrebări, ceea ce a demonstrat că persoanele s-au simţit bine unele în prezenîa celorlalte.
Tot în cadrul acestei întrebări pregătitoare aflăm şi că participanţii sunt foarte curioşi asupra următoarelor
întrebări şi nerăbdători să vadă cum va ieşi.

Analiza întrebarea 1.
Î.C. nr. 1: Îmi puteţi descrie în câteva cuvinte ce înseamnă pentru dumneavoastră viaţa de familie?
Această întrebare a fost una pregătitoare şi a avut ca scop încadrarea în subiect a participanţilor. Toţi
participanţii au răspuns şi unul dintre participanţi a avut nevoie şi de o lămurire. Nu ştia cum să răspundă deoarece
nu ştia ce văd eu prin viaţa de familie, viaţa alături de persoana dragă sau cea alături de soţ şi copii. După această
lămurire participantul nostru şi-a expus punctul de vedere şi un alt participant a interpretat un pic şi următoarea
întrebare.
Deasemenea viaţa de familie pentru unii poate aduce după ea îngrijorare sau prea multre responsabilităţi şi
poate fi o continuă sursă de neplăcut şi nefericire. Participanţii noştri au fost puţin rezervaţi în răspunsuri deoarece se
tem puţin de această viaţă de familie şi momentul acesta trebuie să fie foarte bine planificat pentru unii dintre ei.

Analiza întrebarea 2.
Î.C. nr. 2: Cum aţi reacţiona dacă aţi afla că partenera de viaţă aşteaptă un copil?
Dacă viaţa de familie reprezină o responsabilitate gândul că vor avea un copil este şi mai şocant. Pentru unii
acest eveniment trebuie să fie foarte bine planificat deoarece acest lucru va implica şi îndeplinirea anumitor
îndatoriri, sarcini pe care unii nu ştiu dacă le pot îndeplini. Pentru alte persoane venirea pe lume a unui copil
reprezintă o bucurie indiferent de momentul ales pentru acest lucru.
Această întrebare a adus şi mai în context participanţii. După o uşoară pauză participanţii au început să
răspundă la întrebare un pic surprinşi. Această întrebare ia pus un pic în dificultate pe participanţi, punându-i să se
gândească serios la posibilitatea de a primi o astfel de veste şi la cum ar reacţiona dacă ar fi puşi în această situaţie.

Analiza întrebarea 3.
Î.C. nr. 3: De când credeţi ca un tată s-ar putea implica în viaţa copilului său? Argumentaţi!
Şi la această întrebare au răspuns toţi participanţii şi pe deasupra toţi au avut acelaşi răspuns. Şi anume
faptul că un tată se poate implica în viaţa propriului copil încă din perioada intrauterină. Acest fapt a fost surprinzător
pentru noi dar se pare că participanţii noştri sunt persoane foarte calculate care ştiu ce implică naşterea unui copil.
Putem astfel afirma că această întrebare şi-a atins scopul deoarece toţi participanţii sunt foarte conştienţi de
faptul că în viaţa unui copil trebuie să te implici chiar înainte de naşterea acestuia.

Analiza întrebarea 4.

I
Î.C. nr 4: În ce mod vă vedeţi un sprijin pentru susţinerea morală şi fizică a viitoarei mămici?
Şi această întrebare a fost una la care participanţii au ştiut ce să răspundă. Chiar dacă nu ştiu concret ce ar
trebui să facă, în proporţie de 80% cunosc anumite lucruri. Chiar dacă cunosc aceste lucruri doar din auzite ei sunt
familiarizaţi şi ar face cu mare drag tot pentru viitoarea mămică şi pentru bunăstarea ei.
La această întrebare au răspuns 7 dintre participanţi. Aceştia au oferit răspunsuri exacte la întrebarea pusă şi
au completat unul altuia răspunsul. Răspunsurile participanţilor au acoperit întreaga plajă de răspunsuri posibile
pentru această întrebare. Deasemenea perosana care nu a răspuns a fost deacord cu restul participanţilor.

