Sunteți pe pagina 1din 194

SUB REDACŢIA

CǍTǍLIN PRICOP CRISTIAN COSTACHE


DAN MISCHIANU

GHID PRACTIC IN
UROLOGIE

Editura „Gr. T.Popa” UMF IAÇI

2015
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Ghid practic în urologie / Cătălin Pricop, Cristian
Costache, Dan Mischianu. - Iaşi : Editura Gr.T. Popa,
2015
Bibliogr.

ISBN 978-606-544-298-6

Referenţi ştiinţifici:

Prof. univ. dr. Gabriel Ungureanu - U.M.F. „Grigore T.


Popa“ Iaşi

Prof. univ. dr. Adrian Covic - U.M.F. „Grigore T. Popa“


Iaşi

Editura „Gr. T. Popa”


Universitatea de Medicină şi
Farmacie Iaşi
Str. Universităţii nr. 16

Editura „Gr. T. Popa”este acreditată de CNCSIS - Consiliul


Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin autorului şi


Editurii „Gr.T. Popa" Iaşi. Nici o parte din acest volum nu
poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic
sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din
partea autorului sau a editurii.

Tiparul executat la Tipografia Universităţii de Medicină şi


Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi str. Universităţii nr. 16, cod.
700115, Tel. 0232 301678
CHESTIONAR DE EVALUARE AL CǍR†II (prezentare "alambicatǎ", obositoare, cu prea multe detalii care
vi s-au pǎrut inutile)?_
CADRU DIDACTIC STUDENT ASISTENT MEDICAL
2. Despre ce probleme a$i fi dorit sǎ gǎsi$i informa$ii în carte?
1. Care din capitolele cǎr$ii au fost sub açteptǎrile dvs.
SUB REDACŢIA:

3. Crede$i cǎ acest ghid vǎ va ajuta ca viitor practician?  CǍTǍLIN PRICOP – CONFEREN†IAR UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN
$TIIN†E MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA
DA NU
UROLOGIE, UMF IA$I

4. Considera$i cǎ prezentarea mai multor informa$ii legate de  CRISTIAN RADU COSTACHE – $EF DE LUCRǍRI, DOCTOR ÎN
tratamentul medicamentos ar fi fost beneficǎ? $TIIN†E MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA
UROLOGIE, UMF IA$I
DA NU  DAN MISCHIANU – PROFESOR UNIVERSITAR, MEDIC PRIMAR
UROLOG, MEDIC PRIMAR CHIRURG, CLINICA UROLOGIE, SPITALUL
5. Ce sugestii ave$i pentru viitoarea edi$ie?
CLINIC DE URGEN†Ǎ MILITAR CENTRAL, DOCTOR ÎN $TIIN†E
MEDICALE, UMF BUCURE$TI

_ _
COAUTORI:

 DR. IRINA NEGRU – ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN $TIIN†E


MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA UROLOGIE, UMF
IA$I
_  DR. DRAGO$ NEGRU – PROFESOR UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN
$TIIN†E MEDICALE, $EFUL DISCIPLINEI DE RADIOLOGIE $I
IMAGISTICǍ, UMF IA$I
 DR. CORNEL MORO$ANU – SEF DE LUCRARI, MEDIC PRIMAR
În perspectiva publicǎrii unei noi edi$ii, vǎ rog sǎ bifa$i varianta pe care o
considera$i potrivitǎ çi sǎ trimite$i acest chestionar pe adresa: Dr. CǍ CHIRURG, DOCTOR ÎN $TIIN†E MEDICALE, DISCIPLINA DE
TǍLIN PRICOP - Spitalul Clinic nr.2 Iaçi, B-dul Carol nr.50 Iaçi - 6600 CHIRURGIE, UMF IA$I
Tel/fax: 0232.252.999  DR. BOGDAN NOVAC – ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN
$TIIN†E MEDICALE, MEDIC SPECIALIST UROLOG, DISCIPLINA
UROLOGIE, UMF IA$I
 DR. VIOREL RADU – ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN $TIIN†E
MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA UROLOGIE, UMF
IA$I
 DR. COSTIN RISTESCU – MEDIC PRIMAR UROLOG, DOCTOR IN
STIINTE MEDICALE, SPITALUL CLINIC CLINIC DR. „C. I. PARHON”,
IA$I

iii
250
BIBLIOGRAFIE
 DR. NICOLAE SUDITU – ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN
$TIIN†E MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA
UROLOGIE, UMF IA$I
 DR. LIVIU TODOSI – ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN $TIIN†E
MEDICALE, MEDIC PRIMAR UROLOG, DISCIPLINA UROLOGIE, UMF
IA$I
 DR. VERONICA TǍNASE – MEDIC PRIMAR RADIOLOG, DOCTOR ÎN
$TIIN†E MEDICALE, SERVICIUL DE RADIOLOGIE SPITALUL CLINIC
DR. „C. I. PARHON”, IA$I
 DR. ADELINA MIRON – MEDIC SPECIALIST UROLOG, SPITALUL
CLINIC CLINIC DR. „C. I. PARHON”, IA$I
 DR. DRAGOS PUIA – MEDIC SPECIALIST UROLOG, SPITALUL
CLINIC CLINIC DR. „C. I. PARHON”, IA$I

 Léger - Semiologie Chirurgicale, Masson et Cie, 1964;


 Pricop C, Costache C, Mischianu D – Ghidul
Stagiului de
Urologie, Iaşi, 2011
 Sinescu I, Manu M, Hârza M – Transpantul renal,
Editura
universitarǎ ”Carol Davila”, 2007
 Proca E, Popescu A – Transplantarea renalǎ, Ed.
Medicalǎ Bucureşti, 1993

iv
249
BIBLIOGRAFIE
Cǎtre cititor,
Davila”, Bucureçti
1999  Pricop C – Litiaza II,
renalǎ – Ghidul EdituraMedicalǎ,
1984
pacientului çi al
 Sinescu I (sub
medicului de
red.): Urologie
familie, Editura
clinicǎ, Editura
Pim, 2003
medicala Amaltea,
 Pricop C – Litiaza
Bucuresti, 1998
reno-ureteralǎ la
 Sinescu I, Glück –
sfârçit de mileniu, Cistoplastia de
Editura Dosoftei, substitu$ie, Editura
Medicalǎ
2000
Amaltea
 Pricop C,
 Smith JAJr, -
Mischianu D,
High tech urology
Bucuraç V –
– Technological
Tumorile vezicale
inovations and
superficiale, Editura
their clinical
Tehnopres, 2004
application,
 Pricop C, Negru D
– Hiperplazia Saunders WB,
benignǎ de 1992
prostatǎ – Ghidul
 Stroescu V –
pacientului çi al Farmacologie,
medicului de Editura All, 1994
familie, Editura
TerraNostra, 2002  Tode Viorel –
 Pricop C, Urologie clinicǎ,
Costache Editura Companiei
C,Mischianu D –
Ghidul Stagiului de Na$ionale
Urologie, Iaşi, 2011 Administra$ia

 Proca E – Porturilor Maritime


Tratat de Constan$a SA
patologie
chirugicalǎ, VolI-  Weill F, Bihr E,
R n mai bine pregǎtit sǎ eIementeIe de
W “ facǎ fa$ǎ bazǎ aIe
o a
o
D imperativelor interven$iei çi
h l
m e momentului. urmǎrile

e , “FiruI ghid” postoperatorii.

r aI demersuIui Un proverb
nostru a fost sǎ suedez spune ca
Z
gǎsim cea mai „Norocul niciodatǎ
F e
simpIǎ cale de a nu dǎ; eI doar
l
implica viitorul împrumutǎ…” Ne
– t
medic de famiIie vom considera
n foarte norocoçi
(sau de aItǎ
e specialitate), pentru dacǎ, prin
L
r a fi alaturi de noi în intermediuI acestei
'
u lupta cu Iecturi vom fi reuçit

l V suferin$elor sǎ vǎ
i urologice, nu doar “împrumutǎm“
t
g pentru a face un no$iuniIe
r
o tuçeu rectal corect esen$iaIe despre
a
sau a schimba o practica uroIogicǎ
s t
sondǎ vezicaIǎ, ci modernǎ.
o ,
çi pentru a expIica
n
pacien$ilor care vor
o 1
trece pragul unei Autorii
g 9
clinici uroIogice
r 8
Book
a 3 Medical v
Publishe 248
p W rs In
h i
i e
e n
e
r r
e
CUPRINS Scale in determining outcomes and risk in geriatric outpatients. J
Gerontol. f99f; 46: Mf39−Mf44.
 Editura Medicala – Agenda Medicala 2011
Cǎtre cititor….....................................................................5
 Filimon Cicerone – Curs de Urologie, Litografia UMF Iaçi,1988
I. Foaia de observa$ie a pacientuIui uroIogic…....7
 Geavlete P. – Urologie, Vol I,II, Editura Copertex, 1999
II. Examenul clinic aI aparatuIui urogenitaI.............14  Ger R, Abrahams P - Essentials of Clinical Anatomy, Edinburgh,
III. Explorarea imagisticǎ în uroIogie........................29 Churchill Livingstone, 1986.
 Gheorghiu V, Costache C, Radu DV - Curs de Urologie,
IV. InstrumentaruI uroIogic…....................................55
Editura UMF Iaçi 2004
V. LaseruI în uroIogie…............................................68
 Joffre F, Jardin M - L'urographie intraveineuse, Encyclopedie
VI. Interven$ii endouroIogice çi minim invazive.......72 medico-chirurgicale, 1992

VII. Deriva$ia Urinarǎ Externǎ Incontinentǎ….........114  LucreJia Titircǎ – Tehnici de îngrijiri acordate de asisten$ii
medicali, Ed.Via$a Româneascǎ Medicalǎ
VIII. TransplantuI renaI..............................................121
 Manu M – Explorǎrile instrumentale ale aparatului urinar în
IX. Prostatectomia radicaIǎ…..................................133
Urologie clinicǎ sub redac$ia I. Sinescu, 1998.
X. Medica$ia foIositǎ în practica uroIogicǎ…........135  Masselot J. - Uretero-pyelographie retrograde etpielographie

XI. Îngrijirea pacientuIui uroIogic.............................179 retrograde, Encyclopedie medico-chirurgicale,1992


 Miclea F, Boiborean P, Claici D – Echipamentendourologic în
XII. Caietul stagiuIui de uroIogie…..........................206
Bazele chirurgiei endourologice, sub redac$ia D.Nicolescu, 1997
XIII. Valori normale aIe parametriIor bioIogici...........238  Minciu R. – Instrumentarul urologic în Urologie sub redac$ia
XIV. BibIiografie 246 Pricop C çi Mischianu D., Tehnopress 2005
 Mischianu D – Urologie – Note de curs pentru studen$i, Bucureçti
Chestionar de evaIuare…..................................250
2000
 Nicolescu D. – Urologie, Editura Didacticǎ çi Pedagogicǎ,1990
 Novac C, Pricop C, Irina Negru – Urology for students, Editura
A’92, Iaçi, 2001
 Perçu S – Infec$iile urinare, Editura Universitarǎ “Carol

246
BIBLIOGRAFIE I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC

BIBLIOGRAFIE I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC

Realizarea acestei lucrǎri ar fi fost imposibilǎ dacǎ nu am fi avut Foaia de observa$ie reprezintǎ un document medico-legal,
care se întocmeçte Ia momentuI internǎrii unui pacient, îI insoteçte
acces la urmǎtoarele reviste çi cǎr$i:
pe acesta toatǎ perioada petrecutǎ în spitaI dar çi în toate
REVISTA ROMÂNǍ DE UROLOGIE; ACTA UROLOGICA BELGICA ;
compartimenteIe în care trebuie sǎ efectueze diferite investiga$ii,
ANNALES D’UROLOGIE ; BRITISH JOURNAL OF UROLOGY ; EUROPEAN
consuIturi sau interven$ii chirurgicaIe, este ogIinda fideIǎ a
UROLOGY ; JOURNAL D’UROLOGIE; JOURNAL OF UROLOGY ; UROLOGY
evoIu$iei pacientuIui în cadruI unei sec$ii çi se încheie odatǎ cu

 Badea Gh. (sub red.) - Ecografie clinicǎ generalǎ, 1992 externarea pacientuIui. Ea con$ine toate dateIe medicaIe, cIinice
çi paracIinice care caracterizeazǎ strea actuaIǎ a pacientuIui,
 Badea R, Dudea S, Mircea P, Stamatian F -Tratat de
antecedenteIe acestuia, dar çi toate evenimetele medicale
ultrasonografie clinicǎ, Vol.I, Editura Medicala Bucureçti,2004
petrecute pe parcursul internǎrii.
 Boja R, Nedelcu S – Endopielotomia anterogradǎ în tratamentul
Un absolvent de facultate de medicinǎ trebuie sǎ fie
hidronefrozelor congenitale çi câçtigate, Editura Muntenia
capabil sǎ întocmeascǎ o foaie de observaJie cât mai corectǎ
th
 Brenner BM, Reltore FE, -The kydney 5 Edition,Saunders WB, çi cuprinzǎtoare pe baza cǎreia sǎ redacteze o epicrizǎ cIarǎ,
1996 concisǎ çi compIetǎ. Din nefericire observǎm cǎ aceastǎ
 Brewster S, Craunston D, Noble J, Reynard J – Urology necesitate fireascǎ rǎmâne pentru muI$i tineri încǎ un deziderat.
– A handbook for medical students, Bios ScientificPublishers, Ltd. Lectura acestor rânduri va fi, sperǎm, un ghid utiI pentru a
Oxford 2001 facilita puntea de comunicare pacient-student, condi$ia de bazǎ a
 Bucuraç V, Bardan R, Mureçan A – Urologie curs pentru în$eIegerii apari$iei çi evoIu$iei procesuIui patoIogic. SubIiniem cǎ
studen$i çi reziden$i, Editura Augusta 2003 foaia de observa$ie este un document medico-legal, a cǎrui

 Calomfirescu N, Voinescu V – Tratamentul endoscopic al completare implicǎ o dublǎ responsabilitate!

stricturilor uretrale, Editura Academiei Române Din punct de vedere al evoluJiei cazului de investigat ne
putem afIa în douǎ situa$ii distincte pe care Ie vom aborda separat:
 Coman Ioan, Sergiu Duca – Urological laparoscopic surgery ––
a. PacienJii care sunt în evidenJa clinicii. La aceçti
2005 , “Iuliu Hatieganu” Medical Universitary Publishing
pacien$i avem avantajuI de a fi fost diagnostica$i pentru
 Coe F, Favus MJ, Pak Cyc, Parks JH, Preminger GM, - Kydney
afec$iunea uroIogicǎ (de obicei) în urmǎ cu ceva timp, biIetuI de
stones, Medical and surgical management, Lippincott Raven
ieçire çi foaia de observa$ie fiind de mare foIos. Iatǎ cum, un
Publishers, 1996
istoric consistent constituie baza unui bilet de ieçire corect, pe
 Crookx, V, Waller S, et al. The use of the Karnofsky Performance baza cǎruia, la
7
I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR
BIOLOGICI
reinternare, se poate face un istoric complet. Pentru a stabili cât mai
F 17 – 23 %
bine istoricul bolii recomandǎm adresarea urmǎtoarelor întrebǎri:
Clearance-ul acidului uri 6 – 12 ml/min
 Cum çi când au apǎrut primele tulburǎri? (polakiuria, hematuria,
Clearance-ul ureei 600 – 100 ml/min
durerile lombare, usturimile mic$ionale etc). A urmat un program de Clearance fosfat 5,4 – 16,2 ml/min
investiga$ii recomandat de medicul de familie sau urolog çi un
tratament? Dacǎ da, care a fost evolu$ia?
• La internarea precedentǎ s-a efectuat vreo
interven$ie? (ESWL, NLP, TURP, TURV, URSR etc). Cum
a evoluat postinterven$ie?
• Care a fost rezultatul anatomopatologic în cazul
celor cu patologie tumoralǎ?
• Dupǎ externare a efectuat tratamentul
complementar recomandat? (ex: tratamentul infec$iei
urinare conform antibiogramei, instila$ii vezicale,etc.)
• Internarea actualǎ este datoratǎ apari$iei unor alte
simptome (ex: colicǎ, febrǎ etc) a aceloraçi simptome care
au provocat internarea precedentǎ (hematuria la un
pacient cu tumorǎ vezicalǎ recidivatǎ, etc) sau pentru
control, potrivit unei programǎri anterioare?
Putem schi$a astfel istoricul: “Pacient în evidenJa clinicii
urologice din anul (luna) ……….. când a fost diagnosticat
cu…………, (examenul anatomo-patologic al pieselor de
exerezǎ indicând ………….). S-a practicat….............cu evoluJie
ulterioarǎ ………..simplǎ (complicatǎ de apariJia…............).
Dupǎ externare pacientul a urmatlnu a urmat recomandǎrile
medicale (dacǎ este cazul motivaJia). Se interneazǎ
acum...............(control, reapari$ia simptomelor, alte simptome).

8
3
Densitate 1,005 – 1,040 g/cm
DHEA (dehidroepiandrostendion) M 2,0 – 3,4 mg/l
Acid citric 3,5 ± 1,0 mM/24h
245
XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC
BIOLOGICI
Cistina ‹ 0,33 mM/24h
Dacǎ pacientul a avut mai multe internǎri în antecedente se
F 0,8 – 3,4 mg/l
vor nota, în ordine cronologicǎ toate internǎrile. Iatǎ un exemplu
postmenopauzǎ F 0,2 – 1,2 mg/l
pe care îl dorim edificator: “Pacient în eviden$a clinicii din ianuarie
A < 115 mg/24h U
Catecolamine 2001, când a fost diagnosticat cu tumorǎ vezicalǎ superficialǎ
C < 40 mcg/24h U
A < 7,0 mg/24h micǎ, localizatǎ pe peretele lateral drept la aproximativ 2,5 cm de
Acid vanilmandelic orificiul ureteral drept (carcinom tranzi$ional moderat diferen$iat
U
C < 3,5 mg/24h
U pT1N0M0) pentru care s-a practicat TUR-V. Urocultura pre- çi

Gonade l placentǎ postoperatorie negativǎ. Evolu$ie postoperatorie simplǎ. Pacientul


M 0,6 – 3,7 nM/l a urmat instila$ii vezicale cu BCG, timp de 6 sǎptǎmâni, conform
Dihidrotestosteron
F 0,2 – 0,6 nM/l schemei, instila$iile fiind bine tolerate. Controlul cistoscopic
M < 95 pM/l efectuat la 3 luni indicǎ absen$a recidivelor. Pacientul nu a revenit
Estradiol
F 70 –880 pM/l la controalele cistoscopice programate. Se interneazǎ acum
Estriol < 0,3 nM/l pentru reapari$ia hematuriei macroscopice terminale de
HLP (hormonul lactoplacentar) < 0,1 mg/l aproximativ 3 sǎptǎmâni, unic simptom”.
Progesteron M 0 – 1,9 nM/l b. PacienJii care se adreseazǎ prima datǎ clinicii
preovulator F 0 – 4,5 nM/l urologice. La aceastǎ grupǎ de pacien$i chestionarea trebuie sǎ
postovulator F 15,9 – 95,4 nM7l se axeze pe apari$ia çi amploarea simptomelor, evolu$ia lor în
postmenopauzǎ F 0 – 3 nM/l
timp, eventuale investiga$ii çi tratamente efectuate la
M 11 – 31,0 nM/l
recomandarea medicului de familie sau a unor medici de alte
300 – 1000 nM/l
specialitǎ$i. Vom nota çi situa$ia la internare. În aceste cazuri,
credem cǎ istoricul ar trebui sǎ fie:
“Pacientul relateazǎ cǎ de aproximativ..............lunilzile
prezintǎ (hematurie, polakiurie nocturnǎ….....micJiunilnoapte,
Testosteron dureri lombare, febrǎ, usturimi micJionale, etc). A efectuat
F 0,4 – 2,4 nM/l
10 – 70 nM/l tratament cu…….din proprie iniJiativǎlla indicaJia medicului

Teste funcJionale de familie. InvestigaJiile efectuate la PoliclinicalSpitalul

Rinichi teritorial ridicǎ suspiciunea diagnosticǎ de……… La internare

Clearance-ul acidului în clinica noastrǎ pacientul prezintǎ….................(semnele


M 560 – 830 ml/min
paraaminohipuric afecJiunii)”. Formularea “pacientul relateazǎ cǎ….” este mai
GFR/RPF M 17 – 21 % 9
244
I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR
BIOLOGICI
potrivitǎ decât formularea “pacientul prezintǎ de Pirofosfat 20 – 40 mcg/24h
aproximativ…………” aceasta din urmǎ presupunând cǎ cel 3
Densitate 1,005 – 1,040 g/cm
care a întocmit foaia a fost martorul obiectiv al celor relatate. Acid citric 3,5 ± 1,0 mM/24h
Iatǎ un exemplu: “Pacientul fǎrǎ antecedente urologice Cistina ‹ 0,33 mM/24h
relateazǎ cǎ de aproximativ 2 sǎptǎmâni prezintǎ dureri colicative Hormoni
lombare drepte, cu iradiere anterioarǎ spre organele genitale. Din M 2 – 18 Ul/l
ini$iativǎ proprie a luat calmante la domiciliu (Algocalmin, Piafen) F 2 – 30 Ul/l
Gonadotropine (FSH)
care au ameliorat par$ial simptomele. O ecografie efectuatǎ în M 2 – 12 Ul/l
urmǎ cu 3 zile în policlinica teritorialǎ suspicioneazǎ un calcul F 2 – 12 Ul/l

ureteral lombar obstructiv cu ureterohidronefrozǎ gr I-II pe partea F 2- 29 Ul/l


Postmenopauzǎ
dreaptǎ. Apari$ia febrei (38,5oC) în urmǎ cu 48 de ore, pe fondul F 10 – 65 Ul/l

accentuǎrii durerilor lombare, determinǎ în urgen$ǎ, internarea Corticotropina (ACTH) 10 – 100 ng/l

pacientului în clinicǎ”. M 4 – 20 Ul/l


F 4 – 200 Ul/l
Cum spuneam Lute
otro M
anterior, un istoric
pina
complet, bine fǎcut (LH) 9 – 40 Ul/l
este oglinda evolu$iei F
cazului çi premiza
8 – 200 Ul/l
importantǎ a unei Prol
actin M
epicrize corecte. a
Biletul de ieçire din 0,7 – 10,7
mcg/l
spital trebuie sǎ ofere Som F
medicului curant sau atotr
op
de altǎ specialitate (ST 2,3 – 15,9
H) mcg/l
posibilitatea de a çti,
M
cronologic, toate
datele importante în 0 – 10 mcg/l

evolu$ia bolii F

Trebuie sǎ 2 – 5 mcg/l
avem grijǎ sǎ
notǎm cu grijǎ
antecedentele
personale în primul rând cele urologice,
XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC
BIOLOGICI
chiar dacǎ sau neçtiin$ǎ, se Paratiroide
Tireotropina (TSH)
aparent, nu au o trece uçor este – 4,0 mUl/l Parathormon
pg/ml
legǎturǎ directǎ problema reacJiilor Tiroidǎ
Suprarenale
cu suferin$a alergice. Vom nota Calcitoninǎ
Aldosteron
actualǎ. Astfel, deci cu maximǎ Tiroxina (clinostatism)
episoadele seriozitate reac$iile Triiodotironina pM/l
mcg/l (ortostatism) 110 – 86
(repetate) de alergice cunoscute
pM/l
infec$ie urinarǎ la antibiotice 280 –
f0 700
din antecedente (aten$ie: mai 243 nM/l
(mai ales cu
Proteus,
Piocianic,
Klebsiella),
tratate de cele
mai multe ori
incorect sau
incomplet, pot
explica apari$ia
în timp a litiazei
coraliforme; sau
eliminǎrile
spontane de
calcul la un
pacient litiazic
pot forma o idee
despre natura
calculilor çi
poten$ialul
recidivant al bolii.
O altǎ
problemǎ peste
care, din grabǎ
I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR
BIOLOGICI

AGL 300 – 700 mg/l ales la pacien$ii cu repetate episoade de infec$ie în antecedente
Acizi biliari 0 – 4,3 mcg/ml care au primit antibiotice diverse în combina$ii mari çi repetate!) çi
la substan$ele de contrast ionice, au reputa$ia de a produce astfel
70 – 115 mg/dl
Glucozǎ 20 – 100 mcg/24h de reac$ii alergice, uneori cu manifestǎri severe). Sunt situa$ii
U
particulare care necesitǎ aten$ia celui care întocmeçte foaia
Lactat 600 – 2400 mcg/dl
pacientului urologic. Vom exemplifica întrebarile obligatorii
Fosfolipide 150 – 250 mg/dl
adresate în douǎ situa$ii mai frecvent întâlnite în practicǎ:
Trigliceride 40 – 160 mg/dl
a. tumorile vezicale …fumǎtor ? de cât timp çi câte $igǎri
Markeri tumorali în urologie
pe zi? a lucrat în mediu toxic (industria cauciucului,
Rinichi
pielǎriei, prelucrarea petrolului, etc), câ$i ani?
PHI (fosfohexozǎ – izomerazǎ) 15 – 75 Ul/l
antecedente TBC? (în perspectiva eventualei
Vezica urinarǎ
introduceri a instila$iilor cu BCG).
TPA (antigenul celular
< 95 Ul/l b. Litiaza… parin$ii cu litiazǎ renalǎ? eliminator de
polipeptidic)
calculi? ce compozi$ie aveau calculii elimina$i?
Prostata
afec$iuni endocrinologice? imobilizare prelungitǎ la
PSA (antigenul specific prostatic) < 4 Ul/l
pat? mielom multiplu? leucemie? limfoame? boala
patologic > 10 Ul/l
PAP (fosfataza prostaticǎ acidǎ) < 2 mcg/dl Paget? tratament cronic cu corticosteroizi? vitamina D,

Testicul preparate de calciu, diuretice? consum exagerat de

AFP (alfafetoproteina) ‹ 7 Ul/l carne, brânzeturi, sare, sucuri cu zahar?


Atunci când notǎm istoricul unui pacient trebuie sǎ avem în
þ-HCG (gonadotrofina corionicǎ
umanǎ) < 5 Ul/l vedere çi situa$ia cǎ individul poate trǎi ani cu un singur rinichi fǎrǎ
a avea simptome deosebite. Rinichiul unic congenital sau
SP 1 (þ1 – glicoproteinǎ specificǎ M 0,5 – 1 mcg/l
sarcinii) func$ional trebuie avut în vedere atunci când discutǎm cu un
Parametrii urinari pentru elucidarea compoziJiei litiazei renale pacient cu anurie obstructivǎ intervenitǎ “din senin”.
Amoniac 35 – 50 mM/24h Examinarea pacientului urologic constituie tema unui alt
Acid uric 2,4 – 4,5 mM/24h capitol al lucrǎrii. †in sǎ men$ionez cǎ examenul pe aparate çi
Calciu 2.5 – 8 MMOL/24h sisteme va fi fǎcut corect çi complet, dupǎ regulile învǎJate la
Magenziu 0.5 – 12 MMOL/24h Semiologie în anul III.
Acid oxalic < 0,5 mM/24h Stagiul de Urologie se dovedeçte un bun prilej de a verifica
pH 5–7
ff
în practicǎ no$iunile dobândite la Cardiologie, Nefrologie, Proteine
Ftiziolologie întrucât multi pacien$i, în vârstǎ, cu afec$iuni 66 – 87 g/l
urologice
p t
r ,
e
z t
i u
n l
t b
ǎ u
c r
o ǎ
m r
o i
r
b d
i e
d
it r
ǎ i
$ t
i m
( ,
H
T e
A t
, c
d .
i )
a
b c
e a
re pot influen$a o manierǎ clarǎ, d c r v
atitudinea concisǎ, eligibilǎ çi e tr u e
terapeuticǎ precisǎ. o ti s
decisiv. De altfel Referindu-ne l c n t
studen$ii sunt la acest document a a ǎ i
sfǎtui$i sǎ medico-legal foarte r l g
citeascǎ cu important trebuie sǎ d a a
r
aten$ie men$ionǎm cǎ în i t $
e
concluziile cadrul obliga$iilor o o i
c
examenului practice ale g $i i
o
interclinic studen$ilor revine çi r p
l
efectuat de completarea a a
a i
colegii interniçti evolu$iei cazurilor. m c
t m
sau anesteziçti În rubrica alǎturatǎ a i
r a
çi, pe parcursul celei în care medicul c e
e g
stagiului, sǎ de salon noteazǎ a n
a i
monitorizeze çi medica$ia trebuiesc r $ s
evolu$ia consemnate e ii t
afec$iunilor d
punctele principale s , i
cardio– ale evolu$iei e
e c c
pulmonare pacientului în acea e o e
coexistente la zi. a
f n
pacientul urologic În foaia de n
e ti
(
aflat în grija lui. observaJie sunt a
c n
e
Toate deasemenea li
t u
c
aceste observa$ii notate çi codificate z
u n
o
trebuie sǎ se toate manevrele e
e â
g
regǎseascǎ, medicale sau
a d
r
meticulos notate, chirurgicale ç z c
a
în foaia de efectuate i ǎ u
f
observa$ie, în pacientului pe e d i
i
ordine parcursul l e n
e
cronologicǎ, într- internǎrii. Începând e
, RRVS, UIV, CT, Proteine totale mg/dl
UPG, Rx. toracic, mg/l - HDL
< 150 mg/24h
probe ventilatorii, 55 –
Albumine 100
etc.) consulturi
a1 - antitripsina mg/dl
interclinice çi 3,50 g/l - LDL
interspitaliceçti Ceruloplasmina
dupǎ caz, dar çi 600 mg/dl 0 – 130
mg/dl
interven$ii Feritina
23 – 350 mcg/l F 17 – 270 mg/l
chirurgicale care
Haptoglobina 1,0 – 3,2 g/l
pot sǎ fie unice
Ig A 0,5 – 3,3 g/l
sau succesive,
Ig D 3 – 400 mg/dl
multiple în cadrul Ig E 60 – 700 mcg/l
aceleiaçi Ig G 7,5 – 15,2 g /l
internǎri. Toate Ig M 0,6 – 2,2 g/l

aceste date þ2 - microglobulina < 2,5 mg/l

medicale sunt Transferina 2,04 – 3,74 g/l


ELFO
notate în ordine
Albumine 52 – 65.1 %
cronologicǎ în
foaia de
a1 - globuline
oserva$ie.
a2 - globuline
Ce trebuie 14.4 %
men$ionat
þ - globuline
la
evolu$ie? ç - globuline
20.3 %
 starea
generalǎ Lipide çi metaboli$i
a Bilirubina totalǎ
pacientul 1,1 mg/dl
ui (bunǎ - direct
satisfǎcǎt ǎ
oare, – 0.3
mg/dl
f2
Colesterol total
– 200 mg/dl
- liber
45 –
85
influen$atǎ);
8 – 130 Ul/l  diureza; tensiunea arterialǎ, pulsul (eventual deficitul de
Fosfataza alcalinǎ 34 – 104 U/L puls!)
M
Co  aspectul
lin macroscop
est ic al urinei
er (sau al
az lichidului
a de lavaj
F postoperat
or, la
2800 – 4700 Ul/l pacien$ii
Creatinkinaz opera$i
a clasic sau
U/L endoscopi
c);
CK - MB
25 U/L  la cei
M oper
10 – 71 U/L a$i
clasi
c
aspe
ctul
pans
ame
ntului
(infilt
rat
purul
ent,
hem
atic,
curat
) çi
239
XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC
BIOLOGICI
ev e au
ç 6 – 42
e a U/L suprimare
-
F a lui);
nt G
P
T  apari$ia
u t unei
al u eventuale
reac$ii
el b alergice în
cursul
e u spitalizǎrii
m l GLDH
Ul/l (la
a u antibioti
ce,
n i M substan
ev d $ǎ de
5 – 18 Ul/l contrast
rǎ e GOT
);
ri F
 m
al d
5 – 15 Ul/l an
e r
ev
tu e
rel
b n e
ul , di
ui ag
d s no
e c sti
dr u ce
e r pr
n t ac
( a tic
m r at
o e e
bil a în
iz zi
ar s ua

240
r ri t afi
e s r e,
s m o et
p g c).
e u r Iatǎ
c r a mai jos un
t e d exemplu
i t ǎ la un
v e , pacient cu
ǎ r TUR-P,
a u fost
( l, r purtator
c u e de sonda
i r t 4
s e r saptamini,
t t o ziua a II-a
o e g postopera
s r r tor:
c o
o p
p i
i e
e l
c
, o
g
c r
A Uree
a a c
fi i
t d
e e Creatininǎ
r u
t r
e e i

239
M 5 – 23 Ul/l
GPT
F 5 – 19 Ul/l Data Tratament Evolu$ie

LDH 135 – 214 U/L 12.01.2013 1. Sulperazon fl II Stare generalǎ bunǎ, afebril.
XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR I. FOAIA DE OBSERVAŢIE A PACIENTULUI UROLOGIC
BIOLOGICI 2. Gentamicina f III Diurezǎ 1700ml, urinǎ uçor
HBDH 68 – 140 Ul/l
3. Algocalmin f III hematicǎ.
3 LAP 11 – 35 Ul/l
4. Fraxiparinǎ f I
,
M Lipaza 13 – 60 U/L 5. Ser Glucozat 10%
<
FA acidǎ 5 – 14 Ul/l 2000ml
2
F Parametrii renali 6. Ser Fiziologic Pacientul çi-a
< 1000ml reluat tranzitul pentru gaze.
700 7. Diazepam tb I Toleran$ǎ digestivǎ bunǎ. TA
mg/ = 140/75 puls= 78b/min.
24h
U 10
– 50
mg/
dl
1
M
F

0,5

1,7
g/24
h

f3

240
II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR BIOLOGICI
Indice Quick > 70 %
II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL
Timpul trombinei plasmatice
Exporarea clinicǎ a aparatului urogenital trebuie sǎ 17 – 24 sec
INR 0.8 – 1.3
decurgǎ firesc, de sus în jos, adicǎ dinspre lojele renale spre
regiunea hipogastricǎ şi bursele scrotale sau regiunea genitalǎ la Parametrii ASTRUP
femei. Din start acest examen are douǎ laturi ce trebuie urmarite arterial 65 – 105 mmHg
pO2 venos 30 – 60 mmHg
cu aten$ie:
a) Latura subiectivǎ ce cuprinde totalitatea elementelor 2 arterial 31 – 44 mmHg
pCO
patologice ce vor fi descrise de pacient; venos 38 – 53 mmHg
pH 7,34 – 7,44
b) Latura obiectivǎ care constǎ în examenul fizic (inspec$ie,
Bicarbonatul standard 24 – 28 MMOL/L
palpare, percuIie) efectuat respectivului pacient.
Baze exces - 2,5 - + 2,5 mM/l
Examenul obiectiv va cuprinde gradual şase subpuncte: Satura$ia arterialǎ în oxigen 95 – 98 %
1) Explorarea micJiunii;
Parametrii plasmatici/serici ElectroliJi oligoelemente
2) Exporarea clinicǎ a rinichilor
3) A zonei hipogastrice
98 – 107 MMOL/L
4) A uretrei şi a penisului Clor 140 – 280 mM/24h
5) A scrotului şi a conIinutului scrotal
6) A perineului, prostatei şi veziculelor seminale 3,5 – 5,1 MMOL/L
Potasiu
(tactul rectal); 35 – 90 mM/24h U
Calciu total 8.5 – 10.2 mg/dl
EXAMENUL MICŢIUNII 0,65 – 1,05 MMOL/L
Magneziu 2,47 – 8,88 mM/24h U
Acesta presupune cǎ vom invita pacientul/pacienta sǎ
urineze în faIa noastrǎ prilej cu care pot fi evidenIiate prezenIa
135 – 144 mM/l
unor secreţii uretrale patologice. De asemenea este prilejul de a 120 – 220 mM/24h U
vizualiza existenIa tulburǎrilor micIionale şi a modului cum se Sodiu

manifestǎ ele – jet urinar întrerupt, jet în doi timpi, jet deformat 16 – 49 mM/24h U
(rǎsucit, împraştiat, filiform, cu picǎturǎ) sau pierderea 0,81 – 1,53 mM/l
necontrolatǎ a urinii. A uri limpede,
Examinatorul va vedea nii. galbenǎ,
şi consemna în foaia de Uri cristalinǎ,
observaIie şi aspectul na se
deosebeşte de Fosf 1,
at, 16
urina tulbure, –
anor 1,
piuricǎ din gani 9
infecIiile urinare c m
(vezi M/l
C
16
Enzi –
me 49
m
M/
24
h
U

f4
28 – 100 U/L
XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR BIOLOGICI II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL

XIII. VALORILE NORMALE ALE PARAMETRILOR BIOLOGICI fig. II.6) sau urina brunǎ – roşiaticǎ din hematuria macroscopicǎ
(vezi fig. II.7). Rareori pot fi obiectivate şi pneumaturia particularǎ,
M 2 - 10 mm/h
VSH de exemplu, fistulelor uro-intestinale, chiluria iar daca pacientul
F 5 – 15mm/h este suficient timp sub observa$ie putem evalua oliguria sau
M 13 – 17 g/dl poluria.
Hb F 11,5 – 16 g/dl

Ht M 40 – 54 %
F 37 – 47 %
6
Eritrocite M 4,5 – 6,5 x 10 /μl
6
F 3,9 – 5,3 x 10 /μl
MCV- volumul mediu eritrocitar 80 – 100 fl
MCH – Hg eritrocitarǎ 27 – 32 pg
MCHC – Hg eritrocitarǎ medie 32 – 36 g/dl
3
Adult 4 – 10 x 10 /μl
3
Leucocite Copil 6 – 15 x 10 /μl
3
Sugar 6 – 18 x 10 /μl
3
Trombocite 150 – 450 x 10 /μl
CRP 0 - 5 mg/l
Procalcitonina 0.02 - 0.5 ng/ml
Neutrofile 50 – 75 %
Eozinofile 0–5%
Bazofile 0–2%
Monocite 5 – 10 %
Limfocite 25 – 40 %
Reticulocite 0.5 - 2.5 %

Timp de sângerare 2 – 5 min


Antitrombinǎ III 80 – 120 %
Fibrinogen 2 – 4 g /l
Plasminogen 80 – 120 %
Timpul par$ial de tromboplastinǎ 20 – 40 sec
Timpul Quick 11 – 16 sec

f6 f5
237
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL

Fig. II.7 – Diagnosticul Hematuriei macroscopice – proba celor 3 pahare


Renala simplǎ: …………………………………………………..…………..
Urografie: …………………………………………...………………………..
2. EXAMENUL CLINIC AL RINICHILOR …………………………………………………………………………………
Dispunerea anatomicǎ a rinichilor este, cel mai adesea, …………………………………………………………………………………
cauza unui examen clinic sǎrac în informaIii datoritǎ pozi$iei CT/RMN:…………………………………………………………………….
anatomice. ………………………………………………………………………………..
Cu toate acestea: Tratament medicamentos: ………………………………………………….
a) Inspecţia regiunii lobare poate evidenIia: …………………………………………………………………………………
 Cicatrici lombare martore ale unor operaIii .………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
efectuate anterior
Tratament urologic: ………………………………………………………….
 Poziţia antalgicǎ a pacientului - posibil datoratǎ …………………………………………………………………………………
unei supuraIii perinefretice; …………………………………………………………………………………
 ExistenIa edemului şi a roşeţii tegumentelor …………………………………………………………………………………
aceleiaşi regiuni premonitor fistulizǎrii unei …………………………………………………………………………………
supuraIii anterior amintite (situaIie clinicǎ rar ParticularitǎIi ale cazului :………………………………………………….
întâlnitâ) …………………………………………………………………………………
 Marirea şi deformarea regiunii lombare cel mai ……………….………………………………………………………………
adesea unilateral (în tumorile renale, chisturile ………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..
renale mai voluminoase) dar şi bilateral (la
Cocluzii/comentarii: ……………………………………………………..
pacienIii slabi cu maladie polichisticǎ). …………………………………………………………………………………
b) Palparea rinichiului rǎmâne cea mai „plinǎ de …………………………………………………………………………………
informaţii” metodǎ de explorare urmǎrindu-se depistarea …………………………………………………………………………………
unui rinichi mare, cel mai adesea tumoral (lomba plinǎ ………………………………………………………………………………..
posibil a se datora şi unei tumori retroperitoneale, unei ……………………………………………………………………………….
pionefroze, sau unui hematom renal posttraumatic), …………………………………………………………………………………
mobilitatea anormalǎ a rinichiului (întâlnitǎ uneori în ptoza …………………………………………………………………………………
renalǎ) şi, mai cu seamǎ, aşa-numitul semn al “contactului …………………………………………………………………………………
lombar cu balotare abdominalǎ” din tumorile renale. …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Sunt cunoscute de la semiologie cele trei procedee clasice:
…………………………………………………………………………………
 Guyon: palparea bimanualǎ care percepe
…………………………………………………………………………………
balotarea rinichiului şi contactul sǎu lombar; …………………………………………………………………………………
 Glenard: palparea cu o singurǎ mânǎ care …………………………………………………………………………………
percepe rinichiul şi mobilitatea sa în timpul …………………………………………………………………………………
mişcǎrilor respiratorii;
 Israel: palparea bimanualǎ în decubit lateral;
c) Percuţia rinichiului - practic nu se mai face în contextul în
care examinarea echograficǎ, de exemplu, ne aduce mult
Caietul stagiului de urologie mai multe informa$ii decât clasica manevrǎ Giordano
(prezentǎ sau absent) (vezi fig. II .11).
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
………………………………………………………………………………… Fig. II.11 Colica nefreticǎ – L. Léger, Semiologie Chirurgicale, Masson et
…………………………………………………………………………………
Cie, 1964; p. 391
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… d) Ascultaţia regiunii lombare – la care prea mul$i au
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. renun$at! - şi a regiunii abdominale anterioare poate
…………………………………………………………………………………
depista, la un pacient hipertensiv, zgomotul de suflu sau
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. de uruiturǎ continuǎ şi puternicǎ particular unei stenoze de
………………………………………………………………………………… arterǎ renalǎ sau ilustrativ pentru o fistula renalǎ arterio-
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… venoasǎ.
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… 3. EXAMENUL CLINIC AL ZONEI HIPOGRASTRICE (VEZICA
………………………………………………………………………………… URINARA)
………………………………………………………………………………..
Datorita proiecIiei sale retrosimfizare, în regiunea
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...………. hipogastricǎ, vezica urinarǎ, când este goalǎ este nevizualizabilǎ,
………………………………………………………………………………… nepalpabilǎ, nepercutabilǎ. La un pacient slab “globul vezical” este
Urocultura:
…………………………………………………………………… vizibil çi palpabil (vezi fig. II; 12 ).
Echografie: …………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
f8 f7
235
acut Renala simplǎ: ………………………
ǎ de …………………… ……………………
urin ……………………
ǎ
Tratament urologic:
………..………….. ……………………
Urografie: ……………………
Între cauzele …………………… ……………….
…………………….. ………………………
retenJiei de urinǎ ne
. ………………………
gândim la hiperplazia …………………… ………………………
….. …………
benignǎ a prostatei
…………………… ………………………
(adenomul de …………………… ………………………
…………………… ………………………
prostatǎ), cancerul de
………………… …………
prostatǎ (CaP), …………………… ………………………
tumorile vezicale …………………… ………………………
…………………… ………………………
superficiale, situate în ………………… …………
apropierea colului CT/RMN: …………………………
…………………… …………………………
vezical, “plonjante” …………………… …………………………
înspre uretra …………………… … ParticularitǎIi ale
……. cazului :
prostaticǎ, tumorile
…………………… ………………………
vezicale infiltrative cu …………………… ………………………
sediu trigonal sau …………………… ….
……………….. ………………………
pericervical, precum şi Tratament ………………………
litiaza vezicalǎ.(vezi fig. medicamentos: ………………………
F …………
i
……………………
g
II. 14). …………………… ……………….
. ………. ………………………
I ………………………
……………………
I
. …………………… ………………
1 …………………… ………………………
2 ………………… ………………………
. ………………………
R …………………… ………..
e
t
…………………… …………………………
e …………………… …………………………
n ……………… ………………………….
I ………………… . Cocluzii/comentarii:
i
a ………………… ………………………

236
…………………… …………………
……….. …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………..
……………………
……………………
……………………
……………….
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
…………………… f8
235
Caietul stagiului de urologie

Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP…………………………………………………………………………… Fig. II.14- Întreruperea jetului urinar datoritǎ litiazei vezicale
……………………………………………………..………………………….
………………………………………………………………………………… InspecJia regiunii hipogastrice vizualizeazǎ uneori, mai ales
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ………………………………………………. pentru privirile avizate, prezenIa unei deformǎri rotunde-ovoidale,
…………………………………………………………………………………
situatǎ median, nedeplasabilǎ în decubit lateral, cu axul mare pe
…………………………………………………………………………………
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. linia periombilicalǎ, uneori nedureroasǎ spontan şi la palpare,
………………………………………………………………………………… alteori atât de bine toleratǎ încat pacientul nici nu işi face probleme
…………………………………………………………………………………
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. (evident greu de observat la obezi).
………………………………………………………………………………… Palparea regiunii hipogastrice sumatǎ cu percuţia respectivei
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. regiunii poate sǎ evidenIieze aceastǎ entitate cronicǎ – “globul
………………………………………………………………………………… vezical” (vezi fig. II.12)
…………………………………………………………………………………
RetenIia acutǎ de urinǎ (RAU) sau retenIia cronicǎ de urinǎ,
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… incompletǎ sau completizatǎ au ca expresie clinicǎ acelaşi numitor
Analize efectuate: Sange: comun: globul vezical “acut” sau instalat “cronic” (glob vezical
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… moale, pe o vezicǎ detrusor ineficient). Echografia ne este de
……………………………………………………………………………….. mare ajutor în a evalua regiunea hipogastricǎ si conJinutul
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...………. vezical (mai ales reziduul vezical!).
………………………………………………………………………………… 4..EXAMENUL CLINIC AL PENISULUI SI AL URETREI
Urocultura:
Inspecţia penisului poate vizualiza diverse situaIii: fimoza
……………………………………………………………………
Echografie: …………………………………………………………………... congenitalǎ/dobinditǎ, hipospadias, sau mai poate fi vizualizatǎ şi
………………………………………………………………………………… varianta deschiderii meatului uretral pe faIa dorsalǎ a penisului –
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
f9
234
epispadias. Acesta unor tumorete sesile, dacǎ pacientul,
poate fi penian sau Renala simplǎ:
cel mai adesea adolescentul sau ………………………
total – variant
extrofiei papilomatoase la tânǎrul bǎrbat se ………………………
…..…………..
vezicale greu nivelul fosei naviculare aflǎ în
Urografie:
rezolvabilǎ imposibilitatea de …………………………
procidente la nivelul
chirurgical. ………………...
meatului sau a-şi decalota
Tot actul ………………………..
micşorarea calibrului prepuIul, situaIie ………………………
inspecIiei clinice
clinicǎ numitǎ ………………………
respectivului meat
atente poate ………………………
uretral – stenoza de fimozǎ; sau dupǎ …………
vizualiza
o decalotare nu …………………………
meat, de cauzǎ
uretroragia – …………………………
inflamatorie sau mai poate aduce …………………………
scurgerea de
posttraumatica. prepuIul în situaIia … CT/RMN:
sânge la nivelul ………………………
PrezenIa unor anterioarǎ –
meatului uretral ………………………
traiecte fistuloase parafimozǎ. Cu …………………….
între mic$iuni (vezi ………………………
peniene sau siguranIǎ cǎ la fel
fig. II.15) ………………………
penoscrotale cu punct de uşor pot fi ………………………
vizualizate şi ……….. Tratament
Fig. medicamentos:
II.15.Uretrora ………………………
gia.
………………………
….
………………………
………………………
………………………
…………
.
………………………
………………………
sau uretroreea – de plecare uretral ………………………
………
prezenIa secreIiei (marturie a unor …………………………
uretrale purulente abcese periuretrale …………………………
…………………………
în infecIii uretrale fistulizate) nu este greu … Tratament urologic:
anterioare (uretritǎ de vizualizat. ………………………
………………………
acutǎ), prezenIa La fel de
………….
simplu este de vǎzut çi
233
…………………… ………………………… … ………………………
…………………… …………… …………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ……………
………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
…………………… ………………………… …………
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
20
…………………… …………………………
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… ..
…………………… …………………………
………………… …………………………
ParticularitǎIi ale …………………………
cazului : .
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………………… …………………………
………………. …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
Cocluzii/comentarii …
: …………………………
…………………………
……………………
…………………………
……………………

…………..
…………………………
……………………
…………………………
……………………
…………………………
234
Caietul stagiului de urologie existenIa unor supuraIii balano-prepuIiale – balanopostitele sau
chiar prezenIa unor calcificǎri la acest nivel.
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… Palparea penisului poate sǎ sesizeze cel mai adesea
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. prezenIa induraţiei plastice a corpilor cavernoşi (maladia
…………………………………………………………………………………
LaPeyronie, 1743), adicǎ existenIa unor zone dure, rigide la nivelul
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. corpilor cavernoşi care fac intromisiunea dificilǎ din cauza
………………………………………………………………………………… recurbǎrii penisului erect.
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. Patologia uretrala femininǎ poate consta în rare cazuri şi
………………………………………………………………………………… în:
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..…………………………. - stenoze de meat uretral
………………………………………………………………………………… - leziuni inflamatorii
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
- ectropionul de mucoasǎ uretralǎ vizualizabil sub forma
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… unei tumorete roşii-violacee, prolabate, ireductibile, a porIiunii
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. anterioare a uretrei, nominalizatǎ drept “polip de meat uretral”.
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… - fistulele uretrale vizualizate prin examen cu valvele.
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. 5. EXAMENUL CLINIC AL SCROTULUI ÇI AL CONŢINUTULUI
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… SǍU.
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. Inspecţia şi palparea trebuie sǎ se adreseze atât
…………………………………………………………………………………
învelişului scrotal cât şi conIinutului sǎu.
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Vom cerceta :
………………………………………………………………………………… - Posibila mǎrire de volum a hemiscrotului: dureroasǎ – în
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… inflamaIiile epididimului testicular çi în traumatisme orhi-
………………………………………………………………………………… epididimare; nedureroasǎ – în tumori testiculare şi epididimare,
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..……… hidrocel idiopatic, hematocel sau chiste epididimare, persistenIǎ
………………………………………………………………………...………. de canal peritoneo-vaginal (hidrocel comunicant).
…………………………………………………………………………………
Urocultura: - PrezenIa unui orificiu fistulos prin care se scurge puroi în cazul
…………………………………………………………………… unui abces orhiepididimar fistulizat la scrot;
Echografie: …………………………………………………………………...
- PrezenIa semnelor inflamatorii (rubor, tumor, calor, dolor) în
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… epididimite şi orhiepididimite;
…………………………………………………………………………………
2f
- Inegalitatea celor douǎ burse scrotale cu, eventual, lipsa unui Renala simplǎ: …………………………………………………..…………..
testicul din bursǎ. Aceasta se numeşte criptorhidie (bilateralǎ Urografie: …………………………………………...………………………..
…………………………………………………………………………………
pânǎ la 25% din cazuri) (vezi fig. II. 16) când testiculul este oprit …………………………………………………………………………………
pe traiectul pe care în mod normal ar trebui sǎ îl urmeze CT/RMN:…………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………..
(descensus testis) sau ectopie testicularǎ – dacǎ testiculul se
Tratament medicamentos: ………………………………………………….
gǎseşte pe un traiect aberant. …………………………………………………………………………………
- Afecţiuni vasculare – varicocel idiopatic, torsiune de cordon .………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
spermatic manifestatǎ prin edem scrotal; Tratament urologic: ………………………………………………………….
- Tumorile solide (testiculare, epididimare) sau lichide (chiste de …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
epididim, de cordon);
…………………………………………………………………………………
- Hernia inghino-scrotalǎ vera sau hernie prin persistenIa …………………………………………………………………………………
ParticularitǎIi ale cazului :………………………………………………….
canalului peritoneo-vaginal.
…………………………………………………………………………………
Palparea burselor scrotale efectuatǎ în orto- şi ……………….………………………………………………………………
clinostatism constatǎ şi întǎreçte elementele semiologice descrise ………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..
anterior: Cocluzii/comentarii: ……………………………………………………..
 Anorhidia uni- sau bilateralǎ, absenIa epididimului, …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
prezenIa hidatidei Morgagni; …………………………………………………………………………………
Elementele de diagnostic ale diferitelor afecIiuni ………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………….
inflamatorii specifice (TBC, sifilis, gonoree) sau nespecifice;
…………………………………………………………………………………
(Vezi fig. II.17) …………………………………………………………………………………
Palparea testicularǎ va preciza consistenIa sa (omogenǎ, ferm …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
renitentǎ), volumul, suprafaIa, sensibilitatea, atrofia sau chiar …………………………………………………………………………………
absenIa acestuia (congenitalǎ sau post chirurgicalǎ). Pachetele …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
vasculare dilatate în cazul varicocelului au fost comparate cu
…………………………………………………………………………………
“intestinele de pasǎre”. Nu se va omite nici palparea orificiului …………………………………………………………………………………
inghinal superficial tocmai pentru a preciza posibilele variante de …………………………………………………………………………………

hernie inghinalǎ.

22
23f
II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE

Caietul stagiului de urologie

Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Fig II.17. – Elemente de diagnostic ale diferitelor afecIiuni inflamatorii orhi-
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. epididimare.
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… 6.EXAMINAREA PENISULUI, PROSTATEI ÇI A VEZICULELOR
Istoricul bolii: ………………………………………………………………..
SEMINALE
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Tuşeul rectal - TR – presupune examenul organelor
………………………………………………………………………………… genitale şi urinare interne: prostatǎ, vezicule seminale, uretrǎ,
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange: vezicǎ urinarǎ.
……………………………………………………………………… Indicaţiile TR nu sunt strict legate de patologia urologicǎ,
…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….. de aceea importanIa datelor clinice obIinute cât şi tehnica de
Urina…………………………………………………………………..……… efectuare au importanIǎ multidisciplinarǎ. Pentru a exemplifica
………………………………………………………………………...……….
aceasta menIionǎm în continuare câteva specialitǎIi în care
…………………………………………………………………………………
Urocultura: examenul este recomandat:
……………………………………………………………………
 TR efectuat de chirurgul ce practicǎ chirurgia
Echografie: …………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………… abdominalǎ sau abdomino-pelvinǎ (digestiva): fundul
………………………………………………………………………………… de sac Douglas dureros (“Iipǎtul fundului de sac
…………………………………………………………………………………
24 23
229
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL

peritoneal” fecale rǎmase pe mâna poate oferi


din mǎnuşǎ (melenǎ dreaptǎ – informa$ii legate
peritonite sau rectoragie), reprezentat de statica
sau pelvi- cavitatea rectalǎ ǎ de indexul pelvinǎ,
peritonite, (tumorǎ). examinator bombarea,
induraIia  TR efectuat de – urmeazǎ indurarea, sau
Douglas- urolog permite mişcǎri sensibilitatea
ului, care explorarea transversal fundului de sac
dupǎ prostatei, şi Douglas
puncIionare veziculelor longitudinal (pelviperitonite,
poate seminale, uretrei e blânde) hemoperitoneu,
confirma posterioare – efectuatǎ tumoare ovarianǎ
existenIa cand existǎ un dupǎ clismǎ sau/şi sarcinǎ
hemoperiton cateter uretral – şi evacuatorie ectopicǎ
eului), a vezicii urinare; şi complicate în
sfincterul şi ne intereseazǎ evacuarea evoluIie);
canalul anal rapoartele vezicii informaIiile
(pentru anatomice, urinare. oferite de EDR şi
fistule sau/şi supleIea sau Cele mai coroborate de
supuratii rigiditatea bune EDV, pot stabili,
ano- peretelui, informaIii le simplifica
perianale, sensibilitatea şi obIinem diagnosticul
hemoroizii, mobilitatea atunci când diferenIial şi pot
corpi straini acestora. Pentru facem evalua mai corect
endorectali), explorarea tuşeul rectal stadiul evolutiv al
con$inutul prostatei se sub bolii.
digestiv impune palparea rahianestezi  TR efectuat de
(aspectul bimanualǎ (mâna e. oncologul care
scaunului stângǎ  TR efectuat conduce
sau a cuprinzând de hormonoterapia
materiilor hipogastrul iar ginecolog (din cancerul de
230
II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE
prostatǎ) …………. ……..
Renala simplǎ: ………………… Cocluzii/comentarii:
sau/şi ……………………… ………………… ………………………
chimioterapi ……………………… ………………… ………………………
…..………….. ………………… ……..
a sistemicǎ
Urografie: ……… ………………………
(din tumorile ………………………… ………………… ………………………
vezicale ………………... ………………… ………………………
……………………….. ………………… …………
infiltrative) ……………………… ………………… ………………………
……………………… ……… ………………………
……………………… ………………… ………………………
………… ………………… …………
………………………… ………………… ………………………
………………………… ………………… ………………………
………………………… ……… ………………………
… CT/RMN: ………………… …………
……………………… ………………… ………………………
……………………… ………………… ………………………
……………………. ………………… ………………………
……………………… ……… ………..
……………………… ParticularitǎIi ………………………
……………………… ale cazului : ………………………
……….. Tratament ………………… ………………………
medicamentos: ………………… ……….
……………………… ……………. ………………………
……………………… ………………… ………………………
…. ………………… ………………………
……………………… ………………… …………
……………………… ………………… ………………………
……………………… ……… ………………………
………… ………………. ………………………
. ………………… …………
……………………… ………………… ………………………
……………………… ………………… ………………………
……………………… ……… ………………………
……… ………………… …………
………………………… ………………… ………………………
………………………… ………………… ………………………
………………………… ………………… ………………………
… Tratament …….. …………
urologic: ………………… ………………………
……………………… ………………… ………………………
……………………… ………………… ………………………
24 ………………… …………
229
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE II. EXAMENUL CLINIC AL APARATULUI UROGENITAL

…………………
…………………
…………………
…………………
………
…………………
…………………
…………………
…………………
………
…………………
…………………
…………………
…………………
………
…………………
…………………
…………………
…………………
………
…………………
…………………
…………………
…………………
………

230
Caietul stagiului de urologie poate fi util în monitorizarea evoluIiei bolii (stadiul localizat
sau local avansat);
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………  TR efectuat de gastroenterolog ajutǎ la diferenIierea
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. HDS (hemoragie digestivǎ superioarǎ – melenǎ) de HDI
…………………………………………………………………………………
(hemoragie digestive inferioarǎ – rectoragie) şi poate
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. lǎmuri dacǎ cauza ano-rectalǎ explicǎ sângerarea
………………………………………………………………………………… (rectocolita hemoragicǎ, polipozǎ colo-rectalǎ, diverticulitǎ,
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. tumorǎ ano-rectalǎ); uneori colaborarea chirurgului cu
………………………………………………………………………………… gastroenterologul fiind beneficǎ;
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….  TR efectuat de chirurgul de chirurgie infantilǎ este
………………………………………………………………………………… absolut obligatoriu atunci când ne aflǎm în faIa unui
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
sindrom ocluziv (în ocluzia intestinalǎ cu mecanism de
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… invaginare);
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….  TR efectuat de medicul de familie (nu în mod sistematic)
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… poate ajuta la diferenIierea unei afecIiunii urologice (RCU
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. cu glob vezical) de una ginecologicǎ (uter fibromatos,
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… tumoare ovarianǎ). Tuşeul rectal efectuat de medicul de
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. familie a ajutat in descoperirea a 17% din cazurile de
…………………………………………………………………………………
neoplasm de prostatǎ în FranIa în 2001! Întotdeauna TR
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… se face cu acordul pacientului çi cu blândeIe (uneori şi sub
………………………………………………………………………………… anestezie loco-regionalǎ), cǎutând sǎ nu agravǎm sau sǎ
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… amplificǎm suferinIa clinic.
………………………………………………………………………………… Contraindicatiile TR sunt:
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..………  Refuzul examenului (de cǎtre bolnav);
………………………………………………………………………...……….  AbsenIa rectului şi a canalului anal (amputaIie abdomen-
…………………………………………………………………………………
Urocultura: perinealǎ de rect);
……………………………………………………………………  SupuraIii ano-perineale (în faza acutǎ), fisuri anale
Echografie: …………………………………………………………………...
(associate cu spasm sfincterian, hemoroizi complicaIi
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… (tromboflebitǎ hemoroidalǎ), stenozarea orificiului anal sau
…………………………………………………………………………………
25
26
227
sclerozare ), se poate ginecologi gambele
a canalului efectua c); flectate pe
anal bolnavului în  Poziţia coapse cele
(postinfecIi sedaIie şi se genu- douǎ membre
oasǎ sau parcurg pectoralǎ fiind uşor
post urmǎtoarele (genu- îndepǎrtate;
radicǎ), etape: cubitalǎ)  La pacienIi
leziuni Poziţia bolnavului: cu pacient vârstnici, greu
traumatice  Decubit sprijinit pe mobilizabili,
ano- dorsal (cu coate şi poziţia
perineale picioarele în genunchi ortostatica cu
(perversiun abductie şi ceva în trunchiul
i sexuale, semiflexie), genul flectat şi
corpi strǎini poziIia în rugǎciunii sprijinit de o
endorectal decubit lateral mahomed masǎ sau un
introduşi în drept (atunci ane pat, poate fi
scop când dupǎ TR folositǎ de ales.
erotic). urmeazǎ mai ales Elementele
Tehnica de efectuarea când semiologice care
examinare: unui examen trebuie analizate şi
examinato
 Dupǎ ultrasonografic rul are consemnate se aflǎ în
evacuarea endorectal +/- degetul tabelul “protocolul
vezici PBP). tuşeului rectal” (vezi
scurt;
urinare  Poziţia tabelul II.1)
 Poziţia cu
(sondǎ ginecologicǎ pacientul
evacuatorie (manevra culcat pe
) çi a poate fi spate, cu
ampulei executatǎ şi de membrele
rectale alIi specialiçti inferioare
(clismǎ la finele flectate pe
evacuatorie examenului bazin,
228
Renala simplǎ: Tratament urologic: …………………… …………………
…………………… ………………………… ……… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
………..………….. ……. …………………… ………………………
Urografie: ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
……………………... ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
….. ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
………………… ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………..
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ……………………
………………… ………………………… ……………………
CT/RMN: ………………………… ……………….
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ParticularitǎIi ale ……………………
…………………… cazului : ……………………
……. ………………………… …………………
…………………… ………………………. ……………………
…………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… ……………………
……………….. ………………………… …………………
Tratament … ……………………
………………. ……………………
medicamentos:
………………………… ……………………
……………………
………………………… …………………
……………………
………… ……………………
……….
………………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… …………………………
………………………… …………………
……………………
.. ……………………
…………………
………………………… ……………………
.
………………………… ……………………
……………………
………………………….. …………………
……………………
Cocluzii/comentarii: ……………………
……………………
……………………
……………… …………………………
……………………
…………………… …………………………
…………………
…………………… ..
……………………
…………………… …………………………
……………………
………………… …………………………
26 ……………………
227
TABEL II.1 Protocolul tuşeului rectal
Caietul stagiului de urologie
ANUS ÇI RECT
1 Tonus normal diminuat Crescut
Nume si prenume:…..……………………………………FO…………… sfincterian
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… 2 InduraIie Da Nu
3 Noduli Da Nu
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. 4 FormaIiune Da Nu
………………………………………………………………………………… Tumoralǎ
………………………………………………………………………………… 5 Polipi Da Nu
AHC: ……………………………………………………………………….. 6 Carcinom Da Nu
inelar
………………………………………………………………………………… 7 Fisurǎ Da Nu
………………………………………………………………………………… analǎ
APF:…………………………………………………………………………. 8 Abces anal Da Nu
9 Fistule Da Nu
………………………………………………………………………………… anale
APP…………………………………………………………………………… 10 Sclerozǎ Da Nu
……………………………………………………..…………………………. analǎ
11 Hemoroizi Da Nu
………………………………………………………………………………… prezenIi
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ………………………………………………. PROSTATǍ
………………………………………………………………………………… 12 SuprafaIǎ Netedǎ Neregulatǎ
…………………………………………………………………………………
13 Simetrie Simetricǎ Asimetricǎ
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….
………………………………………………………………………………… 14 ŞanI Accentuat Şters Nedecelabil
median
…………………………………………………………………………………
15 Contur Neted Rugos
Medicatie de fond: …………………………………………………….….
………………………………………………………………………………… 16 Margini Bine Şterse
………………………………………………………………………………… delimitat
17 Mǎrimea Normalǎ Mǎritǎ Micşoratǎ
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. prostatei
………………………………………………………………………………… 18 ConsistenIa Elasticǎ Durǎ Moale Pǎstoasǎ Fluctuentǎ
…………………………………………………………………………………
19 Mobilitatea Mobilǎ Aderentǎ
………………………………………………………………………………… mucoasei
………………………………………………………………………………… faIǎ de
Analize efectuate: Sange: prostatǎ
………………………………………………………………………
20 Sensibilitate la dureroasǎ Nedureroasǎ
………………………………………………………………………………… durere
……………………………………………………………………………….. 21 Noduli prezenIi Da Nu
Urina…………………………………………………………………..……… 22 Localizarea Lob drept Lob stâng
nodulilor
………………………………………………………………………...………. 23 PrezenIa zonelor Da Nu
………………………………………………………………………………… indurate
Urocultura: dureroase
24 Mucoasa rectalǎ Mobilǎ Fixǎ
…………………………………………………………………… 25 Da NU
Sensibilitatea
Echografie: …………………………………………………………………... dureroasǎ a
………………………………………………………………………………… Iesuturilor
invecinate
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… 27
Etapele
226
succesive ale reper uretral – sondǎ aspectul materiilor
Renala simplǎ:
examenului, dupǎ sau dilatator metalic), a fecale şi aspectul ………………………
protejarea prostatei (conformaIie, sângelui (vechi în ………………………
…..…………..
degetului simetrie, sensibilitate, melenǎ şi proaspat Urografie:
examinatorului cu omogenitate) folosind în rectoragie) …………………………
………………...
mǎnuşǎ şi mişcǎri blânde atunci când ………………………..
lubrifierea sa cu longitudinale şi aceasta este ………………………
transversale ………………………
vaselinǎ presupun: prezent. Trebuie
………………………
- îndepǎrt (dimensiuni sǎ adǎugǎm cǎ …………
atea aproximative, existenIa …………………………
veziculele
pliurilor …………………………
anale, sau ştergerea şanIului seminale nu se …………………………
evaluar median), … CT/RMN:
e palpeazǎ în mod
………………………
tonusul - a vezicii normal; se ………………………
ui urinare (cu eventual …………………….
palpeazǎ doar în
sfincterului anal semn al “hematuriei ………………………
(Semnul “clapetei caz de veziculitǎ, ………………………
de pian”), provocate” descrise de tumorǎ de vezicule ………………………
Prof. Dr. O. Franke) şi ……….. Tratament
- explorar seminale sau în
medicamentos:
ea conIinutului a fundului de sac caz de cancer ………………………
endorectal şi Douglas prostatic (veziculǎ ………………………
….
evidenIierea - a lumenului “in cap de taur” - ………………………
traiectelor rectal (tumori coarnele fiind ………………………
………………………
fistuloase, a stenozante, polipozǎ veziculele …………
hemoroizilor, sau a rectocolicǎ, rectocolitǎ seminale). .
ulcero-hemoragicǎ, ………………………
tumorilor rectale, ………………………
ampulare sau/ şi a flegmon de fosǎ ischio- ………………………
rectalǎ fistulizat în ………
corpilor strǎini
…………………………
rectali, lumenul rectal). …………………………
- explorare La sfârçit …………………………
… Tratament urologic:
a succesivǎ a trebuie sǎ examinǎm ………………………
uretrei posterioare mǎnuşa (extrasǎ din ………………………
………….
(care necesitǎ un 28 lumenul rectal),
225
…………………… ………………………… …
…………………… …………… ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… … ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… … ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… ..
…………………… …………………………
………………… …………………………
ParticularitǎIi ale …………………………
cazului : .
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………………… …………………………
………………. …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
Cocluzii/comentarii …
: …………………………
…………………………
……………………
…………………………
……………………

…………..
…………………………
……………………
…………………………
……………………
…………………………
226
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE

Caietul stagiului de urologie III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE


Tehnici de explorare
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… 1. ECOGRAFIA

Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. Rezultat al dezvoltǎrii tehnologiei sonarelor în cel de-al


………………………………………………………………………………… Doilea Razboi Mondial, echografia e în zilele noastre una dintre
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. cele mai utilizate metode de explorare imagisticǎ. Ecografia
………………………………………………………………………………… permite ob$inerea unor informa$ii foarte utile medicului,
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. contribuind de asemeni la stabilirea unui diagnostic rapid. Este o
………………………………………………………………………………… metodǎ care necesitǎ o investi$ie ini$ialǎ dar apoi este
APP……………………………………………………………………………
necostisitoare (se poate practica în condi$ii de clinicǎ, ambulatoriu
……………………………………………………..………………………….
………………………………………………………………………………… sau cabinet de medicinǎ de familie) materialele consumabile sunt
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ………………………………………………. pu$ine çi ieftine, poate fi efectuatǎ çi fǎrǎ pregǎtire, la pacien$i în
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… colicǎ, chiar çi la femei gravide, putând fi utilizatǎ cu succes în
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. controalele pacien$ilor.
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Prin defini$ie ecografia este:
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. - o metodǎ ,,în timp real”, oferind imagini dinamice dar
…………………………………………………………………………………
este o metodǎ subiectivǎ çi dependentǎ de examinator.
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. Echografia are çi o serie de limite care trebuie cunoscute:
………………………………………………………………………………… este artefactogenǎ, câteodatǎ greu de efectuat çi poate prezenta
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… erori la pacien$ii supraponderali.
………………………………………………………………………………… În ceea ce priveçte aparatul reno-urinar, ecografia poate
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… examina practic orice regiune, mai pu$in ureterele iliace, fiind
………………………………………………………………………………… indicatǎ ca screening în analiza patologiei zonale.
………………………………………………………………………………..
Ecografele pot fi dotate cu diverse tipuri de transductore.
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...………. În practica urologicǎ cel mai adesea sunt necesare 3 tipuri de
………………………………………………………………………………… transductori: transductor convex de 2,5 - 3,4-5 MHz care este util
Urocultura:
…………………………………………………………………… în investigarea organelor abdominale (rinichi, vezicǎ, prostatǎ
Echografie: …………………………………………………………………... când se foloseçte calea transabdominalǎ, etc.), transductor liniar
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… de 7,5 MHz util pentru organe aflate imediat sub piele (testicule,
………………………………………………………………………………… uretra, etc.) çi sonde endorectale ce permit realizarea unor
30
223
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE

punc$ii-biopsii. color. „indicele


Ea poate
29
decela anomaliile
Pe lângǎ aceasta investiga$ie e
de formǎ, pozi$ie,
explorarea folositǎ pentru
numǎr, dimensiune
ultrasonograficǎ diagnosticarea
çi structurǎ ale
clasicǎ, care oferǎ tumorilor renale,
rinichiului,
date limitate în chiçtilor renali
indica$iile acestei
anumite patologii, complica$i,
examinǎri fiind
când medicul angiomiolipoamelor
numeroase.
trebuie sǎ apeleze sau a
Se çtie cǎ
la computer- infarctelor/ischemiei
dimensiunile
tomografie sau renale.
renale variazǎ
RMN pentru un a. Ecografia
renalǎ este normal între 11-12
diagnostic cât mai
indicatǎ în : cm lungime, 5-6
exact, o
- infec$ii ale tractului cm lǎ$ime çi
investiga$ie recent urinar
aproximativ 3 cm
aparutǎ e - hematurie
grosime, cu o
reprezentatǎ de - obstruc$ii
diferen$ǎ de
ecografia cu - mase tumorale
lungime între cei
substan$ǎ de - calculi
doi rinichi de
contrast. Aceasta - anomalii congenitale
(chisturi renale, etc.) maxim 2 cm.
utilizeazǎ
- insuficien$ǎ renalǎ, În decursul
microsfere de
indiferent de cauzǎ procedurii
perfluorocarbon
- monitorizarea parenchimul renal
sau azot ce se rinichiului transplantat
ne apare
administreazǎ - ghidarea punc$iei
percutane diagnostice hipoecogen
intravenos în
sau terapeutice comparativ cu
circula$ia
- studiul arterelor sinusul renal, iar
sistemicǎ. În renale çi al ramurilor
practica urologicǎ lor în ecografia grosimea lui,
Doppler
224
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE
Renala simplǎ: Tratament urologic: …………………… …………………
…………………… ………………………… ……… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
………..………….. ……. …………………… ………………………
Urografie: ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
……………………... ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
….. ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
………………… ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………..
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ……………………
………………… ………………………… ……………………
CT/RMN: ………………………… ……………….
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ParticularitǎIi ale ……………………
…………………… cazului : ……………………
……. ………………………… …………………
…………………… ………………………. ……………………
…………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… ……………………
……………….. ………………………… …………………
Tratament … ……………………
………………. ……………………
medicamentos:
………………………… ……………………
……………………
………………………… …………………
……………………
………… ……………………
……….
………………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… …………………………
………………………… …………………
……………………
.. ……………………
…………………
………………………… ……………………
.
………………………… ……………………
……………………
………………………….. …………………
……………………
Cocluzii/comentarii: ……………………
……………………
……………………
……………… …………………………
……………………
…………………… …………………………
…………………
…………………… ..
……………………
…………………… …………………………
……………………
………………… …………………………
30 ……………………
223
Caietul stagiului de urologie parenchimatos”, trebuie sǎ fie minim 15 mm mediorenal 20-25 mm
la poli.
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… Ecografia poate depista forma$iuni înlocuitoare de spa$iu
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. cu structurǎ lichidianǎ (transsonicǎ), solidǎ (hiper sau
…………………………………………………………………………………
hipoecogenǎ) çi mixtǎ, cu sau fǎrǎ calcificǎri.
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. Tumorile renale pot fi benigne sau maligne çi pot fi
………………………………………………………………………………… depistate ecografic în propor$ie de 96-98 % chiar çi atunci când
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. sunt de numai 1-2 cm.
………………………………………………………………………………… Diagnosticul ecografic al litiazei se poate face atunci când
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..…………………………. calculii au peste 3-4 mm çi apar ca imagini intens ecogene cu con
………………………………………………………………………………… de umbrǎ posterior, indiferent de natura lor biochimicǎ!
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
………………………………………………………………………………… Hidronefroza (HN) îmbracǎ ecografic un aspect aparte,
………………………………………………………………………………… cu dilata$ii caliceale confluente într-o zonǎ centralǎ - calicele
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….
dilatate conflueazǎ în bazinetul dilatat. Dacǎ se asociazǎ çi
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… dilatarea ureterului poartǎ numele de ureterohidronefroza (UHN.)
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. b. Ecografia vezicii urinare (VU)
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Ecografia este metoda de primǎ inten$ie în examinarea
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. VU. Abordul poate fi suprapubian, endocavitar (ecografie
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… transuretralǎ endovezicalǎ), transrectal sau transvaginal. Este
………………………………………………………………………………… esen$ial sǎ efectuǎm echografia când vezica este plinǎ pentru a
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange: ne feri de interpretǎri eronate. Ecografia permite decelarea:
……………………………………………………………………… - unor anomalii parietale (tumori vegetative sau infiltrative,
…………………………………………………………………………………
diverticuli intramurali)
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..……… - a calculilor, a corpilor strǎini intravezicali (fragmente de
………………………………………………………………………...……….
sondǎ, sondǎ „double J”)
…………………………………………………………………………………
Urocultura: - a diverticulilor
…………………………………………………………………… - malforma$iilor jonc$iunii uretero-vezicale (megaureter,
Echografie: …………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………… ureterocel)
………………………………………………………………………………… - reziduului vezical.
…………………………………………………………………………………
3f
222
Realizatǎ de un echografist cu experien$ǎ, echografia Renala simplǎ: …………………………………………………..…………..
Doppler a vezicii urinare în colica renalǎ poate pune în eviden$ǎ Urografie: …………………………………………...………………………..
…………………………………………………………………………………
prezenJa sau absenJa eliminǎrii urinii pe orificiile ureterale. …………………………………………………………………………………
De asemeni prezen$a twinkling-ului, când se utilizeazǎ echografia CT/RMN:…………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………..
Doppler, poate creçte semnificativ rata detectǎrii calculilor ureterali
Tratament medicamentos: ………………………………………………….
pelvini. …………………………………………………………………………………
c. Ecografia prostatei çi a veziculelor seminale .………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Prostata se eviden$iazǎ endocavitar transrectal sau la Tratament urologic: ………………………………………………………….
baza vezicii urinare în cazul ecografiei transabdominale, …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
suprapubiene.
…………………………………………………………………………………
Se pot eviden$ia: …………………………………………………………………………………
ParticularitǎIi ale cazului :………………………………………………….
- hipertrofia de prostatǎ
…………………………………………………………………………………
- abcesele, forma$iunile chistice, ……………….………………………………………………………………
- litiaza prostaticǎ ………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..
- patologia veziculelor seminale (agenezie, hipoplazie – Cocluzii/comentarii: ……………………………………………………..
responsabile de sterilitate masculinǎ, chisturi, ectazii, calcificǎri). …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Ecografia endorectalǎ oferǎ cele mai precise date, …………………………………………………………………………………
putându-se efectua mǎsurǎtori lineare çi volumetrice reale. Se ………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………….
foloseçte pentru investigarea leziunilor suspecte deoarece permite
…………………………………………………………………………………
çi efectuarea puncJiei-biopsie prostatice. …………………………………………………………………………………
d. Ecografia uretrei masculine …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
La nivelul uretrei se pot eviden$ia: …………………………………………………………………………………
- stricturi …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
- calculi …………………………………………………………………………………
- diverticuli. …………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Uretra în stare de vacuitate nu se identificǎ ecografic.
Dupǎ umplere anterogradǎ sau retrogradǎ se vizualizeazǎ lumenul
transsonic mǎrginit de pere$ii hiperecogeni.
e. Ecografia testicularǎ

32
22f
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE

Caietul stagiului de urologie Ecografia testicularǎ este utilizatǎ pentru examinarea:


- hidrocelului,
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… - tumorilor testiculare
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. - chiçti epididimari
…………………………………………………………………………………
- supura$ii testiculare/hematocel çi a altor leziuni,
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. - examinarea testiculului ectopic.
………………………………………………………………………………… În mod normal testiculul este ovoid, de aproximativ 3,5 cm lungime
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. çi 3 cm lǎ$ime, cu o ecogenitate medie. Mediastinul apare ca o
………………………………………………………………………………… linie ecogenǎ paralelǎ cu epididimul. Capul epididimului este situat
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..…………………………. lateral de polul superior al testiculului çi are un diametru de 5-15
………………………………………………………………………………… mm.
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
2. RADIOGRAFIA RENALA SIMPLA (RRS) sau radiografia
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… abdominalǎ standard poate aduce informa$ii asupra patologiei
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. reno-uretero-vezicale fǎrǎ a utiliza substan$e de contrast. Ca
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… etapǎ obligatorie în tehnica urograficǎ, pe o renalǎ simplǎ se
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. urmǎreçte: pregǎtirea intestinului; pozi$ionarea pacientului çi a
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… casetei; alegerea corectǎ a elementelor de expunere çi
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. developare.
…………………………………………………………………………………
Poate eviden$ia prezen$a de:
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… - opacitǎJi sugestive pentru imagini de calculi (dacǎ sunt
…………………………………………………………………………………
proiectate pe aria sistemului pielocaliceal, ureter, vezicǎ).
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… Interpretarea corectǎ se face coroborând datele de la RRS cu cele
………………………………………………………………………………… de la UIV.
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..……… - modificǎri çilsau leziuni osteoarticulare la nivelul scheletului
………………………………………………………………………...………. investigat
…………………………………………………………………………………
Urocultura: - metastaze osoase la bazin sau coloanǎ.
……………………………………………………………………  RRS se efectueazǎ cu pacientul în decubit, pe
Echografie: …………………………………………………………………...
filme 30/40 considerându-se a fi corect executatǎ atunci când sunt
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… vizibile vertebrele lombare, cu apofizele transverse, coastele a XI-
………………………………………………………………………………… a çi a XII-a, muçchii psoas cu marginea lor externǎ desenatǎ

220
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE
net, înainte de radiografic
urografie este eliminarea de SDC prin
33
rinichi:
beneficǎ
opacitǎ$ile renale, alta zi!)  la 5 min –
oasele iliace çi concentrǎrii
3. UROGRAFIA
marginea INTRAVENOASA substan$ei de test func$ional -
superioarǎ a (UIV)
eliminare simetricǎ,
simfizei • Presupune contrast!
bilateralǎ, egalǎ;
pubiene. efectuarea radiografiei  Su
 Ca renale simple + UIV + bstan$e de
etapǎ obligatorie în cistografia + contrast (SDC): cu
tehnica urograficǎ, cistouretrografia osmolaritate
pe o renalǎ simplǎ scǎzutǎ,
mic$ionalǎ çi
se urmǎreçte: nonionice:
cistografia
pregǎtirea Iopamiro, Ultravist,
postmic$ionalǎ
intestinului; Omnipaque (1ml-
(reziduul).
pozi$ionarea 300, 0,8- 360).
 pregǎtirea
pacientului çi a pacientulu AtenIie la reac$iile
i: alergice care pot
casetei; alegerea
a. medic merge de la forme
corectǎ a
amentoasǎ: moderate (gre$uri,
elementelor de
antialergice, cǎldurǎ, roçea$ǎ
expunere çi
antihistaminice, localǎ la locul
developare; poate
sedative, cortizon; injec$iei, urticarie)
eviden$ia prezen$a
b. dietǎ: pânǎ la reac$ii
de gaz la nivelul
fǎrǎ alimente care în generale severe
tubului digestiv
mod frecvent provoacǎ (stare lipotimicǎ,
(este bine sa
flatulen$ǎ (dulciuri, dispnee
amânǎm în aceste
lactate, fructe, legume, expiratorie,
condiIii injectarea
bǎuturi dulci, bronhospasm).
substan$ei de
carbogazoase). Urografia
contrast şi
Limitarea consumului intravenoa
sapregǎtim mai sǎ (UIV)
de apǎ cu 12 ore urmǎreçte
bine pacientul în
2f9
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE

Renala simplǎ: urologic: …………………… …………………


…………………… ………………………… ……… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
………..………….. ……. …………………… ………………………
Urografie: ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
……………………... ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
….. ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
………………… ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ……………….. ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
………………… ………………………… …………………… …………
CT/RMN: ………………………… ………………. ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … ParticularitǎIi ale …………………… ………………………
…………………… cazului : …………………… …………
……. ………………………… ………………… ………………………
…………………… ………………………. …………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… …………
……………….. ………………………… ………………… ………………………
Tratament … …………………… ………………………
medicamentos: ………………. …………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… 34
………. …………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………………… ..
. …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………..
…………………… Cocluzii/comentarii:
……………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… ..
…………………… …………………………
………………… …………………………
Tratament
220
Caietul stagiului de urologie  la 20 min – film morfologic – pielocaliceal çi
ureteral; calicele şi bazinetul sunt vizibile, pline de
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… urinǎ amestecatǎ cu substan$ǎ de contrast. Încep sǎ
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. se vadǎ şi porIiuni din ureter, în corela$ie cu
…………………………………………………………………………………
peristaltica ureteralǎ.
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..  Cistografia – reple$ie mic$ionalǎ, postmic$ionalǎ;
………………………………………………………………………………… Manevre din timpul examenului:
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. Se poate face si UIV în decubit ventral – pungile stagnante se
………………………………………………………………………………… opacifiazǎ mai bine, iar dacǎ imaginile nu sunt clare se poate face
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..…………………………. o compresiune exercitatǎ la nivelul strâmtorii superioare a
………………………………………………………………………………… pelvisului. Aceasta manevrǎ este contraindicatǎ la: persoane în
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
vârstǎ, afec$iuni obstructive reno-ureterale sau vezicale,
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… traumatisme ale aparatului urinar. Câteodata poate fi necesarǎ
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. reinjectarea în cursul aceluiaçi examen a unei noi doze de
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… substan$ǎ de contrast pentru ameliorarea calitǎ$ii imaginii.
Medicatie de fond: …………………………………………………….….  Cliçee tardive – la 1h, 2h sau mai mult (daca la 24 h
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… rinichiul nu eliminǎ – rinichi mut urografic) se fac în func$ie de
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. gradul distensiei în scopul precizǎrii sediului obstruc$iei, uneori în
…………………………………………………………………………………
procubit.
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… Urografia în perfuzie – se utilizeazǎ la pacien$ii cu uremie
………………………………………………………………………………… moderatǎ, injectându-se 2ml/Kgcorp de substan$ǎ radioopacǎ
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… 60% dilua$i în dextrozǎ 5%. Administrarea de diuretic (Furosemid)
………………………………………………………………………………… – dupǎ filmul de la 20 min se injecteazǎ i.v. 2 fiole de Furosemid
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..……… 1% çi se fac cliçee din 2 în 2 min timp de 10 min. Este indicatǎ în
………………………………………………………………………...………. diagnosticul func$ional al hidronefrozei congenitale. Urografia
…………………………………………………………………………………
minutatǎ – test Ravasini – utilizatǎ în studiul tensiunii
Urocultura:
…………………………………………………………………… renovasculare; constǎ în efectuarea de filme din minut în minut,
Echografie: …………………………………………………………………...
începând de la sfârçitul administrǎrii substan$ei de contrast (SDC).
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… 4. INVESTIGATIILE RADIOLOGICE RETROGRADE ALE

…………………………………………………………………………………
36 35
2f7
APARATULUI în timpul manevrei; rupturǎ/perfora$ie contrast, rezultând
URINAR
 Dacǎ vezicalǎ. pielografia retrogradǎ;
Atunci
anterior este montatǎ o c. Uretero
când examenul UIV
pielogr
nu reuçeçte sǎ cistostomie se poate afia
realiza o uretrografie (UPG)
furnizeze date
çi
suficiente bipolarǎ (antero- çi
pielogr
retrogradǎ), injectând afia:
diagnosticului çi
sunt efectuate de concomitent substan$ǎ  dupǎ

urolog împreunǎ cu de contrast. cateterizarea

medicul radiolog: Uretrografia retrogradǎ orificiului ureteral

uretrografia e recomandat sǎ se cu o sondǎ

retrogradǎ, efectueze când se Chevassu, se


ridicǎ suspiciunea unei injecteazǎ
ureteropielografia,
rupturi traumatice de substan$a de
pielografia
uretrǎ înainte de a contrast,
anterogradǎ.
tenta inser$ia unei ob$inându-se
a. Uretrogr
afia sonde uretro-vezicale, opacifierea
retrogra uretero-pielo-
atunci când aceastǎ
dǎ:
manevrǎ e necesarǎ si calicealǎ;
• este
cistostomia  pentru
utilizatǎ în
suprapubianǎ nu poate ob$inerea
diagnosticarea
fi realizatǎ. pielografiei se
obstacolelor
b. Cistografia intubeazǎ orificiul
uretrale în
retrogradǎ:
ureteral çi se
completarea unei
 opacifierea ascensioneazǎ un
urografii cǎreia îi
retrogradǎ a vezicii cateter ureteral
lipseçte timpul
urinare, din ce în ce standard pânǎ la
mic$ional; trebuie
mai pu$in utilizatǎ; utilǎ nivelul jonc$iunii
efectuatǎ lent,
studierii refluxului pieloureterale
pentru a nu se
vezical, dar çi când se unde se va injecta
produce extravazat
suspicioneazǎ o substan$a de
spongio- cavernos
2f8
Renala simplǎ: Tratament urologic: …………………… …………………
…………………… ………………………… ……… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
………..………….. ……. …………………… ………………………
Urografie: ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
……………………... ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
….. ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………… ………………………
…………………… ………………………… …………………… ………………………
…………………… … …………………… ………………………
………………… ………………………… …………………… …………
…………………… ………………………… ………………..
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ……………………
………………… ………………………… ……………………
CT/RMN: ………………………… ……………….
…………………… ………………………… ……………………
…………………… … ParticularitǎIi ale ……………………
…………………… cazului : ……………………
……. ………………………… …………………
…………………… ………………………. ……………………
…………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… ……………………
……………….. ………………………… …………………
Tratament … ……………………
………………. ……………………
medicamentos:
………………………… ……………………
……………………
………………………… …………………
……………………
………… ……………………
……….
………………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… …………………………
………………………… …………………
……………………
.. ……………………
…………………
………………………… ……………………
.
………………………… ……………………
……………………
………………………….. …………………
……………………
Cocluzii/comentarii: ……………………
……………………
……………………
……………… …………………………
……………………
…………………… …………………………
…………………
…………………… ..
……………………
…………………… …………………………
……………………
………………… …………………………
36 ……………………
2f7
Caietul stagiului de urologie  sub fluoroscopie imaginea UPR este: dinamicǎ, poate fi
amplificatǎ, prelucratǎ, înregistratǎ dinamic sau static, contribuind
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex……………………… decisiv la stablirea diagnosticului;
Motivele internǎrii: ………………………………………………………….. UPR este folositǎ pentru diagnostic în: litiaza reno-
…………………………………………………………………………………
transparentǎ; stenoze ureterale de diferite etiologii; tumori
…………………………………………………………………………………
AHC: ……………………………………………………………………….. uroteliale uretero-pielo-caliceale; rinichi mut urografic –
………………………………………………………………………………… nefunc$ional; trombozǎ de arterǎ renalǎ.
…………………………………………………………………………………
APF:…………………………………………………………………………. 5. RADIOGRAFIA PULMONARǍ în urologie este necesarǎ în
………………………………………………………………………………… evaluarea preoperatorie a pacientului (leziuni pleuro-
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..…………………………. pulmonare, etc.) çi în evaluarea postoperatorie (dupǎ
………………………………………………………………………………… nefrectomie, etc.).
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ………………………………………………. 6. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATǍ
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………  Metoda constǎ în posibilitatea de a diferen$ia prin
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. sec$iuni axiale de grosime reglabilǎ, $esuturi cu densitǎ$i
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… diferite situate în contact unele cu altele.
Medicatie de fond: …………………………………………………….….  Au fost codificate în 2000 de nuan$e de gri, câte una
…………………………………………………………………………………
pentru fiecare unitate conven$ionalǎ de densitate între 1000 UH
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ……………………………………………………………….. (unitǎ$i Hounsfield) cea mai mare densitate posibilǎ, compactǎ
………………………………………………………………………………… osului çi -1000 UH cea mai micǎ densitate în corpul omenesc,
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… aerul. Densitatea apei este egalǎ cu 0 UH. Fiecare organ are limite
………………………………………………………………………………… de densitate normalǎ; la rinichi -30 -60, urinǎ -30, iar pentru
Analize efectuate: Sange:
……………………………………………………………………… grǎsimea perirenalǎ între -15 çi -60 UH.
…………………………………………………………………………………  Prin intermediul CT se elucideazǎ rinichiul
………………………………………………………………………………..
nefunc$ional la UIV, se cerceteazǎ pacientul uremic, cancerul
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...………. renal, testiculul ectopic, pacientul politraumatizat sau traumatismul
………………………………………………………………………………… renal solitar.
Urocultura:
…………………………………………………………………… CT fǎrǎ substanJǎ de contrast: leziuni calcificate renale,
Echografie: …………………………………………………………………... hemoragice, extravazǎri urinare – deoarece administrarea de SDC
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… poate masca unele leziuni.
………………………………………………………………………………… CT cu substanJǎ de contrast aduce çi informa$iile

