HEMIPAREZA

Hemipareza se referă la slăbiciunea uşoară-moderată apărută pe o parte a corpului. Hemiplegia

reprezintă pierderea severă sau completă a funcţiei motorii pe o parte a corpului; această situaţie este
produsă de obicei de afecţiuni cerebrale care sunt localizate în emisfera cerebrală opusă părţii cu
paralizie şi, mai puţin frecvent, de leziuni ale trunchiului cerebral, boli ale măduvei spinării, boli ale
sistemului nervos periferic şi alte boli care se pot manifesta prin hemiplegie.

Hemipareza sau hemiplegia pot fi congenitale sau pot fi dobândite în urma unei boli, leziuni sau accident
vascular cerebral.

Hemiplegia poate fi spastică (muşchii afectaţi sunt rigizi şi reflexele tendinoase sunt exagerate) sau
flască (muşchii sunt slăbiţi).

Hemiplegia alternantă este o boală neurologică rară care apare în copilărie, mai frecvent până la vârsta
de 18 luni. Această afecţiune se caracterizează prin episoade recurente de paralizie care implică una sau
ambele părţi ale corpului, mai multe membre sau unul singur. Paralizia poate afecta diferite părţi ale
corpului în diferite momente şi poate fi scurtă sau poate dura câteva zile. Unii copii pot prezenta
convulsii. Copiii pot avea o dezvoltare normală sau pot exista întârzieri.

Hemiplegia facială reprezintă paralizia unei jumătăţi a feţei.

Hemiplegia poate fi cerebrală atunci când apare datorită unei leziuni cerebrale sau spinală atunci când
există leziuni ale măduvei spinării.

Manifestari clinice ale hemiparezei

Hemipareza se manifesta prin slabiciunea musculaturii in jumatatea stanga sau dreapta a corpului, mai
evidenta la membrele superioare si inferioare. Hemipareza prezenta pe partea dreapta este o cauza a
emisferei stangi afectata (datorita incrucisarii fascicolelor), iar hemipareza stanga – lezarea emisferei
drepte.
• Hemipareza dreapta → emisfera stanga: deoarece partea stanga a creierului este implicata in
vorbire si limbaj, persoana cu hemipareza dreapta poate avea probleme in vorbire (si expresivitate –
muschii fetei ) si in intelegerea limbajului (afazie)
• Hemipareaza stanga → emisfera dreapta: emisfera care controleaza modul in care
invatam/procesam informatia, comunicarea nonverbala, anumite tipuri de comportament. Se pot
inregistra si tulburente de memorie si atentie, in cazul accidentelor vasculare si pot vorbi excesiv de
mult.
• Cerebelul: Deteriorarea cerebelului, poate afecta capacitatea organismului de a coordona
miscarea. Aceasta se numeste ataxie si poate duce la probleme de postura, de coordonare si echilibru.

Tipuri de hemipareza

• Hemipareza pur motorie: slabiciune unilaterala ( cea mai comuna ). Pacientul prezinta
slabiciune a musculaturii fetei, membrelor superioare si/sau inferioare. Paralizia muschilor gatului poate
duce de asemenea la dificultate in inghitire – disfagie
• Hemipareza ataxica: slabiciune si stangacie unilaterala a corpului ( ATAXÍE s. f. Sindrom
psihomotor caracterizat prin incapacitatea de a coordona mișcările. (< fr. ataxie, gr. Ataxia) ). Ataxia
cauzeaza dismetria (imposibilitate de a măsura și ghida mișcările), intarziere in actionare, dificultate in
mentinerea unei forte si a ritmului, tremor si dificultate in coordonarea grupelor musculare (afecteaza
mai mult membrele inferioare).
• Hemipareza spastica – sindrom de neuron motor central (sindrom piramidal), incadrat in
grupul paraliziilor cerebrale. Deficitul motor are caracter cronic dar neprogresiv; motilitatea nu este
abolita, insa miscarea se face cu dificultate, forta musculara fiind scazuta. Cauza este reprezentat de o
leziune la nivelul neuronului motor central, care apartine caii piramidale, ale motilitatii voluntare.
 Acenti cauzatori: AVC, tumori intracraniene, infectii cerebrale, scleroza multipla, abcese, etc.
Hemipareaza spastica apare atat la populatia adulta – unde cauza mai frecventa o reprezinta AVC-urile –
cat si la populatia pediatrica – unde apare hemipareza de tip congenital si de tip dobantit.
 Tablou clinic – semne ale sindromului piramidal:
- ROT exagerate
- sincineziile (miscari involuntare)
- hipertensiune ( spasticitate)
Semnele apar impreuna cu deficitul motor – extensorii MS si flexorii MI => atitudine specifica pacientilor
cu hemipareza spastica – si scaderea fortei musculare.
Reflexele patologice prezente: Babinski, Rossolimo, Openheim, Hoffman.
Semnele şi simptomele hemiplegiei includ:

• Dificultăţi de mers;

• Dificultăţi de echilibru în ortostatism sau în mers;

• Dificultăţi la anumite activităţi motorii precum apucarea, prinderea şi ţinerea obiectelor;

• Rigiditate musculară crescută;

• Spasme musculare;

• Majoritatea copiilor care prezintă hemiplegie au dezvoltare mentală anormală;

• Tulburări de comportament precum anxietate, furie, iritabilitate, lipsa concentrării sau înţelegerii;

• Emoţii - depresia;

• Dureri de umăr – frecvent asociate cu pierderea mişcării de rotaţie externă a articulaţiei, apărută
adesea datorită creşterii tonusului muşchiului subscapular şi a marelui pectoral;

• Subluxaţia umărului;

Cauze posibile:

 Cauze vasculare:

• Hemoragia cerebrală;

• Accidentele vasculare cerebrale (tromboză, embolism sau hemoragie);

• Atacurile ischemice tranzitorii;

• Vasculita;

• Neuropatia diabetică.

 Cauze infecţioase:

• Encefalita;
• Meningita;

• Abcesul cerebral;

• Empiemul subdural.

 Cauze tumorale:

• Meningioame;

• Glioame;

• Alte tumori cerebrale primare sau metastatice;

 Cauze ce produc demielinizarea:

• Scleroza multiplă;

• Leziuni ale capsulei interne;

 Cauze traumatice:

• Dilacerările cerebrale;

• Contuzii cerebrale;

• Hematoame subdurale sau epidurale;

 Alte cauze:

• Leziuni congenitale sau perinatale (paralizia cerebrală infantilă);

• Leucodistrofia;

• Parasomnia (hemiplegie nocturnă);

• Sindromul migrenos;

• Paralizia Todd;

• Coma noncetozică hiperosmolară;

Obiectivele de recuperare

Obiectivele de recuperare in hemipareza sunt: combaterea spasticitatii de la nivelul muschiilor flexori ai

membrelor superioare si muschiilor exetensori ai membrelor inferioare; obtinerea relaxarii musculare
pe partea afectata; obtinerea fortei si rezistentei musculare la nivelul membrelor afectate; cresterea
nivelului de coordonare musculara; cresterea mobilitatii articulare; cresterea amplitudinii de miscare si a
vitezei acestei miscari; corectarea pozitiilor vicioase; reeducarea echilibrului.

Program kinetoterapeutic:

La inceputul programului recuperator folosim :initiere ritmica ,rotatii ritmice,mobilizari passive ritmice
sau pozitii inhibitorii pentru relaxarea musculaturii.Dupa relaxarea spasmului putem trece de la
mobilizari passive la pasivo-active,ajungand la diagonal Kabat.Foarte important,trebuie urmarita
dozarea efortului pentru a nu aparea spasmul muscular.Pentru membrul superior:se executa rotatii
ritmice cu ajutorul kinetoterapeutului pentru relaxarea musculaturii.Abductii-adductii ale
umarului.diagonala 1 F SI D2F.

Pentru membrul inferior:se executa initieri ritmice pentru ridicarea si coborarea hemibazinului(pacientul
fiind in decubit lateral).Pentru tonifierea fesierilor si a abductorilor coapsei se pot folosi contractii
izometrice in ona scurtata.

Din decubit dorsal:se realizeaza initiere ritmica pe diagonal 1 F,inversare lenta si inversare lenta cu
opunere.Se poate face si Stretching(20-30 sec),rotatii ritmice si diagonalele bilaterale.

Se pot executa si exercitii din patrupedie,trecerea realizandu-se progresiv si cu ajutorul

kinetoterapeutului,pe genunchi si cavaler servant.In aceste pozitii putem lucra cu pacientul pentru
antrenarea stabilitatii si a echilibrului.La finalul programului se poate lucra si cu obiecte(mingi,corzi
elastice,bastoane),chiar si exercitii la spalier.

Rezultate:

In urma aplicarii acestui tratament kinetoterapeutic timp de 6 luni,am constatat:

-pacientul poate realiza miscarile cu mai multa usurinta;

-functiile respiratorii sunt imbunatatite;

Observatii si recomandari:

Intreruperea exercitiilor de recuperare sunt in detrimentrul pacientului.

Pacientul nu trebuie lasat neobservat atunci cand executa exercitiile.

 Bibliografie:

Tudor Zbenghe,(1996)-Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului.Editura.Medicala

Bucuresti.
Ochiana Gabriela,(2003)-Kinetoterapia in afectiuni neurologice.Editura:Alma Mater,Bacau.
Tudor Sbenghe „Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului”, Editura Medicala 1996,
Bucuresti.
Monica Sabău „Neurologie: ghid pentru asistente medicale” Ed. Univ. din Oradea, 2009 Mircea
Ioana,