Analiza întrebarea 5.
Î.C. nr. 5: Ce înseamnă pentru dumneavoastră noţiunea de responsabilitate în perioada de după naştere a
copilului? Cu curaj
La această întrebare participanţii cunosc anumite lucruri, destul de esenţiale pentru îngrijirea copilului, dar
afirmă că sunt un pic temători la ideea de a sta numai ei cu copilul. Ei consideră că s-ar descurca mult mai bine dacă
mama ar avea rolul principal iar ei ar venii doar în ajutorul acesteia. Deasemenea şi aici întâlnim ideea că este mult
mai firesc ca mama să se ocupe de copil. Iar alte persoane relatează că până la vârsta de 2 ani a copilului chiar i-ar fi
frică să stea cu copilul pentru că nu se simte suficient de pregătit.
La această întrebare au răspuns toţi participanţii şi sa iscat şi primul conflict de idei. Acest conflict a fost
stopat de către unul dintre participanţi care a argumentat atât de bine răspunsul său încât celălalt participant ia dat
dreptate în final. Deasemenea în cadrul acestei întrebări avem surprinderea să constatăm faptul că cel mai tânăr
participant nu este deacord cu ideea ca tatăl să stea cu copilul. Acest fapt ne surprinde deoarece ne-am fi aşteptat la
acest aspect dar din partea unui participant mai învârstă şi nu din partea unuia de 20 de ani. Iar vehemenţa cu care
susţine acest lucru chiar ne-a impresionat.
Această întrebare a avut răspunsuri concrete şi la obiect fără ca participanţii să devieze foarte mult de la
subiect.

Analiza întrebarea 6.
Î.C. nr. 6: Care credeţi că sunt cele mai importante cunoştiinţe pe care un tătic ar trebui să le aibă înainte de
naşterea copilului?
La această întrebare participanţii au răspuns dar răspunsurile lor au fost puţin evazive. Niciunul nu a relatat
un lucru concret ceea de demonstrează că participanţii nu au cunoştiinţele necesare legate de acest aspect. Cu toate
acestea participanţii ştiu că există cursuri şi o mulţime de documente de unde se pot oricând informa. Foarte
important este însă faptul că intervievaţii noştrii au disponibilitatea necesară de a participa la astfel de cursuri.
Participanţii afirmă că nu există un număr clar de cunoştiinţe pe care cineva ar trebui să le ştie dar ştiu că trebuie să
cunoască pe toate.
Tot în cadrul acestei întrebări sesizăm indignarea unui alt participant tot tânăr care nu este deacord cu noile
metode de vaccinare şi de îngrijire a copiilor din zilelor de azi. El este mult mai deacord cu perioada în care el a fost
copil şi metode folosite de mama sa.

Analiza întrebarea 7.
(Î.C. nr. 7: Dar după naşterea acestuia? Ce abilităţi consideraţi că sunt necesare pentru ca un tătic să fie
pregătit să facă faţă oricărei situaţi ivite?)
Şi la această întrebare participanţii cunosc 50% din lucrurile necesare îngrijirii unui copil dar nu le-au
practicat. Recunosc că este destul de dificil şi sunt uşor speriaţi.
În cadrul acestei întrebări participanţii au răspuns toţi şi de această dată au oferit răspunsuri la obiect. Dorin
chiar a relatat câteva lucruri de care sa ivit având deja copii. Restul participanţilor chiar dacă nu au copii au mai auzit
de aceste lucruri şi le-au relatat cum au putut mai bine.
Tot de aici aflăm importanţa unui medic pediatru în cazul copiilor şi nu a unuia pentru adulţi.

Analiza întrebarea 8.
Î.C. nr. 8: Consideraţi că aveţi abilitatea de a crea un climat sănătos nou-născutului? Daca da cum realizaţi acest
lucru?
Şi la această întrebare au răspuns numai 7 participanţi, aceştia oferind răspunsuri concrete. Cel mai concret
răspuns la oferit Dorin exact din experienţa proprie, dar au existat şi persoane care au relatat faptul că cel ami

II
important este ca un copil să aibă parte de un climat sănătos, liniştit şi fără tensiuni. Deasemenea persoanele care nu
ştiu exact în ce constă acest lucru afirmă că pot afla acest lucru de la părinţi. Tot în cadrul acestei întrebări unul
dintre participanţi afirmă că nu trebuie să ai neaapărat nevoie de o casă ca să ai un număr mare de copii, el ştie o
familie pe care o stimează foarte mult care ar putea fi un exemplu pentru multe persoane.
În cadrul acestei întrebări, şi nu numai, participanţii au relatat faptul că vor apela la cunoştiinţe care au mai
trecut prin aşa ceva. Şi tot aici regăsim sintagma faptului că mama este mult mai potrivită şi mult mai pricepută decât
tatăl sau decât bărbaţii.