2f6
37
Renala simplǎ: ………………………
func$ionale alǎturi proprietǎ$ile nucleilor de …………………… ……………………
de cele hidrogen din corp. Energia …………………… Tratament urologic:
………..………….. ……………………
morfologice. emisǎ de atomii de hidrogen Urografie: ……………………
Avantajul mare este colectatǎ çi …………………… ……………….
…………………….. ………………………
este cǎ se poate transformatǎ prin variate . ………………………
face prin CT o programe de computer, în …………………… ………………………
….. …………
stadializare corectǎ imagini. Aceste imagini sunt …………………… ………………………
TNM în cazul reflectarea densitǎ$ii …………………… ………………………
…………………… ………………………
tumorilor hidrogenului în diferite ………………… …………
retroperitoneale $esuturi ale corpului, care …………………… ………………………
…………………… ………………………
(extinderea poate fi modificatǎ de diferite
…………………… ………………………
tumorii? ganglioni stǎri fizice, chimice, ………………… …………
invadati? modificǎri celulare sau CT/RMN: …………………………
…………………… …………………………
metastaze la încǎrcǎturǎ lichidianǎ, …………………… …………………………
distanta?).Astazi se caracteristicile $esutului. În …………………… … ParticularitǎIi ale
……. cazului :
realizeazǎ manevre urologie, aplica$iile clinice
…………………… ………………………
minim invazive sub se referǎ la: malforma$ii …………………… ………………………
control tomografic: congenitale, patologie …………………… ….
……………….. ………………………
punc$ia chisturilor vascularǎ, stadierea Tratament ………………………
renale, neoplasmului – când medicamentos: ………………………
…………………… …………
pancreatice, evaluarea CT nu este …………………… ……………….
punc$ie biopsie concludentǎ. Singura ………. ………………………
…………………… ………………………
ganglionarǎ sau substan$ǎ de contrast ………………
……………………
tumoralǎ. utilizatǎ este acid Gd-DTPA …………………… ………………………
………………… ………………………
7. REZONA (gandolinium dietilen ………………………
NŢA .
MAGNET triamono-penacetil). …………………… ………..
ICǍ …………………… …………………………
NUCLEA …………………… …………………………

……………… ………………………….
• La baza ………………… . Cocluzii/comentarii:
acestei investiga$ii stau ………………… ………………………
38
2f5
…………………… …………………
……….. …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
………………..
……………………
……………………
……………………
……………….
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
…………………
……………………
……………………
……………………
2f6
Caietul stagiului de urologie Independen$ǎ Sarcina este o
fa$ǎ de operator contraindica$ie relativǎ
Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
8. INVESTIGAŢIILE ANGIOGRAFICE ÎN UROLOGIE
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
………………………………………………………………………………… În scop diagnostic: HTA reno-vascularǎ; masǎ renalǎ;
………………………………………………………………………………… diagnostic diferen$ial între neoplasm çi tumorǎ benignǎ; rinichi mut
AHC: ………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………… urografic; hematurie de etiologie neprecizatǎ; donator pentru
………………………………………………………………………………… transplant renal; rinichi grefat nefunc$ional.
APF:………………………………………………………………………….
În scop intervenEional: angioplastii endoluminale de
…………………………………………………………………………………
APP…………………………………………………………………………… arterǎ renalǎ; embolizare selectivǎ în scop hemostatic a ramurii
……………………………………………………..………………………….
arteriale în hematurii spoliante tumorale; terapia citostaticǎ
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ………………………………………………. intraarterialǎ;
………………………………………………………………………………… Se studiazǎ trei faze distincte:
…………………………………………………………………………………
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):……………………………………. I. Faza arterialǎ – pune în eviden$ǎ trunchiul arterial,
………………………………………………………………………………… marile ramuri arteriale, apoi a arteriolelor mici interlobare. În caz
…………………………………………………………………………………
Medicatie de fond: …………………………………………………….…. de blocaj arterial circula$ie colateralǎ extrarenalǎ.
………………………………………………………………………………… II.Faza parenchimatoasǎ dupǎ 5-8 sec (permite
…………………………………………………………………………………
diferen$ierea func$ionalǎ a rinichilor).
Istoricul bolii: ………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………… III. Faza venoasǎ – 7-12 sec dupǎ injectare.
………………………………………………………………………………… Cunoaçterea gradului de invazie venoasǎ tumoralǎ este
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… absolut necesarǎ pentru dimensionarea gestului terapeutic în caz
Analize efectuate: Sange: de tumorǎ renalǎ.
………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………… 9. INVESTIGAŢIILE RADIOIZOTOPICE ÎN UROLOGIE
………………………………………………………………………………..  sunt utilizate de cel pu$in 4 decenii;
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...……….  ini$ial, douǎ tipuri de examinare: morfologicǎ (staticǎ)
………………………………………………………………………………… çi func$ionalǎ (dinamicǎ); în evolu$ie a apǎrut camera de
Urocultura:
scintila$ie care, cuplatǎ la un computer, a permis dispari$ia
……………………………………………………………………
Echografie: …………………………………………………………………... separa$iei morfologic/func$ional, efectuându-se acum o singurǎ
………………………………………………………………………………… examinare, prin care se ob$in ambele informa$ii;
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………  cele mai utilizate radiofarmaceutice: techne$iu 99mTc çi
40 39
2f3
imagini, sperǎm
Renala simplǎ:
noi, concludente : ………………………
………………………
…..…………..
Urografie:
Fig. …………………………
III.1 ………………...
- ………………………..
Eco
grafi ………………………
e ………………………
tum ………………………
orǎ
vezi
…………
calǎ …………………………
sup …………………………
erfic
…………………………
ialǎ
… CT/RMN:
131
………………………
I, noninvazive, cu 2. al ………………………
o iradiere mai micǎ …………………….
decât preparatele doilea segment
………………………
radiologice; ascendent cu pantǎ ………………………
linǎ este cel tubular ………………………
 pentru ……….. Tratament
curba sau secretor çi medicamentos:
renogra ………………………
ficǎ se corespunde acumulǎrii
………………………
discutǎ izotopului radioactiv; ….
3
3. al ………………………
segmen
………………………
te: treilea segment este ………………………
1. pri cel excretor cu o …………
.
mul segment este pantǎ descendentǎ
………………………
cel vascular, care care corespunde ieçirii ………………………
………………………
corespunde intrǎrii trasorului prin sistemul
………
sângelui radioactiv colector în ureter çi …………………………
în rinichi, segment …………………………
vezicǎ.
…………………………
cu aspect de pantǎ Pentru ilustrarea … Tratament urologic:
ascendentǎ celor prezentate mai ………………………
………………………
abruptǎ; sus prezentǎm cîteva ………….
2f4
…………………… ………………………… …
…………………… …………… ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… … ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… … ……………………
…………………… ………………………… ……………………
………………… ………………………… ……………………
…………………… ………………………… …………………
…………………… ..
…………………… …………………………
………………… …………………………
ParticularitǎIi ale …………………………
cazului : .
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
………………… …………………………
………………. …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
…………………… …
…………………… …………………………
…………………… …………………………
……………….. …………………………
Cocluzii/comentarii …
: …………………………
…………………………
……………………
…………………………
……………………

…………..
…………………………
……………………
…………………………
……………………
40 …………………………
2f3
Caietul stagiului de urologie

Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
………………………………………………………………………………… Fig.III.2 - Ecografie, calcul caliceal inferior fǎrǎ distensia sistemului
………………………………………………………………………………… pielocaliceal
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Medicatie de fond: …………………………………………………….….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange:
………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...……….
…………………………………………………………………………………
Urocultura:
……………………………………………………………………
Echografie: …………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
4f
2f2
Fig.III.3 - RRS, calcul caliceal superior drept, calcul bazinetal
Renala simplǎ: …………………………………………………..…………..
Urografie: …………………………………………...………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
CT/RMN:…………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………..
Tratament medicamentos: ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
.………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Tratament urologic: ………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
ParticularitǎIi ale cazului :………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
……………….………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
Fig.III.4 - RRS, calcul coraliform stâng, calcul vezical gigant ………………………………………………………………………………..
Cocluzii/comentarii: ……………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

Fig.III.5 - RRS, calcul coraliform stâng, tip A

42
2ff
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE

Caietul stagiului de urologie

Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: ……………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Comportamente (fumat, alcool,etc.):…………………………………….
Fig.III.6 - RRS, calcul coraliform drept tip E
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
MedicaIie de fond: …………………………………………………….….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange:
………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...……….
…………………………………………………………………………………
Urocultura:
…………………………………………………………………… Fig.III.7 - Ecografie, pielonefritǎ cronicǎ, rinichi mic, contur neregulat, incizurǎ
Echografie: …………………………………………………………………... cicatricialǎ mediorenalǎ, pe contur
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
43
2f0
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE
rajacentǎ
Renala ………………………
simplǎ: …………
……………… .
……………… ………………………
……………… ………………………
…..………….. ………………………
Urografie: ………
……………… ………………………
……………… ………………………
…………... ………………………
……………… …………
……….. Tratament urologic:
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… ………….
……………… ………………………
……………… ………………………
… ………………………
F ……………… …………
ig
. ……………… ………………………
II ……………… ………………………
I ……………… ………………………
8
E ……………… …………
c … CT/RMN: ………………………
o ……………… ………………………
g ………………………
r ………………
a ……………… …………
fi ……………… ………………………
e ………………………

…….
c ……………… ………………………
al ……………… …………
c ……………… ParticularitǎIi ale
ul cazului :
u ………………
r ……………….. ………………………
e Tratament ………………………
t
medicamentos ….
e ………………………
r :
al ……………… ………………………
c ……………… ………………………
u
……………… …………
U
H …. ……………….
N ……………… ………………………
s ……………… ………………………
u ………………
p 44 ………………
209
XII. CAIETUL STAGIULUI DE UROLOGIE III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE

……………… ……………………… ………………


……………… ……………………… ………………
……………… ………………… ………………
……………… ……………………… ………..
……………….. ………………………
……………… ………………………
……………… …………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………….. ………………………
Cocluzii/comen …………
tarii: ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… …………
…….. ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… …………
……………… ………………………
……………… ………………………
… ………………………
……………… …………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… …………
… ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… …………
……………… ………………………
……………… ………………………
… ………………………
……………… …………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………….. …………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… ………………………
……………… ………..
……………….
……………… ………………………
2f0
Caietul stagiului de urologie

Nume si prenume:…..……………………………………FO……………
Vârsta ………………………..ani Sex………………………
Motivele internǎrii: …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
AHC: ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
APF:………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………
APP……………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………….
…………………………………………………………………………………
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ:……………………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Comportamente (fumat, alcool,etc.):…………………………………….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
MedicaIie de fond: …………………………………………………….….
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Istoricul bolii: ………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Analize efectuate: Sange:
………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
Urina…………………………………………………………………..………
………………………………………………………………………...……….
…………………………………………………………………………………
Urocultura:
……………………………………………………………………
Echografie: …………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………… Fig.III. 9,10 - RRS+UIV, calcul în ureterocel drept, fǎrǎ rǎsunet
………………………………………………………………………………… suprajacent înalt
…………………………………………………………………………………
46 45
207
T,
chi VU- medicamentos:
st
re
imagine …………………
na lacunarǎ …………………
l cu semiton …………….
împrejur …………………
pe …………………
Fi peretele …………………
g.I lateral …………………
II. ………
12 stang………
– …………… …………………
C …………… …………………
T, …………… …………………
cu
su …………… …………………
bs ……….. ………
ta …… ………………
n$ ………………
ǎ ……………
de …………… ………………
co ………………
F ntr ……………
………………
i as …………… … Tratament
g t
. ab …………… urologic:……
I ce …………….. TUR-V…
I s
I re .. CT/RMN: (electrorezecn
. na …………… Iia
1 l transuretralǎ a
1
……………
………..... tumorii
vezicale)
– ……………
………………
……... …………..
C
…………. ………………
…………… ………………
……………
…………… …
…………… …………………
…………… …………………
…………… …………………
… …………………
…………… ………
…………… ………………
…………… ………………
…………… ………………
…………… ………………
…………… ………………
… …
Tratament
208
ParticularitǎIi ………………………. …………
ale cazului:.. ………………. ……………
tratament ……………………… ……………
incorect ……………………… ……………
aplicat de ……………………… ……………
cǎtre medicul ………… ……………
de familie, ……………………… …………….
care nu a ……………..
evaluat ………………………
corect si nici …………………
nu a ………………………
îndrumat ………………………
cǎtre ………………………
specialist o …………
pacientǎ cu ………………………
factori ………………………
favorizanIi ………………………
pentru …………
apariIia unei ………………………
neoplazii ………………………
( fumatoare, ………………………
lucru in …………
mediu toxic, ………………………
tatǎl cu o ………………………
forma de ………………………
cancer) …………
……………… ………………………
………. ………………………
……………… ………………………
…………
……………….
.……………… ………………………
………………………
…………………
………………………
…………………
…………
…………………
………………………
…………………
………………………
………
………………..
…..
………………
…………………
………………………
…………………
………………………
………………… ………………………
…………………. …………
… ………………………
Cocluzii/coment ………………………
arii…………… 46 ………………………
207
XII. Caietul stagiului de urologie

Numele şi prenumele: ..…Florescu Georgeta…FO..2536……..........….


Varsta: ……62…..ani Sex:…feminin.…….…
Motivele internǎrii…hematurie macroscopicǎ cu cheaguri
intermitentǎ…………………………………………………………..…….…
AHC:…mama(decedata)-DZ tip II, HTA, Anginǎ pectoralǎ, tatal
(decedat)-neoplasm de colon, un frate in viaIǎ –aparent
sǎnǎtos………………………………………………………………………..
APF:prima menstruaIie -13 ani, 2 sarcini, o naştere…………….……….
APP:……Diabet zaharat tip II, HTA, ………………………………....…
…………apendicectomie la vârsta de 16 ani….…………………….……
CondiIii de viaIǎ şi muncǎ: …lucrǎtoare în fabrica mase plastice,
actualmente pensionarǎ…………………………………………………….
Comportamente ( fumat, alcool,etc.):…fumatoare de aprox 32 de ani,
circa 15 Iigǎri pe zi…neagǎ consumul de alcool…….………………...…
MedicaIie de fond:…Metformin 850 mg cate 3 cp/zi………….……….
………………………Amlodipinǎ 5 mg , 1 cp/zi……..……….……………
Istoricul bolii:..Pacienta relateazǎ debutul simptomatologiei de aprox. Fig.III.13– UIV - Rinichi polichistic, duplicitate pielocalicealǎçi ureteralǎ incompletǎ
2 luni prin hematurie macroscopicǎ, pentru care la indicatia medicului stângǎ
de familie a urmat tratament cu ciprofloxacin si vitamin K, se
interneaza pentru reaparitia hematuriei………………………………..….
Analize efectuate:
Sânge:…GA-6200/mmc; Hb-11,4 g/dl; Ht- 26%; glicemie 156 mg/dl;
uree 36 mg/dl; creatinina 0,92 mg/dl………………………...…………….
Urinǎ:..........pH-6; Leucocite +, Eritrocite ++++, Nitriti-neg;Sediment:
rare leucocite; rare epitelii plate; foarte frecvente
hematii………………………………………………………………..........…
Urocultura:…………negativǎ……………….……………………………
Echografie...........RD- normal echografic;
RS- UHN gr.I, transonicitate normala; VU- formatiune
echogena de aprox. 3 cm pe peretele lateral
stang……………………………………………………..… Fig.III.14 - Ecografie, rinichi polichistic
Renala simplǎ:………fara OIC pe ariile reno-urotero-vezicale……….
Fig.III.15 – CT axial cu substan$ǎ de contrast, hidronefrozǎ prin litiazǎ bazinetalǎ
Urografie:…eliminare prezentǎ bilateral, RD-sistem pielocaliceal fara
distensie, ureter suplu, RS- eliminare tardivǎ cu aspect de UHN gr.l,
47
206
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

În condi$iile unei evolu$ii postoperatorii normale, pacientul


este mobilizat încǎ din prima zi postoperator, çi primeçte lichide p.o.;
ulterior, în func$ie de toleran$ǎ, alimenta$ia va fi reintrodusǎ
progresiv. În zilele urmǎtoare, pacien$ii pot prezenta tenesme
vezicale ce impun administrarea de antimuscarinice (solifenacinǎ,
tolterodinǎ etc.). Alte posibile complica$ii postoperatorii sunt infec$ia
urinarǎ, infec$ia plǎgii operatorii sau persisten$a fistulei urinare la
nivelul anastomozei.
În func$ie de condi$iile în care s-a realizat anastomoza vezico-
uretralǎ çi de evolu$ia postoperatorie, dupǎ 7-14 zile de la interven$ie

Fig.III.15 – CT axial cu substan$ǎ de contrast, hidronefrozǎ prin litiazǎ bazinetalǎ se va efectua o cistografie retrogradǎ. Dacǎ nu existǎ extravazare a
substan$ei de contrast, cateterul uretral va fi suprimat; în caz contrar,
se va prelungi drenajul uretrovezical cu încǎ 1-2 sǎptǎmâni.
Dupǎ suprimarea sondei uretrale, pacientul prezintǎ un grad
de incontinen$ǎ urinarǎ, ce se amelioreazǎ de obicei în urmǎtoarele
sǎptǎmâni. Exerci$iile Kegel trebuie sǎ fie practicate zilnic, dupǎ
suprimarea sondei uretrale, pentru a facilita recâçtigarea controlului
sfincterian.
Recuperarea func$iei erectile se face mai lent (luni de zile) çi
depinde de vîrsta pacientului, de func$ia erectilǎ preoperatorie çi de
posibilitatea protejǎrii bandeletelor neurovasculare în cursul
interven$iei. Pentru aceasta pare a fi utilǎ administrarea de inhibitori
de fosfodiesterazǎ-5 (sildenafil, tadalafil etc.) în doze zilnice mici,
dupǎ 6 sǎptǎmâni de la PR.
Fig.III.16 – CT, tumorǎ renalǎ
Recomandǎrile efectuate la externare includ evitarea
eforturilor fizice mari çi a activitǎ$ii sexuale pentru 4-6 sǎptǎmâni. În
condi$iile unei interven$ii eficiente din punct de vedere oncologic, PSA-
ul seric ar trebui sǎ fie nedetectabil încǎ de la 6 sǎptǎmâni de la
48 prostatectomia radicalǎ.
sondei uretrovezicale la 13 - 14 zile postoperator çi, ulterior, a firelor
de suturǎ.
Se impune suprimarea sondei ureterale JJ la aproximativ 6
sǎptǎmâni posttransplant, de asemenea în condi$ii stricte de sterilitate,
la sala de opera$ii.
Urmǎrirea ulterioarǎ a modalitǎ$ii de vindecare çi cicatrizare a
plagii operatorii prin controale perioadice clinice çi ecografice, dar çi
monitorizarea nefrologicǎ a tratamentului imunosupresiv çi a
func$ionalita$ii grefei renale intra in firescul monitorizarii.
Antibioticoterapia este obligatorie timp de 10 zile postoperator, ideal
fiind ca bolnavul (la externare) sǎ aibǎ o uroculturǎ negativǎ.
X. INGRIJIREA PACIENTILOR CU PROSTATECTOMIE
RADICALA Fig.III.17 - UPG retrogradǎ, tumorǎ de uroteliu înaltǎ – pielocalicealǎ
Imediat dupǎ încheierea interven$iei chirurgicale, pacientul
este detubat çi transferat în Sec$ia de Terapie Intensivǎ, unde este
supravegheat atent pentru men$inerea stabilitǎ$ii func$iilor vitale,
asigurarea analgeziei, monitorizarea diurezei orare çi a drenajului pe
tuburile plasate lateral de anastomoza vezico-uretralǎ. Drenajul
crescut în perioada postoperatorie imediatǎ se poate datora unei
fistule urinare prin lipsa de etançeitate a anastomozei vezico-uretrale,
limforagiei, dacǎ s-a practicat çi limfadenectomie pelvinǎ, sau
hemoragiei pelvine. În condi$iile unei evolu$ii normale, tuburile de dren
vor fi de obicei suprimate dupǎ 3-5 zile de la interven$ie. Hematuria
macroscopicǎ postoperatorie poate persista câteva zile; dacǎ este
intensǎ, poate impune lavaj vezical pe sonda uretralǎ Foley cu triplu
curent. Mul$i pacien$i prezintǎ edem peno-scrotal, ce se Fig.III.18 - CT, tumorǎ urotelialǎ înaltǎ
remite spontan în câteva zile.
49

204
spa$iu polar
superior stg, chirurgical care plasarea
cu
amprentǎ çi ǎ chiar çi unuia a fost
dilata$ie
calicealǎ în cazul necesarǎ),
superioarǎ
unor supravegherea
interven$ii reluǎrii
de mare tranzitului
amploare intestinal çi
ca evitarea
nefrectomi apari$iei de
a sau complica$ii
pieloplasti infec$ioase
a. În rest, nosocomiale,
Fig.III.19 –
IRM, tumorǎ suprimare urmezǎ
renalǎ stg.
a sondei principiile
uretro- chirurgiei
vezicale în clasice. In
primele 24 unele cazuri
ore poate fi
(exceptând necesara
interven$iil repetarea
e la investigatiilor
nivelul de laborator la
vezicii 24 de ore de la
urinare) çi interventie.
a tubului IX.
de dren în
Fig.III. SUPR
20 - primele 2-
UIV, AVEG
proces 3 zile (în
înlocui HERE
tor de cazul în
203
A medicul urmǎrirea având în
POST anestezist- drenajului vedere statusul
OPE reaminator çi se pe imunologic,
RAT referǎ la tuburile echografii
ORIE men$inerea çi plasate in Doppler pentru
A reechilibrarea spaJiul aprecierea
PACI hemodinamicǎ, retroperit vasculariza$iei
ENTU hidroeloecroliticǎ çi oneal çi renale çi a
LUI acido bazicǎ, prevezical eventualelor
TRAN suportivǎ a , colec$ii.
SPLA func$iilor vitale cu pansament Scurtarea
çi,
NTAT atenta monitorizare ul zilnic în ulterior,
În a diurezei orare. condi$ii suprimare
a tuburilor
perioada În primele stricte de de dren
postopertato zile postoperator sterilitate la 4-5 zile

rie imediatǎ trebuie men$inute datoritǎ postoperator sau


când nu se mai
urmarirea mǎsurile suportive riscului înregistreazǎ
pacientului hemodinamice, major de drenaj,
suprimarea
include monitorizarea infec$ie
mǎsurile de diurezei çi
reanimare compensarea 50
specifice poliuriei, pacientul
oricǎrei transplantat putând
interve$ii uneori avea o
chirurgicale diurezǎ care sǎ
deschise depaçeascǎ
majore, 20l/24h.
trebuie facutǎ Deasemenea este
de catre importantǎ

204
din jurul stomei.
Folia adezivǎ trebuie sǎ fie precis decupatǎ dupǎ
mǎrimea çi forma stomei, pentru a proteja tegumentul din jurul
acesteia çi a asigura etançeitatea; nu trebuie uitat faptul cǎ stoma îçi
va reduce treptat volumul, cel pu$in 2 luni dupǎ interven$ie, astfel
încât çi decupajul foliei trebuie sǎ fie modificat corespunzǎtor.
Pilozitatea peristomalǎ poate reduce aderen$a dispozitivului colector
sau poate determina dureri la desprinderea foliei, motiv pentru care
majoritatea pacienJilor preferǎ sǎ radǎ sǎptǎmânal tegumentul
Fig.III.21 - Ecografie, tumorǎ vezicalǎ stângǎ cu UHN suprajacentǎ
respectiv.
Avînd în vedere faptul cǎ în urina drenatǎ prin urostomie se
eviden$iazǎ în mod obiçnuit un numar semnificativ de bacterii
(bacteriurie), tratamentul antibiotic nu este recomandat la pacien$ii
asimptomatici, chiar dacǎ prezintǎ uroculturi pozitive.
Aportul adecvat de lichide este esen$ial pentru a reduce riscul
de infec$ii urinare. Nu este necesarǎ evitarea vreunui aliment la
pacien$ii cu urostomie.
VIII. INTERVENŢII LAPAROSCOPICE
In cazul pacie$ilor la care urmeazǎ interven$ii laparoscopice,
înainte de acestea trebuie evaluat cu atenIie status-ul cardiovascular
precum şi prezenIa unor anomalii ale oaselor sau a coloanei
vertebrale. Antecedentele de intervenIii chirugicale sunt foarte
importante în evaluarea preoperatorie a acestor pacienIi. In cazul
Fig.III.22 - UIV, acelaçi caz, imagine lacunarǎ ce ocupǎ hemivezica
pacienIilor cu feocromocitom plasarea preoperatorie a unui cateter stângǎ, rinichi stâng – absen$a eliminǎrii
arterial e obligatorie. Profilaxia antibioticǎ e recomandatǎ chiar şi în
cazurile în care pacientul nu are o infecIie documentatǎ.
Supravegherea postoperatorie a pacie$ilor cu interven$ii
laparoscopice are ca particularitate majorǎ rapiditatea cu care
pacientul îçi recapǎtǎ mobilitatea la 24 ore de la interven$ia 5f
acoperitǎ cu un dispozitiv de colectare transparent pentru a permite
supravegherea facilǎ a acesteia. Inspec$ia stomei, în perioada
postoperatorie imediatǎ, trebuie sǎ fie efectuatǎ cu o frecve$ǎ
similarǎ supravegherii cardiovasculare.
VIII. Drena¡ul urinar trebuie xǎ Gie continuu, iar sistemul de
colectare trebuie sǎ fie golit regulat, pentru a asigura confortul
pacientului çi a reduce presiunea asupra stomei.
Inspec$ia stomei trebuie sǎ deceleze orice semn de ischemie.
Fig.III.23 – Secven$ǎ axialǎ CT postcontrast (acelaçi caz)
Stoma normalǎ are culoarea roz sau roçu, similar mucoasei bucale;
aspectul edematos ini$ial va dispare în urmǎtoarele 2-6 luni, iar în
urinǎ çi în jurul stomei se observǎ acumulare de mucus.
Imediat ce starea clinicǎ o permite, pacientul va fi implicat în
schimbarea sistemului colector. Înainte de declançarea acestei
proceduri, este importantǎ asigurarea tuturor materialelor necesare.
Timpii principali ai schimbǎrii sistemului de urostomiesunt:
-suprimarea cu blânde$e a pungii çi a foliei adezive;
-inspec$ia stomei çi a tegumentului din jurul acesteia;
-spǎlarea tegumentului peristomal;
-uscarea tegumentului peristomal;
-aplicarea produselor de îngrijire a tegumentului peristomal;
Fig.III.24 - Ecografie, adenom de prostatǎ -aplicarea atentǎ a noului sistem de urostomie, pentru a
asigura etançeitatea acestuia.
În timpul nopJii se poate conecta o pungǎ colectoare la
sistemul de urostomie pentru a asigura drenajul permanent al
acestuia.
Apa caldǎ çi tampoanele de bumbac sunt de obicei suficiente
pentru spǎlarea tegumentului peristomal; alternativa este reprezentatǎ
de çerve$ele umede special concepute pentru curǎ$area
52 tegumentului

20f
III. EXPLORAREA IMAGISTICǍ ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

În ziua întâi postoperator, trebuie efectuatǎ o radiografie renalǎ


simplǎ, pentru a eviden$ia pozi$ionarea sondei çi , eventual,
prezen$a unor fragmente de calcul (care vor fi tratate prin ESWL dacǎ
este cazul). Tot acum se suprimǎ çi sonda Foley dacǎ temperatura
este în limite normale, ceea ce permite çi externarea pacientului.
Sonda JJ instalatǎ la sfârçitul ureteroscopiei retrograde - sau
uneori, la sfârçitul NLP - poate fi mai greu suportatǎ de pacien$i (în
fond, este un corp strǎin!). Medica$ia antiinflamatoare (Ketorolac,
Xeforapid, etc) çi alfa-blocantele selective (Omnic sau Silodosin) pot
fi foarte utile în acest caz.
VII. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DERIVAŢIE
URINARǍ EXTERNǍ (UROSTOMIE)
Crearea unei urostomii definitive are un impact major fizic çi
Fig.III.25 - UIV, TBC renal, rinichi mastic drept; UHN stângǎ, eroziuni, dilata$ii,
psihic asupra pacien$ilor, schimbând multe aspecte ale vie$ii ureter cu calibru inegal, abuçare vezicalǎ în „vârf de creion”, vezicǎ micǎ

cotidiene. Consilierea preoperatorie, realizatǎ de personalul


specializat (”stoma” nurse!) aduce beneficii majore în planul evolu$iei
postoperatorii çi pe termen lung a pacientului cu urostomie
incontinentǎ. Consilierea se pote extinde, cu efecte benefice pentru
pacient, çi asupra membrilor apropia$i ai familiei acestuia.
Informa$iile trebuie sǎ includǎ elemente legate de interven$ia
chirurgicalǎ, urostomia çi rolul acesteia, îngrijirea stomei çi
dispozitivele utilizate; pacienJii pot fi învǎJaJi preoperator sǎ-çi
îngrijeascǎ stoma çi sǎ-çi schimbe dispozitivul colector.
Stabilirea preoperatorie a locului în care va fi plasatǎ stoma este un
element important pentru asigurarea etançeitǎ$ii çi a schimbǎrii facile
a sistemului colector.
Fig.III. 26 - UIV, rinichi în potcoavǎ, HN ram drept
Îngrijirea postoperatorie
Imediat dupǎ interven$ia chirurgicalǎ, stoma trebuie sǎ fie
53
ApariJia durerilor dupǎ pensarea nefrostomiei impune,
alǎturi de calmante, depensarea nefrostomiei çi urmǎrirea atentǎ a
situa$iei. Pe locul nefrostomiei se ataçeazǎ o pungǎ colectoare – vezi
capitolul dedicat urostomiilor - iar în cazul în care cantitatea de urinǎ
evacuatǎ este micǎ, aceasta va fi înlocuitǎ cu un pansament steril. La
externare orificiul prin care s-a introdus sonda de nefrostomie este
aproape cicatrizat dar va mai avea poate nevoie de pansament una-
doua zile.
VI. URETEROSCOPIA RTROGRADǍ (diagnosticǎ sau
terapeuticǎ)
Se considerǎ la ora actualǎ cǎ, dupǎ efectuarea unei
ureteroscopii, care a decurs uçor, fǎrǎ traumatizarea excesivǎ a
ureterului çi fǎrǎ descoperirea unei leziuni ureterale semnificative,
datorate calculului /calculilor, montarea unei sonde JJ la sfârçitul
Fig.III.27 - UIV, rinichi drept malrotat, rinichi stâng duplicitate pielocalicealǎ çi
ureteralǎ completǎ interven$iei, nu este necesarǎ, dar, pentru singuran$ǎ marea
majoritatea a urologilor insera o sonda JJ , mai ales dacǎ prelucrarea
calcului a fost dificila/exista zone de edem important.
În majoritatea cazurilor, inser$ia unei astfel de sonde este utilǎ,
protejând pacientul de dureri lombare, datorate edemului mucoasei
ureterale la locul impactului. Aça încât pacientul va pǎrǎsi sala de
endoscopie cu :
-perfuzia intravenoasǎ,
-sonda JJ
3
-sonda Foley simplǎ, cu balonaçul gonflat cu 10cm .

Evolu$ia postoperatorie este simplǎ, în general, dar asistenta


are aceleaçi obliga$ii privind monitorizǎrile deja precizate (TA, puls,
temperaturǎ, cantitate çi aspectul urinii).

54
f99
IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC
¾
Suprimarea firelor de suturǎ a 8-a zi constituie unul din gesturile IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE
premergǎtoare externǎrii, nu înainte de a prezenta clar çi pe
înJelesul fiecǎruia „rigorile” situaJiei de pacient cu rinichi unic
chirurgical: regim alimentar, consum lichidian abundent, evitarea
traumatismelor în regiunea lombarǎ cu rinichiul sǎnǎtos, controale Fig.IV.1 - sonda Nelaton¾
periodice, etc.
V. NEFROLITOTOMIA PERCUTANATǍ (NLP)
Sfârçitul interven$iei pentru abord percutanat al calculilor, este
marcat prin inser$ia çi fixarea sondei de nefrostomie la tegumentele Fig.IV.2. – Sonda Tiemann

regiunii lombare. Pacientul va avea:


- perfuzia intravenoasǎ
-o sondǎ Foley simplǎ, prin care se exteriorizeazǎ sonda
Fig.IV.3 – Sonda Foley
ureteralǎ simplǎ, montatǎ în timpul procedurii în bazinet
- punga colectoare ataçatǎ de tubul de nefrostomie.
Pe toatǎ durata trasportului la salon çi instalarea în pat,
asistenta va veghea sǎ nu se mobilizeze/decupleze sondele/pungile Fig.IV.4 – Sonda Foley cu dublu curent

colectoare. Ca çi în cazul interven$iilor prezentate anterior, TA, pulsul,


temperatura, diureza colectatǎ în punga de nefrostomie çi în punga
ataçatǎ sondei Foley. Orice sângerare masivǎ exteriorizatǎ într-una
sau cele 2 pungi colectoare, trebuie sǎ atragǎ aten$ia asupra unei
leziuni care impune supravegherea atentǎ sau reinterven$ia urgentǎ
(chiar nefrectomie la nevoie!).
Prima zi postoperator impune evaluarea prin radiografie renalǎ
Fig.IV.5 – Cystofix
simplǎ çi/sau echografie renalǎ a posibilelor fragmente litiazice
restante sau migrate.
Dacǎ se decide cǎ un alt timp de abord nu este necesar/util se
va proceda la pensarea nefrostomiei pentru 24 de ore çi ulterior, la
Fig.IV.6 – Cateter ureteral standard
suprimarea nefrostomiei çi a sondei vezicale + ureterale.
55¾
f98¾ ¾
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

lombarǎ.
Vor fi monitorizate cu aten$ie, alǎturi de parametrii vitali,
Fig.IV.7 – Cateter ureteral Chevassu revenirea pacientului de sub efectul anesteziei çi
cantitatea/aspectul lichidului venit de pe tubul de dren çi diureza -
monitorizǎm de acum un pacient cu rinichi unic!. Orice evacuare
abundentǎ de lichid hematic, sugestivǎ pentru o sângerare activǎ din
lojǎ, mai ales în contextul scǎderii TA çi accelerǎrii pulsului, trebuie
imediat raportatǎ, operatorul luând decizia eventualǎ a unei
reintervenJii salvatoare (derapajul unei ligaturi pe vas important!).
Posibilele efecte adverse ale anesteziei generale vor fi
monitorizate çi tratate rapid conform indica$iilor medicului anstezist.
La dispozi$ia acestuia se pot recolta analize pentru o evaluare cât
mai exactǎ a eventualelor dezechilibre hidro-ionice. Ca çi la
adenomectomia transvezicalǎ se vor monitoriza cu mare aten$ie to$i
parametrii (TA, puls, temperaturǎ, diurezǎ, volumul çi aspectul
lichidului evacuat prin tubul de dren).
Prima zi postoperator se mobilizeazǎ tubul de dren çi se
schimbǎ pansamentul, sub acelaçi precau$ii de asepsie çi antisepsie.
Fig.IV.8 – drenaj intern al rinichiuluicu ajutorul sondei „double J Evolu$ia simplǎ se caracterizeazǎ prin scurtarea progresivǎ çi
îndepǎrtarea tubului de dren a 4/5-a zi postoperator, în condi$iile în
care lichidul sero-hematic evacuat din lombǎ este în cantitate din ce în
ce mai micǎ.
Tot atunci – ziua 5 – se suprimǎ çi sonda Foley ceea ce face ca
mobilizarea pacientului sǎ nu mai fie înso$itǎ de inconveniente.
Reluarea alimenta$iei çi a consumului de lichide se va face dupǎ
regulile generale, o alimentaJie completǎ cu prânzuri mici fiind
posibilǎ dupǎ ce pacientul çi-a reluat tranzitul intestinal pentru
Fig.IV.9 – sonda Foley pentru nefrostomie
materii fecale si gaze.
56¾
postoperator, monitorizarea çi schimbarea pansamentului hipogastric,
constituie gesturile specifice primei zile postoperatorii. Pensarea çi
ulterior, extragerea tubului pentru lavaj vezical, rǎmân în sarcina
urologului a doua / a treia zi postoperator. Scurtarea tubului de dren Fig.IV.10 – Cistoscop explorator
prevezical se face progresiv, începând cu ziua a 2-a postoperator.
Dacǎ, dupǎ suprimarea acestui tub, se constatǎ evacuǎri de urini
hematice sau cheaguri, este util sǎ se instaleze, pentru o perioadǎ
scurtǎ, un lavaj prin sonda Foley (de aceea este bine sǎ utilizǎm de la
început sonda cu triplu curent!). Degonflarea balonaçului sondei Foley
Fig.IV.11- cistoscop operator
se va face la indica$ia operatorului, în func$ie de specificul interven$iei
çi evolu$ia cazului.
De obicei, în ziua 4-5 postoperator, atât tubul de dren cât çi
splintul vezical sunt suprimate, dar asta presupune urmǎrirea zilnicǎ a
pansamentului plǎgii operatorii (se poate evacua un serom sau mai
grav, pansamentul se infiltreazǎ urinar, semnalizând fistula vezico- Fig IV.12 - Uretrotom

cutanatǎ!). Ziua a 6-a postoperator impune recoltarea unei


uroculturi pe sonda Foley.
O evolu$ie normal permite suprimarea firelor de la piele în ziua
a 7-a postoperator çi a sondei Foley în ziua a 9-a / a 10-a
postoperator; asistenta va monitoriza cu aten$ie volumul çi aspectul
urinii postoperator! Fig.IV.13 Rezectoscop
IV. NEFRECTOMIA
Dupǎ interven$ia efectuatǎ sub anestezie generalǎ, pacientul
pǎrǎseçte sala de opera$ie îndreptându-se spre secJia de
reanimare, având alǎturi de:
- perfuzia i.v.,
- sonda Foley simplǎ
Fig.IV.14 – Litotritor mecanic
- pungǎ colectoare, cuplatǎ la tubul de dren din regiunea
57¾
f96¾ ¾
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

tratarea unei stricturi uretrale cu ocazia TUR-V, justificǎ externarea


pacientului cu soda la domiciliu, pentru o duratǎ de timp variabilǎ, la
fel ca çi in cazul TUR-P.
Pe toatǎ durata purtǎrii sondei, la fel ca dupǎ TUR-P, pacientul
va fi învǎ$at sǎ îçi igienizeze sonda vezicalǎ prin spǎlǎturi cu
apǎ çi tampon cu sǎpun antibacterian, nu cu alcool medicinal!
Fig.IV.15 - Nefroscop
Alǎturi de antibioterapie, mǎsurile de antisepsie çi igienǎ personalǎ,
sunt esen$iale pentru prevenirea unei infec$ii urinare intraspitaliceçti,
de multe ori cu germeni multidrog rezisten$i.
III. ADENOMECTOMIA TRANSVEZICALǍ
Este o interven$ie chirurgicalǎ deschisǎ deci implicǎ îngrijiri mai
ample având în vedere complexitatea interven$iei. De la sala de
Fig IV.16 – Ureteroscop semirigid opera$ie pacientul pleacǎ cu:
- o perfuzie intravenoasǎ (çi desigur, recomadǎrile medicului
anestezist privind volumul çi ritmul perfuziilor),
- sondǎ Foley (cu triplu curent) trac$ionatǎ „à la Salvaris”, lavaj
vezical hipogastric, prin splint montat intraoperator çi pungǎ
colectoare adaptatǎ la tubul de dren.
Fig.IV.17 – Sonda Dormia $i aici supravegherea atentǎ în primele 24 de ore este
crucialǎ (atât sub aspectul parametrilor generali: TA, puls,
temperaturǎ) cât çi specifici: aspectul lichidului de lavaj, monitorizarea
diurezei (UE = VE – VL), monitorizarea eliminǎrilor prin tubul de dren.
Fiindcǎ opera$ia presupune deschiderea vezicii, enucleerea digitalǎ a
tumorii prostatice benigne, instalarea tubului pentru lavaj çi suturarea
peretelui vezical în 2 planuri, riscul apari$iei unei dehiscen$e la nivelul
inciziei vezicale çi a unei fistule vezico-cutanate, nu trebuie
minimalizat.
Fig.IV.18 – ureteroscop flexibil
Îndepǎrtarea tracJiunii „à la Salvaris”, dupǎ primele = 20 ore
58¾
f94
IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC
dimensiuni, sau Monitorizare urmǎrirea lavajului legatǎ în principal de
interven$ia pentru a lavajului vezical vezical, constituie profunzimea rezec$iei
confirmarea (de obicei, în preocupǎrile constante (eventuale incidente ca
anatomo-patologicǎ picǎturǎ lentǎ sau ale primei zile pentru de exemplu perfora$ia
a unei tumori medie) are aceeaçi asistenta de salon. accidentalǎ a vezicii)
infiltrative, poate motiva$ie ca çi la Întreruperea lavajului dar, în cele mai multe
dura 30-45minute, TUR-P çi anume se face când ne cazuri, se face dupǎ 2-5
dar interven$ia se prevenirea asigurǎm cǎ zile. Identificarea çi
poate întinde pe o colmatǎrii sondei hemostaza este sub
duratǎ mai mare, vezicale cu control (deçi în rare
dacǎ tumorile sunt cheaguri în cazul cazuri, poate sǎ aparǎ
mai voluminoase. apari$iei „din senin” o sângerare
La sfârçitul neaçteptate a unei legatǎ de un val de
intervenJiei se sângerǎri din sânge din patul tumoral,
instaleazǎ o sondǎ peretele vezical, din care a „sǎrit”
Foley cu triplu de la locul de cheagul).
curent, cu balonaç rezec$ie. Vom recomanda
mic 15-30ml çi Inregistrarea mobilizarea precoce
desigur, lavaj curentǎ a (cu aceleaçi precau$ii
vezical. Vom avea paramentrilor legate de manipularea
aceleaçi preocupǎri func$ionali (TA, pungii colectoare) çi
legate de puls, temperaturǎ, reluarea progresivǎ a
func$ionarea diurezǎ – folosind alimenta$iei ca çi în
sistemlui de lavaj ca aceasta formulǎ de cazul rezec$iilor
çi în cazul TUR-P, calcul de la TUR- tumorilor prostatice.
atât în timpul P) alǎturi de Suprimarea
transportului spre supravegherea sondei vezicale, se
salon çi instalǎrii în revenirii dupǎ face doar la indicaJia
pat. anestezie çi operatorului çi este

¾ f95¾
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

Urologi (cât de (legǎtura sistem sondei în vezicǎ. În


a modernǎ este dureroasǎ este pielocaliceal- vezica prezent se folosesc
de neconceput reten$ia acutǎ urinarǎ prin sondǎ mai frecvent 3 tipuri
fǎrǎ un arsenal de urinǎ!) çi autostaticǎ ureteralǎ de sonde uretro-
complex de sǎ salveze tip JJ). Calibrul vezicale:
instrumente, via$a (anuria sondelor se - Sonda Nelaton – cu
semirigide sau obstructivǎ; vârf drept çi plin, având
apreciazǎ dupǎ gǎuri laterale; de
flexibile, care reten$ia de scara Charierre preferat la femei (fig.IV.1);
fac posibile o urinǎ infectatǎ (Ch), o unitate fiind - Sonda Tiemann – cu
multitudine de în cǎile urinare ½ mm. vârf cudat çi efilat, ce
gesturi superioare). permite angajarea
Sondele
urologice, de la Sonde prin curbura uretrei
uretro-vezicale se bulbare (fig.IV.2);
banalul le sunt niçte folosesc pentru Dezavantajul
cateterism tuburi din evacuarea urinii din acestor sonde este
uretro- vezical plastic de vezicǎ. Sunt formate cǎ ele nu posedǎ un
pâna la diferite din tuburi cu 2 sistem de fixare
ureteroscopia dimensiuni çi capete, unul intern, fiind
retrogradǎ sau forme ce ajungând în vezicǎ necesarǎ fixarea
laparoscopie. realizeazǎ iar celǎlalt rǎmânând externǎ cu
Urologul este comunicarea în exterior çi la care leucoplast (instabilǎ)
cunoscut ca unui segment se ataçeazǎ o pungǎ
„omul cu al aparatului 59
colectoare. Forma
sonda”. Aceste excretor cu specialǎ a capǎtului
instrumente, mediul extern care este introdus în
devenite banale în circuit închis vezicǎ precum si
în ziua de (sondǎ uretro- jelly-anestezicul
astǎzi prin vezicalǎ; utilizat permit, în
utilizare, sub nefrostomǎ) cele mai multe
diferite variante sau cu alt cazuri, progresia
reuçesc sǎ
segment uçoarǎ çi facilǎ a
aline suferin$a
f94
IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

sau ligatura la prepu$ (dureroasǎ). este sterilǎ!!!).


