LUCRURILE DE BAZĂ PE CARE TREBUIE SĂ LE ȘTII

DACĂ EȘTI PASIONAT DE VIN

FLORANCEDAILY.RO

Ce este vinul?

Cea mai scurtă definiție este următoarea: vinul este o băutură

alcoolică obținută din suc de struguri fermentat. Strugurii
folosiți sunt fructe produse de Vitis Vinifera, o specie de plantă
domesticită, adaptată în special pentru producția de vin.

Puțină istorie

Primele dovezi ale vinului datează din anii 7000 î.Hr. și au fost
descoperite pe actualul teritoriu al Georgiei. Surprinși, nu e așa? Eu
recunosc că mă așteptam să fie Franța. Ei bine, are și ea suficientă
istorie – Franța domină lumea vinului încă din Evul Mediu.

Întâmplarea a făcut să aflu această informație chiar de la sursă,

întrucât acum doi ani am fost în vacanță în Kutaisi, al doilea oraș ca
mărime din Georgia.

Din zonă nu sunt doar primele vinuri, ci și tehnici speciale de

vinificație, în niște vase imense de lut numite qvervri, ce se
folosesc și astăzi.

Prima sticlă de vin a fost descoperită în în Germania în 1867 într-

un mormânt roman al unui cuplu, îngropați cu 16 vase. Datează
din 350 d.Hr. 

Și pe teritoriul românesc dovezile existenței aceste băuturi datează

din cele mai vechi timpuri, mai exact, de acum 3000 de ani.
 De câte tipuri este vinul?

Clasificarea se face ținând cont de diverse aspecte. O să le enumăr

pe cele mai importante.

1.După tipul vinului: liniștite, efervescente, spumante

2.După culoare: albe, roșii, roze

3.După conținutul de zahăr: seci(pana la 4g zaharuri/l),

demiseci(între 4 și 12g zaharuri/l), demidulci(12 si 50 g zaharuri/l),
dulci(peste 50 g zaharuri/l).

 Trebuie să menționez că dacă vorbim de vin spumant sau de şampanie, sec se

referă între 17 şi 35g zaharuri/l. Acest tip de vin are un regim special, datorat
specificului său de fabricaţie.

4.După locul din care provine: DOC – denumire de origine

controlată(calitate superioară, minim 11% alcool), IG(indicație
geografică, minim 10,5% alcool),  fără DOC sau IG(vin de masă,
minim 8,5% alcool).

Care sunt cele mai cunoscute soiuri de struguri?

Clasamentul la nivel mondial ar arăta cam așa: Cabernet

Sauvignon, Merlot, Airen, Tempranillo, Chardonnay, Shiraz (Syrah),
Garnacha Tinta, Sauvignon Blanc, Trebbiano Toscano, Pinot Noir.

Ce soiuri de struguri românești cresc la noi?

Soiuri albe: Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă

Românească, Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Frâncușă,
Șarbă etc. 
Soiuri roșii: Fetească Neagră, Băbească Neagră, Negru de
Drăgășani etc.

Soiuri rose: cel mai cunoscut este Busuioaca de Bohotin.

Ce este terroir-ul?

Terroir-ul este un termen preluat din limba franceză ce nu are

corespondent în limba română. El se referă la toate caracteristicile
ce diferențiază o podgorie de alta: solul, clima sau microclima, felul
în care cade soarele etc. Ca idee, deși nu ați crede, cele mai bune
vinuri sunt obținute din soiurile care cresc pe cele mai uscate
soluri.

De unde provine gustul vinului?

Factorii care determină gustul sunt următorii: terroir-ul de care

vorbeam mai devreme, tipul de struguri folosiți, vinificația. Foarte
importante sunt drojdiile folosite și procesul de maturare – dacă
vorbim de o maturare în butoaie de stejar de exemplu, vom avea
un gust pregnant de vanilie.

Ce sunt taninurile?

Taninurile se găsesc în tot universul vegetal, întâlnindu-se de

regulă în stratul exterior (scoarta, coaja). Aceștia acţionează ca un
conservant care măreşte durata de viaţă a vinurilor. Taninurile se
găsesc în cantitate mai mare în strugurii roșii decât în cei albi și
sunt cei care adaugă echilibru vinului. În plus, aceștia sunt
puternici antioxidanți, fiind motivul pentru care se recomandă
consumarea unui pahar de vin roșu zilnic.

Ce sunt sulfiții?
Sulfiţii sunt compuşi chimici derivaţi din sulf. Cel mai des utilizat în
procesul de vinificaţie este dioxidul de sulf (SO2). Un lucru pe care
trebuie să îl știm este că nu există vin fără sulfiți – prin procesul
natural de fermentaţie a strugurilor se pot degaja până la 10 mg/l
dioxid de sulf. De cele mai multe ori mai este adăugat în procesul
de vinificare convențional pentru o mai bună conservare, fără a
depăși însă limitele impuse de Uniunea Europeană.