Analiza întrebarea 9.
Î.C. nr 9: Aţi fi de acord să fiţi prezenţi în sala de naştere în momentul venirii pe lume a celui mic?
Prezenţa în sala de naştere nu reprezinţă un obstacol pentru intervievţii noştri, din contră poate fi chiar o
curiozitate. Ei sunt dispuşi să îşi însoţească partenera şi să o susţină chiar şi în aceste clipe. Tot în cadrul acestei
întrebări am aflat faptul că unii participanţi, care s-au mai informat despre acest fapt, vor să se implice chiar în
alegerea modului de naştere deoarece au constatat din verse căutări că unele modalităţi sunt mai puţin dureroase.
Şi la acestă întrebare au răspuns toţi participanţii şi înafară de o singură persoană toţi participanţii au relatat
că ar asista la naşterea copilului lor.
În acest mod această întrebare a fost completată de către participanţi şi îmbunătăţită de către răspunsurile
acestora.

Analiza întrebarea 10.

Î.C. nr 10: Consideraţi că e nevoie de curaj pentru a ieşi din tiparele normalităţii, învingând prejudecăţile legate
de rolul parental în perioada post natală?
Tiparele normalităţii reprezintă un aspect destul de important pentru intevievaţii noştrii. Unii sunt deacord
să le depăşească dar alţii nu au această afinitate deoarece ei consideră că nu este natural ca tatăl să stea acasă cu
copilul. Acest fapt este considerat chiar josnic pentru unii dintre ei.
Această întrebare a avut nevoie de mai multe lămuriri din partea intervievatorului. După ce acesta a oferit
lămuririle au răspuns toţi participanţii. Toţi participanţii înafară de unul care şi-a păstrat opinia până la final, ar fi
deacord să rămână acasă cu copilul. Cu toate acestea ei consideră totuşi că mama ar fi mult mai potrivită deoarece
este mult mai pregătită pentru acest lucru. Dar cu toţii ar fi deacord să aibe grijă de copil dacă mama nu ar putea.

Analiza întrebarea 11.

Î.C. nr 11: Ce vă sugerează expresia”spirit ludic”?
La această întrebare nu a răspuns decât un participant deoarece după intervenţia intervievatorului această
întrebare a cuprins şi următoarea întrebare.
Expresia de spirit ludic nu le este familiară participanţilor cu toate că dacă le este explicată cunosc foarte
bine acest lucru.

Analiza întrebarea 12.

Î.C. nr. 12: Ce modalităţi creative de a comunica cu nou născutul cunoaşteţi sau aţi manifestat?
Ca şi modalităţi creative de a comunica cu nou născutul participanţii cunosc destul destul de bine acest lucru
şi se axează foarte mult pe exemplele personale, trăite în familia lor sau sau observate în alte familii şi rămase ca
model pentru ei înşişi. Deasemenea ei recunosc că până la vârsta de 2 ani a copilului le este destul de greu să
găsească metodele potrivite.

Analiza întrebarea 13.

Î.C. nr. 13: „Ambii părinţi au responsabilitatea de a însoţi copilul pe calea devenirii lui!”. Aţi putea argumenta?
Această întrebare este una la care toţi participanţii sunt deacord cu faptul că ambii părinţi trebuie să
participe la educarea copilului. Numai amândoi pot oferi acel echilibru de care copilul are nevoie pentru o creştere
normală şi sănătoasă.
Atunci când ambii părinţi sunt prezenţi în viaţa copilului aceştia se completează pentru a crea climatul
neceesar unei bune creşteri.

Analiză întrebarea 14.

III
Î.C. nr. 14: Consideraţi că aveţi disponibilitatea de a manifesta ataşament faţă de propriul copil? Argumenteţi
răspunsul.

Noţiunea de ataşament a stârnit o serie de contradicţii deoarece participanţii au definiţii diferite şi modalităţi
diferite de a înţelege ataşamentul.
Cu toate acestea ei sunt deacord că atunci când vine vorba despre un copil este foarte important ca
persoanele din jurul copilului să manifeste ataşament pentru ca şi copilul să cunoască acest lucru. Se pare că noţiunea
de ataşament reprezintă o legătură pe care toată familia trebuie să o creeze cu cel mic pentru a favoriza creşterea lui
într-un mediu cât mai sănătos şi pentru a crea acea bază necesară de încredere de care copilul are nevoie pe întregul
parcurs al devenirii lui.

Analiză întrebarea 15.

Î.C. nr. 15: Sunteţi de acord cu exercitarea rolului patern diferenţiat acceptând faptul că fiecare dintre părinţi nu
poate fi înlocuit 100%?

Şi în cadrul acestei întrebări am observat că intervievaţii sunt conştienţi că locul mamei sau cel al tatălui nu
poate fi înlocuit 100% de celălalt părinte. Se poate încerca acest lucru în famili unde nu se poate altfel dar la un
moment dat tot se va simţi o lipsă pe care copilul o va sesiza. Cu toate acestea eu sunt conştienţi şi de faptu că un
copil poate afirma că îşi iubeşte mai mult unul dintre părinţi şi sunt dispuşi să accepte aceste lucruri fără a isca
neplăceri în familie. Din partea lor aceste lucruri sunt normale la un copil.