Totuçi, dacǎ reuçim sǎ introducem cu greutate o sondǎ de Alimenta$ia va respecta regulile interven$iilor sub
acest tip, este de preferat sǎ o men$inem, pâna calibrǎm uretra rahianestezie. Tot urologul va decide dacǎ este cazul sǎ mai
decât sǎ fim ambi$ioçi çi sǎ încercǎm sǎ o înlocuim. evacueze din balonaçul sondei Foley 5-10-15ml lichid, în func$ie
- Sonda Foley – sau sonda cu balonaç, care, pe lângǎ circuitul
de condi$iile specifice intraoperatorii. Un procent relativ mic de
normal de evacuare a urinii, mai prezintǎ un circuit format dintr-un
pacien$i tolereazǎ mai greu sonda vezicalǎ, fapt, manifestat prin
canal în grosimea peretelui sondei prin care se introduce ser
tenesme vezicale, dureri hipogastrice. Explicând cu blânde$e
printr- o ramifica$ie externǎ cu supapǎ. Astfel se umflǎ balonaçul
pacientului problema çi administrând medica$ia (No-Spa 2fX3/zi,
aflat la capǎtul intern, în înveliçul peretelui (fig.IV.3). Acest balonaç
Piafen 1fX3/zi, Arcoxia 120mg/zi) îl putem ajuta sǎ depǎçeascǎ acest
fixeazǎ sonda çi nu permite ieçirea ei. Dimensiunile lor variazǎ de
inconvenient.
la Ch 8- 10 la copii pînǎ la Ch 24-26 la pacien$ii opera$i
În foarte rare cazuri, reapari$ia urinilor de aspect hematic
endoscopic.
impune reinstalarea, în condi$ii de asepsie çi antisepsie (mǎnuçi
O variantǎ specialǎ de sondǎ Foley este cea cu dublu
sterile, badijonare cu Betadinǎ), lavajului vezical pentru câteva ore, o
curent, pentru spǎlarea continuǎ, având 3 ramifica$ii externe: una
zi chiar, la un flux care sǎ împiedice colmatarea sondei.
de drenaj urinar, una pentru umflarea balonaçului çi una prin care
se introduce ser sau apǎ sterilǎ în vezicǎ pentru spǎlare. În condi$iile obçnuite de evolu$ie, în ziua a 3-a se suprimǎ

Se instaleazǎ atunci cind dorim realizarea unui lavaj sonda Foley, evacuând complet lichidul din balonaç cu ajutorul unei

vezical, dupǎ rezec$iile de prostatǎ sau de tumori vezicale cu risc seringi fara ac. Dacǎ persistǎ o senza$ie neplǎcutǎ de

de hematurie (fig.IV.4). durere/usturime se poate administra o medica$ie


Existǎ situa$ii când nu se poate sau nu se reuçeçte antialgicǎ/antiinflamatoare. Vom invita pacientul sǎ consume lichide
cateterizarea uretro-vezicalǎ - la bolnavi cu stricturǎ uretralǎ sau din abundenJǎ çi se va monitoriza cantitatea de urinǎ eliminatǎ çi
dupǎ interven$ia în for$ǎ a unui confrate, gest ce se poate solda ora. Dacǎ pacientul, în ciuda consumului de lichide, nu urineazǎ, va fi
cu o cale falsǎ. Daca uretra este inabordabilǎ, evacuarea urinii se evaluat echografic iar medicul de gardǎ va decide asupra oportunitǎ$ii
realizeazǎ printr-un drenaj suprapubian. Acesta se realizeazǎ cu reinstalǎrii sondei vezicale.
un dispozitiv special (Cystofix) care cuprinde un ac gros (trocar), Pacien$ilor cu diagnostic de neoplasm de prostatǎ, la care s-a
ce con$ine în interior un obturator. Se punc$ioneazǎ suprapubian, luat decizia de a se practica sub aceeaçi anestezie TUR-P de
perpendicular pe planul abdomenului, se scoate obturatorul apoi
deblocare çi orhiectomie, li se va urmǎri aspectul plǎgilor operatorii çi
se introduce prin trocar în vezicǎ un tub cu gǎuri, ce se fixeazǎ la
pansamentul – care va fi schimbat zilnic.
piele, sau o sondǎ Foley sub$ire (fig.IV.5), ce va fi cuplatǎ la o
II. TUR-V
pungǎ colectoare în circuit închis.
RezecJia endoscopicǎ a tumorilor vezicale papilare de mici
60
f93
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

vezica umplându-se de cheaguri, decaillotarea ei devine foarte dificilǎ, Cei mai mul$i autori recomandǎ evitarea sondelor

iar sângerarea din loja prostaticǎ se accentueazǎ. Medicul de gardǎ uretro- vezicale la tineri çi copii, pentru menajarea uretrei (risc

trebuie anunJat imediat ce aspectul lichidului de lavaj de stricturǎ), preferându-se drenajul suprapubian. La bǎtrâni, la
care oricum urmeazǎ o interven$ie endoscopicǎ, se pot folosi
semnaleazǎ o sângerare importantǎ (care poate impune, în rare
sondele uretro-vezicale. De asemenea, tot pentru menajarea
cazuri, reinterven$ia pentru realizarea hemostazei, la vedere,
uretrei, se preferǎ drenajul suprapubian în caz de reten$ii acute de
endoscopic). Dacǎ evoluJia este simplǎ, fǎrǎ complicaJii, se
urinǎ de cauze non-urologice. În cazul reten$iei cronice complete
decide suprimarea tracJiunii Salvaris, fie în cursul serii fie, la
de urinǎ, complica$ie fireascǎ a obstruc$iei subvezicale, se
maxim 20 de ore, de la intervenJie.
instaleazǎ, la început, de preferat o sondǎ uretro-vezicalǎ.
Având în vedere lavajul vezical, asistenta va avea grijǎ sǎ
Sonde sau catetere ureterale sunt sub$iri, lungi çi flexibile
noteze precis în foaia de observaJie, cantitatea de lichide
cel mai frecvent de calibru 5-7Ch, cu mandren metalic de întǎrire.
perfuzate, volumul de lichid folosit pentru lavaj (VL) çi cantitatea de
Ele pot fi folosite în:
lichid eliminatǎ în punga colectoare (VE). Urina eliminatǎ (UE) va fi - scop terapeutic – cateterism ureteral – în anurie
calculatǎ prin formula UE = VE-VL çi va fi trecutǎ în foaia de obstructivǎ de exemplu (fig.IV.6),
observa$ie. - scop diagnostic cu olivǎ tronconicǎ perforatǎ la cap –
Alǎturi de aspectul urinii vor fi monitorizate: TA, puls, Chevassu (fig.IV.7) – pentru uretero-pielografie retrogradǎ.
temperaturǎ precum çi recuperarea dupǎ rahianestezie. Consumul de Odatǎ realizatǎ introducerea sondei în sistemul pielo-
lichid fǎrǎ zahǎr (ceai, apǎ platǎ) va fi încurajat, în mǎsura în care caliceal prin depaçirea obstacolului (de cele mai multe ori litiazic),
pacientul îçi reia toleran$a digestivǎ. profitǎm de firul ghid care a permis ascensiunea pentru a introduce
Dupǎ suprimarea trac$iunii sondei în col, supravegherea o sondǎ ureteralǎ specialǎ, cunoscutǎ ca sonda „Double J” sau
aspectului lichidului de lavaj va continua cu aceeasi aten$ie pentru „Pig-tail” în func$ie de forma extremitǎ$ilor. Odata introdusǎ
urmǎtoarele 24 de ore, când medicul operator va stabili dacǎ lavajul sonda, firul ghid este retras çi atunci se formeazǎ o prima buclǎ în

vezical poate fi întrerupt, în condi$iile în care fluxul urinar singur, din bazinet. Retragerea completǎ a firului va facilita încurbarea sondei

ce în ce mai abundent, în condi$iile hidratǎrii per os, poate çi în vezicǎ, realizându-se astfel a doua buclǎ (ceea ce explica

asigura eliminarea micilor cheaguri. numele). De obicei, ele se men$in câteva sǎptǎmâni, dar uneori se
pot men$ine çi luni de zile, iar anumite sonde zise “long life” pot fi
Din ziua 1 postoperator pacientul va fi încurajat sǎ se
men$inute chiar pâna la 1 an, compozi$ia lor împiedicând, in
mobilizeze, mai întâi la marginea patului çi apoi prin salon (dacǎ
majoritatea cazurilor, în condi$iile unui flux urinar normal,
starea generalǎ o permite), cu specificarea precisǎ de a nu ridica
depunerea sǎrurilor (care fac ca sondele JJ obiçnuite sǎ nu fie
punga colectoare la nivelul vezicii urinare (urina din pungǎ nu
6f
f92
men$inute mai mult de 3 luni de zile). În mod curent ele se -instalarea bolnavului în pat se face în funcJie de felul
instaleazǎ sub control radiologic, pentru o corectǎ pozi$ionare, dar anesteziei (decubit dorsal cu o pernǎ sub$ire sub cap,cu capul întors
în sarcinǎ suntem obliga$i sǎ facem instalarea sondei doar sub într-o parte – în cazul rahianesteziei; decubit semiçezând cu douǎ
control ecografic. Desigur, operatorul trebuie sǎ lucreze cu fine$e
perne sub cap sau cu ridicarea somierei patului la extremitatea
la introducerea ghidului çi apoi a sondei JJ iar confirmarea
cefalicǎ – în cazul anesteziei generale);
ecograficǎ la sfârçitul interven$iei este obligatorie.Când nu se
-sonda urinarǎ, drenurile se adapteazǎ la pungi sterile çi se
poate monta o sondǎ ureteralǎ çi situa$ia impune un drenaj al
açeazǎ la un nivel inferior, fǎrǎ cuduri, cu posibilitatea de
cavitǎ$ilor renale, se efectueazǎ, similar ca la vezica urinarǎ, un
supraveghere permanentǎ pentru a descoperi la timp întreruperea
drenaj extern al rinichiului, adicǎ o nefrostomie percutanǎ.
scurgerii de lichid care poate fi cauzatǎ de obstruarea, deplasarea sau
Vom utiliza o trusǎ de nefrostomie care con$ine un ac cu
cudarea sondei sau drenurilor.
mandren, cu care se punc$ioneazǎ sistemul pielo-caliceal sub
-pentru combaterea eventualelor frisoane bolnavul este învelit
ghidaj ecografic si sonda propriu-zisǎ. Dupa scoaterea
cu douǎ pǎturi, se adaugǎ termofoare, (eventual se adauga medica$ia
mandrenului, çi exteriorizarea urinii în stazǎ, se injecteazǎ
substan$ǎ de contrast amestecatǎ cu un colorant inofesiv, prescrisǎ de medic – Ca gluconic, Mialgin, antibiotice conform

vizualizându-se astfel sistemul pielo-caliceal, se introduce un ghid antibiogramei; în cazul în care frisonul nu cedeazǎ se vor recolta

metalic prin ac pânǎ în bazinet, dupǎ care se extrage acul. Pe hemoculturi, uroculturǎ, pentru eviden$ierea cauzei).

ghidul metalic se introduce un tub de nefrostomie care se fixeazǎ I. INGRIJIREA SPECIFICǍ PENTRU PACIENŢII CU TUR-P
la piele sau o sondǎ Foley Ch 14-16 cu balonaç mic - 3 ml Rezec$ia endoscopicǎ a tumorilor prostatice (benigne sau
(fig.IV.9). maligne) dureazǎ aproximativ 1 orǎ. La sfârçitul procedurii pacientul
Când nu existǎ alternativa radiologicǎ se continuǎ pǎrǎseçte blocul operator având montatǎ o perfuzie i.v., o sondǎ cu
procedura numai sub control echografic, dar trebuie sǎ ac$ionǎm triplu curent çi un lavaj vezical (în multe cazuri sonda putând fi
rapid sǎ nu se piardǎ dilata$ia pielo-calicealǎ, ce permite trac$ionatǎ çi fixatǎ de coapsǎ cu benzi de leucoplast, „à la Salvaris”
continuarea manevrelor. Nefrostoma este temporarǎ în afec$iunile pentru a asigura o “compresie hemostatica” a colului). Asistenta va
obstructive acute, dar definitivǎ în aceleaçi neoplazii
supraveghea pe durata transportului de la salǎ la salon sonda, lavajul
genitale/neoplasme ce invadeazǎ trigonul vezical sau ureterele
çi cuplarea pungii colectoare iar la instalarea pacientului în pat, va
(urmând a fi schimbatǎ periodic, sub ghidaj radiologic, în sala de
urmǎri ca montajul realizat în salǎ sǎ nu sufere decuplǎri/tractionari.
opera$ie).
Monitorizarea strictǎ a pacientului (TA, puls) çi a lavajului
INSTRUMENTARUL ENDOSCOPIC
vezical în primele 4-5 ore postoperator, este esen$ialǎ în prevenirea
Primii endoscopiçti au fost urologii pentru cǎ ei au fost cei
formǎrii cheagurilor care pot obstrua sonda vezicalǎ deoarece, odatǎ
62
f9f
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

Perioada postoperatorie este divizatǎ în: imediatǎ çi tardivǎ. dintâi care au privit in interiorul vezicii urinare cu ajutorul unui

În postoperatorul imediat, pacientul va fi transportat fie în cistoscop.

salonul de supraveghere postoperatorie, fie în salonul de terapie  CISTOSCOPUL EXPLORATOR are urmatoarele
componente:
intensivǎ, în func$ie de starea clinicǎ çi de tipul interven$iei, de
- teaca de lucru, la care se ataçeazǎ sursa de apa sterilǎ/ser
complica$iile intervenite în timpul actului chirurgical, de bolile cronice
fiziologic.
asociate. Aici pacientul va fi monitorizat continuu çi va beneficia de
- telescopul – un sistem de prisme pentru transmiterea imaginii, la
îngrijiri speciale cel pu$in pentru 24 de ore sau mai mult, dupǎ caz.
care se ataçeazǎ cablul de luminǎ de la o sursǎ externǎ. Nu po$i
Îngrijirile acordate pacientului pe timpul transportului de la
vizualiza con$inutul vezical dacǎ nu ai luminǎ çi lichid.
salǎ çi instalarea acestuia la pat:
Telescoapele permit o vedere de la 0º la 130º în func$ie de
-la anun$area venirii bolnavului în sec$ie medicul hotǎrǎçte
situa$ia pacientului. În$elegem acum de ce la pacien$ii cu cistitǎ
salonul çi patul în care urmeazǎ a fi adus (în func$ie de diagnostic, de
acutǎ, unde distensia vezicalǎ este practic imposibilǎ, cistoscopia
starea de gravitate, sex) çi dacǎ este necesarǎ pregǎtirea de
este contraindicata!
materiale sau aparaturǎ în mod special;
 CISTOSCOPUL OPERATOR (fig.IV.11) mai con$ine o
-pregǎtirea materialelor necesare, camerei, patului, se ramifica$ie externǎ numitǎ car de cateterism format din 1
verificǎ starea de func$ionare a barbotorului de O2 umidificat, în care sau 2 canale de lucru prin care se pot introduce sonde
se pregǎtesc aerosoli pentru preluarea bolnavului din sala de ureterale sau pense (ce pot fi folosite pentru biopsie,
opera$ie; extragerea sondelor JJ, etc.)
-având în vedere cǎ îngrijirile postoperatorii se acordǎ în  URETROTOMUL este format din:

func$ie de anestezie, de natura interven$iei, de complica$iile care au - teaca de lucru (18-20 Ch) cu canal de lucru de 5 Ch pentru

survenit în timpul opera$iei sau ar putea sǎ aparǎ dupǎ, çi starea introducerea unui ghid;
- telescopul cu opticǎ de 0º;
generalǎ a bolnavului, la preluarea pacientului, asistenta se
- elementul de lucru (partea mecanicǎ) compus dintr-un mâner
intereseazǎ de toate aceste date pentru a putea acJiona în
ce transmite o miçcare înainte-înapoi unei lame aflate la capǎtul
concordanJǎ cu starea bolnavului pentru restabilirea funcJiilor
intern al dispozitivului (fig.IV.12). Se foloseçte pentru uretrotomia
organismului, prevenirea complica$iilor çi efectuarea manevrelor
internǎ opticǎ a unei stricturi de uretrǎ dupa ce, anterior, prin
corespunzǎtoare pentru o vindecare corectǎ çi completǎ în timp
zona stricturatǎ a fost trecut un fir ghid. Incizia zonei stricturate
optim;
este unicǎ (ora 12) sau multiplǎ (ora 3, 6, 9, 12). La sfârçitul
-în timpul transportului se supravegheazǎ pulsul, respira$ia,
interven$iei se instaleazǎ o sondǎ uretro-vezicalǎ Foley 18 sau 20
apari$ia cianozei, starea de conçtien$ǎ, perfuzia, drenurile;
63
f90
IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC
Ch ce se men$ine ansei va determina timpul interven$iei, mediu sau deblocarea
7-10 zile, ca sǎ
tǎierea sau coagularea nu induc de col vezical aparutǎ
“dilate” zona
stricturatǎ. $esutului în func$ie de dezechilibre hidro- la pacien$ii cu
 REZECTO intensitatea curentului electrolitice. Dar,
64
SCOPUL din motive
folosit (fig.IV.13).
are în
componen$ Operatorul realizeazǎ economice, nu ne
ǎ: permitem folosirea
aceste deziderate
- teaca de lucru lor, apelând la
ac$ionând în timpul
(24-28Ch) la care banala apǎ sterilǎ.
interven$iei pedala de
se ataçeazǎ tubul Utilizarea apei
sec$iune sau de
de intrare çi ieçire a sterile face ca în
coalgulare, in func$ie
lichidului (dublu anumite situa$ii sǎ
de etapǎ.
curent); Nu trebuie existe riscul
- telescopul, de fǎcutǎ confuzia apari$iei aça
între curentul
obicei de 30º la electric folosit numitului sindrom
care se ataçeazǎ çi TUR datorat
cablul de luminǎ; laser! (vezi capitolul pǎtrunderii apei în
dedicat acestui
- elementul de subiect). sistemul circulator
lucru, ce transmite Aceasta în exces ceea ce
miçcarea înainte- procedurǎ se numeçte duce la hemolizǎ
înapoi unei anse de în limba englezǎ çi insuficien$ǎ
rezec$ie care, la “Transurethral renalǎ acutǎ.
capǎtul intern, are Resection of the Rezec$ia
o buclǎ. Se Prostate”, de unde transuretralǎ se
utilizeazǎ pe prescurtarea frecvent foloseçte astǎzi pe
principiul: un curent utilizatǎ în clinicǎ de scara largǎ pentru
electric de la o TUR-P. a trata tumorile
sursǎ externǎ, ce Ideal ar fi sǎ vezicale,
se ataçeazǎ la putem lucra cu solu$ii hiperplazia
sistemul de lucru, izotone care, dacǎ benignǎ de
trecând prin bucla ajung în sânge în prostatǎ de volum
f89
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE

sǎ-çi goleascǎ echipei operatorii; carbogazoase, mai ales la cei care


vezica;
-în blocul pâinea, fasolea, prezinta constipatie
-se vor
operator pacientul cartofii, varza, habitual. Este
face ultimele
va fi preluat de înghe$ata etc. interzis fumatul
verificǎri ale
asistentele de - înainte de
stǎrii de
anestezie çi de la consumul de procedurǎ!
curǎJenie a
sala de opera$ie apǎ platǎ este ÎNGRIJIRI
pacientului LE
care vor face permis BOLNAVI
insistându-se pe LOR
pregǎtirile în pacien$ilor care
regiunea DUPǍ
vederea interven$iei nu prezintǎ INTERVE
ombilicalǎ çi a (montarea dureri colicative. NŢII
organelor perfuziilor venoase, Este foarte bine CHIRU
RGICA
genitale externe; pregǎtirea câmpului dacǎ înainte de LE PE
-în APAR
operator, pregǎtirea procedurǎ
ATUL
func$ie de pentru anestezie, pacientul are URINA
starea sa R
etc). stomacul gol,
generalǎ, Îngrijirile
Pregǎtirea în întrucât, de la
pacientul va fi vederea
ESWL medica$ia postoperatorii
transportat la anestezicǎ çi
- se va face
sala de opera$ie antalgicǎ sau încep
din ziua precedentǎ,
cu targa sau cu de la procedura
în primul rând cu un
un cǎrucior çi va imediat
regim alimentar în sine pot
fi înso$it de apare gre$uri.
care sǎ excludǎ dupǎ
asistenta de O clismǎ
acele alimente care,
salon, care îl va evacuatorie interven$ia
fermentând,
preda împreunǎ efectuatǎ seara chirurgicalǎ çi
provoacǎ balonare:
cu documentele la ora 20 este dureazǎ pânǎ la
dulciurile çi fructele
medicale (foaia de asemenea vindecarea
de orice fel, bǎuturi
de observa$ie, recomandatǎ completǎ a
dulci sau
radiografii, CT),
f90
IV. INSTRUMENTARUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC
bolnavului.

f89
suprafa$ǎ cât mai largǎ, în func$ie de regiune, se va folosi local cancer de prostatǎ.

o solu$ie antisepticǎ (Betadinǎ).  LITOTRITORUL MECANIC are în componen$ǎ:

Pentru pacienJii care nu se pot deplasa, toate aceste - teaca de lucru groasǎ (28Ch) cu tub de intrare çi ieçire a

pregǎtiri se vor efectua la pat (atât clisma evacuatorie cât çi lichidului;


- telescopul, de obicei de 0º, cuplat la cablul de luminǎ;
toaleta pe regiuni).
- elementul de lucru ce transmite miçcarea de strângere din
În situa$iile de urgen$ǎ pregǎtirile pentru opera$ie se vor
exterior cu ajutorul unui mâner, a unor gheare ca un cleçte la
efectua într-un timp scurt, dar având grijǎ sǎ se respecte toate
capǎtul intern, care, atunci când mǎrimea calculului o permite, îl
etapele, cu excep$ia clismei evacuatorii care se va face doar la
cuprinde, strânge çi sparge (fig.IV.14).
recomandarea medicului.
Desigur, calculii de infec$ie, ce au reputa$ia de a fi friabili,
Pregǎtirile din dimineaJa intervenJiei:
dar çi a cei mai duri dar pu$in mai voluminoçi pot fi tritura$i astfel.
-pacientul nu mai are voie sǎ consume lichide, sǎ fumeze;
În cazul calculilor vezicali voluminoçi, care nu pot fi prinçi în
-îçi va efectua toaleta obiçnuitǎ, de dimineaJǎ;
“cleçte”, putem folosi ini$ial LITHOCLAST-ul, pentru o fragmentare
-i se vor mǎsura çi nota, ca de obicei, principalii parametri primarǎ, çi apoi litotritorul mecanic pentru sfarâmarea în buca$i ce
(TA, puls, respira$ie, diurezǎ) çi vor fi observate eventualele pot fi evacuate pe teaca instrumentului. Existǎ riscul ca, în timpul
modificǎri apǎrute în cursul nop$ii (febrǎ, tuse, vǎrsǎturi, diaree etc); efectuǎrii manevrelor descrise, sǎ se producǎ çi leziuni ale
-pacientul îçi va îndepǎrta ceasul, bijuteriile, proteza dentarǎ, mucoasei vezicale înso$ite de sângerǎri care îngreuneazǎ
lentilele de contat, agrafele çi le va preda familiei sau asistentei de interven$ia. Dacǎ ne vom limita doar la litotri$ia endoscopicǎ a
salon; calculului, fǎrǎ a rezolva çi problema obstacolului subvezical (de
-pacientul îçi va schimba lenjeria de corp, îmbrǎcând o exemplu hiperplazia benignǎ de prostatǎ) trebuie sǎ ne açteptǎm
cǎmaçǎ de spital, curatǎ, largǎ; la recidiva litiazicǎ întrucât staza vezicalǎ, ca factor etiologic

-la pacien$ii cǎrora li s-a montat sondǎ urinarǎ la internare, în primar al litiazei, persistǎ.

contextul reten$iei de urinǎ (ex: adenom de prostatǎ), li se va Instrumentele descrise pâna acum sunt utilizate în

suprima sonda çi se va proceda la efectuarea unei toalete interven$iile endourologice ale aparatului urinar inferior.
Ultimele decenii ale secolului trecut au adus inven$ii revolu$ionare
riguroase a organelor genitale externe cu apǎ çi sǎpun
care permit efectuarea procedurilor endourologice çi asupra
antibacterian;
aparatului urinar superior.
-medica$ia preoperatorie recomandatǎ de medicul anestezist
Iata principalele instrumente folosite:
va fi administratǎ în timp util (ex: sedative antihipertensive, antibiotice)
 NEFROSCOPUL, (fig.IV.15): instrumentul care permite
pentru a se instala efectul pânǎ la momentul interven$iei;
-înainte de a fi transportat la sala de opera$ie pacientul trebuie 65
f88
interven$ia se numeçte terapeutice lucru care permit
renalǎ
nefrolitotri$ie în litiaza introducerea unor
percutanatǎ
, este percutanatǎ (NLP). ureteralǎ çi pense foarte fine
compus din: nu numai. pentru extragerea de
Putem utiliza
- teaca Pentru o calculi sau fragmente
nefroscopul çi pentru a
nefroscopului, la realiza o altǎ mai uçoarǎ de calculi rezultate in
care se adapteazǎ interven$ie în$elegere urma litotri$iei
tubul de intrare çi spectaculoasǎ çi , intracorporeale
ieçire a fluidului de anume ureterosco (realizate prin contact
lucru; endopielotomia, pul trebuie direct, la vedere, între
- telescopul, la introducând un cu$it privit ca un calcul çi sonotrodul
care se ataçeazǎ special pentru nefroscop, sub$ire/fibra laser).
cablul de luminǎ. sec$ionarea jonc$iunii având Ureteroscopia, fie cǎ
Ocularul nu se aflǎ pielo-ureterale, în cazul practic este retrogradǎ (cel
în axul stenozei. Calibrarea aceleaçi mai frecvent astǎzi) fie
instrumentului, ci în ureterului va fi realizatǎ component anterogradǎ, dinspre
diverse unghiuri, ulterior prin e, însǎ un rinichi spre vezicǎ,
pentru a lǎsa zona introducerea calibru poate fi utilizatǎ în
axialǎ liberǎ pentru: anterogradǎ a unei mult mai scop terapeutic, aça
canalul de lucru sonde autostatice mic, cum am
prin care se poate ureterale tip “double J”. adaptat
66
introduce  URETEROSC pentru
sonotrodul (cu care OPUL este dimensiuni
se instrumentul le
fragmenteazǎcalcul care, alǎturi de ureterului
ii) sau pense de litotritorul (Ch 6-8-
extragere a extracorporeal, 10).
calculilor întregi a produs (fig.IV.16).
sau fragmenta$i. schimbarea Are, la fel ca
Procedura ce profundǎ a çi nefroscopul,
implicǎ utilizarea lor strategiilor douǎ canale de
f87
La finalul  dupǎ insistând pe deoarece pot
consultului ce pacientul ia regiunea provoca alergii.
preanestezic, cunoçtin$ǎ despre ombilicalǎ, Dupǎ depilarea
medicul necesitatea inghinalǎ, zonei, pe o
anestezist poate interven$iei çi organe genitale
încadra riscurile acesteia çi externe;
pacientul, în ale anesteziei va fi -
perspectiva pus sǎ semneze în pregǎtirea
intervenIiei foaia de câmpului
chirurgicale, într- observaJie, cǎ este operator se va
o grupǎ de risc de acord cu face prin
utilizând cel mai operaJia çi îçi epilarea zonei
frecvent Scara asumǎ riscurile de intervenJie,
Societǎuii care decurg de în dimineaJa
aici; în anumite intervenJiei,
Americane a
cazuri vor fi folosind un
Anesteziştilor
invitaJi çi aparat de ras,
(ASA). Aceasta aparJinǎtorii de unicǎ
conuine 5 grupe pacientului sǎ folosin$ǎ, de
dupǎ cum semneze. cǎtre o
-seara se va persoanǎ
urmeazǎ: efectua o
clismǎ specializatǎ,
I Pacient normal, cu o stare de sanatate bunǎ
evacuatorie a pentru a
II Existenua unei boli de sistem cu rǎsunet
tubului funcuional
moderat. preveni leziunile
digestiv;
III Existenua unei boli de sistem care limiteazǎ cutanate. Este
-pacientul
activitatea, fǎrǎ a antrena incapacitatea.
de preferat sǎ
IV Existenua unei boli de sistem invalidante,
va face un duç cu ceopune
viaua in pericol. nu se utilizeze
substanJǎ
V Bolnav muribund, speranua de viaua nu depaşeste creme
antisepticǎ
24 ore, cu sau fǎrǎ intervnuie chirurgicalǎ. în depilatoare
concentra$ie slabǎ,
f88
respira$ie, temperaturǎ, diurezǎ, scaun, apari$ia vǎrsǎturilor, a vǎzut, cât çi în scop diagnostic, pentru a recolta fragmente din

leziunilor sau modificǎrilor tegumentare – inflama$ii, alergii), zone considerate suspecte la nivelul ureterului.

iar modificǎrile apǎrute vor fi raportate imediat medicului de salon. Pentru extragerea de fragmente în timpul ureteroscopiei
putem utiliza çi un instrument special, numit sonda Dormia
PREGǍTIREA PREOPERATORIE A PACIENŢILOR
(fig.lV.17). Ea are în capǎt un coçule$ format din 4-6 spire,
Dupǎ ce au fost efectuate toate examinǎrile, s-a stabilit care atunci când se strâng, cuprind calculul pe care vrem sǎ-l
diagnosticul çi s-a decis tipul çi data interven$iei, încep pregǎtirile extragem.
pentru opera$ie. Pregǎtirea preoperatorie este o încercare INSTRUMENTARUL FLEXIBIL
emo$ionalǎ dificilǎ pentru numeroçi pacien$i, çi de aceea medicul, Instrumentele descrise pâna acum (cistoscop, nefroscop,
alǎturi de asistenta de salon, trebuie sǎ çtie sǎ comunice foarte ureteroscop) au fost fabricate în varianta rigida/semirigida dar çi în
bine cu pacientul pentru a-i câçtiga încrederea, sǎ çtie sǎ varianta flexibilǎ, aceasta din urmǎ respectând principiul
rǎspundǎ întrebǎrilor pe care acesta le are, sǎ-i alunge temerile, çi sǎ- fibroscoapelor (fig.lV.18). Este evident cǎ un cistoscop flexibil
l ajute sǎ treacǎ cu cât mai pu$ine emo$ii peste acest moment. poate sǎ exploreze mult mai lejer toatǎ suprafa$a mucoasei

†inând cont de starea generalǎ a pacientului, de timpul avut la vezicale, inclusiv zonele mai greu accesibile cistoscopului rigid,
indiferent de optica folositǎ.
dispozi$ie çi de tipul interven$iei, pregǎtirile vor începe, cu unele
Se vorbeçte astǎzi despre “retrograde intrarenal surgery”,
excep$ii (ex: cistectomie totalǎ – necesitǎ o pregǎtire specialǎ a
adicǎ despre interven$ii endoscopice efectuate în bazinet çi
tubului digestiv), în preziua interven$iei çi vor consta în:
diversele grupe caliceale care beneficiazǎ de ureteroscop flexibil,
-repaus la pat; capabil sǎ ajungǎ în cele mai “ascunse” calice, sǎ extragǎ de
-regim alimentar uçor digerabil, interzicerea alimentelor solide se acolo calculul çi sǎ îl “aducǎ” în bazinet pentru prelucrare çi
efectueazǎ cu cel pu$in 12 ore înaintea orei operatorii, iar a lichidelor extragere, evitându-se astfel riscurile abordului percutanat. Din
fǎrǎ zahǎr cu 4 ore înainte de interven$ie; nefericire instrumentele flexibile sunt çi foarte scumpe çi deosebit
Medicul anestezist va face consultul preanestezic, care va consta de sensibile, ceea ce face ca utilizarea lor sǎ fie relativ limitatǎ.

în examinarea pacientului, verificarea documentelor existente, çi va Recomandǎm lectura acestui capitol împreunǎ cu cea a

stabili dacǎ interven$ia este posibilǎ çi care va fi tipul de anestezie. capitolului dedicat interven$iilor endourologice, pentru o mai bunǎ

De asemenea anestezistul va recomanda o medica$ie anxiolitico- în$elegere çi, evident, pentru o mai facilǎ fixare a no$iunilor.
Endourologia este un capitol fascinant al practicii urologice iar
sedativǎ care va fi administratǎ dupǎ orarul indicat. Antibioterapia
progresele tehnologice fǎcute în ultimii ani atrag din ce în ce mai
preoperatorie este foarte utilǎ în prevenirea extinderii unui proces
mul$i tineri absolven$i cǎtre aceastǎ specialitate.
infec$ios (cunoscut sau latent).
67

f86
V. LASERUL ÎN UROLOGIE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

Punc$ia biopsie prostaticǎ este o manevrǎ care poate fi


V. LASERUL ÎN UROLOGIE
executatǎ çi în INTERNARE DE ZI, dacǎ pacientul este cooperant çi
Laserul este un dispozitiv optic, ce genereazǎ un fascicol
luminos (fascicul laser), ce are un spectru foarte îngust de lungimi mai ales, dacǎ i se explicǎ în ce constǎ procedura. În clinicǎ,

de undǎ (spre deosebire de lumina obişnuitǎ), este focalizat pe o pregǎtirea pacientului are în vedere :

arie restrânsǎ şi are o intensitate variabilǎ, de obicei mare. -efectuare unei clisme evacuatorii în seara dinainte çi în
Generarea fasciculului laser se poate face continuu sau în diminea$a când se va efectua punc$ia.
impulsuri. Dupǎ descoperirea sa în anii 50, s-au descoperit -profilaxia unei eventuale infec$ii (manevra este totuçi
numeroase aplicaIii ale sale în special în industrie, ulterior şi în sângerândǎ !) se face cu LEVOFLOXACIN, 1tb de 500mg la 12 ore +
medicinǎ. Metronidazol, 2tb la 12 ore, cu 12 ore înainte de punc$ie. Se va
Efectele laserului asupra Iesuturilor umane sunt în funcIie continua administrarea LEVOFLOXACINEI încǎ 2-4 zile dupǎ
de tipul şi intensitatea laserului, de a coagula, a tǎia sau a efectuarea manevrei. Înainte de efectuarea punc$iei, cu 20 minute,
vaporiza. De asemenea, laserul poate fragmenta calculi (litotriIie). administrǎm ca medica$ie antalgicǎ 1f Tramadol (100mg i.m).
AplicaIii şi-au gǎsit laserii în dermatologie şi chirurgie (secIiunea Se verificǎ faptul cǎ pacientul care era pe tratament cronic cu
Iesuturilor cu laser cu argon). medica$ie care poate modifica coagularea (PLAVIX,
Tipuri de lasere folosite in urologie :
TROMBEX, ASPENTER, ASPIRINA CARDIO, etc) çi-a întrerupt-o cu
1. Holmium (Ho): Yag (Ytrium – aluminium – garnet) laser;
cel putin 7- 10 zile înainte de punc$ie!!!
2. KTP (potasiu titanyl fosfat, KTA; Nd: Yag) şi LBO
Tehnica: Dupǎ badijonarea regiunii perineale cu Betadinǎ,
(lithium borat, LBO:Nd:Yag) laser;
medicul va efectua punc$ia propriu-zisǎ sub reperaj ecografic cu un
3. Thulium (Tm): Yag laser;
transductor special, sau prin ghidaj digital, palpatoriu. Se vor recolta
4. Lasere tip diodǎ.
câte 5-6-12 fragmente din fiecare lob prostatic, care vor fi puse în
La ora actualǎ cele mai frecvente aplicaIii sunt în chirurgia
recipiente cu formol çi înso$ite de buletinul anatomo-patologic care va
endourologicǎ. Acestea sunt:
cuprinde datele pacientului vor fi transportate la laborator.
1. În endourologia aparatului urinar inferior:
Dupǎ efectuarea biopsiei se va aplica un pansament local,
 Enucleerea sau vaporizarea transuretralǎ a
iar pacientul va fi condus la salon çi supravegheat în continuare
adenomului de prostatǎ;
pentru a depista o eventualǎ sângerare postprocedurǎ, apari$ia
 RezecIia sau vaporizarea transuretralǎ a tumorilor
vezicale; febrei, etc.

 SecIiunea endoscopicǎ a stricturilor uretrale; Pe tot parcursul internǎrii bolnavului, se vor mǎsura çi

 Incizia colului vezical; înregistra zilnic, în foia de observa$ie, anumi$i parametri (TA, puls,
68
f85
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC V. LASERUL ÎN UROLOGIE

dacǎ pacientul este agitat, Diazepam 5-10mg, administrat lent i.v.  LitrotriIia calculilor vezicali.
ReacJii alergice cutanate: 2. În endoscopia aparatului superior:

- Simptome: roçea$ǎ localǎ la locul injec$iei, urticarie, cu sau  SecIiunea endoscopicǎ a joncIiunii pieloureterale

fǎrǎ prurit, rash cutanat. stenozate (endopielotomie);

Tratament: în func$ie de severitate, antihistaminice (Tavegyl  LitotriIia endoscopicǎ a calculilor uretrali în cursul
ureteroscopiei şi a calculilor pielocaliceali în cursul nefrolitotomiei
i.v. 1f 5ml=2mg) sau deriva$i cortizonici (Solu-Decortin 100-250mg
percutanate sau a ureteroscopiei retrograde flexibile.
sau Hemisuccinat de hidrocortizon 100mg).
Cele mai multe studii au avut drept obiectiv chirurgia
ReacJii generale severe:
endoscopicǎ a prostatei şi litotriIia în timpul ureteroscopiei.
- Simptome generale: roçea$a fe$ei çi trunchiului, senza$ie
Se cunoaşte cǎ gold standard-ul chirurgical în hiperplazia
de anxietate, agita$ie, urticarie generalizatǎ cu prurit, dureri de spate,
benigna de de prostatǎ (denumita inca adenom de prostata) este
vǎrsǎturi, paliditate, transpira$ii reci, pierderea cunoçtin$ei, stare
electrorezecIia transuretralǎ (TUR-P). Totuşi aceasta prezintǎ un
lipotimicǎ; simptome respiratorii: tahipnee, dispnee expiratorie, tuse grad relativ important de complicaIii, cum ar fi sângerǎri, perforaIii,
spasticǎ, atac de astm, bronhospasm; simptome cardiovasculare: stenoze şi poate cel mai important, timpul lung al curbei de
tahicardie, scǎdere tensionalǎ, çoc. învǎIare pentru chirurg. Laserele au fost studiate tocmai în ideea
 Tratament: va fi anun$at de urgen$ǎ medicul de anestezie çi reducerii acestor complicaIii şi a scurtǎrii curbei de învǎIare.
terapie intensivǎ; Adrenalinǎ i.v. 1ml (0,1mg) diluatǎ 1:9 cu Laserul poate vaporiza Iesutul prostatic sau îl poate secIiona, fǎrǎ
ser fiziologic, în timp ce monitorizǎm activitatea cardiacǎ sǎ se producǎ sângerǎri importante, de asemenea, penetrarea sa
(aten$ie la aritmie!) se repetǎ dupǎ 2 minute, dacǎ este în $esut este pânǎ la o adâncime de 1 mm, deci un avantaj faIǎ de
necesar aceeaçi dozǎ; corticoizi i.v.: Solu-Decortin 50-1500 curentul electric folosit la TUR-P, ce poate produce leziuni
mg sau Valon A solubil, 100-300mg; oxigenoterapie profunde. Dupǎ o perioadǎ de entuziasm, când se credea cǎ
supravegheatǎ laserul va înlocui TUR-P, studiile nu au putut dovedi un avantaj
cert al acestuia în privinIa rezultatelor postoperatorii, de
– dacǎ este necesar respiraJie artificialǎ, mascǎ de oxigen,
asemenea, având un dezavantaj cert, preIul crescut de achiziIiei şi
intuba$ie oro-trahealǎ; bronhospasmolitice: Eufilin 0,24-0,48g i.v.,
preIul crescut al fibrelor ce transmit laserul şi care sunt de unicǎ
20mg/min; restabilirea volumului circulant: ridicarea picioarelor, solu$ii
folosinIǎ. Cu siguranIǎ cǎ, studiile ulterioare efectuate pe termen
electrolitice iv., eventual substituen$i de plasmǎ;
lung, ne vor da un rǎspuns la întrebarea care tehnologie este mai
la nevoie manevre de resuscitare cardiovascularǎ!
bunǎ. Totuşi dupǎ peste 10 ani de folosire, laserii în terapia
2. Pregǎtirea pacientului pentru punc$ie biopsie prostaticǎ adenomnului de prostatǎ au devenit o metodǎ de rutinǎ, folositǎ în

69¾
f84¾ ¾
multe centre din lume, fiind pacienIi unei vene antecubitale, folosind un cateter venos periferic de 14 sau
care preferǎ aceastǎ metodǎ. În 16 G care se va men$ine pe tot timpul examinǎrii pentru a pǎstra o
chirurgia prostatei se folosesc urmǎtorii cale de abord venos. Vâscozitatea produsului de contrast este
laseri:
diminuatǎ prin încǎlzirea sa la temperatura corpului.
1. Neodium YAG laser emite
Înainte de injectare pacientul este prevenit asupra senza$iei de gust
pe o lungime de 1064 mm şi este puIin
metalic çi de cǎldurǎ difuzǎ, intensǎ, dar efemerǎ pe care o va sim$i
absorbit de apǎ şi hemoglobinǎ,
în câteva secunde. Începutul injectǎrii trebuie notat cu exactitate çi
producând o coagulare termicǎ la
constituie momentul zero al examinǎrii pentru toate expunerile din
suprafaIa Iesutului şi imediat subiacent.
timpul urografiei.
Ţesutul coagulat devine alb şi nu
Recomandǎri legate de utilizarea substanJelor de contrast:
sângereazǎ, ele eliminându-se ulterior
- subtan$ele de contrast trebuie pǎstrate într-un loc
în sǎptǎmânile urmǎtoare. Prin
Neodium¾Yag¾laser¾ o
creşterea intensitǎIii laserului se poate întunecos, la 15-25 C, dar nu în vecinǎtatea echipamentelor
produce vaporizarea Iesutului. radiologice, pentru o lungǎ perioadǎ de timp;
2. Laserul KTP (potasiu titanyl fosfat) emite pe o lungime - ambalajul fiolei (flaconului) se îndepǎrteazǎ doar cu câteva
de undǎ de 532 mm (emite culoarea momente înainte de utilizare, examinându-se cu aten$ie solu$ia sǎ nu
verde) provocând un nivel mediu de fie tulbure sau sǎ prezinte sediment.
coagulare şi vaporizare (jumǎtate din - trebuie avut grijǎ ca fiolele cu substan$ǎ de contrast sǎ nu
nivelul de penetrare al laserului
fie lǎsate deschise mai mult de 4 ore de la prima utilizare, riscul
Neodium YAG). De asemenea, poate fi
contaminǎrii bacteriene fiind deloc neglijabil.
folosit la secIiunea Iesutului prostatic
Este util de çtiut, mai ales pentru tehnicienii radiologi çi
(rezecIia laser).
asistentele medicale care injecteazǎ substan$a de contrast, care sunt
3. Laserul Holmium: YAG
reac$iile adverse ce pot sǎ aparǎ la injectare çi recomandǎrile în
emite pe o lungime de undǎ de
cazul apari$iei acestora:
2000mm, pulsat, spre deosebire de
ReacJii alergice moderate:
primele 2 lasere care sunt emise
continuu. -Simptome: gre$uri, cǎlduri, strǎnut, zgomote în urechi,
Laserul¾KTP¾
Efectul hemostatic este mai redus, ca al gâdilituri în gât.
- Tratament: liniçtirea pacientului, administrarea de oxigen,

70¾
¾ f83¾
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC V. LASERUL ÎN UROLOGIE

ureteropielografie retro- sau anterogradǎ, cistografie, uretrografie, CT; primelor douǎ. Este folosit pentru enucleerea transuretralǎ a

RMN. adenomului, tehnica numitǎ Holep.