IV
Analiza conţinuturilor

În cadrul acestei analize am identificat o serie de teme cu subtemele aferente. Acestea au reişit din întrebările puse
participanţilor dar şi din răspunsurile oferite de aceştia.
 Viaţa de familie

-noţiunea de responsabilitate -evoluţie

-seriozitate -adaptare
-viaţa în doi -probleme
-schimbare -transformare

 Perceperea reacţiilor la aflarea veşti că vei fi tătic

- şoc -îngrijorări
-spaimă -frică
-bucurie -indiferenţă
-angajament -asumarea responsabilităţii
-decizii

 Momentele implicării tatălui în viaţa copilului

-dinainte de concepere -după naştere

-încă din perioada intrauterină -pe tot parcursul vieţii

 Modalităţi de sprijin şi susţinere a viitoarei mămici

-atenţie sporită -crearea unui mediu cât mai favorabil

-sprijin necondiţionat -susţinere psihică
-adaptare permanentă

 Responsabilităţi după naştere

- împărţirea timpului -întrajutorarea mamei

-îngrijirea copilului -asumarea de noi sarcini

 Cunoştiinţe înainte de naştere

-sprijin mamei -documentarea

-crearea legăturii cu copilul

 Cunoştiinţe după naştere

- alimentaţie -nevoile psihice

- igienă -bolile copilăriei
- nevoile afective -relaţionarea cu un doctor pediatru
-nevoile fizice

V
  Climat sănătos

- temperatură -aerul
-locuinţa -climat psihic liniştit
-igiena

 Momentul naşterii

-prezenţa -sprijin
-curiozittaea -decizie
-necesitatea

 Tiparele normalităţii

- prejudecăţi -stereotipuri
-pericole -curaj

 Modaliţăţi de comunicare cu nou-născutul

-vocabular folosit -desene

-tonul vocii -naturaleţe
-jocuri -muzică
-cântece

 Responsabilitatea de a însoţii copilul pe calea devenirii lui

-rolul patern diferenţiat -respect

-interdependenţă -rolul mamei
-puterea exemplului -rolul tatălui
-verticalitate

 Noţiunea de ataşament

-dependenţă -constrângere
-posesivitate -iubire-gelozie
-control -naturaleţe
-libertate -ataşare

 Modalităţi de exprimare a ataşamentului

-prin gesturi -prin voce

-prin mimică

 Modalităţi de naştere – naturală

- în apă
- cezariană

Am identificat în aurma acestei analize o serie de 15 teme şi 82 de subteme. Aceste teme şi subteme s-au
construit în mare parte din cadrul întrebărilor, însă o serie de subteme sunt extrase din răspunsurile participanţilor.
Ceea ce ne oferă posibilitatea să relatăm faptul că un subiect de această natură nu poate fi programat exact iar
răspunsurile participanţilor cu atât mai puţin. Fiecare persoană are o altă manieră de a observa anumite lucruri şi

VI
propria lor manieră de interpretare. Astfel putem afirma că prin răspunsurile participanţilor tema noastră sa lărgit şi
îmbogăţit considerent.

Analiza thematelor
Această analiză urmăreşte găsirea anumitor enunţuri care să exprime o opoziţie, o contradicţie. Astfel, am
identificat o serie de 118 (posibil repetabile) de astfel de perechi, pe care le-am categorisit în funcţie de temele din
fiecare întrebare.
1. Viaţa de familie:

- responsabilitate / iresponsabilitate - adaptare / neadaptare (schimbare)

- probleme / rezolvări - renunţare / acceptare
- fericire / nefericire (dureri de cap) - transformare / menţinere
- mulţumire / nemulţumire - fericire / tristeţe
- monotonie / schimbare - spaimă / bucurie

2. Vestea că aveţi un copil:

- bucurie / tristeţe - aşteptat / neaşteptat

- programat / neprogramat - sa-l păstrez / să nu-l păstrez
- vreau copil / nu vreau copil - linişte / îngrijorare
- decis / indecis - responsabilitate / iresponsabilitate

3. Momentul implicării tatălui în viaţa copilului: - intrauterină / extrauterină

- dinainte de concepere / după concepere
- înainte de naştere / după naştere
4. Tatăl sprijin pentru mamă:

- dragoste / gelozie - prezenţă / absenţă

- rezistenţă / cedare - suişuri / coborâşuri
- comunicare / lipsa comunicării - grijuliu / neglijent
- susţinere / lipsa susţinerii - atent / distras
-înţelegere / certuri, conflicte - prezent / absent

VII
5. Responsabilitate după naştere:

-tată / mamă - îl iubeşti / nu îl iubeşti

-treaba mamei / treaba tatălui - plăcere / repulsie
-hrănire naturală / hrănire artificială - renunţare / acceptare
-luat în braţe / ne luat în braţe - să lucrez / să nu lucrez
-să stai cu copilul / să nu stai cu copilul - câştig / nu câştig
-atenţie / neatenţie

6. Cunoştiinţe înainte de naştere: -

-cursuri / experinţa altora - trecut / prezent

-să te documentezi / să nu te documentezi - sensibil / puternic
-părinţi / copiii

7. Cunoştiinţe după naştere:

- piele fină / opărituri - ce are nevoie / ce nu are nevoie

-se irită / nu se irită - îi cânt / nu îi cânt
-ce să faci / ce să nu faci - ce are voie / ce nu are voie
-bine / rău - doctor pediatru / doctor pentru adulţi
-bun / rău

8. Climat sănătos:

- temperatură ridicată / temperatură scăzută - liniştit / tensionat

-pot / nu pot (să am grijă de el) - liniştit / agitat
-sentimente mamifere / sentimente tatifere  - curat / murdar
-îmi permit / nu îmi permit - aerisit / închis

9. Prezenţa în sala de naştere

- da / nu -cezariană / naştere naturală

-vreau să ştiu / nu vreau să ştiu - naştere normală / naştere în apă
-curiozitate / necuriozitate

10. Prejudecăţi legate de rolul parental: - curaj / frică

- acord / dezacord
- necesar / inutil
11. Spirit ludic. Modalităţi creative de a comunica cu nou-născutul:

-serios/ glumeţ -ştiu / nu ştiu

-proşti / deştepţi -stabilitate / fluctuaţie
-copilărie / maturitae -natural / artificial
-responsabilitate / iresponsabilitate -libertate / oprimare
-desene cu violenţă / desene fără violenţă

12. Responsabilitatea ambilor părinţi pentru viitoarea devenire a copilului:

-ceartă / împăcare -adevăr / minciună, neadevăr

-afectivitate, iubire / corecţie, limite -exemplu bun / exemplu rău
-responsabilitae / iresponsabilitate -dur / maleabil
-mai puţin / mai mult -frică / neînfricare
-a acorda / a nu acorda -respect / lipsa respectului
-prezenţă / lipsă

13. Manifestarea ataşamentului:

VIII
 - sigur / incert (periculos) -dependent / independent
-ataşament / posesivitate (obsesie) -supunere / liber
-limite / extreme -important / neimportant
-părinţi disperaţi / părinţi normali -iubire / ură
-ataşament sănătos / ataşament bolnav -afecţiune / aversiune
-libertate / îngrădire -dependenţă / autonomie
-da / nu -acord / dezacord

14. Exercitarea rolului parten diferenţiat:

- mama figură familiară / tata terţ -poate / nu poate (fi înlocuit)

-bolnav / sănătos -capabil / incapabil
-simte / nu simte -mă iubeşte / nu mă iubeşte
-răsfăţ / graniţe -obosit / odihnit
-slăbiciune / putere -egal / inegal
-da / nu -rezistent / irezistent

Din toate cele de mai sus putem observa că există o varietate de răspunsuri, chiar contradictorii cu toate că
întrebările au fost aceleaşi. Fiecare participant a avut opinia lui proprie şi asta a dus chiar şi la o contradicţie şi uşoare
momente de tachinare pe baza divergenţelor în răspunsuri. Divergenţele nu au fost foarte semnificative însă ne-a
oferit posibiliatea de a putea remarca că aceeaşi temă poate fi privită din mai multe puncte de vedere, de diferiţi
participanţi.

Analiza nonverbalului
Participanţii: Au fost prezente 8 persoane cu vârste cuprinse între 20-38 de ani, toate de genul masculin. Pe lângă aceştia au
fost prezenţi moderatorul şi observatorul. Alte persoane nu au intervenit în elaborarea răspunsurilor acestui focus-grup.