- examene endoscopice: cistoscopie; Dispozitivele moderne de


generare a laserului cu un volum
- explorare radioizotopicǎ;
relativ redus, sunt deplasabile în sala
- punc$ie biopsie renalǎ;
de operaIie, dar în timpul folosirii lor
- punc$ie biopsie prostaticǎ.
necesitǎ purtarea de ochelari de
Pregǎtirea pacientului pentru examene speciale:
protecIie contra fasciculului luminos.
1.Pregǎtirea pacientului pentru urografie
La dispozitivul de producere se
Urografia presupune injectarea intravenoasǎ de substan$e
adapteazǎ fibre ce transmit lumina
speciale – numite substan$e de contrast – care ajungând în rinichi se
laser, care se introduc pe canalele de
eliminǎ, opacifiind astfel pe radiografiile efectuate secven$ial, sistemul Lasers¾lithotripsy¾Ho¾Yag¾
lucru ale endoscoapelor, ajungând în
pielo-caliceal, ureterul çi, mai târziu, vezica. În vederea unei bune contact cu Iesutul.
pregǎtiri pentru urografie a pacientului, asistenta va avea grijǎ ca 4. Laserul tip diodǎ. Cel mai
acesta sǎ respecte urmǎtoarele reguli: cunoscut este laserul Indigo, utilizat mai ales în Statele Unite
- restrângerea consumului de lichide cu 12 ore înainte de pentru vaporizarea sau cogularea interstiIialǎ a adenomului de
explorare; prostatǎ.
- consumul de alimente fǎrǎ reziduuri, care nu provoacǎ Pentru litotriIia calculilor urinari, cel mai larg utilizat este
balonare (carne fiartǎ, pâine uscatǎ, ouǎ tari, brânzǎ de vaci, laserul Holmium:Yag. Se folosesc fibre cu diametru redus. De

- evitarea consumului de lichide dulci, smântânǎ, înghe$atǎ, asemenea, unda de şoc creatǎ la spargerea calculului este mai

compoturi, fructe, dulciuri), micǎ decât la litotriIia balisticǎ scǎzând riscul migrǎrii calculului din

- evitarea fumatului ; ureter în sistemul pielocaliceal. Din cauza acestor avantaje laserul
pare superior celorlalte tipuri de litotriIie - rata de stone free (fǎrǎ
Efectuarea urografiei se va face sub stricta supraveghere a medicului
fragmente restante post-procedurǎ) este de peste 90%, motiv
radiolog pentru a fi siguri de calitatea investiga$iei! ATEN†IE la
pentru care în unele Iǎri dezvoltate a devenit metoda de litotriIie
pacien$ii alergici la substan$a de contrast, la cei cu hepatopatii sau
cea mai frecvent folositǎ (gold standard). Singurul dezavantaj este
nefropatii grave, hipertiroidie, TBC pulmonarǎ evolutivǎ, anemie
costul ridicat de achiziIie al aparatului şi al consumabilelor (fibrele
hemoliticǎ, stǎri febrile, hipersensibilitate la iod, cardiopatii grave,
laser).
pacien$ii diabetici afla$i sub tratament cu metformin.
Injectarea substan$ei de contrast se face prin punc$ionarea
7f¾
f82¾ ¾
VI. EXPORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC
retrograd, apoi
¾
VI. INTER anterograd) fǎrǎ
VENŢII
a leza
LE
ENDO seminficativ
UROL $esuturile. De
OGICE
ÇI aceea primele
MINIM interven$ii
INVAZI
VE endoscopice çi
mai apoi minim
Urolo
invasive au fost
gia este una
inventate çi
dintre
aplicate de
specialitǎ$ile
urologi. Folosite
privelegiate
ini$ial în scop
la care
diagnostic,
interven$iile
interven$iile
endoscopice
endourologice
çi minim
s-au dezvoltat
invasive au
permanent, au
fost posibile
fost folosite în
încǎ din cele
scop terapeutic,
mai vechi
au fost
timpuri
permanent
având în
îmbunǎtǎ$ite çi
vedere
perfec$ionate
existen$a
odatǎ cu
unei cǎi
avansarea
preformate
tehnologiei,
(calea
apari$ia
urinarǎ) pe
materialelor
care s-a
moderne,
putut
siliconate, a
patrunde
instrumentelor
(ini$ial
flexibile, care îl redǎm în des cu ǎ
tabelul de mai jos.
perfectarea situa$ii în (cateter
sistemelor optice, f00¾ Normal; fǎrǎ simptome; nu existǎ dovezi de boalǎ¾ care
ism,
surselor de
90¾ Poate¾ desfasura¾ o¾ activitate¾ no pacientului i
simptome¾ cistosc
luminǎçi de minime de boalǎ¾ s-a încercat
opie,
redare a imaginii. 80¾ Poate desfasura o activitate normala cu efort; prezintǎ unele introducerea
etc)
semne sau simptome de boalǎ unei sonde
este
I. CATE 70¾ Se¾poate¾îngiji¾singur;¾nu¾poate¾de de cǎtre
sau sǎ indeplineasca o muncǎ activǎ potenJi
TERIS personal
MUL 60¾ Are nevoie ocazionalǎ de aju al
URET de¾ medical
traumat
RO- majoritatea¾nevoilor¾personale nepregǎtit
VEZIC izantǎ
AL 50¾ Are nevoie considerabilǎ de ajutor şi necesita îngrijiri corespunzǎt
medicale¾frecvente çi
Reten$ia or iar
40¾ Diazbilitate; necesitǎ îngrijire si asistenta de specialitate infecta
completǎ de urinǎ rezultatul a
30¾ Dizabilitate severǎ; este indicata spitalizarea, deşi decesul nu ntǎ
este situa$ia în este¾iminent fost crearea
motiv
care vezica 20¾ Foarte bolnav; spitalizarea este necesarǎ; are nevoie de unei leziuni
tratament¾suportiv¾activ pentru
urinarǎ trebuie uretrale,
f0¾ Muribund; Evoluuie rapidǎ spre deces care
drenatǎ de ceea ce
0¾ ¾eces¾ trebuie
urgen$ǎ. De cele numim în
efectua
mai multe ori limbaj curent
 Examen te
sondajul paraclin “cale falsǎ
ic care respect
evacuator este uretralǎ”.
va ând
efectuat de cuprinde Este
: bine normel
medicul urolog, de
a. analize de e de
dar existǎ çi çtiut
laborator câtev asepsie
situa$ii în care uzuale a
care se lucrur
medicul de familie
recolteazǎ i:
sau de altǎ pentru
orice  oric
specialitate
tip de interven$ie e
(chirurg, internist
(TS, TC, grup man
sanguin, Rh,
performan$ǎ hemoleucogramǎ, evrǎ
Karnofsky pe VSH, urol
sau neurolog) aceastǎ interven$ie.
ogic
trebuie sǎ facǎ Ne confruntǎm prea
uree, în urina, etc.),
creatininǎ, radiografie
ionogramǎ toracicǎ,
sanguinǎ, ecografie
glicemie, probe abdominalǎ,
hepatice, ECG, examen de
examen sumar medicinǎ internǎ;
de urinǎ, b. examene
speciale,
uroculturǎ, (la
în func$ie
recomandare de
organul
proba ADDIS, pe care
ionogramǎ se

urinarǎ, intervine:

uroculturi - examene
imagistice:
pentru
renalǎ
identificarea simplǎ,
urografie i.v.,
bacilului Koch pielografie,
7
¾ f
XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

Interven$iile chirurgicale la rândul lor pot fi grupate în: çi antisepsie;

urgen$e çi interven$ii programate. UrgenJele sunt considerate  sondele ca çi celelalte instrumente au diferite calibre,

situa$iile când sunt periclitate anumite func$ii ale organismului, care exprimate în Charriere: 1Ch=1/3mm diametrul extern

pot pune în pericol via$a pacientului, dacǎ nu se intervine printr-un act (exemplu o sondǎ Foley 18 Ch va avea diametrul extern
de 6mm);
endourologic (cateterism ureteral, nefrostomie percutanatǎ, etc) sau
 sondele cu balonaç sunt autostatice adicǎ, dupǎ
chirurgical (lombotomie pentru o rupturǎ renalǎ, etc). În astfel de
introducerea lor în vezicǎ, gonflarea balonaçului cu ser
cazuri, recoltarea analizelor se desfaçoarǎ aproape în paralel cu
împiedicǎ ieçirea sondei;
primele mǎsuri de resuscitare çi tratament (instalarea unei perfuzii
 sondele de plastic “cu cioc” (Tiemann) sau calibru uniform,
venoase, oxigenoterapie, introducerea unei sonde vezicale, etc),
cilindric (Nelaton) trebuie montate cu grijǎ çi doar de
coordonarea gesturilor fiind esenJialǎ atingerii scopului propus.
medicul specialist urolog (vezi çi capitolul “Instrumentarul
Având ca reper temporal esen$ial momentul interven$ei,
urologic”);
motivul internǎrii pacientului în clinicǎ, îngrijirile acordate pot fi grupate
 dacǎ sonda aleasǎ nu depǎçeçte obstacolul nu se
în: îngrijiri preoperatorii çi îngrijiri postoperatorii.
for$eazǎ introducerea ei! Riscul de a produce o cale falsǎ
Pregǎtirea preoperatorie constǎ într-o serie de îngrijiri
este foarte mare!
generale care se acordǎ fiecǎrui pacient internat (examen clinic, Etapele cateterismului uretro-vezical:
paraclinic, îngrijiri igienice, urmǎrirea func$iilor vitale çi vegetative, Cunoscut çi sub denumirea de sondaj vezical aceastǎ
pregǎtire psihicǎ) çi îngrijirile speciale (examene çi pregǎtire fizicǎ manevrǎ presupune introducerea unei sonde pe uretrǎ pânǎ în
specialǎ, în func$ie de tipul interven$iei). vezicǎ, prin care se evacueazǎ urina acumulatǎ. Medicul va avea
Îngrijiri generale: mǎnuçi sterile çi dupǎ dezinfec$ia meatului urinar çi a regiunii
 Examen clinic general constǎ în evaluarea pacientului perineale va introduce cu multǎ grijǎ sonda uretralǎ sterilǎ,
prin observarea aspectului general (a faciesului, a mersului, lubrifiatǎ cu gel anestezic (fig.VI.1). O solu$ie antisepticǎ la
mǎsurarea înǎl$imii, greutǎ$ii, supravegherea comportamentului), îndemânǎ, ieftinǎ çi eficace, este BETADINA cu care se asigurǎ o

urmǎrirea çi mǎsurarea func$iilor vitale çi vegetative (temperaturǎ, dezinfec$ie rapidǎ çi de duratǎ. Spre deosebire de antisepticele

diurezǎ, puls, TA, respira$ie, scaun) çi examenul clinic pe aparate, uzuale BETADINA nu provoacǎ usturimi sau irita$ii ale pielii. $i la
pacien$ii purtǎtori de sondǎ schimbarea acesteia se face
care va fi efectuat de cǎtre medicul specialistlrezident.
respectând normele men$ionate.
Dupǎ efectuarea examenului clinic medicul curant poate face çi
o evaluare a statusului de performa$ǎ a pacientului în perspectiva
unei interven$ii chirurgicale, unul dintre cele mai folosite e
73
scorul de
f80
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE XI ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

XI. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI UROLOGIC

Deçi din pǎcate de cǎtre unii minimalizatǎ, îngrijirea pre- si


post-operatorie a pacientului este poate la fel de importantǎ ca çi
interventia chirurgicalǎ propiu-zisǎ. Aceasta începe în momentul
internǎrii çi se încheie în momentul când pacientului i s-a înmânat
biletul de ieçire din spital çi i s-au fǎcut recomandǎrile necesare. To$i
cei implica$i în actul medical (medic, asistentǎ, infirmierǎ, etc.) au
roluri bine definite çi trebuie sǎ îçi cunoascǎ foarte bine prerogativele.
Insuçirea încǎ de pe bancile faculta$ii/çcolii a cunoçtin$elor
Fig.VI.1 - Cateterism uretral
necesare unei bune îngrijiri a pacien$ilor urologici çi nu numai, va

Dacǎ se întâlneçte vreun obstacol nu se for$eazǎ aduce mai târziu în practica clinicǎ importante beneficii pacientului .
avansarea sondei pe uretrǎ, mai ales dacǎ se utilizeazǎ o sondǎ Modul în care preia asistenta pacientul, odatǎ ajuns la salon,
de plastic. Existǎ riscul producerii unei cǎi false care va crea ajuta mult la integrarea lui în noua situa$ie. Cu tact çi calm, ea trebuie
neplǎceri mai târziu. Dupǎ ce sonda a ajuns în vezicǎ vom avea sǎ prezinte pacientului regulamentul de ordine interioarǎ çi sǎ îi
grijǎ ca evacuarea urinii sǎ se facǎ în picǎturǎ lenta pentru a nu explice modul în care va decurge internarea (recoltarea analizelor,
se produce aça numita "hemoragie ex-vacuo" datoritǎ efectuarea ecografiei, urografiei, EKG, consultul preanestezic, etc).
decomprimǎrii bruçte a peretelui vezical. Sonda va fi cuplatǎ la o De felul în care se va desfǎçura acest prim dialog între asistentǎ çi
pungǎ colectoare pentru a se realiza drenajul urinar în circuit pacient va depinde într-o buna mǎsurǎ, câçtigarea încrederii pe care
închis. pacientul trebuie sǎ o aibǎ în echipa care îl va îngriji.
În cazul în care reten$ia este prin cheaguri, se va instala
Astǎzi, pe bunǎ dreptate, nu mai este normal çi nici posibil sǎ se
de la început o sondǎ Foley cu triplu curent, de calibru mare, prin
interneze pacien$i cu o stare generalǎ bunǎ doar pentru a fi
care, sub un lavaj vezical abundent sǎ poatǎ fi evacuate
investiga$i. Toate investiga$iile, de la cele mai simple (analize de
eventualele cheaguri.
sânge çi urinǎ, etc.) pânǎ la cele mai complexe (CT sau RMN) trebuie
Dupǎ instalarea sondei çi a pungii colectoare vom atrage
desfaçurate la aceastǎ categorie de pacien$i în condi$ii de ambulator,
aten$ia pacientului cǎ este interzisǎ ridicarea pungii colectoare la
çi, când strategia terapeuticǎ s-a conturat, pacientul acceptǎ interven$ia
nivelul bazinului deoarece urina din pungǎ (care nu mai este
çi riscurile ei iar comorbiditǎ$ile sunt bine controlate, se decide
sterilǎ!) se poate întoarce în vezicǎ, favorizând infec$ia urinarǎ!
internarea, şi, cât mai rapid, gestul terapeutic.
(conform principiului vaselor comunicante).
74
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

II. Acetazolamida În cazul sondelor Tiemann sau Nelaton care nu sunt


III. Furosemid autostatice, dupǎ introducerea lor în vezicǎ vor fi fixate, cu fir de
IV. Tiazide a$ǎ çi benzi de leucoplast, de penis.
V. Triamteren Se recomandǎ un tratament cu antiseptice urinare per os
13. Hipouricemiante (Biseptol, Norfloxacin, Ofloxacin etc) pentru a preveni apari$ia
I. Allopurinol infec$iei urinare în condi$iile în care ne pregǎtim pentru
II. Probenecid o interven$ie care sǎ rezolve problema (de exemplu TUR-P).
III. Sulfinpirazona La pacien$ii purtǎtori de sondǎ vezicalǎ vom recomanda:
14. Altele - consumul abundent de lichide pentru a împiedica pe cât posibil
I. Sǎruri de AU colmatarea sondei;
- schimbarea cu regularitate a sondei Foley dupǎ 3 (maxim 4
sǎptǎmâni). Sondele men$inute mai mult se pot “pietrifica” prin
depunerea de sǎruri din urinǎ, fǎcând schimbarea sondei un chin,
atât pentru pacient cât çi pentru medic, sau fǎcând schimbarea
sondei chiar imposibilǎ. Nu vom recomanda de rutinǎ antibiotice la
pacien$ii purtǎtori de sondǎ. Le vom pǎstra pentru a trata
eventalele complica$ii infec$ioase acute ce pot apare (de ex.
epididimita).
PuncJia vezicalǎ suprapubianǎ – un tub de plastic
introdus în vezicǎ printr-un trocar – se utilizeazǎ când
cateterizarea uretrei este practic imposibilǎ (stricturi uretrale,
rupturǎ de uretrǎ, cale falsǎ creatǎ prin manevrare intempestivǎ,
etc.) iar pacientul este în reten$ie completǎ de urinǎ sau când
reten$ia completǎ de urinǎ a apǎrut în contextul unei prostatite
acute iar cateterismul este interzis, (vezi çi capitolul
„Instrumentarul urologic”). Aceastǎ interven$ie de micǎ chirurgie
va fi efectuatǎ în sala de opera$ie, medicul fiind echipat
corespunzǎtor, mǎsurile de asepsie çi antisepsie fiind obligatorii!
Pregǎtirea pacientului:

75
f78
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

 raderea u al, pe linia medianǎ, (Xilinǎ). Ulterior, cu


pǎrului
pubian in
n la 2 laturi de deget un ac de punc$ie
zona c deasupra simfizei gros çi lung
simfizei
pubiene $i pubiene, pǎtrunde
 dezinfec$i a perpendicular pe perpendicular pe
a cu v planual abdominal. planul pielii, razant
solu$ie de
Betadinǎ; e Umplându-se, cu simfiza pubianǎ
A zi vezica urinarǎ pentru a evita
n c depǎçeçte simfiza perforarea
e al pubianǎ, ajungând peritoneului
st ǎ imediat sub peretele (fig.VI.2).
e s abdominal anterior.
zi e În condi$iile de
a v asepsie çi antisepsie
e a ale unei sǎli de
st e opera$ie, pacientul

e f este açezat în

lo e decubit dorsal iar

c ct peretele abdominal

al u anterior + regiunea
F
ǎ a perinealǎ sunt i
g
c c badijonate cu solu$ii .

u u antiseptice.
V
X u Medicul I
.
ili n echipat steril 2

n a palpeazǎ simfiza

ǎ c pubianǎ çi
P
1 s injecteazǎ pe linia u
n
% p medianǎ câteva c
$
. e "puncte" de i
anestezic local a
P ci
f77
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE
suprapubianǎ S oduce în vezicǎ un
E T tub sub$ire de
£. AntiinGlamatoare
xi O plastic care va putea nexteroidiene
st C fi fixat la piele. I. Acetami
ǎ A Rǎmân valabile nofen
II. Fenaceti
tr T aceleaçi reguli de
na
u H asepsie çi
III. Fenilbut
s p antisepsie azona
e ri men$ionate anterior IV. Glafenin
s n care vor trebui a
explicate clar
V. Oxifenilb
p tr
pacientului. utazona
e o Indiferent de modul 3. Subxtante de
ci c în care se asigurǎ contraxt iodate
a 7 Acid
al I.
6 iobenzo
e r
nicum
n ul
II. Acid
u c iopanoic
m ǎ III. Adipiodo
it r rum
o amidotri
e
zoat
C r
4. A
Y a g
e
S s
n
T e J
i
O p
F o o
I a x
X t m
o
/ e
t
C in i
Y tr c
f78
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

i n a II. Captopril
u r III. Hidralzin
D
o e
e t
l 11. Citotoxice-
x ǎ citostatice
I. Ergotami II. F
t 12. Diuretice
na e
r n I. Diuretice
a 6. A i mercurial
n n n e
e d
G s i
l t o
i e n
c zi a
e c 8. A
r e n
g t
o e i
l n c
III. Glucoza e o
hiper r n
tona a v
l u
5. A e l
lc s
I. Metoxiflu
a i
ran
l v
7. A a
o
n n
iz ti t
ii c e
d o
I. Oxazolidi
i a
g ndione
n
u 9. Antidiabetice
x
l orale
e a
c n I. Clorprop
a t amida
e II. Tolbutam
r ida
a I. D
i 10. Antihipertensiv
c c e
o u I. Alfametil
r m dopa
f77
2. evitarea expunerii la intervale scurte de timp çi a drenajul vezical, evacuarea se va face “în picǎturǎ”, lent, pentru a
utilizǎrii dozelor mari de substan$e de contrast; evita hematuria “ex vacuo” ce apare la golirea rapidǎ a vezicii.
3. hidratarea corespunzǎtoare dupǎ administrarea În cazul în care reten$ia a survenit la un pacient în faza de
substan$ei de contrast; prostatism putem spera cǎ la suprimarea sondei suprapubiene
4. evitarea administrǎrii de diuretice, în special (aça numita probǎ a sondei) îçi va relua mic$iunile.
uricozurice;
5. alcalinizarea urinei; II. URETROCISTOSCOPIA
6. administrarea substan$ei de contrast în perfuzie la Uretrocistoscopia constǎ in inspec$ia uretrei çi a vezicii
persoanele cu risc crescut la care examinarea nu poate fi urinare cu un endoscop rigid sau flexibil.
evitatǎ. Vizualizarea lumenului uretral, a mucoasei vezicale, a
Medicamente cu poten$ial nefrotoxic cunoscut orificiilor ureterale şi a aspectului macroscopic al urinii care vine
1. Antibiotice Chimioterapice prin aceste orificii sunt repere esen$iale în stabilirea diagnosticului
a. Aminoglicozide çi, implicit, a conduitei terapeutice în multe afec$iuni urologice; în
I. toate
b. Beta – lactamine evaluarea pacienIilor cu hematurie macroscopicǎ sau
II. Cefaloridina microscopicǎ ocupǎ un loc central în algoritmul de diagnostic.
III. Meticilina Cistoscoapele rigide sunt alcǎtuite din teacǎ, obturator,
IV. Chimioterapice antibacilare
punte şi un telescop. PoziIionarea prin teacǎ a obturatorului
A. Rifampicina
permite pasajul direct al instrumentului, alternativa recomandatǎ
V. Alte antibiotice çi chimioterapice
A. Demeclociclina fiind reprezentatǎ de avansarea instrumentului sub control vizual
VI. Polimixine direct (uretro-cistoscopie). Unghiul lentilei permite endoscopistului
VII. Sulfamide evaluarea adecvatǎ a întregii uretre şi a vezicii urinare. Opticile de
0º furnizeazǎ o imagine pe direcIia telescopului fiind optime pentru
explorarea uretrei, cele de 30º permit vizualizarea peretilor laterali
şi posterior vezicali în timp ce lentilele de 70º sunt utile pentru
evaluarea corectǎ a domului vezical si a zonei anterioare a colului
vezical.
Contraindicaţiile uretrocistoscopiei sunt reprezentate de -
infecIia urinarǎ, imposibilitatea avansǎrii instrumentarului datoritǎ

77
f76
lubrefiant, antiseptic
çi anestezic; Fig.VI.3.
Pozi$ia
pensarea penisului bolnavului
pe masa
pentru 3-5 minute de
cistoscopi
va facilita contactul e

cu mucoasa, 78
instalându-se

unor stricturi anestezia localǎ.


uretrale, lipsa de maxim 24 de
În cazul
unei colaborǎri ore.
adecvate din pacienIilor de sex
partea Pacientul
masculin se
pacientului. va fi pus pe
recomandǎ
Investig masa de
anestezie generalǎ
a$ia se va face cistoscopie în
sau rahianestezie
în sala de pozi$ie
pentru a se putea
cistoscopie, ginecologicǎ.
realiza o evaluare
medicul fiind Dupǎ
cistoscopicǎ
echipat steril badijonarea cu
detaliatǎ. Se
(fig.VI.3). solu$ie
introduce apoi pe
Antibioprofilaxia antisepticǎ
uretrǎ cistoscopul çi
recomandatǎ (Betadinǎ) a
se progreseazǎ la
constǎ în organelor
vedere spre uretra
administrarea genitale çi a
prostaticǎ,
oralǎ de regiunii perineale
evaluându-se
fluorochinolone se introduce pe
aspectul mucoasei
sau uretrǎ jelly-
uretrale, eventuale
Trimetoprim- anestezic, o
stricturi, tumori,
Sulfametoxazol substan$ǎ
calculi migra$i.
pentru o duratǎ uleioasǎ, cu rol
f75
doze adverse. înso$itǎ de determinaǎ
P determinarea una din cele
mari,
entru periodicǎ a mai frecvente
diminuare densitǎ$ii forme de
discontin
a riscului, urinare çi nefropatie
ue,
utilizarea monitorizare toxicǎ
la acestora a clerence- medicamentoa
se face ului sǎ dupǎ
repetare creatininei. aminoglicozide
numai
a Dacǎ se . Principalii
pentru
cazuri constatǎ factori de risc
tratamen
bine deteriorarea pentru
tului
selectate, func$iei apari$ia
cu când nu renale se acesteia sunt:
Rifampic existǎ o opreçte 1. insuficien
$a renalǎ
inǎ. altǎ administrare
preexiste
Prezen$ alternativǎ a çi se ntǎ;
2. nefropatia
a de . Va fi începe
diabeticǎ
anticorpi urmǎritǎ tratamentul cu
adecvat al proteiunur
çi corect
ie mai
complex diureza IRA. mare de 3
pentru a Se va evita g/24 de ore;
e imune
utilizarea în 3. mielomul
atestǎ surprinde multiplu;
doze mari,
mecanis momentul cure 4. transplant
prelungite çi ul renal;
mul instalǎrii 5. vârsta
poliurei, repetarea înaintatǎ;
imunolo
tratamentului cu 6. HTA;
gic care ca semn aceste antibiotice. 7. arterioscl
stǎ la al Subs eroza
perifericǎ;
baza instalǎrii tan$ele de 8. insuficien
acestei disfunc$ie contrast $a
cardiacǎ;
reac$ii i renale, iodate 9. dozele
f76
mar r 1. limitarea
i cu e examen
con u elor cu
cent r substan
ra$i m $ǎ de
e ǎ contrast
cres r la
cutǎ e
p
a s
e
sub c
r
stan s
s
$elo ǎ
o
r p
a
r
de contrast; n
e
10. repetar e
vi
ea l
n
examin e
ǎ
ǎrilor la
i
interval c
n
e scurte u
s
de timp.
t
r
a
M i
l
ǎ s
a
s c
r
u
e
r c
a
i r
l e
n
e s
e
c
f
t u
r
e t
o
r ;
p
a
a
p
t
e
i
u
e
t
i
i
c
s
e
u
n
c
t
a
:
f75
se pot regǎsi toate aceste manifestǎri este de nefropatii toxice Aceastǎ manevrǎ executatǎ cu blânde$e permite
medicamentoase. Datele epidemiologice relevǎ faptul cǎ 15- cistoscopului sǎ progreseze în vezicǎ, unde va fi examinatǎ:
20% din nefropatii cunosc o cauzǎ toxicǎ, iar dintre acestea - MUCOASA VEZICALǍ pe toatǎ suprafa$a ei, urmǎrindu-se
70% sunt medicamentoase. 25% din insuficien$ele renale eventuale tumori vezicale, aspectul lor (vegetant sau infiltrativ),
acute dializate sunt de cauzǎ toxic-medicamentoasǎ. baza de implantare, numǎrul, pozi$ia lor raportatǎ la pere$i, col,
În practica nefrologicǎ posibilitatea unei etiologii toxic- orificiile ureterale. Se vor consemna çi alte modificǎri ale
medicamentoase se discutǎ în contextul apari$iei celor douǎ aspectului mucoasei: edem, peteçii, placarde, calcificǎri etc.
mari sindroame nefrologice, respectiv IRA çi IRC. - CALCULI VEZICALI sau fragmente litiazice, notându-se
Antibioticele çi substan$ele de contrast determinǎ IRA numǎrul, forma, aspectul, culoarea çi dimensiunile.
prin mecanisme diferite, toxice directe, imunologice, ischemice - eventualele cheaguri, fragmente tumorale, corpi strǎini.
çi obstruc$ie tubularǎ. - ORIFICIILE URETERALE vor fi atent urmǎrite, notându-se o
AINS pot determina atât IRA cât çi IRC, aceasta din eventualǎ prezen$ǎ a fragmentelor de calculi, tumori ureterale ce
urmǎ apǎrând dupǎ utilizarea, mai ales asociatǎ, a proeminǎ prin lumenul orificiului. “Bombarea” extremitǎ$ii distale a
analgezicelor sau la asocierea acestora cu diuretice la bolnavi ureterului în lumenul vezical semnaleazǎ prezen$a unui
cu hepatopatii cronice, nefropatii cronice, insuficien$ǎ cardiacǎ ureterocel. Vom urmǎri cu aten$ie çi eliminǎrile de urinǎ de la
congestivǎ. Meritǎ re$inut çi faptul cǎ neoplaziile renale apar nivelul orificiilor ureterale în încercarea de a stabili sursa unei
mult mai frecvent la pacien$ii cu nefropatii analgezice decât în hematurii. Evacuarea unei mule purulente prin orificiul ureteral
popula$ia generalǎ. semnalizeazǎ un proces supurativ renal comunicant cu calea
Utilizarea foarte frecvent a antibioticelor impune în excretorie. Prezen$a unui orificiu ureteral beant, larg, sugereazǎ
vederea aplicǎrii unor mǎsuri, cunoaçterea clasificǎrii existen$a unui reflux vezico- ureteral pe partea respectivǎ.
antibioticelor dupǎ calea de eliminare çi dupǎ nefrotoxicitate. - COLUL VEZICAL – va fi examinat cu aten$ie, la fel ca çi
Dintre antibioticele cu eliminare renalǎ, fǎrǎ reac$ii celelalte zone urmǎrindu-se existen$a lobilor prostatici, aspectul
toxice re$inem: penicilina G, peniclinele de semisintezǎ lor çi proeminen$a lor în lumenul vezical, încercându-se o
(ampicilinǎ, oxacilinǎ, carbenicilinǎ), cefalosporinele (cu evaluare a dimensiunilor pentru o eventualǎ interven$ie
excep$ia cefaloridinei), eritromicina, cotrimoxazolul, endoscopicǎ (sau deschisǎ) la prostatǎ.
lincomicina, clindamicina. Uretrocistoscopia este o procedurǎ invazivǎ şi poate fi
Dintre antibioticele cu eliminare renalǎ, reac$ii toxice asociatǎ cu infecIii, sângerǎri, retenIie de urinǎ sau perforaIie
frecvente dau: toate aminogicozidele, cefaloridina, meticilina, vezicalǎ. O informare corectǎ a pacientului cu privire la
rifampicina, cicloserina çi sulfamidele. În ultimii 30 de ani s-au complicaIiile posibile este obligatorie.
descris insuficien$e renale acute grave dupǎ administrarea în
79
f74
Avantaj Beneficiile sau TUR-V paleativ: hemostazǎ
ele sau mǎrirea
acestei tehnici reprezintǎ o
principal capacitǎ$ii
e ale sunt interven$ie
vezicale, când nu se
cistosc
reprezentate de chirurgicalǎ poate efectua
opiei
citectomia totalǎ.
flexibile evitarea endoscopicǎ, este o
sunt : Rezec$ia începe
contactului cu continuare a
- tolerabilitatea dinspre zona liberǎ a
fluide biologice, cistoscopiei (pe
superioarǎ,
tumorii spre baza ei,
îmbunatǎIirea care o efectuǎm
- posibilitatea adicǎ spre peretele
efectuǎrii în condiIiilor de în rahianestezie)
decubit dorsal, vezical (fig. VI. 4). Se
menIinere a çi care confirmǎ
- uşurinIa taie fragmente
câmpului existen$a unei
avansǎrii tumorale cu bucla
instrumentului operator steril, forma$iuni
în condiIiile ansei, care apoi vor
facilitarea tumorale. Ea este
unui col fi extrase cu o
vezical înalt documentǎrii recomandatǎ pentru seringǎ specialǎ,
- capacitatea de procedurii şi a
stadiile Ta, T1 unde Guyon, cu
flectare a
programelor de capacitate mare çi
vârfului se considerǎ cǎ
endoscopului învǎIǎmânt care se ataçeazǎ
fapt care este tratament cu la teaca
precum şi
permite vizǎ radicalǎ. Se 80
ameliorarea
vizualizarea
efectueazǎ çi în
întregii vezici egonomiei
urinare şi stadii mai avansate,
chirurgului.
inspecIia colului
vezical. T2, în speran$a cǎ

Video- III. ELE penetra$ia în stratul


CTR
uretrocistosco muscular nu este
ORE
pia permite ZEC prea profundǎ çi
ŢIA
imaginilor atât putem rezeca pânǎ
TRA
din endoscopia NSU în
RET
rigidǎ cât şi din $esutul muscular
RAL
cea flexibilǎ sǎ Ǎ “liber”. În T3 çi T4
se practicǎ numai
fie proiectate RezecJia în scop
pe un monitor. tumorii vezicale diagnostic sau
f73
AcEiune gravide, urolog, ar Arsen
terapeuticǎ: hiponatre
trebui alul
analog de mie, alte
hormon afec$iuni adǎugat farmacoterape
antidiuretic. ce
necesitǎ faptul cǎ utic urologic
IndicaEi
i: tratament pentru cuprinde în
enuresis diuretic,
polidipsia medicament special 3
,
nicturie, habitualǎ ele cu grupe de
diabet sau
psihogenǎ eliminare medicamente
insipid,
colica , renalǎ, a cǎror impact
renalǎ insuficien
$a renalǎ medicul asupra
(?) Mod
de severǎ, trebuie sǎ func$iei renale
adminis boala von
Willebran aibǎ în este important
trare: se
administ d Iib. vedere 2 sǎ fie
reazǎ de ReacEii
adverse: aspecte: cunoscut. Este
preferat
la Irita$ia • Nefrotox vorba despre:
aceeaçi mucoasei icitatea
nazale, • antibiotice
orǎ pentru a
cefalee, ;
înainte evita
de conjunctivitǎ. instalare • antiinflam
mese, a sau atorii
comprim nesteroidi
precipitarea unei
atul nu D ene
disfunc$ii renale.
se (AINS);
upǎ • N
inghite ci • substan$
se aceastǎ ecesitatea e de
topeçte contrast.
prezentar adaptǎrii
sub
limbǎ. e a Efectu
posologiei în
Contrai l nefrotoxic
arsenalulu func$ie de
ndicatii:
Alergie i valoarea determinǎ,
specificǎ leziuni
terapeutic filtratului
;
cardiopa , cel mai glomerular intersti$iale
tia sau
frecvent (gradul
ischemic
ǎ; utilizat de insuficen$ei glomerulare,
epilepsia
cǎtre renale). exprimate
, femei
f74
clinic multiple çi
prin reciproc,
insuficie acelaçi
n$ǎ tablou
renalǎ clinic
acutǎ poate fi
sau determina
cronicǎ, t de o
pe multitudin
rinichi e de
normali substan$e
anterior toxice
utilizǎrii medicame
medica ntoase.
mentelor Titulatura
. De comunǎ
men$ion sub care
at cǎ
acelaçi
agent
toxic
medica
mentos
poate
determin
a leziuni
çi
manifest
ǎri
clinice

f73
1. DOXORUBICIN rezectoscopului. Chiar dacǎ baza tumorii este îngustǎ, la cele
AcEiune terapeuticǎ: chimioterapic antineoplazic. papilare, nu ne „lǎcomim” sǎ o tǎiem de la început, fiincǎ tumora
IndicaEii: tumori vezicale dupǎ rezec$ia endoscopicǎ a
acestora. eliberatǎ nu va putea fi extrasǎ. Nu se face hemostazǎ dupǎ
Mod de administrare: instila$ii intravezicale cu 50 mg în 50 ml fiecare fragment tǎiat ci numai când se întâlneçte un vas mai activ
ser, o instila$ie/sǎptǎmânǎ, 6 sǎptǎmâni dupǎ TUR-V.
ReacEii adverse: locale: polakiurie, hematurie (fenomene de pe mǎsurǎ ce ne apropiem de bazǎ. La peretele vezical
cistitǎ chimicǎ); generale: ame$eli, grea$ǎ, febrǎ, hipotensiune. hemostaza se face riguros, la vedere, pe toatǎ suprafa$a
Asocieri medicamentoase: Doxorubicin + hidropropilcelulozǎ
(un adeziv la mucoasa vezicalǎ) => creçte concentra$ia rezecatǎ. Dupǎ rezec$ie se instaleazǎ o sondǎ Foley pentru 3 zile,
chimioterapicǎ la nivelul mucoasei vezicale. Doxorubicin + pentru limpezirea urinii.
Thiotepa sau Mitomicinǎ C - efect sinergic.

2. THIOTEPA
AcEiune terapeuticǎ: agent alkilant
IndicaEii: dupǎ rezec$ia endoscopicǎ a tumorilor vezicale.
Mod de administrare: instila$ii intravezicale cu 30 mg în 30 ml
solu$ie salinǎ (sau 60 mg în 60 ml solu$ie salinǎ); solu$ia
se recomandǎ a fi re$inutǎ intravezical 1-2 ore; se recomandǎ
1 instila$ie/sǎptǎmânǎ, 6-8 sǎptǎmâni, apoi 1 instila$ie pe lunǎ
timp de 1 an.
ReacEii adverse: toxicitate hematologicǎ - supresie medularǎ;
fenomene locale – polakiurie, hematurie.
InteracEiuni medicamentoase: efect sinergic în asociere cu
Doxorubicin.