Prezentare nume și vârstă

1.Eduard Popescu- 37 ani - se simte bine;
2.Costel- 24 ani- e prima oara cand îl înregistrează cineva și speră să nu zică vreo prostie;

IX
3.Ionuț- 36 ani- privește focusul asta cu un anumit interes, abia așteaptă să vadă care sunt întrebările și e un pic temător vizavi de ce o
să spună;
4.Dorin- 38 ani- am doi copii si este foarte interesant acest focus din punctul lui de vedere;
5.Alex- 25 ani- abia așteptă sa vadă ce o să iasă;
6.Ciprian- 36 ani- vrea să vadă ce o să fie;
7.Rareș Năstase- 20 ani- se simte foarte lejer chiar dacă este înregistrat chiar dacă nu, este genul de personă care își exprimă liber
opinia, fără nici un pic de reținere;
8.Țepeș Lucian- 26 ani- este în regulă;
Persoana care a vorbit cel mai mult a fost Rareş dar şi Dorin iar persoanele care au vorbit cel mai puțin au fost Ciprian şi Lucică.
Locul: Domiciliul moderatorului din cadrul focus-grupului, adresă str Livezii nr.10 .ap 1.
Atmosfera: A fost una destinsă, plăcută și cu siprit de glumă . Impresia generală despre condiţiile desfăşurării focus-grupului a fost
una favorabilă.
Momentul: Ora 18.30.(Luni, 18 martie 2013)
Probleme posibile: Ca participanţii să vorbească deodată, să se contrazică între ei, să existe timizi sau dominatori.
Durata: 1 oră 36 minute şi 17 secunde.
Moderator:Alecse Laura Alexandra
Observator: Dragu Alice
Participanţii au fost foarte atenţi la începutul focus grupului, atunci când li s-au prezentat informaţiile de început.
Pe toată durata focus-grupului au fost foarte degajaţi, au răspuns cu uşurinţă la întrebările adresate şi au fost foarte interesaţi, de ceea
ce a avut legătură cu desfăşurarea focus grupului. Pe parcurs, în timp ce întrebările au curs, atmosfera a devenit mult mai relaxantă.
Efectul acestui focus-grup asupra participanţilor, nu a fost unul obositor, deoarece toţi participanţii au fost situaţi în jurul unei mese, pe
scaune şi canapele şi nu au fost deloc incomodaţi. Bineînţeles că au avut parte şi de pauze, în care au fost recompensaţi cu sărăţele,
fursecuri, prăjituri şi băuturi răcoritoare.
În timpul focusului, participanţii au ascultat cu atenţie ceea ce a relatat moderatorul atât la început cât şi pe parcursul focus grupului..
Participanţii au fost foarte comunicativi, nu au ezitat în a-şi exprima părerile în legătură cu tema cercetării noastre. S-au completat
foarte bine unul pe celălalt atunci când a fost cazul, însă nu au întârziat să apară şi mici divergenţe între participanţi, dar şi mici pauze
în care îşi căutau ideile cele mai potrivite pentru răspunsuri cât mai complete.
În timp ce răspundeau la întrebările adresate, privirile participanţilor erau aţintite asupra celor ce vorbeau în momentul respectiv, ceea
ce dă dovadă de multă atenţie şi curiozitate în acelaşi timp.
Am surprins şi uşoare elemente de gestică. Toţi participanţii la focus au fost surprinşi în timp ce gesticulau cu mâinile, în momentul în
care răspundeau la întrebări.
Dintre toţi participanţii, doi dintre ei au stat elegant pe scaune picior peste picior. Fiecare dintre ei au avut mici obiecte cu care „s-au
jucat” în timpul desfăşurării focusului nostru: unul își rodea unghiile, un alt participant este atras de un mesaj trimis pe telefon şi
răspunde acelui mesaj, alți au stat deseori cu mâna la gură, altul se scarpină la nas, la ochi,altul se juca un șervețel.
Se dau exemple din viața persoanală, se gesticulează enumerând pe degete ce spuse, se fac mici glumițe pe seama unor întrebări, unul
dintre participanți întrebă observatorul ce tot scrie pe foaie iar la un moment dat ia o cariocă şi trasează o linie pe foaia observatorului,
între timp participanți se mai serveau și cu cele puse pe masă (chec, cornulețe, sărățele, sticsuri, portocale, compot, suc natural,
limonadă, apă minerală etc.). ))))))))))))))))
Unele întrebări şi răspunsuri au stârnit prezenţa zâmbetelor, ceea ce denotă aşa cum am precizat şi mai sus, interesul şi simţul
umorului asupra acestei activităţi.Deasemenea mişcările participanţilor au fost ample, concordate cu discursul verbal ceea ce denotă
faptul că participanţii au fost spontani şi sinceri iar tema pusă pentru dezbatere a fost una plăcută. Atenţia vizuală a fost crescută din
partea tuturor participanţilor ceea ce denotă simpatie între toţi participaţii.

X
 Analiza preciziei

NR. LUCICĂ COSTEL IONUŢ DORIN ALEX CIPRIAN RAREŞ LUCI

ÎNTREBĂRII
NR.1 la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect
NR.2 ocolitor la obiect la obiect la obiect la obiect nu a la obiect la obiect
răspuns
NR.3 parţial punctat ocolitor la obiect la obiect nu a răspuns la obiect nu a răspuns la obiect
NR.4 la obiect nu a răspuns la obiect evaziv parţial punctat la obiect la obiect la obiect
NR.5 nu a răspuns evaziv la obiect la obiect ocolitor nu a ocolitor ocolitor
răspuns
NR.6 nu a răspuns parţial punctat nu a răspuns la obiect parţial punctat parţial punctat parţial punctat la obiect
NR.7 ocolitor la obiect la obiect la obiect nu a răspuns nu a evaziv la obiect
răspuns
NR.8 nu a răspuns la obiect la obiect la obiect evaziv la obiect evaziv la obiect
NR.9 la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect la obiect
NR.10 la obiect evaziv la obiect ocolitor la obiect la obiect la obiect la obiect
NR.11 nu a răspuns nu a răspuns nu a răspuns nu a răspuns la obiect nu a evaziv nu a răspuns
răspuns
NR.12 la obiect la obiect la obiect evaziv la obiect la obiect la obiect nu a răspuns
NR.13 la obiect la obiect la obiect parţial punctat evaziv la obiect evaziv la obiect
NR.14 la obiect parţial punctat la obiect la obiect nu a răspuns la obiect parţial punctat la obiect
NR.15 la obiect evaziv la obiect ocolitor evaziv parţial punctat la obiect nu a răspuns

Din această analiză sesizăm şi mai bine persoanele care au fost foarte implicate şi au oferit cele mai bune răspunsuri în cadrul
acestui focus. Deasemenea obervăm că unele persoane au răspuns majorităţii întrebărilor dar răspunsurile lor nu au fost şi cele mai
indicate şi la obiect. Binenţeles fiecare persoană are propria modalitate de a gândi o temă, ceea ce a dat un plus cercetării de faţă
îmbogăţind-o cu o serie de alte argumente proprii.
Majoritatea răspunsurilor au fost la obiect şi pe baza întrebării, ceea ce denotă o implicare destul de mare din partea
participanţilor la acest focus grup dar şi faptul că teme propusă spre dezbatere ia motivat suficient de mult încât să răspundă
întrebărilor. Persoana care a fost cea mai activă din punctul acestei analize a fost Ionuţ, el nu este cel care a răspuns la cele mai multe
întrebări, conform analizei răspândirii, dar este cel care a oferit răspunsurile cele mai la obiect din cadrul acestul focus. Deasemenea
persoana care a avut cele mai multe răspunsuri evazive a fost Rareş. Restul participanţilor au îmbinat toate tipurile de răspunsuri şi nu
au ieşit în evidenţă prin unul singur.
 Analiza răspândiri

Nume Nr.1 Nr.2 Nr.3 Nr.4 Nr.5 Nr.6 Nr.7 Nr.8 Nr.9 Nr.10 Nr.11 Nr.12 Nr.13 Nr.14 Nr.15
Eduard X X X X X X X X X X X
Popescu
Costel X X X X X X X X X X X X X
Ionuţ x X X X X X X X X X X X X
Dorin X X X X X X X X X X X X X X
Alex X X X X X X X X X X X X
Ciprian X X X X X X X X X X X
Rareş X X X X X X X X X X X X X X
Nastase
Ţepeş X X X X X X X X X X X X
Lucian