3. MITOMICINA C
AcEiune terapeuticǎ: chimioterapie antitumoralǎ.
IndicaEii: în tratamentul adjuvant al tumorilor vezicale.
Mod de administrare: instila$ii intravezicale cu 20 mg în 20 ml
apǎ/instila$ie x 3/sǎptǎmânǎ, 4 sǎptǎmâni dupǎ TUR-V; se
recomandǎ ca substan$a sǎ fie re$inutǎ în vezicǎ cât mai mult Fig.VI.4. Rezec$ia tumorii vezicale
timp posibil. Se pot întâmpla unele incidente în timpul rezec$iei. Când
ReacEii adverse: cistitǎ chimicǎ, hematurie, febrǎ, dureri
rezecǎm prea ”curajos” putem perfora peretele vezical:
epigastrice; reac$ii cutanate – sub formǎ de eczemǎ de
contact, rash palmar, descuama$ii. - când aceastǎ perfora$ie se petrece în zona fixǎ a vezicii,
Asocieri medicamentoase: Doxorubicin + Mitomicinǎ C –
adicǎ trigon sau pere$i laterali, nu este nevoie de alte gesturi
efect sinergic; Mitomicinǎ C + hipertermie - un poten$ial
adjuvant important. terapeutice, ci pur çi simplu se men$ine sonda uretro-vezicalǎ mai
XVI. TRATAMENTUL NOCTURIEI SI ENUREZISULUI
multe zile.
1.Minirin Melt (desmopresina) - când perfora$ia este însǎ pe calotǎ, ea va fi în cavitatea
Prezentare farmaceuticǎ: trochisti de contin 60 respectiv 120
peritonealǎ, fiind necesarǎ interven$ia chirurgicalǎ în vederea
micrograme substan$ǎ activǎ.
8f
f72
suturǎrii vezicii urinare (cistorafie) çi a drenǎrii cavitǎ$ii peritoneale. Prezentare farmaceutica: comprimate cu 250 mg abiraterona
acetat.
O altǎ situa$ie care poate determina apari$ia unei
Actiune terapeutica: inhibitor puternic al citocromului steroidal
perfora$ii se întâmplǎ când tumora se aflǎ pe peretele lateral çi P450 (CYP17), inhibând astfel enzima care determinǎ sinteza
testosteronului atât în glandele suprarenalǎ cât çi în testicul.
la rezec$ie
IndicaEii: tratamentul cancerului de prostatǎ metastatic
„sare” obturatorul. Dacǎ acest lucru este cunoscut înainte de rezistent la castrare în asociere cu analogi de LH-RH.
Mod de administrare: doza recomandatǎ e de 1000 mg ( 4cp)
opera$ie sau recunoscut în cursul cisoscopiei poate fi prevenit prin ca dozǎ unicǎ zilnicǎ. Trebuie administrat cu doze mici de
modificarea formei de anestezie, excitarea obturatorului putând prednisol sau prednisolol ( 10 mg/zi).
ContraindicaEii: hipersensibilitate la substan$a activǎ,
fi prevenitǎ prin anestezie generalǎ cu intubaJie oro-trahealǎ. insuficien$a hepaticǎ severǎ ( clasa C Child-Pugh)
RezecJia adenomului de prostatǎ sau TUR-P. ReacEii adverse: anemie, disfunc$ie sexualǎ, hipertensiune
arterialǎ, hipopotasemie, reten$ie de lichide, edeme periferice.
Se practicǎ în general pentru adenoame de pânǎ la 50-60
cmc (se echivaleazǎ 1 cmc cu 1 g $esut prostatic). Endoscopiçtii XVI. INSTILAŢII INTRAVEZICALE
experimenta$i, pot rezeca si adenoame mai mari. Rezec$ia constǎ
1.BCG:
din tǎierea de $esut prostatic cu bucla ansei dinspre interiorul Prezentare farmaceuticǎ: suspensie de bacilli Calmette
prostatei pânǎ la capsula sa, fragmentele fiind ulterior îndepǎrtate. Guerin vii (Mycobacterium bovis) liofilizatǎ – 7 mg
imunostimulent BCG liofilizat; solvent (lichid de suspensionare
(fig.VI.5). Practic uretra prostaticǎ se desfiin$eazǎ tranformându- – Sautan diluat 3 ml).
AcEiune terapeuticǎ: imunomodulator.
se într-o cavitate. Fragmentele de $esut rezecat se îndepǎrteazǎ
IndicaEii: imunostimulent dupǎ interven$ii chirurgicale pentru
cu aceeaçi seringǎ Guyon. Dacǎ rǎmân fragmente de $esut în tumori maligne de vezici urinare, de sân, digestive, bronçice,
vezicǎ, ele pot determina complica$ii: reten$ie de urinǎ la laringiene, melanom malign, tratamentul leucemiilor.
Mod de administrare: recomandat la 7-14 zile dupǎ rezec$ie
scoaterea sondei; infec$ii persistente; formare de calculi. endoscopicǎ cu suspensia reconstituitǎ din con$inutul a 2 fiole
(2 ml) care se dilueazǎ cu 50 ml ser fiziologic steril;
imunostimulentul trebuie men$inut în vezicǎ timp de 2 h;
programul de efectuare a instila$iilor: sǎptǎmânal în primele 6
sǎptǎmâni, apoi lunar pânǎ la 6 luni, dupǎ care se face o
instila$ie pe an.
ContraindicaEii: deficit imun congenital sau dobândit,
serologie HIV pozitivǎ, tuberculozǎ sau hepatitǎ, activǎ sau în
antecedente; infec$ii ale tractului urinar pânǎ la negativarea
uroculturii çi oprirea antibioterapiei.
ReacEii adverse: loco-regionale: polakiurie, disurie, hematurie,
prostatitǎ granulomatoasǎ, epididimitǎ.
InteracEiuni medicamentoase: tratament cu corticosteroizi
sau imunosupresoare, influen$eazǎ rǎspunsul la
imunostimulent BCG - risc infec$ii BCG generalizate; tratament
Fig.VI.5 – Rezec$ia $esutului prostatic concomitent sau în antecendente cu un imunomodelator –
poate avea efecte negative asupra imunostimulului BCG.
f7f
82
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

Indicatii: tratarea pacien$ilor cu cancer de prostata în stadiu Avantajul rezecJiei faJǎ de intervenJia deschisǎ este
avansat.
cǎ poJi face hemostaza „la vedere” coagulând direct artera sau
Mod de administrare: Doza ini$ialǎ de 240 mg administratǎ ca
douǎ injec$ii, ulterior lunar câte o injec$ie subcutanat. Este vena. $i aici hemostaza nu se face dupǎ fiecare tǎiere, fiindcǎ
interzisǎ injectarea intravenoasǎ sau intramuscularǎ. acelaçi vas de sânge îl regǎseçti de mai multe ori mergând în
ContraindicaEii: hipersensibilitate la substan$a activǎ sau la
oricare dintre excipien$i. profunzime, spre capsulǎ. Ajunçi la capsulǎ trebuie sǎ facem o
ReacEii adverse: anemie, creçtere în greutate, insomnie,
ame$ealǎ, cefalee, diaree, grea$ǎ, creçterea transaminazelor coagulare eficientǎ. Cea mai mare grijǎ trebuie sǎ o acordǎm
hepatice. sângerǎrii arteriale, fiindcǎ ea nu poate fi controlatǎ prin
IV. Antiandrogeni
compresiune cu balonaçul sondei Foley ca cea venoasǎ. De
1. CASODEX (Bicalutamida)
Prezentare farmaceuticǎ: comprimate filmate de 50, 150 mg asemenea, hemostaza la nivelul colului vezical trebuie sǎ fie mai
AcEiune terapeuticǎ: Antagoniçti hormonali care blocheazǎ atentǎ fa$ǎ de alte zone, fiindcǎ la acest nivel nu existǎ o
receptorii pentru androgeni ai celulelor prostatice.
suficientǎ compresiune a balonaçului sondei Foley. La finalul
IndicaEii: cancer de prostatǎ metastazat în asociere cu analogi
LH-RH sau orhiectomia bilateralǎ. rezec$iei se instaleazǎ o sondǎ Foley, eventual cu dublu curent,
Mod de de administrare: oral, 1 tb de 50 mg pe zi.
care se men$ine 2-3 zile.
ReacEii adverse: bufeuri, prurit, ginecomastie, tulburǎri
digestive (grea$ǎ, vǎrsǎturi), afectare hepaticǎ tranzitorie, Se pot întâmpla unele incidente çi în timpul acestui tip de
scǎderea libidoului, astenie.
rezec$ie. Oricare endoscopist poate deschide un sinus venos
ContraindicaEii: femei çi copii; hipersensibilitate la
bicalutamida. când taie prea profund, cu sângerare masivǎ. În acest caz se
Asociere utilǎ : analogi LH-RH.
efectueazǎ o coagulare insistentǎ çi când nu este suficientǎ se
2. EULEXIN (Flutamidǎ): umflǎ balonaçul sondei mai mult çi aceasta se men$ine
Prezentare farmaceuticǎ: cps 250 mg.
trac$ionatǎ. Continuarea rezec$iei cu sinus deschis poate duce la
AcEiune terapeuticǎ: antiandrogen periferic (blocheazǎ prin
competi$ie receptorii pentru dihidrotestosteron). pǎtrunderea crescutǎ de apǎ în circuitul sanguin cu riscul instalǎrii
Mod de administrare: oral, 1 cp x 3/zi. „intoxicǎrii cu apǎ” çi instalarea unui sindrom TUR.
ContraindicaEii: hipersensibilitate la flutamidǎ sau la
excipien$i; pruden$ǎ – afec$iuni hepatice în asocieri cu O altǎ capcanǎ o constituie dorin$a de a rezeca cât
anticoagulante. ReacEii adverse: ginecomastie, grea$ǎ, mai mult în zona verum montanum (limita distalǎ a uretrei
vǎrsǎturi, modificǎri tranzitorii a func$iei hepatice, scǎderea
libidoului, anorexie, edeme, echimoze, prurit, sdr. lupus-like, prostatice), dar care este foarte aproape de sfincterul striat,
cefalee, vertij, anemie hemoliticǎ, icter colestatic, sdr. de voluntar al uretrei. Lezarea acestuia duce la o penibilǎ complica$ie
suprensie androgenicǎ – la pacien$ii care nu mai rǎspund la
blocada androgenicǎ maximalǎ, tratament intermitent cu pentru pacient dar çi pentru medic çi anume incontinenJa
Flutamida, stabilizeazǎ evolu$ia pentru un timp. urinarǎ. De aceea este mai bine sǎ evaluezi bine situatia când
Asocieri medicamentoase: analogi LH-RH.
rezeci un adenom. Decât un sindrom TUR, mai bine un RE-TUR.
V. Inhibitori ai sintezei de androgeni
Sau decât un incontinent urinar mai bine rezeci de douǎ ori. Adicǎ
1. ABIRATERONE (Zytiga) este de preferat o

f70
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

8 instaleazǎ o sondǎ sâgerare


3 Foley, eventual cu postoperatorie
reinterven$ie adenocarcinom dublu curent, care variabilǎ ca
decât sǎ riçti o intensitate motiv
de prostatǎ se se men$ine 3 zile.
complica$ie.
prezintǎ la medic Incizia pentru care
Debloc
cu reten$ie transuretralǎ de intervenIia este
area de col
completǎ de prostatǎ (ITUP) urmatǎ de inserIia
vezical sau
urinǎ, când sau incizia colului unui cateter
TUR-ADK
stadiul vezical implicǎ uretrovezical dotat cu
constǎ în
interven$iei sistem de irigaIie
rezec$ia secIionarea prin
radicale este vezicalǎ pentru o
adenocarcinom prostata obstructivǎ
depǎçit, fiind perioadǎ de 24-48 de
ului de cu un curent electric
necesarǎ ore.
prostatǎ. de înaltǎ frecvenIǎ
interven$ia Rezultatele
Desigur, folosind o ansǎ
paliativǎ: sunt excelente cu o
tratamentul de specialǎ.
deblocare incidenIǎ foarte micǎ
elec$ie pentru Aceastǎ
endoscopicǎ de a complicaIiilor,
neoplasmul tehnicǎ este
col vezical + ejacularea retrogradǎ
prostatic este adecvatǎ doar
hormonoterapie. fiind înregistratǎ la
prostatectomia prostatelor mici cu
Rezec$ia mai puIin de 10% din
radicalǎ. un col vezical înalt
este pacienIi, incontinenIǎ
Condi$ia este şi fǎrǎ lob median.
asemǎnǎtoare cu urinarǎ în 0,1%,
sǎ surprinzi O incizie este
cea a impotenIǎ în 5- 15%.
afec$iunea în efectuatǎ din zona
stadiile ini$iale, adenomului de situatǎ sub orificiul 84
situa$ie care prostatǎ, dar ureteral, uni sau
din pǎcate se este mai putin bilateral, şi extinsǎ
întâmplǎ mult sângerândǎ si prin colul vezical
prea rar. fǎrǎ preten$ie de pânǎ la 0,1 cm
Majorit a ajunge la proximal de
atea pacien$ilor verumontanum.
capsulǎ. Se
cu Este posibilǎ o
f69
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

fiecare scǎderea formeazǎ un de rǎu,


lunǎ (3,6 toleran$ei depozit solid obosealǎ çi
mg) sau la cu eliberare tranzitor
la glucozǎ, prelungitǎ, irita$ie localǎ
fiecare rar, care va la locul
12 ginecoma elibera injectǎrii. La
sǎptǎmâ stie. continuu aproximativ
ni (10,8 AsociaEii utile: acetat de 55% dintre
mg). antiandrogeni leuprorelinǎ. pacien$i apar
Indica$ii: (Casodex). Contraindic bufeuri,
cancer aEii: impoten$ǎ,
de Hipersensibil scǎderea
2.ELIGARD
prostatǎ itate la libidoului
(Leuprorelinǎ).
metasta acetat de (ambele ca o
Prezentar
zat, leuprorelinǎ, consecin$ǎ a
e
cancer la al$i scǎderii
farmaceu
de agoniçti ai concentra$iei
ticǎ: -
prostatǎ GnRH sau la plasmatice a
liofilizat çi
local oricare dintre testosteronului
solvent
avansat excipien$i. ), edeme
pentru
ca o La pacien$ii periferice,
solu$ie
alternati care au fost embolie
injectabilǎ
vǎ la orhiectomiza pulmonarǎ,
7.5 mg,
orhiecto $i în palpita$ii,
22.5 mg,
mia prealabil (ca mialgii,
45 mg.
bilateral çi la al$i hipotonie
IndicaEii: pentru
ǎ. agoniçti ai muscularǎ,
tratamentul
Tratame GnRH, frisoane,
cancerului de
ntul Eligard nu dispnee, vertij,
prostatǎ
adjuvant scade erup$ ii
hormonodepende
al valorile cutanate,
nt, în stadiu
prostate plasmatice amnezie,
avansat.
ctomiei de tulburǎri de
Mod de
radicale testosteron vedere çi
administr
efectuat mai mult sensibilitatea
are:
ǎ în decât în pielii.
Eligard se
stadiul administre cazurile de I
local azǎ sub castrare I
avansat. forma chirurgicalǎ). I
ReacEii unei Eligard este .
adverse singure contraindicat
: bufeuri, injec$ii la femei çi A
scǎdere subcutana copii. n
a te. ReacEii t
libidoului Solu$ia adverse: a
, injectatǎ bufeuri, stare g
f70
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

onişti de sex
LH- masculin
RH cu cancer
de
1. Degarelix prostatǎ
Prezent hormono-
are dependen
farmace t în stadiu
utica: avansat.
Flacon Degarelix
ce reduce
con$ine cantitatea
80 mg de
degareli testostero
x (sub n din
formǎ de organism
acetat). si
Dupǎ încetinest
reconstit e
uire, dezvoltare
fiecare a celulelor
ml de canceroas
solu$ie e.
con$ine
20 mg
degareli
x.
AcEiun
e
terapeu
ticǎ:
antagoni
st al
hormonu
lui
eliberato
r de
gonadotr
ofinǎ
(GnRH)
indicat
pentru
tratamen
tul
pacien$il
or adul$i
f69
Mod de administrare: Doza uzualǎ (inclusiv pentru batrâni) IV. NEFROLITITRIŢIA PERCUTANATǍ (NLP)
este de 5 mg de 2-3 ori pe zi
Nefrolitotomia percutanatǎ este o interven$ie chirurgicalǎ
ContraindicaEii: glaucom, disurie datoratǎ unui sindrom
obstructiv (hipertrofie benignǎ de prostatǎ sau altǎ cauzǎ), minim invazivǎ prin care se patrunde cu nefroscopul, percutanat,
miastenie severǎ, dificulta$i de formare a jetului urinar datorate
pânǎ la nivelul sistemului pilocaliceal unde se repereazǎ çi distuge
adenomului de prostatǎ, boli intestinale (inclusiv obstruc$ii
intestinale si colite), tiroide hiperactive, sarcina, perioada de prin diferite metode (ultrasonic, ballistic, laser) calculi situa$i la
lacta$ie çi perioada de preconcep$ie, copii sub vârsta de 5 ani. acest nivel.
ReacEii adverse: uscǎciunea gurii, constipa$ie, vedere
înce$oçatǎ, senza$ie de rǎu, dureri sau arsuri gastrice, înroçirea IndicaJiile NLP:
fe$ei (în special la copii) si dificultǎ$i de mic$iune.
 Calcul bazinetal voluminos (peste 2-3cm) sau litiazǎ
4. Mirabegron ( Betmiga) multiplǎ localizatǎ în bazinet;
Prezentare farmaceuticǎ: comprimate cu eliberare prelungitǎ
 Calcul coraliform (NLP singur sau NLP + ESWL);
ce con$in 25 respectiv 50 mg mirabegron.
AcEiune terapeuticǎ: Atunci când urina se acumuleaza în  Calcul anclavat în jonc$iunea pielo-ureteralǎ cu rinichi mut
vezica urinarǎ predominǎ stimularea nervoasǎ simpaticǎ cu
activarea receptorilor beta-adrenergici din musculatura netedǎ. urografic;
Mirabegron ac$ioneazǎ ca un agonist potent çi selectiv al  Litiazǎ renalǎ unicǎ sau multiplǎ, secundarǎ stenozei
receptorilor beta 3-adrenergici determinând relaxarea
musculaturii netede la nivelul vezicii urinare. congenitale sau câçtigate a jonc$iunii pielo-uretrale.
IndicaEii: tratamentul simptomatic al imperiozitǎ$ii mic$ionale, ContraindicaJiile NLP:
al frecven$ei mic$ionale crescute çi/sau al incotinen$ei prin
imperiozitate mic$ionalǎ. a) Absolute: tulburǎri de coagulare ce predispun la
Mod de administrare: Doza recomandatǎ este de 50 mg o sângerǎri grave (controlul perametrilor coagulǎrii este
datǎ pe zi, cu sau fǎrǎ alimente.
ContraindicaEii: hipersensibilitate la substan$a activǎ. obligatoriu ca çi pentru ESWL, URS sau tratament
ReacEii adverse: infec$ii de tract urinar, tahicardie, dispepsie, chirurgical); pacientele cu sarcinǎ (mai ales în primele
urticarie.
luni) pentru cǎ existǎ un risc crescut de malforma$ii în
XV. MEDICAŢIA ÎN NEOPLASMUL DE PROSTATǍ contextul expunerii la radi$iile X; pacien$ii necooperan$i,

I. Analogi LH-RH în comǎ.


b) Relative: diabetul zaharat decompensat, afec$iuni cardio-
1. ZOLADEX (Goserelinǎ).
Prezentare farmaceuticǎ: implant într-o seringǎ preumplutǎ respiratorii decompensate, ulcer duodenal în faza activǎ;
într-un ambalaj protector (3,6 mg; 10,8 mg); Infec$iile urinare nespecifice netratate sau necunoscute
AcEiune terapeuticǎ: prin administrarea de doze repetate
inhibǎ secre$ia hipofizarǎ de LH, determinând scǎderea anterior internǎrii, necesitǎ un tratament intensiv cu
concentra$iei plasmatice a testosteronului la bǎrba$i. Dupǎ 21 antibiotice conform antibiogramei, înainte de procedurǎ.
de zile de la administrarea primei doze, concentra$iile
plasmatice ale testosteronului ating valori similare cu cele Existen$a unui proces bacilar activ se supune aceloraçi
induse de castrarea chirurgicalǎ. reguli; afec$iunile cardio-vasculare aflate sub tratament cu
Administrare: injectare subcutanatǎ în peretele abdominal la
anticoagulante (Trombostop), pot beneficia de tratament
f68
8 posibile ini$ialǎ,
5 leziuni pacientul
prin anomalii asociate - este açezat
NLP de ex: tumori în pozi$ie de
dupǎ vasculari vezicale); procubit, cu
oprirea za$ie (de  instalarea partea pe
anticoa ex: unei sonde care se aflǎ
gulantel rinichiul ureterale calculul spre
or cu 7 în simple (5- operator. Se
zile çi potcoavǎ 7Ch) pânǎ foloseste si
verificar ). în bazinet çi pozitia de
ea Iatǎ principalele injectarea decubit
etape ale substan$ei dorsal in
riguroas
procedurii:
ǎa de contrast anumite
 açezarea
normali pacientu (amestecat situatii.
zǎrii lui în ǎ cu Dezinfec$ia
pozi$ie
paramet albastru de pielii cu
ginecolog
rilor icǎ; metilen) betadinǎ çi
coagulǎ  uretroci pentru açezarea
rii; stoscopi vizualizarea câmpurilor
ATENTI a care va çi sterile peste
E: vizualiza destinderea pacient sunt
anomali orificiul sistemului urmǎtorii
ile de ureteral pielo- paçi;
formǎ çi de caliceal;  puncJia
pozi$ie partea  repoziJion calicealǎ.
a calculului area Este
rinichilo (dar se pacientului punc$ionat
r se pot vor pe masa de de obicei un
înso$i urmǎri çi opera$ie. calice inferior
de alte Din pozi$ia dar, dacǎ
f67
situa$ia control erea
Mod de
o fluorosco calicelui administrare:
impune pic çi/sau posterior, Doza
recomandatǎ
çi dacǎ ecografic permi$ând e de 5 mg o
este . La o datǎ pe zi, la
nevoie poate fi
posibil pǎtrunde 86 maritǎ la 10mg
(ex: rea în o data pe zi,
nu este
abordul calice se necesarǎ
jonc$iun scurge ajustarea
dozei la
ii lichidul pacien$ii cu
pielo- din insuficien$ǎ
renalǎ uçoarǎ
ureteral sistemul pânǎ la
e, pielo- moderatǎ
( clearance
calculi caliceal creatinina >30
inclava$ (solu$ia ml/min).
Contraindica
i în de Eii: Reten$ie
jonc$iu contrast de urinǎ,
megacolon,
nea + miastenie,
pielo- albastru glaucom,
insuficien$ǎ
ureteral de hepaticǎ
ǎ), se metilen). severǎ,
insuficien$ǎ
poate Consider renalǎ severǎ,
aborda cǎ bolnavi sub
hemodializǎ.
çi ecografia ReacEii
calicele oferǎ o adverse:
uscǎciunea
mijlociu orientare gurii,
. spa$ialǎ dispepsie,
constipa$ie,
Punc$i mai
tulburǎri
a se bunǎ, oculare.
face prin
2. Tolterodina
sub eviden$i Prezentare
f68
farmace urinare cu unghi muscarinici
utica: hiperactiv închis; M1 si M3. La
comprim e cu miastenia nivelul vezicii
ate simptome gravis; urinare, efectul
filmate de antecedente este de
de 1 polakiurie de relaxare a
respecti si mic$iuni hipersensibili muçchilor care
v 2 mg imperioas tate la controleazǎ
tolterodi e inso$ite tolterodinǎ mic$iunea.
na de sau Aceasta
Actiune incontinen excipien$i; determinǎ
terapeu $ǎ. forme grave creçterea
ticǎ: Mod de de colitǎ cantitǎ$ii de
antagoni administr ulcerativǎ; urinǎ care
st are: Doza megacolon poate fi
specific recomand toxic. re$inutǎ de
competit atǎ este ReacEii vezica urinarǎ
iv al de 2 mg adverse: si modificari
receptori de 2 ori uscǎciunea ale modului de
lor pe zi, cu gurii, contractare a
muscari excep$ia dispepsie, muçchilor
nici ce pacien$ilo scǎderea vezicii urinare
actionea r cu lacrima$iei, pe masurǎ ce
zǎ disfunc$ii dispepsie, aceasta se
selectiv, hepatice, constipa$ie, umple.
având in la care dureri IndicaEii:
vivo o doza abdominale, imperiozitate
afinitate recomand flatulen$ǎ, urinarǎ la
crescutǎ atǎ este vǎrsǎturi. femei, cu sau
pentru de 1 mg fǎrǎ pierderi
receptori de 2 ori 3. Oxibutinina de urinǎ, în
i de la pe zi. Prezentare cazurile de
nivelul Contrain farmaceutic vezicǎ
vezicii dicaEii: ǎ: instabilǎ cu
urinare Tolterodin comprimate excep$ia
fa$ǎ de a este ce con$in 5 incontinen$ei
cei de la contraindi mg urinare de
nivelul catǎ la oxibutininǎ efort - vezica
glandelo pacien$ii clorhidrat neurologicǎ
r cu: AcEiune spasticǎ.
salivare. reten$ie terapeuticǎ:
IndicaEi urinarǎ; blocheazǎ anumi$i
i: forme receptori din
tratamen necontrola organism
tul te de numi$i
vezicii glaucom receptorii
f67
aritmii necontrolate, hipotensiune arterialǎ (< 90/50 mmHg) sau punc$ie mai sigurǎ.
cu hipertensiune arterialǎ necontrolatǎ, pacien$ii care utilizeazǎ
orice formǎ de nitrat organic.  introducerea firului ghid prin acul de puncJie. Firul
Reactii adverse: cele mai frecvente sunt cefaleea si dispepsia. ghid este o "sârmǎ" specialǎ cu un capǎt moale, neagresiv
2. Avanafil
Prezentare farmaceutica: coprimate cu 50 mg substanta çi celǎlalt capǎt rigid. Se introduce prin lumenul acului iar
activa partea moale se va încolǎci în bazinet çi/sau calice; se
Actiune terapeutica: inhibitor selectiv, reversibil al
incizeazǎ tegumentul pe lângǎ ac aprox. 1cm dar çi în
fosfodiesterazei tip 5 (PDE5) cu specificitate pentru guanozin
monofosfatul ciclic (cGMP). profunzime, dacǎ este posibil pânǎ la aponevrozǎ.
Indicatii: tratmentul disfunc$iei erectile la barbat.
 dilatarea traiectului de nefrostomie cu ajutorul unor
Mod de administrare: doza recomandatǎ e de 100 mg cu 30
de minute înainte de activitatea sexualǎ, în func$ie de dilatatoare coaxiale (primul dilatator este introdus pe firul
eficacitate çi tolerabilitate doza poate fi crescutǎ la 200 mg sau
ghid!). Ultimul dilatator este practic teaca nefroscopului
scazutǎ la 50 mg.
ContraindicaEii: pacien$i care utilizeazǎ orice formǎ de nitrat (26-28Ch).
organic, pacien$i cu anginǎ pectoralǎ instabilǎ, pacien$i care au
 nefroscopia, care vizualizeazǎ în condi$ii bune
avut infarct miocardic sau accident vascular cerebral în ultimele
6 luni, pacien$i cu insuficien$ǎ renalǎ sau hepaticǎ severǎ. calculul, jonc$iunea pielo-ureteralǎ, sonda ureteralǎ. Chiar
Reactii adverse: cefalee, hiperemie facialǎ, congestie nazalǎ,
dacǎ ne permite o vizibilitate mai bunǎ, hiperpresiunea
palpita$ii, intoleran$ǎ digestivǎ.
prelungitǎ poate duce la absorb$ie crescutǎ de apǎ în
3. Dapoxetina
circula$ia sanguinǎ cu efecte asemǎnǎtoare ca la
Prezentare farmaceuticǎ: comprimate filmate de 30 si 60 mg.
AcEiune terapeuticǎ: inhibitori selectivi ai recaptǎrii endoscopia joasǎ.
serotoninei Indicatii: se utilizeaza în tratamentul ejaculǎrii
 litotriJia propriu-zisǎ poate fi executatǎ ultrasonic,
precoce, la barba$ii cu vârstǎ cuprinsǎ între 18 çi 64 de ani.
ContraindicaEii: insuficien$a cardiacǎ, aritmii cardiace, pacien$ii electrohidraulic sau balistic (litotri$ia intra-corporealǎ). De
cu manie sau depresii severe, pacien$i sub tratament cu
rutinǎ, se utilizeazǎ sonotrodul, care are multiple avantaje:
inhibitori ai monoaminooxidazei ( IMAO), linezolid, litiu,
tramadol. fragmenteazǎ bine, are sistem de aspira$ie continuǎ a
ReacEii adverse: convulsii, hipotensiune arterialǎ, lipotimie,
fragmentelor çi risc redus de lezare a peretelui cǎii urinare
vertij, cefalee.
(fig.VI.6).
XIV. MEDICAŢIA ÎN VEZICA HIPERACTIVA
Distrugerea calculului este urmatǎ de aspirarea
1. Vesicare ( Solifenacin) microfragmentelor sau de extrac$ia lor cu o pensǎ rigidǎ cu
gheare (dacǎ dimensiunile permit extragerea pe teaca
Prezentare farmaceuticǎ: Comprimate filmate 5 mg, 10 mg;
cutie 3 blist. 10 comprimate nefroscopului). Litotri$ia se opreçte când calculul a fost
Actiune terapeutica: Solifenacinul este un antagonist distrus/extras complet, dacǎ apare un incident neprevǎzut
competitiv, specific, al receptorilor colinergici.
Indicatii: Tratamentul simptomatic al incontinen$ei urinare, (sângerare) sau dacǎ, nu mai pot fi extrase celelalte fragmente
mic$iuni frecvente la pacien$ii cu vezica hiperactivǎ. restante prin acest traiect.

f66
În varianta operator çi
clasicǎ,
8 anestezist.
pentru
7 practicarea
restante çi a NLP, 88
pacientul este
cheagurilor dupǎ
plasat în decubit
interven$ie. Se ventral.
pot folosi în
În ultimii ani,
acest scop çi a câçtigat teren
sonde varianta de
autostatice cu abordare
balonet (care percutanatǎ a
este umflat în rinichiului la
Fig.VI.6 bazinet). pacientul plasat în

Litotri$ia Nefrostomia are decubit dorsal
intracorp
orealǎ cu rol de (tehnica Valdivia),
ajutorul
sonotrod hemostazǎ, ce s-a dovedit a fi la
ului
comprimând fel de sigurǎ çi
Orice traiectul de eficientǎ ca varianta
NLP se terminǎ nefrostomie clasicǎ.
prin instalarea (avantaj pentru Avantajele
unei sonde de sondele cu pozi$iei de decubit
nefrostomie balonet care, din dorsal sunt: timpul
prin teaca motiv de operator mai scurt,
nefroscopului. hemostazǎ, posibilitatea
Rolul poate fi efectuǎrii simultane
nefrostomiei trac$ionat uçor a ureteroscopiei
este de a pentru a exercita retrograde sau a
asigura o compresiune çi unei interven$ii
evacuarea mai bunǎ). laparoscopice çi
micilor NLP confortul sporit
fragmente supine : pentru pacient,
f65
con$inând diferite eventual farmaceutica:
etamsilat 0,25 g situa$ii încǎ 1-2 fiole disponibil sub formǎ
(cutii cu 10 clinice - în timpul sau de comprimate
buc). ciroza çi dupǎ filmate de 2,5 mg, 5
AcEiun hepatita opera$ie; în mg, 10 mg çi 20 mg
e cronicǎ, urgen$e 2 Actiune
terapeut hemoragii fiole, apoi terapeutica:
icǎ: ginecologi câte o fiola inhibitor
Antihem ce, la 4-6 ore; selectiv,
oragic purpura, doza de reversibil al
prin echimoze între$inere fosfodiesteraz
men$ine obisnuitǎ ei tip 5 (PDE5)
si
rea este o fiola cu specificitate
hepatoam
integritǎ de 2 ori/zi. pentru
e guanozin
$ii spontane, ReacEii
capilarel adverse: monofosfatul
epistaxis, ciclic (cGMP).
or, Rareori
hemoragii Indicatii:
reduce hipotensiune
gingivo- Tratamentul
timpul trecǎtoare,
dentare, disfunc$iei
de cefalee,
hemoragii erectile la
sângera erup$ii
re fǎrǎ medicam bǎrba$ii
cutanate.
sǎ entoase Contraindic adul$i. Pentru
afecteze (prin aEii: ca tadalafil sǎ
coagular anticoagu Pruden$ǎ fie eficace
ea. lante sau sau se evitǎ este necesarǎ
IndicaE antiinfiam la bolnavii cu prezen$a
ii: atorii afec$iuni stimulǎrii
Profilaxi nesteroidi tromboembol sexuale.
a si ene). ice, fibrila$ie Mod de
tratame Mod de atrialǎ çi administrare:
administ anginǎ In general,
ntul
rare: pectoralǎ doza
hemora
Injec$ii recomandatǎ
giilor este de 10
prin intramusc XIII. MEDIC
ulare sau AŢIA ÎN mg,
ruptura administratǎ
intraveno DISFUNCTI
de vase înainte de
ase, 3 A
mici (în activitatea
fiole (0,75 ERECTILǍ
pânza), sexualǎ
g) cu 1-2 ÇI
în cursul anticipatǎ çi
ore EJACULAR
interven înaintea indiferent de
E
$iilor interven$i ingestia de
PRECOCE
chirurgic ilor alimente. La
ale sau chirurgica pacien$ii la
1. Cialis ( Tadalafil) care tadalafil
în le, Prezentare
f66
10 mg pacien$ii
nu cu
produce insuficien
un efect $ǎ
adecvat, cardiacǎ
se poate Clasa 2
încerca New York
administ Heart
rarea a Associatio
20 mg. n (NYHA)
Medica sau mai
mentul mare,
se poate apǎrutǎ în
administ ultimele 6
ra cu cel luni,
pu$in 30 pacien$ii
minute cu
înainte
de
activitate
a
sexualǎ.
Contrai
ndicatii:
Alergie
la
tadalafil,
pacien$ii
cu
infarct
miocardi
c in
ultimile
90 de
zile,
pacien$ii
cu
anginǎ
instabilǎ
sau cu
anginǎ
care
apare în
timpul
actului
sexual,
f65
injectabilǎ
çi cronicǎ, telangiectazia familialǎ, epistaxis, sindroamele
capilare toxice în intoxicatii cu arsen çi benzol - hemoragii
capilare ale aparatului respirator çi digestiv, ciroze, hepatite,
hematemeze, hemoptizie, hemoragii retiniene, uterine.
Doza pentru adulEi este de 1,5 mg de 1-3 ori/zi.
ContraindicaEii: Hemoragii masive prin ruptura de vase mari
(este ineficace).
InteracEiuni medicamentoase: Se poate asocia in perfuzie cu
analeptice, simpatomimetice, curarizante, barbiturice. Este
incompatibil cu vitamina C.

2. FITOMENADION
Prezentare farmaceuticǎ: Fiole a 1 ml solu$ie apoasǎ
coloidalǎ injectabilǎ con$inând fitomenadionǎ 10 mg (cutie cu 5
buc.). AcEiune terapeuticǎ: Vitamina K naturalǎ,
ac$ioneazǎ antihemoragic prin perfectarea sintezei hepatice a
protrombinei çi a altor factori ai coagulǎrii (VII, IX çi X); efectul
este relativ rapid - se instaleazǎ în 3-4 ore - intens çi prelungit.
IndicaEii: Intoxica$ie acutǎ cu anticoagulante cumarinice;
profilactic sau curativ în alte sângerǎri prin hipoprotrombinemie
sau hipovitaminozǎ K; în boala hemoragicǎ la nou-nǎscut, în
cursul tratamentului cu salicila$i, în icterul obstructiv, în bolile
hepatice (eficacitatea este slabǎ) sau intestinale, în cazul
folosirii îndelungate de antibiotice administrate oral, etc.
Mod de administrare: La adul$i, obiçnuit intramuscular 5-
40 mg o datǎ pe zi (în func$ie de gravitate); în urgen$e,
intravenos, foarte lent, 2-10 mg/zi (în intoxica$ia acutǎ cu
cumarinice se pot injecta pânǎ la 40 mg/zi), la nou-nǎscu$i çi
sugari, curativ, intramuscular 1-2 mg/zi; profilactic,
intramuscular 0,5-2 mg, oral 1-2 mg (în boala hemoragicǎ).
Dozarea poate fi controlatǎ prin timpul Quick sau prin
trombotest.
ReacEii adverse: Injectarea intravenoasǎ rapidǎ poate
provoca congestia fe$ei, sudora$ie, senza$ie de constric$ie
toracicǎ, dispnee, cianozǎ, tahicardie, colaps, chiar accidente
letale; foarte rar intoleran$ǎ, cu fenomene de çoc; la nou-
nǎscu$i fitomenadiona poate fi cauzǎ de hiperbilirubinemie
(rareori). ContraindicaEii: Intoleran$ǎ la fitomenadionǎ
(aten$ie la simptomele de çoc); pruden$ǎ la nou-nǎscu$i çi la
sugari. Solu$ia injectabilǎ de fitomenadionǎ nu trebuie
amestecatǎ cu alte solu$ii pentru injectare sau perfuzie.

3. ETAMSILAT
Prezentare farmaceuticǎ: Fiole a 2 ml solu$ie
f64
Practicarea NLP în varianta Valdivia necesitǎ însǎ
89
echipament radiologic çi masǎ de opera$ie performante,
iar pozi$ia respectivǎ oferǎ un câmp limitat pentru lombarǎ. Poate - în
avea caracter
punc$ie, expune pacientul unui risc de leziune a organelor temporar sau
definitiv çi în ureterohidro
intraperitoneale çi limiteazǎ manevrabilitatea intrarenalǎ.
majoritatea cazurilor nefroza
ComplicaJii intra- çi postintervenJie
se executǎ în infectatǎ,
 Incidente intraoperatorii: perforaJia bazinetului condi$ii de
urgen$ǎ . atunci
(incident rar, datorat introducerii neadecvate a
IndicaJii. cateterismul
acului de punc$ie, a firului ghid sau a dilatatorului).
NSP temporarǎ ureteral nu
Plǎgile joncJiunii pielo-ureterale (se rezolvǎ prin
se indicǎ în este posibil;
montarea unui stent ureteral pentru 3-4 urmǎtoarele
situa$ii - în leziunile
sǎptǎmâni, nefrostomia men$inându-se 3-4 zile). ureterale
patologice :
 Pierderea traiectului de nefrostomie percutanǎ iatrogene
- în precoce sau
intraoperator. tardive, cel
insuficienJ
 Pneumotorax/hidrotorax. Acest incident apare la mai frecvent
a renalǎ
aproape un sfert din pacien$i, dacǎ punc$ia dupǎ
acutǎ interven$ii
rinichiului s-a efectuat deasupra coastei a XII-a. ginecologice;
obstructiv
Leziuni ale organelor adiacente rinichiului: - în
ǎ, atunci
colon, ficat, splinǎ, duoden, pedicul renal. intervenJiile
când
 Hemoragia intraoperatorie çi postoperatorie reconstructi
cateterismu
(sub1% din cazuri), dacǎ hemoragia este masivǎ ve ale
l ureteral nu
poate avea risc jonc$iunii
este posibil;
 vital.
 Hematuria poate apare çi dupǎ 1-2 zile de evolu$ie - în colica pielo-
simplǎ renalǎ ureterale,
hiperalgicǎ
fǎrǎ incidente. refractarǎ la ureterului
tratamentul sau
medical la jonc$iunii
V. NEFROSTOMIA PERCUTANATǍ
care
DefiniJie. Nefrostomia percutanatǎ (NSP) reprezintǎ cateterismul uretero-
ureteral vezicale
deriva$ia urinarǎ externǎ realizatǎ la nivelul rinichiului pe cale
este
percutanatǎ imposibil; pentru
f63
protec$i pelvine (vezico- an$i.
AcEiune
a zonei prostatice, utero- Tehnica terapeuticǎ:
operatorie. inhibare
operate ovariene, recto-
marcatǎ a
care sigmoidiene) 90 factorului X ;
rǎmâne atunci când ac$iunea de
inhibare a
“uscatǎ creatinina trombinei este
” çi depǎçeçte 4mg% slabǎ sau nulǎ
; efect inhibitor
permite sau existǎ mai slab
asupra
cicatriz dezechilibre
activǎrii çi
area electrolitice agregǎrii
plachetelor.
mai importante
IndicaEii:
rapidǎ; (hiperpotasemie, profilaxia
trombozelor
- de acidozǎ
venoase çi a
evaluar
metabolicǎ). emboliilor de
e a
cauzǎ
funcJiei Contraindic
renale medicalǎ sau
separat aJii. Manevra nu chirurgicalǎ;
; tratamentul
poate fi
trombozei
- ca prim practicatǎ în venoase
timp al profunde
nefrolit urmǎtoarele
acute çi a
otomiei situa$ii : emboliei
percuta pulmonare;
nate. - pacien$i
prevenirea
cu
NSP coagulǎrii în
tulburǎri
circuitul
definitivǎ se necorect
extracorporeal
abile ale
indicǎ în în timpul
coagulǎrii
hemodializei
insuficien$a ;
în insuficien$a
renalǎ cronicǎ - pacien$i renalǎ acutǎ
cu sau cronicǎ;
obstructivǎ insuficien angina
secundarǎ $ǎ instabilǎ çi
respirator infarctul
patologiei ie severǎ; miocardic non
tumorale Q.
- pacien$i
Mod de
necooper
f64
administ de heparine rezistentei
rare: heparinǎ. frac$ionate capilarelor.
dozǎ ReacEii prin Administrat la
profilacti adverse: mǎsurarea om reduce
cǎ: se rar activitǎ$ii timpul de
administr hemoragie antifactorului sangerare de
eazǎ , X (tendin$a la 200
subcutan trombocito la secunde la
at 1 dozǎ penie, acumulare). 120-110
(seringǎ reac$ii secunde.
preîncǎrc alergice, X Normalizeazǎ
atǎ) din rareori I timpul de
orice hiperkalie I sângerare
preparat mie foarte . prelungit în
timp de rar mod patologic.
7-10 necrozǎ H Adrenostazinul
zile); cutanatǎ la E nu intervine în
doza locul M procesul de
curativǎ: injec$iei çi O coagulare;
1 dozǎ la reac$ii S diferite teste
12 ore. anafilactic T de coagulare
Contrain e; A (timpul de
dicaEii: precau$ii: T coagulare,
hipersensi - în I timpul de
bilitate, anestezia C protrombina
ulcer epiduralǎ E etc.) au fost
peptic rahidianǎ, gǎsite
acut, trombocito 1. ADRENOSTAZIN nemodificate
hemoragi penie, I.H., Prezentare dupǎ
e I.R., farmaceuticǎ: 1 ml administrarea
cerebralǎ, hipertensiu solu$ie apoasǎ adrenostazinul
coagulopa ne con$ine 0,3 mg ui.
tii grave, arterialǎ carbazocrom. IndicaEii:
leziuni çi necontrola AcEiune prevenirea çi
interven$ii tǎ, terapeuticǎ:
chirurgical Carbazocrom tratamentul
retinopatie
e pe SNC, hipertensiv este un hemoragiilor
ochi, ǎ sau produs de chirurgicale:
urechi, diabeticǎ. oxidare al profilactic în
antecede În adrenalinei. interven$ii
nte de insuficien$ Este un
trombocit chirurgicale
a renalǎ – hemostatic,
openie supravegh produce care expun la
mediatǎ ere diminuarea hemoragii
imunologi tratament permeabilitati capilare (orl,
c indusǎ cu i si cresterea
f63
urologie,
chirurgie
osoasǎ çi
toraco-
pulmonar
ǎ); -
prevenire
a çi
tratament
ul
hemoragi
ilor
medicale:
purpura
acutǎ

f64
de înjumǎtǎ$ire este de 2 ore. Este absolut necesarǎ existen$a unei sǎli de opera$ii
AcEiune terapeuticǎ: la pacien$ii cu func$ie renalǎ normalǎ,
endourologice prevǎzutǎ cu masǎ operatorie radiologicǎ, aparat
concentra$iile cele mai mari realizându-se în sânge, ficat çi
rinichi. radiologic mobil cu bra$ în “C”, ecograf operator çi instrumentar
IndicaEii: urografii, computer tomografie cu substan$ǎ de
specific.
contrast, angiografii cu substan$e digitalǎ, flebografii,
histerosalpingografii, fistulografii, arteriografii çi în special Pacientul în anestezie regionalǎ (rahidianǎ, periduralǎ) sau
angiocardiografii.
generalǎ este pozi$ionat în decubit ventral pe masa de opera$ie
Mod de administrare: - doza necesarǎ pentru urografii este
de: 1,3 ml/kgc – Ultravist 240; 1 ml/kgc – Ultravist 300; 0,8 (excep$ie fac gravidele care se vor pozi$iona în decubit lateral).
ml/kgc – Ultravist 370.
Timpii operatori. În cazul unei nefrostomii temporare se
ContraindicaEii – hipertiroidism.
ReacEii adverse: grea$ǎ, vǎrǎsǎturi, eritem, senza$ie preferǎ montarea unei nefrostomii a minima de 8 Ch respectând
generalǎ de cǎldurǎ. Ultravistul este în general bine tolerat
urmǎtorii paçi:
chiar çi la pacien$ii care au prezentat în antecedente reac$ii
alergice la substan$e de contrast. - punc$ia ecoghidatǎ a sistemului pielocaliceal cu un ac fin, 21
G (0,8mm) çi extragerea de urinǎ din sistem (confirmǎ punc$ia
4. Visipaque ( Iodoxanol)
Prezentare farmaceuticǎ: flacoane cu solu$ie injectabilǎ corectǎ);
pentru administrare intravenoasǎ si intraarterialǎ de 50, 100, - se introduce sub control radiologic o solu$ie ser fiziologic-
150 çi 200 ml cu concentra$ii de 150 mg I/ml, 270 mg I/ml si
320 mg I/ml. colorant-substan$ǎ de contrast în sistemul pielocalceal;
IndicaEii: compus organic, iodat, utilizat pentru urografii i.v., - cu un ac 18 G (1,2mm) çi sub control fluoroscopic se
angiocardiografii, aortografii, arteriografie cerebralǎ.
Mod de administrare: Doza administratǎ este in func$ie de punc$ioneazǎ grupul caliceal inferior posterior;
tipul de examinare, vârstǎ, greutate, debitul cardiac çi starea - dupǎ scoaterea mandrenului acului se exteriorizeazǎ urina
generalǎ a pacientului, cât çi de tehnica utilizatǎ, astfel pentru
urografie 270/320 mgI/ml 40-80 ml, flebografie 270 mgI/ml 50- cu colorant (deci avem o punc$ie corectǎ) çi se inserǎ pe ac un fir
150 ml/mb. inf., CT corp 270/320 mgI/ml 75-150 ml . Doza de ghid pânǎ în sistemul pielocaliceal sau ureter;
270 mg I/ml este recomandata in cele mai multe cazuri.
ContraindicaEii: Tireotoxicozǎ manifestǎ, insuficien$ǎ - sub control fluoroscopic çi pe firul ghid se practicǎ dilata$ia
cardiacǎ decompensatǎ. traiectului cu dilatatoare flexibile de teflon 5-7-9-11 Ch;
ReacEii adverse: senza$ie de caldurǎ, de rece sau durere la
locul injectǎrii, tulburǎri de vedere, cefalee, grea$a, vǎrsǎturi çi - se inserǎ sonda de nefrostomie 8 Ch în sistemul
tulburǎri de gust. Pot apǎrea de asemenea: reac$ii cutanate, pielocaliceal, se extrage firul ghid;
prurit, parosmie, angioedem si simptome respiratorii.
- exteriorizarea de urinǎ-contrast-colorant pe sondǎ çi
XI. ANTICOAGULANTE eviden$ierea fluoroscopicǎ a buclei sondei în sistem confirmǎ
1. HEPARINE cu masǎ molecularǎ micǎ: pozi$ionarea corectǎ a nefrostomiei;
Prezentare farmaceuticǎ: seringi preîncǎrcate cu o dozǎ de - fixarea sondei cu fire de a$ǎ la piele.
anticoagulant: ENOXIPARINǍ – 0,2 ml (12 mg); FRAXIPARINǍ
– 0,3 ml – 36 mg sau 2850 UI; CLIVARIN – 0,25 ml – 13,8 mg,
sau 1750 UI; INNOHEP – 0,3 ml – 20,83 mg 3500UI.
9f
În cazul pozi$ionǎrii unei nefrostomii definitive se utilizeazǎ ca X. SUBSTANŢE DE CONTRAST
sondǎ un cateter Foley 20 Ch. Tehnica operatorie este aceiaçi
1.OMNIPAQUE (Iohexolum):
fiind însǎ necesarǎ dilata$ia suplimentarǎ a traiectului de Prezentare farmaceuticǎ: Omnipaque 180 – flac 10 ml sau 15
nefrostomie cu dilatator axial butonat Alken pe care se inserǎ ml sol inj; con$ine 180 mgI/ml; Omnipaque 240 – fl. a 15, 50,
100, 200 ml sol. inj; care con$ine 240 mgI/ml; Omnipaque 300 –
succesiv tecile dilatatoare 9-12-15-18-21-24 Ch çi în final fl a 10, 50, 100, 200 ml sol. Inj. con$inând 300 mgI/ml;
semiteaca Hutschenreiter (26 Ch) pe care se introduce sonda Omnipaque 350 fl. a 20, 50, 100, 200 ml – sol. Inj. con$inând
350 mgI/ml.
Foley. AcEiune terapeuticǎ çi indicaEii: compus organic, iodat,
ComplicaJii. Pot fi multiple dar din fericire sunt rare, invers utilizat pentru urografii i.v., angiocardiografii, aortografii,
arteriografie cerebralǎ.
propor$ionale cu experien$a în chirurgia percutanatǎ. Meritǎ a fi Mod de administrare: pentru urografii se poate folosi
men$ionate cele mai frecvente : Omnipaque 350 – fl. 50 ml i.v. sau conform recomandǎrii
radiologului.
- hemoragia intra- si extrarenalǎ; ReacEii adverse: congestia pielii, senza$ie de cald, grea$ǎ,
- perfora$ia bazinetului; reac$ii anafilactice pânǎ la stare de çoc.

- leziunile organelor de vecinǎtate: peritoneul parietal 2. IOPAMIRO: (Iopamidol)


posterior, colonul, ficatul, splina, etc.; Prezentare farmaceuticǎ: fiole “200” a 10 ml sol. inj.
con$inând Iopamidol 40,8 %, corespunzǎtor a 200 mgI/ml; fiole
- depozi$ionarea nefrostomiei. (flacoane) “300” a 10 ml, 30 ml, 50 ml sau 100 ml sol. inj,
Îngrijirea nefrostomiei. Supravegherea imediatǎ a co$inând 61,2 %
corespunzând a 300 mgI/ml; fiole (flacoane) “370” – 10 ml, 30
pacientului cu nefrostomie implicǎ mǎsuri generale clinice (curbǎ ml, 50 ml sau 100 ml sol. inj, con$inând 75,5 % corespunzând la
termicǎ, puls, tensiune arterialǎ, etc.) çi specifice de laborator 370 mgI/ml.
AcEiune terapeuticǎ çi indicaEii: produs organic de contrast
(hemoleucogramǎ, creatininǎ, ionogramǎ sanguinǎ, etc.).Odata triiodat çi hidrosolubil utilizat în cardiologie interven$ionalǎ,
drenajul urinar constituit ne asteptam la o tendinta de normalizare urologie çi la mielografie.
Mod de acEiune: pentru urografii se pot folosi fiole “300” çi
a functiei renale. “370”, 50-100 ml, maxim 200 ml pentru adult administrat i.v.
Se impun çi câteva mǎsuri de monitorizare localǎ : ReacEii adverse: cefalee, grea$ǎ, vǎrsǎturi, dispnee,
hipotensiune ortostaticǎ, senza$ie de cald, reac$ii alergice.
- controlul plǎgii operatorii, a ancorajului sondei çi a ContraindicaEii: pruden$ǎ sau evitarea utilizǎrii la pacien$ii cu
pansamentului, existind posibilitatea infiltrarii pansamentului cu reac$ii nedorite la iod în antecendente, la alergici, astmatici; la
pacien$ii cu insuficien$ǎ hepato-renalǎ gravǎ; pruden$ǎ în
urina in cazul depozitionarii/infundarii sondei.
insuficien$ǎ hepaticǎ severǎ, insuficien$ǎ renalǎ moderatǎ,
- controlul aspectului urinii (de obicei se limpezeçte în 24- severǎ, insuficien$ǎ cardiacǎ, boli sistemice, diabet, mielom
72 ore dupǎ manevrǎ); multiplu; dezechilibrele hidroelectolitice trebuie corectate;
interferǎ cu testul cu iod radioactiv 2-3 luni.
- controlul diurezei pe sondǎ, existind riscul unei eventuale
colmatari cu cheaguri sau “dopuri” de puroi. 3. ULTRAVIST:
Prezentare farmaceuticǎ : flacoane 50 ml sol. inj. apoasǎ
92 con$inând: Iopramid 0,499 g/ml (Ultravist 240); Iopramid 0,623
g/ml (Ultravist 300); Iopramid 0,769 g/ml (Ultravist 370); timpul
f6f
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

dismenoree. Sonda de nefrostomie temporarǎ se suprimǎ în momentul în care


Mod de administrare: oral 1 cpx3-4/zi; inj 1 fiolǎ x 2-3 / zi la
tractul urinar este permeabil. În cazul nefrostomiei definitive sonda
nevoie
ContraindicaEii: hipersensibilitate la Ketorolac, ulcer gastro- Foley se schimbǎ periodic (la 3luni) sau mai devreme dacǎ se
duodenal activ, tulburǎri ale hematopoezei de etiologie colmateazǎ.
necunoscutǎ, I.R. severǎ, copii sub 16 ani, trimestrul al III-lea
de sarcinǎ, travaliu, alǎptare; precau$ii: astm bronçic,
antecendente de ulcere gastroduodenale, Boala Crohn, VI. URETEROSCOPIA
hipertensiune arterialǎ, discrazii sanguine, diabet zaharat
ReacEii adverse: grea$ǎ, vǎrsǎturi, diaree, epigastralgii, Ureteroscopia reprezintǎ o interven$ie endoscopicǎ ce
sângerǎri digestive, erup$ii cutanate, dermatitǎ exfoliativǎ, presupune inspectarea ureterului cu ajutorul ureteroscopului, dar çi
cefalee, vertij, somnolen$ǎ, nefritǎ intersti$ialǎ,
trombocitopenie, anemie, hiperglicemie. tratamentul afec$iunilor astfel diagnosticate (calculi, tumori,
InteracEiuni medicamentoase: asocierea cu alte AINS sau stenoze) situate la acest nivel.
glucocorticoizi – risc de sângerare digestivǎ ; asocierea cu
anticoagulante çi antiagregante creçte riscul de sângerare; IndicaJiile ureteroscopiei
asocierea cu IECA risc de insuficien$ǎ renalǎ acutǎ; creçte A. IndicaJii diagnostice: evaluarea unui "defect de
concentra$ia plasmaticǎ a digoxinei çi riscul efectelor toxic.
umplere" (imagine lacunarǎ înconjuratǎ de substan$ǎ de contrast)
3.DICLOFENAC: la nivelul ureterului pe urografie/ureteropielografie retrogradǎ;
Prezentare farmaceuticǎ: drajeuri 50 mg; sup 100 mg.
AcEiune terapeuticǎ: antiinflamator, antalgic çi antipiretic din evaluarea unei hematurii macroscopice unilaterale; identificarea
clasa AINS nesteroidiene. unei tumori uroteliale în caz de citologie urinarǎ selectivǎ pozitivǎ,
IndicaEii: poliartrita reumatoidǎ, spondilartrita anchilopoeticǎ,
afec$iuni reumatice extraarticulare; colici nefretice; stǎri cu urografie normalǎ (± biopsia forma$iunii tumorale la vedere);
inflamatorii dureroase postoperator, posttraumatice, inflama$ii supravegherea endoscopicǎ dupǎ un tratament conservator
dureroase în sfera pelvinǎ.
Mod de administrare: oral 1 drajeux3/zi la nevoie, ulterior 1-2 (electrorezec$ie) a unei tumori ureterale sau dupǎ opera$ii
drajeuri/zi, dupǎ masǎ; intrarectal 1 sup / zi, seara. conservatoare clasice.
ReacEii adverse: grea$ǎ, diaree, epigastralgii, sângerǎri
digestive minore, erup$ii cutanate, cefalee, ame$eli, foarte rar B. IndicaJii terapeutice:
reac$ii anafilactice, tulburǎri ale hematopoiezei; administrare  Patologia litiazicǎ
îndelungatǎ – nefritǎ intersti$ialǎ; administrarea intrarectalǎ:
prurit, senza$ie de arsurǎ, tenesme.  îndepǎrtarea calculilor ureterali (în special cei ureterali
ContraindicaEii: ulcer gastroduodenal activ, sângerǎri pelvini sau iliaci);
gastrointestinale, leucopenie, trombocitopenii, porfirie,
intoleran$ǎ la antiinflamatorii inhibitoare de CO; pruden$ǎ în  îndepǎrtarea fragmentelor de calculi rezultate în urma
caz de antecedente ulceroase la astmatici, la cardiaci, la ESWL care formeazǎ împietruirea ureteralǎ
renali, în
I.H. Nu se administreazǎ în ultimul trimestru de sarcinǎ çi la ("steinestrasse");
termen.  Patologia diversǎ (alta decât cea litiazicǎ)
InteracEiuni medicamentoase: asocierea cu glucocorticoizii
creçte riscul de sângerare digestivǎ çi a ulcerului; creçte  electrorezec$ia transuretralǎ a unei tumori de uroteliu
concentra$ia plasmaticǎ a litiului çi a digoxinei; scade efectul
furosemidului çi a medica$iei antihipertensive. 93
f59
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

superfici congenita absolute: tulburǎri retrograde sunt:


alǎ le;
de crazǎ sanguinǎ, - cistoscopia de
situatǎ
pe  extrager evaluare a vezicii çi a
pacient comatos,
orificiilor ureterale;
ureter; ea unei
necooperant, -introducerea
 instalar sonde
sarcinǎ. ureteroscopului în
ea unei ureterale
ContraindicaJii vezicǎ; apoi în ureter
sonde autostati
relative: TBC activ, ascendent, retrograd.
ureteral ce (tip
infec$ii nespecifice Dacǎ orificiul este
e "la "JJ")
netratate, tratament suficient de larg sau
vedere" ascensio
prelungit cu pacientului i s-a
în caz natǎ pe
anticoagulante, montat anterior o
de ureter
diabet zaharat sondǎ "JJ", aceastǎ
obstruc sau a
decompensat, etapǎ este relativ
$ie sau unui
afec$iuni cardio- facilǎ. Dacǎ orificiul
fistulǎ fragment
respiratorii ureteral este strâmt
ureteral de sondǎ
decompensate, se procedeazǎ la
ǎ; ureteralǎ
(ce s-a ulcer duodenal în dilatarea lui, în
dilatare
rupt în faza activǎ, HTA func$ie de
a sau
incizia ureter). necontrolatǎ; instrumentarul avut la
stenoze ContraindicaJiil reimplantare dispozi$ie çi, desigur,
e uretero- vezicalǎ în
lor experien$a
URETEROSCOP
ureteral IEI (URS) antecedente; lob urologului;
e; Sunt mediam prostatic
94
 tratame similare cu cele voluminos, care
ntul face imposibil sau
ale
endosc
opic al nefrolitotomiei dificil “abordul”
stenozel orificiului ureteral.
percutane, pe
or de
jonc$iun care le reamintim Etapele ce
e trebuie parcurse în
succint:
pieloure cadrul
ContraindicaJii
terale
ureteroscopiei
f60
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ
cistinice; c As con$in
alcanizarea E oci naproxen 500
urinii în cursul mg si
ii eri
tratamentului cu esomeprazol
uricozurice a me 20 mg.
çi citostatice; d dic AcEiune
tratamentul v am terapeuticǎ:
simptomelor în e ent naproxenul
porfiria este un
r oas
cutanatǎ. antiiflamator
Mod de s e: nesteroidian ce
administ e Allo reduce durerea
rare: : puri si inflama$ia,
oral, f nol în timp ce
doza se esomeprazolul
o în
ajusteazǎ reduce
a litia secre$ia acidǎ
în
func$ie rt za gastricǎ, astfel
de pH- ul e uric ajutǎ la
urinar r ǎ. reducerea
(determin riscului de
a
at înainte I apari$ie a
r X ulcerului la
de
fiecare i . pacien$ii la
administr n A care se
are), t N administreaza
doza T AINS.
o Indicatii:
medie 4 II
l N colica
mǎsuri
e F nefreticǎ,
rase de artroza,
r L
Uralyt – poliartrita
a A
U reumatoidǎ,
M
granule n spondilita
A
orale. $ anchilozantǎ.
T
ContraindicaEi ǎ Mod de
O
i: administrare:
g R
hipersensibilitat Un comprimat
a II
e, I.H., la 12 ore
hipotensiune s Contraindicati
1. VIMOVO
ortostaticǎ, tr i: alergie
Prezentare
reten$ie i la naproxen
farmaceutic
hidrosalinǎ. sau esomeprazol,
c ǎ:
R comprimate tratament cu
ǎ atazanavir si
e cu eliberare
. nelfinavir,
a modificatǎ ce
f59
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

femei o tor, antialgic


gravide, eventualǎ çi antipiretic
pacien$i ajustare a din clasa
cunoscu$ dozei. Ca AINS
i cu ulcer çi alte nesteroidiene
gastric. AINS .
ReacEii naproxen IndicaEii:
adverse: sodic colicǎ
cefalee, poate nefreticǎ;
fatigabilit creçte durerea
ate, riscul posttraumatic
senza$ie afectǎrii ǎ,
de sete, renale postchirurgic
transpira asociat cu alǎ, durerea
$ii utilizarea acutǎ din
excesive, IECA. bolile
insomnia, Este inflamatorii
palpita$ii, necesarǎ cronice;
vertij, pruden$ǎ
grea$ǎ. în cazul
InteracE pacien$ilor
iuni afla$i în
medica tratament
mentoas cu
e: ciclosporin
Datoritǎ ǎ,
legǎrii tacrolimus,
puternice diuretice
de de ansǎ,
proteinel diuretice
e tiazidice çi
plasmatic digoxin.
e a
naproxen 2. KETOROLAC
ului (Ketanov):
pacien$ii Prezentar
care e
primesc farmaceut
simultan icǎ: cp 10
hidantoin mg; fiole 1
e ml, 30
trebuie mg/ml.
atent AcEiune
monitoriz terapeutic
a$i ǎ:
pentru antiinflama
f60
atrio-ventricular gr. II sau III; çofatul este contraindicat timp de o -vizualizarea calculului;
orǎ dupǎ adminstrare i.v.; precau$ii – în sarcinǎ çi alǎptare; în
-extragerea sau prelucrarea calculilor. În cazul în care calculul
asociere cu levodopa.
ReacEii adverse: cefalee, vertij, palpita$ii, grea$ǎ, vizat are dimensiuni mici (sub 3 mm), el poate fi îndepǎrtat cu
hipotensiune ortostaticǎ, dupǎ administrarea i.v.
pensa de calcul sau cu sonda Dormia, o sondǎ specialǎ folositǎ
Asocieri medicamentoase: antiinflamatorii nesteroidiene în
colica nefreticǎ. pentru extragerea de calculi (sau fragmente). Ea are în capǎt un

VII. INHIBITORII DE XANTIN- coçule$ format din 4-6 spire, care când se strâng cuprind calculul
pe care vrem sǎ-l extragem. Uneori sonda Dormia este trecutǎ prin
OXIDAZǍ ALLOPURINOL:
canalul secundar de lucru al ureteroscopului, pentru a fixa calculul,
Prezentare farmaceuticǎ – cps 10 mg
AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ xantinoxidaza diminuând efectuând litotri$ia intracoroporealǎ între firele metalice ale
formarea acidului uric.
"coçule$ului" Dormia. Calculii cu dimensiuni mai mari vor
IndicaEii - tratamentul litiazei urice, guta cronicǎ; la bolnavii cu
leucemie, limfoame, alte boli canceroase, sub tratament cu fi dezintegra$i hidraulic, pneumatic, ultrasonic sau laser çi apoi
citostatice sau terapie.
extraçi sub formǎ de fragmente, cu pensa de calculi. Riscul de
Mod de administrare: oral 1 cp x 3 / zi dupǎ mese; la boli
canceroase cu valori foarte mari ale acidului uric se pot migrare ascendentǎ a calculului este prevenit instalând o sondǎ
administra 4-6 cp/zi.
ureteralǎ specialǎ cu balon, care se umflǎ deasupra obstacolului
ContraindicaEii - intoleran$ǎ la allopurinol, criza de gutǎ,
hemocromatozǎ idiopaticǎ; în sarcinǎ çi pe durata alǎptǎrii. litiazic (fig.VI.7).
ReacEii adverse: erup$ii cutanate, febrǎ alergicǎ, atralgii,
-protezarea ureterului cu sonda "JJ". Dacǎ prelucrarea sau/çi
eozinofilie, ocazional epigastralgii, febrǎ, vǎrsǎturi, diaree,
dureri abdominale, cefalee, ame$eli, somnolen$ǎ, leucopenie, evacuarea fragmentelor a fost mai dificilǎ sau au rǎmas fragmente
fenomene hepatotoxice.
pe ureter, instalarea unei sonde ureterale autostatice pentru 48 ore
InteracEiuni medicamentoase: inhibǎ metabolizarea
mercapto-purinei, azatioprinei; inhibǎ metabolizarea este beneficǎ, instalându-se în acelaçi timp çi o sondǎ vezicalǎ
anticoagulantelor orale; se reduce doza de AC sub controlul
protrombinei. Nu se asociazǎ cu uricozurice pentru cǎ cresc pentru a preveni refluxul vezico-ureteral.
eliminarea de allopurinol. Nu se asociazǎ cu ampicilina – risc
de reac$ii cutanate. Asocierea cu clorpropamide poate favoriza VIII. ALCANIZANTE URINARE
reac$ii hipoglicemice prelungite (mai ales la pacien$ii cu I.R.). URALYT – U:
Asocieri medicamentoase: cu alcalinizante urinare în Prezentare AcEiune
tratamentul litiazei urice. farmaceuticǎ: terapeuticǎ :
flacoane – 280 g alcanizarea urinii,
(con$inând favorizând
granule orale de dizolvarea
hidrogenocitrat calculilor de acid
de potasiu çi uric çi prevenirea
sodiu + linguri$ǎ refacerii lor.
dozatoare + IndicaEii: litiaza
calendar de uricǎ; tratament
control + hârtie adjuvant al litiazei
indicator). urinare
f57
Fig.VI.7 – ureterale, Postoperator tardiv s-
Introducerea
ureteroscopul perforarea au descris complica$ii
ui în ureter
ureterului çi chiar de care trebuie sǎ
95
ieçirea calculului $inem seama: reflux
Complic -Ruptura vezico-ureteral;
din ureter prin
aJiile
ureterului stenoze ureterale.
uretero breça creatǎ.
scopiei intramural,  Indic
-Ruperea çi
retrogra complica$ie care aJiile
de dezinser$ia çi
poate fi depǎçitǎ
 I ureterului (numitǎ çi contr
n prin trecerea aindi
“stripping ureteral”,
c caJiil
ureteroscopului la
i dupǎ interven$ia e
d vedere pe ghid. URS
clasicǎ pentru
e Eçecul acestei †inând cont de
n varicele membrelor
t variante impune faptul cǎ prima
inferioare), apare
e nefrostomia op$iune în litiaza
mai ales dacǎ se
i percutanǎ. ureteralǎ lombarǎ a
for$eazǎ
n -Migrarea rǎmas ESWL, desi nu
t extragerea unei
r calculului înapoi exista un consens in
sonde Dormia
a pe ureter (datoritǎ aceasta problema,
o "încǎrcatǎ" cu un
p manevrelor sau indica$iile URS se
calcul voluminos;
e fluxului de lichid). limiteazǎ doar la:
r -Complica$ii
a Dacǎ nu poate fi septice, dacǎ urina -calculii duri anclava$i,
t de deasupra obstructivi în ureterul
gǎsit çi rezolvat
o obstacolului era lombar la care ESWL
r prin
infectatǎ çi a eçuat;
i ureteroscopie, protec$ia antibioticǎ
i -împietruirea
trebuie sǎ avem nu s-a fǎcut. ureteralǎ lombarǎ
-Acces pe (steinstrasse) apǎrutǎ
în vedere -Dureri lombare,
ureter imposibil dupǎ
celelalte op$iuni hematurie, sunt
datorat unor 96
terapeutice. probleme ce apar
afec$iuni (vezi mai ales
-Leziuni ale
contraindica$iile mucoasei postoperator.
URSR).
f58
IndicaEii: cu papaverinǎ. constipa$ii,
tratamem antecedent AcEiune ame$eli,
tul e de terapeuticǎ: cefalee,
simptome hipotensiun vasodilatator sudora$ie.
lor e çi antispastic Contraindica
moderate ortostaticǎ prin ac$iune Eii: forma inj.
pâna la sau cei cu prin ac$iune cu bloc
severe insuficien$ directǎ pe atrioventricular
ale HBP, a hepaticǎ musculatura , hipertensiune
reducere severǎ, netedǎ. intracranianǎ;
a riscului pacien$i la IndicaEii: pruden$ǎ în
de care se colici biliare, glaucom çi
reten$ie preconizea intestinale, adenom de
acutǎ de zǎ o colici prostatǎ.
urinǎ çi a interven$ie nefretice, InteracEiuni
necesitǎ$ chirurgicalǎ tulburǎri medicamento
ii pt. circulatorii ase: nu se
interven$i cataractǎ. intestinale de asociazǎ cu þ-
ei ReacEii naturǎ agoniçti – risc
chirurgica spasticǎ, sdr.
adverse: crescut de
le la Meniere, sdr.
ejaculare aritmii;
pacien$ii anginos,
retrogradǎ, papaverina
cu HBP. spasm
Mod de afectezǎ creçte efectul
caracteristi piloric,
administrare: constipa$ie hipotensiv al
oral, o capsulǎ cele medicamentelo
spermei la spasticǎ.
pe zi. Mod de r
Contrain bǎrba$ii antihipertensiv
administrar
dicaEii: sǎnǎtoçi,
e: oral 1 cp x e.
femei, scǎderea
3-5 / zi la
copii, libidoului,
nevoie; i.m., 2. NO-SPA:
adolesce ame$eli,
i.v. 1-2 (substan$a
n$i, mǎrirea çi
fiole(ml) x 2- activǎ
pacien$i sensibilitat
3/zi la clorhidrat de
cu e la nivelul
nevoie. dotraverinǎ)
hipersens sânilor.
ReacEii Prezentare
ibilitate la adverse: în farmaceuticǎ:
dutasterid ANTISPASTICE
administrare No-spa – cp 1-
ǎ, i.v. aritmii çi
1. PAPAVERINA: 40 mg; fiole 1
tamsulosi bloc
Prezentare ml (20 mg/ml);
n sau atrioventricul
oricare farmaceuticǎ: cp No-spa forte –
ar, colaps,
din – 100 mg; fiole - 1 cps 80 mg;
deprimare
excipien$ ml = 40 mg fiole 4 ml (20
respiratorie;
i, papaverinǎ; 2 ml mg/ml)
la doze mari:
pacien$i = 200 mg AcEiune
somn,
f57
terapeuti bloc
cǎ çi
indicaEii
:
antispasti
c: colici
nefretice,
biliare;
tratament
adjuvant
în ulcer
gastric
sau
duodenal
, gastritǎ,
colitǎ ,
spasme
ale
sfincterel
or cardia
çi piloric,
sdr. de
intestin
iritabil,
constipa$
ii
spastice,
dismenor
ee.
Mod de
administ
rare:
120-240
mg / zi, 2-
3 prize;
colicǎ
nefreticǎ
sau
biliarǎ 40-
80 mg
i.m. sau
i.v. lent.
ContraindicaEii
: I.H., I.R.,
insuficien$ǎ
cardiacǎ severǎ,
f58
complexul simptomelor iritative çi obstructive în instalarea cǎruia ESWL çi care nu s-a eliminat spontan sau… tot prin ESWL;
instabilitatea vezicii urinare çi tensiunea musculaturii netede a
-extragerea sondelor care, în timpul manevrelor endourologice, s-
tractului urinar inferior joacǎ un rol important.
IndicaEii terapeutice: Tratamentul simptomelor func$ionale ale au rupt în zona ureterului superior;
hiperplaziei prostatice benigne (HBP).
-introducerea la vedere a unui fir ghid, în perspectiva rezolvǎrii
ContraindicaEii: Hipersensibilitate la tamsulosin HCl sau la
oricare alt component al produsului. Antecedente de endoscopice a stenozelor ureterale strânse.
hipotensiune ortostaticǎ. Insuficien$ǎ hepaticǎ severǎ.
ReacEii adverse: ameteli, ejaculare retrogradǎ çi cu frecven$ǎ Noile ureteroscoape flexibile pot ajunge cu usurin$ǎ pe
mai scǎzutǎ (1-2 %), cefalee, astenie, hipotensiune ortostaticǎ çi ureterul lombar çi rezolva situa$ia astfel încât ureteroscopia
palpita$ii.
Mod de administrare: Se administreazǎ câte o capsulǎ pe zi anterogradǎ çi- a restrâns mult aria de aplicare.
dupǎ micul dejun. Aceastǎ procedurǎ foloseçte un traiect percutan la fel
InteracEiuni cu alte medicamente: administrarea
ca çi nefrolitotomia percutanatǎ (NLP). În consecin$ǎ se
concomitentǎ cu al$i alfa1-blocan$i poate conduce la apari$ia
efectelor hipotensive. pǎstreazǎ aceleaçi contraindicaJii ca la NLP, cu men$iunea cǎ
abordul se face prin calicele mijlociu iar calculul trebuie sǎ fie mai
IV. INHIBITORI DE 5 ALFA REDUCTAZǍ
sus de L5.
AVODART (Dutasteridǎ)
Prezentare farmaceuticǎ: – cps 0,5 mg Ureteroscopia anterogradǎ are urmatoarele etape:
AcEiune terapeuticǎ: - inhibǎ 5 a1 çi 5 a2 reductaza. IndicaEii: -cistoscopia çi ulterior, dupǎ vizualizarea orificului ureteral
tratamentul simptomelor moderate, severe de hiperplazie
benignǎ de prostatǎ; reduce riscul reten$iei acute de urinǎ. respectiv, introducerea sondei ureterale;
-opacefierea sistemului pielo-caliceal prin injectare retrogradǎ de
Mod de administrare: 1 cp/zi.
ContraindicaEii: femei, copii, adolescen$i, I.H. severǎ; la substan$ǎ de contrast, diluatǎ cu ser fiziologic. Dacǎ calculul este
pacien$ii cu hipersensibilitate la inhibitori de 5 a-reductazǎ. complet obstructiv çi nu permite substan$ei de contrast sǎ
ReacEii adverse: impoten$ǎ, scǎderea libidoului, tulburǎri de
ejaculare, ginecomastie. pǎtrundǎ çi sǎ opacifieze cavitǎ$ile renale, se practicǎ punc$ia
InteracEiuni medicamentoase: Itraconazol, Ketoconazol, ecoghidatǎ a unei cavitǎ$i renale dilatate, se introduce substan$ǎ
Indinavir, Verapamil, scad metabolizarea enzimaticǎ a
inhibitorilor de 5 a-reductaza ceea ce duce la creçterea de contrast çi, ulterior, se punc$ioneazǎ fluoroscopic un calice
concentra$iei serice. mijlociu sau superior;
Asocieri medicamentoase: inhibitorii de 5 a-reductaza se pot
-punc$ia calicealǎ este recomandat a se efectua la jumǎtatea
asocia cu a-blocante pentru ameliorarea mai rapidǎ a scorului
simptomatic. inferioarǎ a spa$iului intercostal (pentru a evita lezarea pachetului
vasculo-nervos intercostal) pe linia axilarǎ posterioarǎ;
V. INHIBITORI DE 5 ALFA REDUCTAZǍ +
ALFABLOCANT -dilata$ia traiectului (la fel ca la NLP);
-introducerea nefroscopului çi efectuarea nefroscopiei care
DUODART
identificǎ eventuala litiazǎ asociatǎ bazinetalǎ çi jonc$iunea pielo-
Prezentare farmaceuticǎ: Capsule con$inând 0,5mg
dutasterida si 0,4 mg tamsulosin.
f55
ureteralǎ. c calculi mai mari se nefroscopie sau
o
-introducerea p impune distruc$ia ureteroscopie, se
ureteroscopului u
l intracorporeal a poate înso$i de
prin teaca u
nefroscopului çi i calculului çi ulterior aceleaçi incidente pe
accesul
extragerea de care le-am men$ionat
p
acestuia pe r fragmente. în capitolul dedicat
ureter (fig.VI.8); i
n -verificarea NLP.
permeabilitǎ$ii VII. LAPARO
SCOPIA
ureterale prin
Unul din
injectarea
domeniile în care
anterogradǎ de
tehnicile minim
substan$ǎ de
invazive (mai corect
contrast. Dacǎ
tehnici cu acces
existǎ sau se
t minim, deoarece
e bǎnuiesc leziuni
F
a interven$ia propriu-
i
c
ureterale datorate
g zisǎ poate fi de
. a calculului sau mai
V amploare) au avansat
I n ales manevrǎrii, se
. e spectaculos în ultimii
8 f recomandǎ
r ani este cel al
o
instalarea unei
– chirurgiei
s sonde "JJ",
c
I o laparoscopice, acest
anterograd, pentru
n p
domeniu al urologiei
t u a preveni
r l fiind unul din
o u stenozarea
d i
u ureterului çi/sau
c 98
e -vizualizarea çi extravazarea de
r
e eventual urinǎ.
a
n extragerea ComplicaJiile
e URSA: Abordul
f calculului (sub
r percutan, fie cǎ
o 1cm) cu ajutorul
s
penselor. Pentru este pentru
f56
AcEiune l çi al$i uscǎciunea
1
terapeuti pirosoli, gurii, tulburǎri
cǎ: antecedent de vedere, .
analgezic e de tahicardie,
prin agranulocit disurie.
metamizo ozǎ la InteracEiuni U
l; aminofenaz medicament
antispasti onǎ çi R
oase:
c compuçi pruden$ǎ în O
musculotr înrudi$i; asocierea cu R
op çi deficit de
atropinic amantadina,
G-6-PDH chinidinǎ, E
prin hepaticǎ
pitofenon antidepresive C
acutǎ ,
ǎ çi triciclice
glaucom cu :
fenipipra unghi (cresc
midǎ. închis, efectele
IndicaEii adenom de atropinice).
: colicǎ (
prostatǎ cu
nefreticǎ, I S
tendin$a
colicǎ
reten$ie de I i
biliarǎ,
urinǎ,
diskinezie I l
colaps,
biliarǎ,
colite, insuficien$ . o
cistalgii, ǎ cardiacǎ
gravǎ, d
dismenor
ee, anginǎ A o
migrene pectoralǎ.
ReacEii L s
çi alte
forme de adverse: F i
cefalee. reac$ii
alergice la A n
Mod de
administ metamizol, B )
rare: - erup$ii Prezentare
oral 2 cp cutanate, L
farmaceuticǎ:
de 1-3 ori foarte rar O capsule de 8
/ zi; çoc mg.
intrarectal anafilactic, C AcEiuneterape
1-3 anemie, A uticǎ: blocarea
sup/zi; agranulocit receptorilor alfa1A
i.m, i.v. 1- ozǎ; doze N adrenoreceptor
3 fiole/zi. mari pot T i din prostata,
Contrain provoca vezica urinara
dicaEii: fenomene E si uretra.
alergici la atropinice: IndicaEii:
metamizo tratamentul
f55
simptome oricare valoarea
lor de dintre debitului
hiperplazi celelalte urinar maxim
e component prin
prostatica e ale reducerea
benigna. medicamen tensiunii
Mod de tului. musculaturii
administ Sindromul netede din
rare: de iris flasc prostatǎ çi
Doza intraoperat uretrǎ,
recoman or (SIFI) determinând
data este apare la diminuarea
de o unii obstruc$iei.
capsula pacienti Amelioreazǎ
de 8 mg tratati cu
o data pe antagonisti
zi. Pentru de alfa-
barbatii adrenorece
cu ptori si
probleme poate
renale cauza
moderate complicatii
, doza in timpul
initiala operatiei
trebuie sa de
fie de 4 cataracta.
mg o ReacEii
data pe adverse:
zi. Dupa ejaculare
o retrograda,
sǎptǎmân hipotensiun
ǎ, e
aceasta ortostatica,
poate fi
cefalee.
mǎrita la
8 mg o
2. OMNIC 0,4:
data pe
(Tamsulosinum
zi.
HCl)
Contrain
dicaEii: Prezentare
hipersens farmaceuticǎ:
ibilitate capsule 0,4mg.
(alergie) AcEiuni
la teapeutice
silodosin : Omnic 0,4
sau la creçte
f56
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

IndicaEii: Infec$ii ale cǎilor respiratorii, bronçita cronicǎ, cele mai dinamice în acest sens. Aceastǎ tendin$ǎ a fost
sinuzita, infec$iile cǎilor urinare, pielonefrita cronicǎ, infec$ii ale
sus$inutǎ în ultimii ani çi de introducerea tehnologiei robotice, ce a
traiectului digestiv provocat de Salmonella, Shigella çi E. coli.
Infec$ii genitale, inclusiv uretrita gonococicǎ, alte infec$ii permis un progres considerabil în tratamentul pacien$ilor.
bacteriene sistemice, infec$ii cutanate, septicemii.
Principalele avantaje ale laparoscopiei sunt legate de
Mod de administrare: Doza ini$ialǎ 1-3 cp. Biseptol 480, de 2
ori pe zi. Doza de intre$inere: 1 comprimat de 2 ori pe zi. inciziile mici, ce contribuie la o reducere importantǎ a necesarului
ContraindicaEii: Hipersensibilitate, fa$ǎ de sulfamide sau fa$ǎ de analgezice postoperator çi la recuperarea rapidǎ, cu reducerea
de trimetoprim, sarcina çi perioada de alǎptare, precau$ii în caz
de insuficien$ǎ hepaticǎ sau renalǎ, precum çi la predispozi$ie semnificativǎ a spitalizǎrii postoperatorii. De asemenea datoritǎ
marcantǎ la alergii, la astmul bronçic. faptului ca imaginea ce se observa de catre chirurg pe monitor
ReacEii alregice: agranulocitozǎ, anemii, leucopenii, infec$ii este mǎritǎ se poate realiza o disectie mult mai precisǎ a
cutanate alergice, Erythema multiforme, urticarii, prurit, structurilor anatomice având ca rezultat pierderi minime de sânge.
dermatitǎ exfoliativǎ, tulburari digestive,inflama$ii ale
parenchimului hepatic, cefalee, tulburari temporare ale Riscurile intraoperatorii ale interven$iilor laparoscopice sunt însǎ
sistemului nervos central. atât cele din chirurgia deschisǎ cât çi unele specifice acestei
II. ANTALGICE
metode.
1. TRAMADOL: Practic, orice interven$ie chirurgicalǎ clasicǎ, poate fi
Prezentare farmaceuticǎ - cps 50 mg; fiole 50 mg / 1 ml; sup
100 mg efectuatǎ în variantǎ laparoscopicǎ prin realizarea unui abord
AcEiune terapeuticǎ: analgezic cu ac$iune intensǎ. transperitoneal, properitoneal sau retroperitoneal. Principalele
IndicaEii - dureri intense sau moderate, acute sau cronice;
pentru analgezii cu prilejul unor manevre diagnostice sau interven$ii laparoscopice urologice sunt nefrectomia radicalǎ sau
terapeutice. par$ialǎ, nefrectomia donatorului de grefǎ, abla$ia glandei
Mod de administrare: i.v., i.m., sc. – 1-2 fiole; 1 sup la nevoie,
maxim 400 mg/24 h. suprarenale, pieloplastia, abla$ia chisturilor renale, pielolitotomia,
ContraindicaEii: - intoxica$ie acutǎ cu alcool, hipnotice, ureterolitotomia, reimplantarea uretero-vezicalǎ, prostatectomia
analgezice, psihotrope; pruden$ǎ în caz de IR, IH (doze mai
mici). radicalǎ, cistectomia radicalǎ, limfadenectomia pelvinǎ, cura
ReacEii adverse: sedare, obosealǎ, sudora$ii, ame$eli, varicocelului, în tratamentul criptoorhidiei, chirurgia incontinen$ei
uscǎciunea gurii, grea$ǎ, vomǎ, hipotensiune ortostaticǎ.
InteracEiuni medicamentoase: nu se asociazǎ cu alte urinare, abla$ia diverticulului vezical, etc.
deprimante centrale (poten$are); nu se asociazǎ cu IMAO (risc INSTRUMENTAR NECESAR:
toxic mare).
Principala diferen$ǎ între interven$iile chirurgicale clasice si
2. PIAFEN: cele laparoscopice este modul de abordare al regiunii anatomice
Prezentare farmaceuticǎ: cps: 500 mg metamizol sodic, 5 mg
pitofenonǎ clorhidrat ç i 0,1 mg fenpipramidǎ bromometilat; sup. asupra cǎreia intervenim, aceasta fiind accesatǎ prin intermediul
1 g metamizol sodic, 10 mg pitofenonǎ clorhidrat çi 0,1 mg câtorva mici incizii, interven$ia chirurgicalǎ fiind vizualizatǎ pe un
fenpipramidǎ bromometilat; fiole 15ml – 2,5 g metamizol sodic,
10 mg pitofenonǎ clorhidrat çi 0,1 mg fenpipramidǎ monitor unde imaginile ajung datoritǎ unui sistem video ce este
bromometilat.
99¾
f54¾ ¾
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

format din: sursa de luminǎ, cablu optic, camerǎ video çi un E. CEFOPERAZONǍSULBACTAM (Sulperazon)
laparoscop (instrument optic format dintr-o succesiune de lentile
Prezentare farmaceuticǎ: fl. 2 g (1 g cefoperazonǎ + 1 g
dispuse in interiorul unui tub metalic ce transmite imaginea din sulbactam).
interiorul pacientului la exterior de unde este preluatǎ prin AcEiune terapeuticǎ: spectru Stafilococus aureus (secretori çi
nesecretori de þ-lactamazǎ), Stafilococus epidermidis,
intermediul camerei video). Interven$iile se desfaçoarǎ în aça Streptococus pyogenes, Streptococus pneumoniae,
numita camerǎ de lucru laparoscopicǎ (pneumoperitoneu, Streptococus agalactiae, enterococi, peptococi, Bacteroides
spp., E. coli, Haemophilus influenzae, Neisseria gonorheae,
pneumoretroperitoneu sau pneumoproperitoneu) acestea fiind Neisseria meningitides, Klebsiella spp, Proteus mirabilis,
create si men$inute cu ajutorul unui sistem de insuflare cu CO2 vulgaris, Pseudomonas aeruginosa, Providen$ia, Enterobacter,
Citobacter, Sera$ia, Salmonela, Shigella, Acinetobacter,
format din acul de insuflare, insuflatorul çi gazul insuflat. CO2 are Bordetela pertusis,
avantajul unei solubilitǎ$i vasculare foarte bune çi a unei eliminǎri Yersinia enterocolitica.
IndicaEii: infec$ii ale tractului urinar, înalte çi joase, infec$ii
pulmonare rapide ce scad semnificativ riscul de ebolie gazoasa genitale (uretritǎ cu gonococ), infec$ii respiratorii, infec$ii ale
fiind din acest motiv cel mai frecvent gaz folosit. Cel mai cunoscut pielii, osteomielitǎ, infec$ii ale SNC, colecistite, abcese
abdominale.
ac insuflator este acul Veress al carui mecanism permite atât
Mod de administrare: adul$i: 2-4 g/zi în 2 prize.
strapungerea peretelui abdominal cât çi protejarea organelor ContraindicaEii: hipersensibilitate la peniciline, sulbactam,
cefoperazonǎ sau alte cefalosporine; se recomandǎ pruden$ǎ în
abdominale (trocarul acului acoperind varful ascu$it al tecii odatǎ
sarcinǎ.
penetrat peretele abdominal). Insuflatorul este de fapt o pompǎ ReacEii adverse: diaree, grea$ǎ, vǎrsǎturi, colitǎ pseudo-
membranoasǎ, erup$ii cutanate, sdr. Stevens Johnson,
controlatǎ automat ce realizeazǎ çi men$ine presiunea CO2 în
leucopenie, neutropenie, hipoprotrombinemie, eozinofilie,
camera de lucru. Aceastǎ presiune se situeazǎ în general între 10- cefalee, hipotensiune arterialǎ, febrǎ, frisoane.
12 mm Hg cu o presiune maximǎ de 15 mm Hg. InteracEiuni medicamentoase: nu se amestecǎ cu AG în
acelaçi recipient; nu se va reconstitui cu sol. Ringer sau solu$ii
de Lidocainǎ.

F. SULFAMETOXAZOLTRIMETOPRIM (Biseptol)

Prezentare farmaceuticǎ: Comprimate 120, 480. Compozitia


chimica: Trimetoprim 20 mg, 80 mg; Sulfametoxazol 100 mg,
400 mg.
AcEiune terapeuticǎ: bacteriostatic, este o asociere de
trimetoprim çi sulfametoxazol, ambele componente ac$ionând
sinergic çi prezentând o inhibare a creçterii bacteriilor, inhibarea
sintezei compuçilor purinici din celulele bacteriilor, prin influen$a
asupra diferitelor faze din formarea çi transformarea acidului
folic, inhibǎ sinteza acidului dezoxiribonucleic al bacteriilor,
ac$ioneazǎ asupra agen$ilor gram pozitivi çi gram negativi,
FIG. VI.9. - Interven$ie laparoscopicǎ microbacterii, viruşi çi fungi.
fOO¾
¾ f53¾
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

ContaindicaEii: precau$ie çi ajustarea dozelor la pacienIii cu Sistemul electric este format dintr-un generator de curent
insuficien$ǎ renalǎ, în funcIie de clearce-ul de creatininǎ.
cu frecven$ǎ înaltǎ ce permite ajustarea intensitǎ$ii func$ie de
ReacEii adverse: diaree, vǎrsǎturi, grea$ǎ, erup$ii trecǎtoare pe
piele, leucopenie, neutropenie, trombocitopenie. necesitǎ$i (coagulare sau tǎiere) existând, ca în chirurgia clasicǎ,
posibilitatea folosirii atât a curentului monopolar cât çi bipolar.
C. TICARCILINǍACID CLAVULANIC (Timentin)
Sistemul de irigarelaspiraJie permite realizarea atât a
Prezentare farmaceuticǎ: flacon 1,6 g çi 3,2 g
irigǎrii unei zone acoperite de un cheag cât çi a aspirǎrii fluidelor
Mod de acEiune çi indicaEii: infec$ii grave ale aparatului
urogenital, respirator, sfera ORL, septicemii, infec$ii din camera de lucru laparoscopicǎ în sensul facilitǎrii unei
postchirurgicale, peritonite, infec$ii osteoarticulare, infec$ii
vizualizǎri optime.
severe la pacien$ii imunodeprima$i.
Mod de administrare: uzual 1 f (3,2 g) la 8 ore; în insuficien$ǎ Instrumentarul laparoscopic operator este format din
renalǎ - clearance creatininǎ > 30 ml/min, 3,2 g x 3 / zi;
trocarele laparoscopice ce permit introducerea instrumentelor de
clearance creatininǎ 10-30 ml/min, 1,6 g x 3/zi; clearance
creatininǎ < 10 lucru de la exterior in camera laparoscopicǎ çi sunt formate dintr-o
ml/min, 1,6 g la 12 ore.
teacǎ metalicǎ sau din material plastic ce prezintǎ çi o valvǎ ce
ContraindicaEii: hipersensibilitate la penicilinǎ; pruden$ǎ la
pacien$ii cu disfunc$ii hepatice, sarcinǎ, alǎptare sau tulburǎri poate fi conectatǎ la insuflator çi un trocar ce faciliteazǎ
de coagulare.
patrunderea tecii prin peretele abdominal datoritǎ vârfului sǎu
ReacEii adverse: sunt rare çi comune penicilinelor injectabile.
ascu$it. Ca çi instrumente operatorii laparoscopice existǎ pense
D. AMPICILINǍSULBACTAM (Ampiplus)
de diferite tipuri, foarfeci, port-ace, aplicatoare de clipuri, staplere,
Prezentare farmaceuticǎ: flacoane ce con$in ampicilinǎ 1 g  departatoare, etc., toate adaptate nevoii de a fi introduse prin
sulbactam 0,5 g. canulǎ cu partea activǎ în interiorul camerei de lucru laparoscopice
AcEiune terapeuticǎ: sulbactamul este un inhibitor de beta
lactamazǎ determinând în asociere cu ampicilina o lǎrgire a çi cu zona de manevrare la exterior.
spectrului acesteia (stafilococul rezistent la peniciline, E. Coli, Echipa operatorie este formatǎ din chirurgul operator,
Klebsiella, proteus vulgaris çi mirabilis, tulpini de gonococ çi
hemofilus producǎtoare de beta lactamaze). operatorul camerei video, o asistentǎ instrumentistǎ çi în anumite
IndicaEii: infec$ii urinare çi urogenitale, respiratorii, ORL, cazuri un chirurg asistent.
digestive biliare, avort septic, infec$ii puerperale, ginecologice,
gastrointestinale, dentare, cutanate, osteoarticulare. Principalele momente ale unei intervenJii chirurgicale
Mod de administrare: 1 g de douǎ ori pe zi, în infec$iile severe laparoscopice sunt:
pânǎ la 12 g/zi, fǎrǎ a se depǎçii 4 g de sulbactam, reducerea
dozelor în caz de insuficien$ǎ renalǎ. 1. pregatirea pacientului ce cuprinde: a. pregatirea
ContaindicaEii: alergie la peniciline, mononucleoza peretelui abdominal prin îndepǎrtarea pǎrului, verificarea faptului
infec$ioasǎ, herpes, leucemie, infec$ii sensibile numai la
ampicilinǎ, monoterapie în infec$iile grave. cǎ nu existǎ focare infec$ioase cutanate çi aseptizarea cu
ReacEii adverse: anemie, trombocitopenie, eozinofilie, solu$ii specifice a zonei ce va fi folositǎ pentru plasarea trocarelor
leucopenie, tulburǎri digestive minore, condidoze, dureri la locul
de injectare, flebite dupǎ administrarea i.v. de lucru; b. plasarea unei sonde de aspiratie naso-gastricǎ ce
permite
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

f
0
f

f52
decomprimarea stomacului pentru a evita prezen$a acestuia în Mod de administrare: 500 mg/zi în dozǎ zilnicǎ unicǎ; în
uretrite se administreazǎ o singurǎ dozǎ de 1g, în tratamentul
zona de punc$ionare a acului Veress sau a trocarelor çi a facilita
infec$iei genitale cu chlamydia. În infec$iile gastro-dudenale se
vizualizarea organelor din etajul supramezocolic; c. plasarea unui administreazǎ 1g/zi timp de 3 zile.
ContraindicaEii: insuficien$ǎ hepaticǎ severǎ.
cateter vezical; d. antibioticoprofilaxie pre- sau intra-operatorie,
ReacEii adverse: diaree, grea$ǎ, vǎrsǎturi, dureri abdominale,
func$ie de particularitatea cazului; e. purtarea de cǎtre pacient de ame$eli, cefalee.
ciorapi elastici în scopul prevenirii incidentelor tromboembolice.
15. COMBINAŢII DE ANTIBIOTICE
2. plasarea în pozitia operatorie: functie de calea de abord
çi organul de operat pacientul este açezat fie în decubit dorsal fie A. AMOXICILINAACID CLAVULANIC (Augmentin)

în decubit lateral. In cazul opera$iilor pentru organe Prezentare farmaceuticǎ: cp 375 mg, 625 mg, 1000 mg; fl: 600
supraombilicale (glanda suprarenalǎ, rinichiul, ureterul lombar) mg, 1200 mg, 2200 mg; pulbere suspensie: 62,5 mg/5 ml, 156
mg/5 ml, 312 mg/ 5 ml;
monitorul este plasat în fa$a operatorului, acesta împreunǎ cu AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ sinteza peretelui bacterian. Activ
cameramanul fiind plasa$i pe partea opusǎ leziunii de operat. pe: streptococ, pneumococ, meningococ, gonococ, listeria,
Stafilococul auriu secretor de penicilinazǎ, çi bacilli Gram-
Pentru a folosi gravita$ia în scopul de a retracta intestinele masa negativi secretori de þ-lactamaze: Haemophilus influenzae, E.
operatorie trebuie înclinatǎ spre partea opusǎ organului de operat. coli,
Klebsiella, Proteus mirabilis, Shigella, Bacteroides fragillis.
În cazul organelor subombilicale (vezica urinarǎ, prostata, ureter IndicaEii: infec$ii urinare cu germeni sensibili la Augmentin;
pelvin sau iliac, varicocel) monitorul se plaseazǎ la picioarele infec$ii respiratorii, ORL, postchirurgicale.
Mod de administrare: Adul$i: - oral – 1 cp (625 mg; 1000 mg) x
pacientului, pozi$ia operatorului fiind pe partea dreaptǎ a 3 / zi; în infec$ii grave x 4 / zi; parenteral: 1,2 g x 2 / zi; în infec$ii
pacientului çi a cameramanului pe partea stangǎ. grave x 3 / zi.
ReacEii adverse: diaree, grea$ǎ, vǎrsǎturi, candidozǎ, eritem
3. creerea camerei de lucru presupunerea insuflarea CO2
cutanat, febra alergicǎ.
fie în cavitatea peritonealǎ fie in spa$ii anterior create prin disec$ie ContraindicaEii: alergii la Penicilinǎ; pruden$ǎ în I.H. doze mai
oarbǎ digitalǎ çi cu ajutorul unor baloane speciale (balonul Gaur) mici în I.R.