Această analiză mi-a oferit posibilitatea de a observa activitate participanţilor. Astfel putem afirma că toţi
participanţii s-au implicat foarte mult în cadrul acestui focus grup. Deasemenea chiar dacă răspunsurile paricipanţilor au
fost, pe alocuri, asemănătoare fiecare a mai adăugat ceva din opinia personală. Ca şi persoane cele mai active în cadrul
focusului au fost Rareş şi Dorin, aceştia au răspuns la 14 întrebări din totalul de 15. Iar ca şi persoane mai puţin active au
fost Ciprian şi Lucică, aceştia răspuntând la 11 întrebări din 15. Restul persoanelor au răspuns la 12, respectiv 13
întrebări.
Deasemenea o întrebare a avut nevoie de mai multe lămuri şi în acest mod partcipanţii au răspuns practic la 2
întrebări deoarece şi următoarea întrebare avea acelaşi scop.
Putem astfel afirma că toţi participanţii au participat activ şi toţi au oferit răspunsuri în cadrul acestui focus grup.
 Analiza răspunsurilor cu implicare emoţională
Î.C. nr. 1: Îmi puteţi descrie în câteva cuvinte ce înseamnă pentru dumneavoastră viaţa de familie?
Dorin: Nu acuma am înţeles, ok. Viaţa este îîîîî în primul rând, îîî viaţa de familie, din punctual meu de
vedere vorbesc este în primul rând oooo schimbare proprie, o evoluţie, în care tu nu mai eşti ce ai fost
înainte şi trebuie să intrii şi să mulţumeşti pe cât se poate, şi să te mulţumeşti pe tine ajutându-i pă ei.
Ionuţ: Pe mine mă sperie viaţa de familie aaaa, mă tem să nu fie o sursă constantă de neplăcut şi
nefericire. ĂĂĂ din cauza lipsei de comunicare, a neînţelegerilor, cu toate că îmi doresc lucruri
frumoase de la o viaţă de familie, dar pe mine mă sperie.
În cadrul acestei întrebări s-au remarcat 2 răspunsuri foarte sincere şi cu păreri diferite. Dorin,
deoarece este deja tată şi ştie ce înseamnă această viaţă de familie a relatat că pentru el viaţa de familie
înseamnă evoluţie, adică totul, iar Ionuţ care nu a ajuns la acest prag dar recunoaşte că acest concept îl sperie.
Ambele răspunsuri au fost spontane şi au evidenţiat exact părerea lor în legătrură cu acest subiect.
Î.C. nr. 2: Cum aţi reacţiona dacă aţi afla că partenera de viaţă aşteaptă copil?
Rareş (2pi): Da uite, eu din păcate aaa mi sa confirmat la un moment dat cum că aşi……ar fi prietena
mea însărcinată, desigur nu actual, în situaţia aia vreau să vă spun că nu ami gândeam conştient, îmi
venea să fac un singur lucru, să plec unde văd cu ochii, acolo să mă duc. Primul lucru pe care l-am făcut
a fost să îmi iau ruxacul să plec pe munte. Am stat acolo două zile fără să ştie nimeni de mine şi m-am
gândit ce-I de făcut. M-am întors, când m-am întors numai bine că am primit şi telefon că trebuia să
mă prezint la Breaza, am discutat cu ea, i-am spus dacă vrea să păstreze copilul este în regulă, o ajut cu
cel mai mare drag deoarece e al nostrum. Şi într-un final fata avea 24 de ani, fata a ales să, să îl dea
afară şi sa terminat. Iar acuma sa măritat, e fericită, io…..
Acest răspuns are o implicare emoţională puternică deoarece acest participant a fost pus în faţa unei
asemenea întâmplări iar reacţia de la vremea respectivă nu a fost una de care actualmente participantul este
mândru. El a relatata chiar faptul că nu ar mai reacţiona la fel într-o situaţie asemănătoare. Deasemenea aici a
contribuit şi vârsta participantului nostru, el fiind cel mai mic dintre cei prezenţi la această reuniune de grup.
Ionuţ şi Ciprian au relatat faptul că trebuie să existe o comunicare permanentă între cele două părţi şi
că fiecare are nevoie de timpul său. Cei doi intervievaţi s-au implicat puternic în cadrul aceste întrebări
deoarece aceste aspecte fac parte din viaţa lor şi din modul lor de a fi în fiecare zi.
 Analiza conversaţională

Această analiză a dus la evidenţierea faptului că în orice discuţie liberă pot exista asemănări dar şi deosebiri în găndire.
Deosebiri ce pot duce la divergenţe. Aceste divergenţe au fost minore iar focusul nu a avut de suferit în baza acestot mici altervaţii.
Din potrivă una din contradicţii a dus la o clarificare şi la o acceptare a părerii pe care celălalt participant iniţial nu o accepta.
Deasemenea toate întrebările au fost deschise ceea ce a dat posibilitatea interlocutorilor să îşi exprime opiniile în ce
manieră au dorit. La prima întrebare intervievaţii au făcut cunoştiinţă cu tema acestui focus grup şi au părut, încă de la început
interesaţi de subiectul ales. Ei şi-au stabilit tacit o ordine de răspuns, ordine pe care au păstrat-o pe durata întregului focus.
Deasemenea participanţii nu şi-au pierdut interesul pe tot parcursul focusului, din contră ei fiind mai degajaţi cu fiecare întrebare în
parte şi mai interesaţi de restul întrebărilor.
În mare parte întrebările au avut cam aceleaşi răspunsuri însă am avut şi răspunsuri ce s-au evidenţiat. Aceste răspunsuri au fost ori
în contradictoriu ori inedite.
S-au evidenţiat şi opinii în contradictoriu însă participanţii au reacţionat calm fiind deacord cu faptul că fiecare are propria părere.