în aria properitonealǎ sau retroperitonealǎ. B. PIPERACILINǍTAZOBACTAM (Perasin)


4. introducerea trocarelor de lucru trebuie fǎcutǎ cu grijǎ
Prezentare farmaceuticǎ: flacoane cu pulbere pentru solu$ie
pentru a evita leziunile de organe intraabdominale, primul introdus injectabilǎ/perfuzabilǎ ce con$in 2 g piperacilina/0,25
fiind trocarul folosit pentru laparoscop, celelalte trocare fiind g tazobactam sau 4 g piperacilinǎ/0,5 g tazobactam.
AcEiune terapeuticǎ: este mai activ pe pseudomonas,
plasate sub control vizual direct. klebsiellla, çi enterococ decât carbenicilina. Este deosebit de
5. timpul operator propriu-zis diferǎ func$ie de organul utilǎ asocierea cu un aminoglicozid în infec$iile severe.
IndicaEii: infec$ii medii çi severe ale tractului urinar (inclusiv
operat, de leziune çi de calea de abord aleasǎ. pielonefrita), ginecologice, infec$ii intraabdominale, infec$ii
cutanate çi ale $esuturilor moi, pneumonie nosocomialǎ,
endocarditǎ, osteomielitǎ.
f02 Mod de administrare: 1 fl. 4,5 g la 8 ore sau 1 fl. la 6 ore.
f5f
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE

IndicaEii: infec$ii urinare cu germeni sensilbili. ComplicaJiile ce pot surveni în cursul unei interven$ii
Mod de administrare: în infec$iile acute 100 mg de 3 ori pe zi.
chirurgicale laparoscopice, pe lângǎ cele specifice interven$iilor
În infec$iile cornice dozele se înjumǎtǎ$esc.
ContraindicaEii: anurie, oligurie, insuficien$ǎ renalǎ, sarcinǎ chirurgicale clasice se referǎ la: incidente produse la inser$ia
alǎptare, deficit de G-6-PDH.
acului Veress, la inser$ia trocarelor sau cele determinate de gazul
ReacEii adverse: gre$uri, vǎrsǎturi, alergie, leucopenie,
parestezii, hemolizǎ prin deficit de G-6-PDH, fibrozǎ pulmonarǎ, de lucru.
pneumonie intersti$ialǎ.
1. La inser$ia acului Veress se pot produce: insuflare de
14. MACROLIDELE CO2 în altǎ regiune decat intraperitoneal astfel apǎrând fie
prepneumoperitoneu, fie pneumoepiplon sau insuflare subcutanatǎ
ReprezentanEi: compuçi de biosintezǎ (eritromicina,
spiramicina, josamicina), deriva$i semisintetici (roxitromicina, care în caz de volum mare çi fuzarea gazului pânǎ în regiunea
claritromicina, diritromicina, azitromicina, rakitamicina, toracicǎ poate duce chiar la pneumomediastin sau pneumotorax.
telitromicina).
Pneumomediastinul poate aparea çi în caz de producere de leziuni
A. ERITROMICINA iatrogene de diafragm, în aceste situa$ii plasarea unui tub de dren
pleural cu presiune negativǎ fiind obligatoriu.
Pezentare farmaceuticǎ: comprimate de 200 mg.
AcEiune terapeuticǎ: efect bacteriostatic pe germeni gram 2. La plasarea trocarelor – de fapt vorbim de plasarea
pozitivi, stafilococi penicilinazo-secretori, streptocici,
primului trocar (cel folosit pentru laparoscop), restul fiind introduse
pneumococi,
unele bacterii gram negative din genul neisseria, haemophilus, sub control optic si in acest fel avand o ratǎ a incidentelor mult mai
micoplasme.
micǎ. Au fost descrise leziuni intestinale, de aortǎ, venǎ cavǎ,
IndicaEii: infec$ii din sfera ORL çi respiratorii, infec$ii cutanate
stafilococice, antibiotic de înlocuire la pacien$ii cu alergie la leziuni gastrice sau vezicale în momentul inser$iei primului trocar.
peniciline. Pentru a preveni acest lucru inser$ia trocarului optic se face prin
Mod de administrare: 250-500 mg la 6 ore, sau 0,5 g - 1 g la
12 ore, pânǎ la maxim 4 g/zi. Dozele pot fi dublate în infec$iile progresia sa perpendicularǎ pe peretele muscular cu partea
severe. boantǎ a trocarului sprijinitǎ în podul palmei în timp ce indexul
ContraindicaEii: alergie, afec$iuni hepatice.
ReacEii adverse: gre$uri, vǎrsǎturi, rar alergie, diaree, mâinii este extins în lungul canulei pentru a preveni penetrarea
disfunc$ie hepaticǎ. exageratǎ a vârfului ascu$it în abdomen. În caz de existen$a a
B. AZITROMICINA unor aderen$e viscero-parietale riscul de leziune intestinalǎ atât la
inser$ia acului Veress cât çi la inser$ia trocarului optic este atât de
Pezentare farmaceuticǎ: comprimate de 250 mg, 500 mg,
pulbere pentru suspensie oralǎ 100 mg/5ml, 200 mg/5ml. mare încât se recomandǎ renun$area la abordul cu ajutorul acului
AcEiune terapeuticǎ: prezinǎ spectru bacterian similar Veress çi plasarea trocarului optic printr-o mini-incizie ce se
eritromicinei, în plus fiind activǎ çi asupra unor bacterii gram
negative. sutureazǎ ulterior în jurul canulei pentru a preveni pierderile de
IndicaEii: infec$ii ale cailor respiratorii, pielii, $esuturilor moi, gaz. De asemenea la plasarea trocarelor se pot produce leziuni
uretrite necomplicate, cervicite, infec$ii gastro-duodenale cu
Helicobacter pylori. ale

f50
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

f terapeuticǎ în acest camera de lucru


0 caz este evacuarea pentru a scadea
3
rapidǎ a gazului din debitul sângerǎrii çi a
vaselor din Pentru a camera de lucru si putea repara leziunea
peretele compensa plasarea pacientului aparutǎ. Acesta este
abdominal – aceasta într-o pozi$ie de si motivul pentru care
acestea pot fi complica$ie decubit lateral la finalul opera$iei
evitate prin anestezistul stâng combinat cu presiunea trebuie
plasarea trebuie sǎ Trendelemburg scazutǎ pana la 5
trocarelor în creascǎ pentru a preveni mm Hg pentru a
condi$iile ventilarea pǎtrunderea gazului inspecta apari$ia de
folosirii pacientului. O în artera eventuale sângerǎri
transiluminǎrii complica$ie mult pulmonarǎ. inactive în cursul
cu ajutorul mai gravǎ dar din Evacuarea gazului interven$iei datoritǎ
laparoscopului fericire extrem de poate fi facilitatǎ efectului de
plasat rarǎ este embolia prin plasarea unui barohemostazǎ
intraabdominal, gazoasǎ aceasta cateter venos descris anterior. În
în acest fel putând fi fatalǎ. În central. cazul unor
evitându-se marea majoritate O complica$ii
vasele a cazurilor în care particularitate a hemoragice ce nu pot
importante de la aceasta apare se interven$iilor fi controlate prin
acest nivel. datoreazǎ laparoscopice se manevre
3. Com asocierii unei alte referǎ la modul în laparoscopice se
plica$iile complicatii – care o micǎ sau impune conversia
determinate de leziune vascularǎ chiar medie interven$iei
gazul de lucru cu acul Veress – sângerare din surse laparoscopice în una
presupun urmatǎ de venoase poate fi clasicǎ çi efectuarea
hipercarbia în insuflarea de gaz controlatǎ prin hemostazei prin
cazul direct cresterea metodele chirurgicale
interven$iilor de intravascular. temporarǎ a obiçnuite.
lungǎ duratǎ. Solu$ia presiunii gazului în
f04
f49
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE
AcEiune Mod de intervenind înainte de
terapeuti administar într-o fazǎ interven$ia
cǎ: e: p.o. sau precoce a chirurgicalǎ çi
inhibarea i.v. lent în sintezei încǎ 3 g la 24
sintezei 30-120 peptidoglican ore dupǎ
proteice minute, ului, efect interven$ia
prin 600 bactericid pe chirurgicalǎ.
legarea mgX2/zi. bacterii gram ContraindicaE
de ContraindicaEii: pozitive çi ii:
subunitat alergie. gram hipersensibilitat
ea 50S, ReacEii negative, e la
având adverse: inclusiv fosfomicinǎ,
efect cefalee, pseudomona alǎptare,
bacteriost grea$ǎ, s aeruginosa, insuficien$ǎ
atic. vǎrsǎturi, enterococci, renalǎ.
IndicaEii creçterea proteus, ReacEii
: enzimelor klebsiella, adverse:
microorg hepatice, enterobacter, ocazional pot
anisme candidoze serratia. apǎrea
gram vaginale, IndicaEii: infec$ii
pozitive, tulburǎri
neuropatie cu germeni sensibili
aerobe çi perifericǎ. gastro-
din sfera ORL,
anaerobe infec$ii intestinale, rar
, 12. FOSFOMICIN urinare poate apǎrea
indiferent A necomplicate. rush cutanat.
de Mod de
rezisten$ Prezentar administrar 13. NITROFURANI
a fa$ǎ de e e: în
alte clase farmaceuti infec$iile ReprezentanEi:
de tractului nitrofurantoin,
cǎ: plicuri
medicam urinar se furazoldon.
ente; de 3 g,
administreaz
pneumoni comprimat NITROFURA
ǎ în dozǎ
i, infec$ii e de supt unicǎ de 3 g, NTOIN
cutanate de 3 g înainte de
çi ale pentru masǎ çi cu Prezentare
$esuturilo utilizarea în vezica farmaceuticǎ:
r moi, urinarǎ comprimate de 100
sfera ORL.
infec$ii goalǎ. În mg.
enterococ profilaxia AcEiune
AcEiune
ice, infec$iilor terapeuticǎ:
terapeutic
rezistente tractului bacteriostatic
ǎ:
la alte urinar se sau bactericid
inhibarea
clase de administreaz cu spectru larg,
piruvil-
medicam ǎ în dozǎ active pe E.
transferazei
ete. unicǎ 3 g Coli, coci
,
f50
VI. EXPLORǍRILE ENDOUROLOGICE ŞI MINIM INVAZIVE X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ
piogeni,
Shighela,
Samonell
a,
Aerobace
r,
Trihomon
as
vaginalis.

f49
9. MONOBACTAMI Evolu$ia tehnicilor laparoscopice a dus la diversificarea
modalitǎ$ilor de abord aparând astfel laparoscopia single port,
ReprezentanEi: azotreonam.
Prezentare farmaceuticǎ: flacoane de 500mg çi 1g. mini laparoscopia, laparsocopia cu vizualizare tridimensionalǎ çi
AcEiune terapeuticǎ: activvi pe bacilli garm negative din familia
bine înteles cel mai avansat sistem laparoscopic de la acest
Enterobacteriaceae çi Pseudomonas aeruginosa, chiar în condi$ii
de anaerobiozǎ. moment laparoscopia robotic asistatǎ.
IndicaEii: infec$ii pulmonare sau urologice cu microorganisme
Supravegherea postoperatorie a pacie$ilor cu interven$ii
sensibile, gonoree.
Mod de administrare: i.m. sau i.v. 2g la 6-8 ore în infec$iile laparoscopice are ca particularitate majorǎ rapiditatea cu care
severe, 1-2 g la 8-12 ore în infec$iile sistemice, 0,5-1 g la 8-12 pacientul îçi recapǎtǎ mobilitatea la 24 ore de la interven$ia
ore în infec$iile urologice. Ajustarea dozelor în func$ie de
clearance-ul de creatininǎ sau în caz de insuficien$ǎ hepaticǎ . chirurgicalǎ chiar çi în cazul unor interventii de mare amploare ca
ContraindicaEii: alergie demonstratǎ la produs.
nefrectomia sau pieloplastia. În rest suprimarea sondei
ReacEii adverse: reac$ii locale, rush, grea$ǎ, diaree,
eozinofilie, creçteri tranzitorii al enzimelor hepatice, uretrovezicale în primele 24 ore çi a tubului de dren în primele 2-3
tromboflebite la locul de injectare.
zile (în cazul în care plasarea unuia a fost necesarǎ),
10. DERIVAŢI DE IMIDAZOL supravegherea reluǎrii tranzitului intestinal çi evitarea apari$iei de
complica$ii infec$ioase nosocomiale, urmezǎ principiile chirurgiei
ReprezentanEi: metronidazol, tinidazol.
Prezentare farmaceuticǎ: comprimate 250 mg, 500 mg, clasice.
suspensie oralǎ de 125 mg/5ml. solu$ie perfuzabilǎ de 5 mg/ml, VIII. LITOTROŢIA EXTRACORPOREALǍ
flacon 100 ml.
AcEiune terapeuticǎ: bactericid prin activarea în condi$ii ESWL a ajuns sǎ fie procedura numarul 1 în litiaza reno-
anaerobe a nitrat-reductazei bacteriene, ce interac$ioneazǎ cu
ureteralǎ din mai multe motive:
AND microorganismelor.
IndicaEii: active pe protozoare, bacterii anaerobe çi specii -Este, fǎrǎ îndoialǎ, cea mai pu$in agresivǎ dintre toate metodele
microaerofile, antiparazitar, active pe Giardia, Trihomonas
eficace.
vaginalis, Entameoba histoyitica.
Mod de administrare: p.o. 1-1,5 g/zi, chemoprofilaxia -Singurǎ, sau cu ajutorul sondei ureterale autostatice, rezolvǎ
chirurgicalǎ 500 mg x 3/zi cu 48 ore înainte de interven$ie, i.v. în
peste 80-85% din toate cazurile de litiazǎ reno-ureteralǎ care
perfuzie lentǎ1-1,5 g/zi.
ContraindicaEii: tulburǎri ale mǎduvei hematoformatoare, impun un tratament agresiv.
insuficien$ǎ hepatica sau cardiacǎ. Precau$ii în caz de agravare
-Se poate face fǎrǎ anestezie (la majoritatea litotritoarelor
a tulburǎrilor neurologice centrale çi periferice .
ReacEii adverse: ataxie, convulsii, tulburǎri gastro-intestinale, moderne).
leucopenie.
-Mul$i dintre pacien$ii cu calculi mici sau mijlocii (sub 1 cm) pot fi
11. OXAZOLIDINONE externa$i la 6-12-24 ore dupǎ procedurǎ (dacǎ evolu$ia este
normalǎ).
ReprezentanEi: linezolid.
Prezentare farmaceuticǎ: comprimate de 600 mg, solu$ie -Poate fi repetatǎ în condi$ii de siguran$ǎ dupǎ 21- 28 de zile,
perfuzabilǎ 3000 ml, 2 mg de substan$ǎ activǎ pe ml.
f05
f48
pentru çoc sunt de fapt modul de asemǎnǎtoare, unda
fragmentarea
fronturi exclusiv producere, undele de çoc trece fǎrǎ
completǎ a
calculului. pozitive de unde de çoc au ca efect pierderi de energie.
 C cu frecvenJe final dezintegrarea La
O
multiple, cu structurilor minerale fragmentarea
O
R energie stabilitǎ fragmentabile calculilor participǎ çi
(marea majoritate a fenomenul de
CALCUL
calculilor renali). cavitaEie produs de
Trebuie sǎ ne undele de çoc.
imaginǎm frontul Undele deçoc
SISTEM DE FOCALIZARE undelor de çoc reuçesc, prin for$ele

având o organizare de presiune create


lichidului din
conicǎ, aça cum
SURSA UNDE $OC vecinǎtatea calculului,
rezultǎ din figura
çi scǎdere sǎ
D urmǎtoare
O progresivǎ. f06
N (fig.VI.10).
Comparativ cu
A
T ultrasunetele, Fig.VI.10 -
E Frontul
aceste unde de undelor deçoc

T çoc sunt pu$in


E Fragmentarea
atenuate de
H calculilor se
N parcursul lor prin
I bazeazǎ pe faptul
$esuturi (piele,
C cǎ, impedanEa
E muçchi) çi lichide.
acusticǎ a
Energia acestor
A calculilor renali este
L unde este
E semnificativ diferitǎ
descǎrcatǎ la
fa$ǎ de cea a
E interfa$a dintre
S $esuturilor din jur.
mediul lichidian
W Prin structuri cu
L (urinǎ) çi calcul.
impedan$ǎ acusticǎ
Undele de Indiferent de
f47
infec$iilor fost vital al Pentru
suspectat raportatǎ sintezei tratamentul
e la colita peretelui infec$iilor de
pacien$ii pseudo- celulei gravitate medie
neutrope membrano bacteriene. se poate folosi
nici çi asǎ, IndicaEii: util de asemenea
septicemi Hematologi in tratamentul un regim de
ei. În ce: infec$iilor administrare de
meningitǎ trombocite polimicrobien 1 g de doua ori
, doza mie e çi mixte cu pe zi. Doza
recoman reversibilǎ, agen$i trebuie redusǎ
datǎ este eozinofilie, aerobi/anaer pentru
de 2 g la trombocito obi, precum pacien$ii cu
8 ore. penie çi çi în clearance al
ContraindicaEii neutropeni tratamentul creatininei
: pacien$ii cu e. ini$ial, <= 70
antecedente de înainte de ml/min/1,73
reac$ii de B. identificarea mp. Se
hipersensibilitate IMIPENEM/CI agen$ilor recomandǎ ca
la acest produs. LASTATIN etiologici doza totalǎ
ReacEii (Tienam) microbieni,inf zilnicǎ sǎ nu
adverse: ec$ii depaçeascǎ 4
Reac$ii Prezentare abdominale, g/zi sau 50
locale la farmaceuti infec$ii ale mg/kg corp/zi.
locul de cǎ: cǎilor ContraindicaEii: nu
injectare: flacoane cu respiratorii se administreazǎ în
inflama$i pulbere inferioare; meningite, precau$ie
e, pentru infec$ii în
trombofle solu$ie ginecologice, caz de alergie la
bitǎ, perfuzabilǎ cu septicemii; antibiotic
durere la capacitatea de infec$ii ale betalactaminice.
locul 20 ml tractului ReacEii
injectarii. ce contin genitourinar; adverse:
Reac$ii Imipenem/ infec$ii ale locale: Eritem,
cutanate: Cilastatin oaselor si durere çi
rash, 500 articula$iilor; indura$ie
prurit, mg/500 mg infec$ii ale localǎ,
urticarie. sau 250 pielii çi tromboflebitǎ.
Gastroint mg/250 mg $esuturilor Reac$ii
estinale: Actiune moi; alergice çi
dureri terapeutic endocardite. cutanate: rash,
abdomina ǎ: Mod de prurit, urticarie,
le, bactericid, administrar eritem
gre$uri, intervenind e: 1-2 g, multiform,
vǎrsaturi, la nivelul i.v.divizat în sindrom
diaree. A procesului 3-4 doze. Steven-
f48
Johnson, protrombin
angioede ǎ.
m,
necrolizǎ
epidermic
ǎ toxicǎ,
dermatitǎ
exfoliativǎ
(rareori),
candidoz
ǎ,
febrǎ,
reac$ii
anafilacti
ce.
Reac$ii
gastrointe
stinale:
grea$a,
vǎrsǎturi,
diaree,
pǎtarea
din$ilor.
Reac$ii
hematolo
gice:
eozinofili
e,
leucopeni
e,
neutrope
nie,
inclusiv
agranuloc
itozǎ,
trombocit
openie,
trombocit
ozǎ çi
scǎdere a
hemoglob
inei,
prelungir
ea
timpului
de
f47
J. CEFEPIM creeze bule de gaz care se sparg rapid çi violent, formând
microjeturi ce vor "lovi" suprafa$a pietrei, producând eroziuni la
Prezentare farmaceuticǎ: pulbere pt. solu$ie injectabilǎ de 1g.
AcEiune terapeuticǎ: ac$iune asemǎnǎtoare cu suprafa$a calculului.
cefalosporinele de genera$ia a III-a dar mai puternicǎ pe Trebuie sǎ în$elegem çi faptul cǎ, fragilitatea calculilor este
Peudomonas, Haemophilus, Neisseria, Enterobacter, S. aureus,
S. pneumonia. IndicaEii: septicemie, bacteriemie, infec$ii în strânsǎ corela$ie cu “re$eta” lui biochimicǎ. Dacǎ s-ar face un
ale aparatului respirator, infec$ii urinare, clasament privind duritatea calculilor, pe locul întâi ar fi desigur
infec$ii ale tractului biliar, febrǎ la pacien$ii cu neutropenie.
Mod de administrare: i.v. în doza de 0,5-2 g sau i.m. profund în oxalatul de calciu monohidrat, cistina çi brushitul. La categoria
doza de 0,5-1 g de douǎ ori pe zi. Reducerea dozelor în "duritate medie" am putea introduce oxalatul de calciu dihidrat,
insuficien$a renalǎ în func$ie de clearece-ul de creatininǎ.
ContraindicaEii: alergie, se administreazǎ cu pruden$ǎ în acidul uric, iar în ultima categorie, a calculilor uçor de fragmentat,
sarcinǎ çi în primele 3 luni de alǎptare. ar intra fosfatul amoniaco-magnezian (calculii de infec$ie). S-au
ReacEii adverse: alergie, tulburǎri digestive, eozinofilie,
neutrofilie, tombocitopenie, nefrotoxicitate la doze mari, fǎcut corelaJii çi între gradul de radio-opacitate al calculului çi
fenomene neurotoxice, candidozǎ, dureri locale dupa injectare. duritatea lui, vis-à-vis de ESWL dar cele mai corcte estimari se
8. CARBAPENEMELE fac prin CT pre ESWL, stabilindu-se çi densitatea calculului (UH) çi
distan$a de la calcul la piele (“skin to stone distance”). Cu excep$ia
ReprezentanEi: ertapenem, doripenem, imipenem, meropenem.
calculilor de cistinǎ, se poate spune cǎ radio-opacitatea este
A. MEROPENEM (Meronem) invers propor$ionalǎ cu rata de fragmentare a calculului.

Prezentare farmaceuticǎ: Flacon pentru injec$ii i.v. sau perfuzii  APARATELE DE ESWL
ce con$in 500 mg sau 1 g meropenem sub formǎ de trihidrat în Orice tip de litotritor prezintǎ urmǎtoarele sisteme
amestec cu carbonat de sodiu anhidru pentru constituire.
AcEiune terapeuticǎ: bactericid, intervenind la nivelul componente:
procesului vital al sintezei peretelui celulei bacteriene.  sursa de producere çi mecanismul de dirijare a undelor de
Uçurin$a cu care penetreazǎ peretele bacterian, nivelul sǎu
ridicat de stabilitate fa$ǎ de toate beta-lactamazele serice çi çoc în focar;
afinitatea sa marcatǎ pentru PBP (Penicillin Binding Proteins)  sistemul de reperaj çi vizualizare a calculului;
explicǎ ac$iunea bactericidǎ puternicǎ a meropenem împotriva
unui spectru larg de bacterii aerobe si anaerobe.  masa mobilǎ (cuplatǎ sursei de unde de çoc);
IndicaEii: Pneumonii, inclusiv pneumonii nosocomiale; infec$ii  pupitrul de comandǎ.
ale tractului urinar; infec$ii intra-abdominale; infec$ii
ginecologice, de ex. endometrita çi boala inflamatorie pelvianǎ; a) Surse de unde deçoc
infec$ii cutanate çi ale tesuturilor moi; meningite; septicemii. 1. EmiEǎtoarele supersonic (supersonic emitters) elibereazǎ
Mod de administrare: injectabil i.v. în bolus lent sau în perfuzie
intravenoasǎ timp de aproximativ 15-30 min. Doza zilnicǎ energia într-un spa$iu limitat, producând unde de çoc acustice çi
recomandatǎ este: 500 mg i.v. la fiecare 8 ore în tratamentul plasmǎ. Astfel de unde de çoc apar în naturǎ: pe timp de furtunǎ,
pneumoniei, infec$iilor tractului urinar, infec$iilor ginecologice,
de ex. endometrita, infec$iilor cutanate çi ale $esuturilor moi; 1 g (fulgerul urmat de tunet). În situa$ii anumite, o astfel de undǎ de
i.v. la 8 ore în tratamentul pneumoniilor nosocomiale, peritonitei,
f07
f46
çoc acusticǎ finitǎ creazǎ remarca faptul cǎ, rama
litotri
poate fragmenta unde acustice punctul spre care torul
ui
cu succes pulsatile prin se îndreaptǎ undele Dorn
ierHM
calculii. Aceste deplasarea unei de çoc, produse în -3
(dupǎ
litotritoare de tip suprafe$e cuvǎ prin MARSH
ALL çi
spark gap activate prin descǎrcarea STOLL
ER)
(bujie) presupun descǎrcǎri electricǎ repetatǎ
descǎrcarea electrice. Existǎ de 16-19kV, f08
coincide cu calculul
bazinetal reperat
radiologic
bidimensional çi
vizualizat pe cele
douǎ monitoare
(fig.VI.11).Sǎ
remarcǎm, de
asemenea, faptul
cǎ, pacientul este
într-un mediu douǎ tipuri de
imersat într-o cadǎ
lichidian (apa astfel de cu apǎ
degazeifiatǎ) a emi$ǎtoare: degazeificatǎ care
unor energii -Emi$ǎtoare permite undelor de
electromagnetice
mari, între
çoc sǎ ajungǎ la
15000 V çi -Emi$ǎtoare
piezoelectrice interfa$a dintre
24000 V, între
b) Sistemul calcul çi urina
doi electrozi de con$inutǎ în
(scufunda$i în focalizar
e al basinet
lichid). undelor
deçoc Fi
2. EmiEǎtoare g.
În diagrama VI
le cu .1
amplitudine de mai jos, se 1.
Di
poate uçor ag
f45
ReacEii de Proteus, tulburǎri cefrom.
adverse: Enterobact digestive, Mod de
tulburǎri er, E. Coli, eozinofilie, administrare: i.v. 1-2
digestive, citrobacter, neutrofilie, g la 12 ore; doza se
creçterea Salmonella trombocitope reduce la
TGO, , nie, pacien$ii cu
nefrotoxic Pseudomo nefrotoxicitat insuficien$ǎ renalǎ.
itate, nas, e la doze ContraindicaE
dureri Haemophil mari, ii:
locale la us,Nisseria fenomene hipersensibilitat
locul de , neurotoxice, e la
administr Bordetella, candidozǎ, cefalosporine,
are, Yersinia; dureri locale sarcinǎ,
trombofle Stafilococul dupa alǎptare;
bitǎ, auriu. injectare. pruden$ǎ - la
fenomen IndicaEii: pacien$ii
e infec$i I. CEFPIROM alergici la
neurotoxi grave cu (Cefrom) antibiotice þ-
ce specii lactamice; în
(convulsii Prezentare neutropenie se
sensibile,
, tulburǎri ajusteazǎ
septicemii, farmaceutic
de
meningite. ǎ: flacoane dozele.
conçtien$
Mod de 500 mg, ReacEii
ǎ, miçcǎri
administra 1000 mg, adverse:
anormale
re: 3 g/zi în 2000 mg. angioedem,
).
3 prize. AcEiune bronhospasm,
Dozele se terapeuticǎ çoc anafilactic,
H. CEFTA
ajusteazǎ în çi indicaEii: rash, prurit,
ZIDIM
func$ie de cefalosporinǎ urticarie, sdr.
(Ceftam
clearence-ul de genera$ia Stevens
il)
de a IV-a; inhibǎ Johnson,
Prezentare creatininǎ. sinteza grea$ǎ,
farmaceuticǎ: Contraindi peretelui vǎrsǎturi,
pulbere pentru caEii: bacterian; diaree, dureri
solu$ie alergie, se infec$ii ale abdominale,
injenctabilǎ administrea aparatului colitǎ pseudo-
500 mg, 1 g, 2 zǎ cu urinar, membranoasǎ,
g. pruden$ǎ respirator, neutropenie,
în sarcinǎ ale pielii çi agranulocitozǎ,
AcEiune
çi în $esuturilor
terapeuti nefrita
primele 3 moi,
cǎ: efect intersti$ialǎ.
luni de bacteriemii,
bactericid InteracEiuni
alǎptare. septicemii
, cu medicamento
ReacEii produse de
activitate ase:
adverse: germeni
pe specii probencidul
alergie, sensibili la
f46
creçte
concentr
a$ia
plasmatic
ǎ a
cefalospo
rinelor;
aten$ie
în cazul
asocierii
cu
diuretice
de ansǎ
sau
aminoglic
ozide.

f45
infec$ii urinare, meningite, pneumonii, infec$ii ORL, peritonite, La celelalte tipuri de litotritoare electro-hidraulice mai
septicemii, infec$ii osoase, cutanate.
moderne, cada cu apǎ, care, desigur, punea probleme de confort
Mod de administrare: 1-2 g/zi într-o singurǎ dozǎ.
ContraindicaEii: - alergie la cefalosporine; pruden$ǎ la cei cu pacientului, a fost înlocuitǎ cu o pungǎ specialǎ de cauciuc
alergii la penicilinǎ, pruden$ǎ sau se va evita în sarcinǎ çi la
(membranǎ de cuplare) adaptatǎ cuvei în care se produc
femeile care alǎpteazǎ; doze mai mici la pacien$ii ce prezintǎ
I.R.sau I.H. descǎrcǎrile electrice. Litotritoarele electromagnetice çi
ReacEii adverse: diaree, grea$ǎ, vǎrsǎturi, glositǎ, leucopenie, piezoelectrice au "sursa" de unde de çoc acoperitǎ cu acelaçi tip
anemie hemoliticǎ, trombocitopenie, prurit cutanat, urticare,
cefalee, febrǎ, frisoane. de pungǎ de cauciuc, cuplarea pacientului fǎcându-se în func$ie
Asocieri medicamentoase: în infec$ii cu Pseudomonas, este de pozi$ia calculului.
avantajoasǎ asocierea cu un AG.
ModalitǎJile de reperaj ale calculului sunt cele utilizate
F. CEFIXIM (Eficef) çi în diagnosticul litiazei: fluoroscopia çi ecografia.

Prezentare farmaceuticǎ: capsule de 200 mg. Reperajul radiologic în douǎ planuri are certe avantraje:
AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ sinteza peretelui bacterian; stabil majoritatea calculilor urinari sunt radioopaci; amplificatoarele de
fa$ǎ de þ-lactamazǎ.
IndicaEii: infec$ii ale cǎilor respiratorii, ORL, ale cǎilor urinare, imagine oferǎ o bunǎ rezolu$ie, informând cu multǎ precizie
cǎilor biliare produse de streptococ, pneumococ, Moraxella, despre evolu$ia calculului sub tirul undelor de çoc; se pot localiza
Haemophilus, Nisseria, Serratia.
Mod de administrare: 400 mg pe zi în 2 prize. (desigur, çi în func$ie de tipul de litotritor) calculii situa$i pe ureter;
ContraindicaEii: alergie la cefalosporine; pruden$ǎ la cei cu permite plasarea sondelor ureterale, înainte sau chiar în timpul
alergii la penicilinǎ, pruden$ǎ sau se va evita în sarcinǎ çi la
litotri$iei sau eventuala introducere a substan$elor de contrast
femeile care alǎpteazǎ; doze mai mici la pacien$ii ce prezintǎ
I.R.sau I.H. intravenos sau prin cateter ureteral, pentru o mai bunǎ vizualizare
ReacEii adverse: diaree, grea$ǎ, vǎrsǎturi, glositǎ, leucopenie
a calculilor radiotransparen$i..
anemie hemoliticǎ, trombocitopenie, prurit cutanat, urticare,
cefalee, febrǎ, frisoane. Reperajul ecografic. Avantajele reperajului calculilor
radiotransparen$i çi evitarea riscului de iradiere, pre$ul de cost çi
G. CEFOTAXIM
de între$inere mai scǎzut, amplasarea în orice incintǎ sunt
Prezentare farmaceuticǎ: pulbere pentru solu$ie injectabilǎ i.m.
contrabalansate de imposibilitatea reperajului calculilor ureterali
sau i.v. 500mg, 1g, 2g.
AcEiune terapeuticǎ: efect bactericid pe streptococ, lombari çi pelvini, precum çi evaluarea, câteodatǎ dificilǎ, a
penumococi, stafilococi penicilinazo-secretori, gonococi, fragmentǎrii calculului.
meningococ, Klebsilla, Enterobacter, Proteus, Salmonella,
Shigella, Citrobacter, Providenatia, Moraxela, clostridium. Masa mobilǎ pe care este açezat pacientul a cunoscut çi ea
IndicaEii: infec$ii grave, severe, septicemii, endocardite,
multiple adaptǎri, în scurta istorie a litotri$iei extracorporeale.
meningite.
Mod de administrare: i.m. sau i.v. 12g/zi în 3-4 prize; în Modelele mai noi permit nu numai o mai bunǎ mobilitate a
infec$iile urinare se administreazǎ 2g/zi. Reducerea dozei la pacientului, dar çi posibilitatea efectuǎrii manevrelor
jumǎtate când clearence-ul creatininei scade sub 5 ml/min.
ContraindicaEii: alergie. f09
f44
endourologice, çoc, frecven$a pentru razele X  calculi
chiar çi în caliceali
lor çi sunt (fig.VI.12).
timpul litotri$iei. inferiori.
declançate mai Pentru a
2. Pupitrul de Reflector
mult sau mai beneficia
comandǎ, de de ESWL
Fig. VI.12
pu$in
unde sunt Schema unui trebuiesc
zgomotoasele litotritor
declançate electrohidraulic de
îndeplinite,
genera$ia a doua. pentru
unde de çoc.
undele de çoc, eliminare,
În cazul  ES niçte criterii
este situat în
aparatelor cu W ff0
vecinǎtatea
L-
reperaj IN
monitorului
radiologic, DI
(monitoarelor)
CA
pupitrul de ŢII
unde se
Se pot trata
monitoare
Pernǎ cu apǎ
prin ESWL:
Calcul renal  calculi
caliceali
superiori çi
mijlocii,
singura

Coloanǎ de lichid
condi$ie

Generator de fiind o tijǎ


Monitor
unde de çoc
calicealǎ
EKG
suficient
comandǎ este
vizualizeazǎ de largǎ
fie instalat într-
calculul. care sǎ
o încǎpere
Indiferent de permitǎ
alǎturatǎ, fie
tipul de aparat, fragmentel
protejat de un or sǎ
de aici este
ecran de sticlǎ “plece”
reglat
specialǎ spre
kilovoltajul
impenetrabilǎ bazinet;
undelor de
f43
Klebsiella, cefalosporin de sintezǎ a adverse: Au
Citobacter, e; pruden$ǎ peretelui fost raportate rar
Neisseria la cei celulelor reac$ii adverse
gonorrheae, alergici la microbiene. gastrointestinale
Propionibacteria peniciline. IndicaEii: : grea$ǎ, diaree,
acnes çi Asocieri Infec$ii ale cefalee.
Bacteroides medicamentoase: cǎilor respiratorii
spp., Aminoglicozide ± superioare: E. CEFTRIAXON
peptococi, Metronidazol în faringite, (Cefort)
peptostrepto infec$ii severe amigdalite,
coci. (anabolii). sinuzite acute, Prezentare
IndicaEii: otite medii. farmaceuticǎ:
infec$ii ale D. CEFTIBUT Infec$ii ale flac: 259 mg,
tractului EN cǎilor respiratorii 500 mg, 1 g, 2
urinar, (Cedax) inferioare: g. AcEiune
infec$ii ORL, bronçite acute, terapeuticǎ:
infec$ii perioade de inhibǎ sinteza
Prezentare
respiratorii, acutizare ale peretelui
farmaceutic
infec$ii bronçitelor bacterian; stabil
ǎ: Capsule a
cutanate cu 400 mg. cronice, fa$ǎ de þ-
germeni Pulbere pneumonii lactamazǎ.
sensibili la pentru acute. Infec$ii Spectru
Cefaclor. suspensie urinare antibacterian:
Mod de oralǎ - complicate sau Stafilococul
administrare: oral flacoane ce nu. Enterite çi aureus,
uzual 250 mg la 8 con$in 15 g gastroenterite la Staf.epidermidis
h; în infec$ii pulbere, copii. , Streptococus
severe 500 mg la 8 ob$inându- Mode de pneumoniae,
h (doza max. 4 se dupǎ administrare: Enterobacter, E.
g/zi). reconstituire Adul$i: 400 coli,
ReacEii 180 mg mg/zi. Capsulele Haemophilus
adverse: ceftibuten pot fi influenzae çi
erup$ii pentru 5 ml administrate parainfluenzae,
cutanate, solu$ie. independent de Klebsiella,
prurit, Actiune mese. Copii: 9 Neisseria
urticarie, terapeuticǎ mg/kg/corp/zi de gonorheae,
grea$ǎ, : Antibiotic suspensie oralǎ. Proteus
vǎrsǎturi, rar beta- ContraindicaEi mirabilis,
hepatitǎ lactamic cu i: La pacien$ii Pseudomona
tranzitorie çi ac$iune alergici la
icter aeruginosa.
antimicrobia cefalosporine
colistatic. IndicaEii: infec$ii
nǎ sau la oricare
Contraindi urinare, infec$ii
bactericidǎ dintre
caEii: la genitale (inclusiv
ce constǎ în constituen$ii
bolnavii inhibarea gonoree),
sǎi.
alergici la procesului ReacEii
f44
ceftibuten, cefotaxim, ceftizoxim, ceftriaxon, ceftazidim, anatomice favorabile: unghiul infundibulo-pelvic mai mare
cefoperazon), genera$ia a IVa (cefepim, cefpirom). o
de 70 (unghiul format între direc$ia ureterului çi direc$ia
A. CEFALEXIN
calicelui inferior); lungimea calicelui inferior < 3cm.
Prezentare farmaceuticǎ: capsule 250 mg, 500 mg si de 1 g,
 calculi bazinetali mai mici de 2 cm în diametru.
pulbere pentru suspensie oralǎ 125/5ml, 250/5ml, 375/5ml.
AcEiune terapeuticǎ: bactericid pe bacterii gram pozitive çi pe  calculi ureterali lombari, pânǎ în 1,5 cm, a cǎror aspect
unele specii de bacili gram negativi.
radiologic sugereazǎ posibila fragmentare – calculi
IndicaEii: infec$ii ORL, infec$ii respiratorii, infec$ii urinare çi
cutanate cu germeni sensibili, în special gram pozitivi. semiopaci;
Mod de administrare: p.o. 0,5-1g, în 4 prize.
 calculi ureterali iliaci – dacǎ aparatul de litotri$ie are
ReacEii adverse: gre$uri, vǎrsǎturi, creçteri ale transaminazelor,
icter colestatic. aceastǎ facilitate;
ContraindicaEii: alergie, infec$ii severe, septicemii.
 calculi ureterali pelvini, pentru mul$i autori ESWL fiind
B. CEFUROXIM (Zinnat) prima op$iune înaintea ureteroscopiei.
Calea urinarǎ subjacentǎ calculului trebuie sǎ fie
Prezentare farmaceuticǎ: cps film 125 mg, 250 mg, 500 mg;
suspensie 125 mg/5 ml. permeabilǎ. Aceasta este una din condi$iile de bazǎ ce
AcEiune terapeuticǎ - spectru: Coci Gram-pozitivi: pneumococ, trebuie verificatǎ înainte de orice tentativǎ de litotri$ie. Urografia
Streptococ piogen, Stafilococul omini, Stafilococul epidermidis;
Bacili Gram-pozitivi: N. Pneumoni; E. coli, Proteus mirabilis, i.v. îçi gǎseçte çi aici utilitatea de necontestat, precizând atât locul
Citobacter, Providentia, N. Influenzae. obstacolului cât çi gradul de permeabilitate a cǎii urinare.
IndicaEii: infec$ii urinare, pneumonii, meningite, sinuzite cu
germeni sensibili. CoexistenEa infecEiei urinare cu litiaza a constituit çi
Mod de administrare: infec$ii urinare 125 mgx2/zi; pneumonii, constituie o problemǎ foarte serioasǎ din perspectiva tratamentului
bronçite 500 mgx2/zi.
ContraindicaEii: - hipersensibilitate la cefalosporine; pruden$ǎ çi a eventualelor complica$ii. Tratarea energicǎ, conform
la antibiogramei, a eventualei infec$ii înainte de litotri$ie este
pacien$ii alergici la peniciline.
ReacEii adverse: - erup$ii cutanate, urticarie, stǎri febrile, foarte obligatorie.
rar reac$ii anafilactice; grea$ǎ, vǎrsǎturi, diaree.  CONTRAINDICAŢIILE ESWL
Asocieri medicamentoase: se pot asocia cu AG sau
metronidazol în infec$ii severe.  Absolute: sarcina, indiferent de buna evolu$ie; tulburǎri
de crazǎ sanguinǎ necontrolabile; obstacol distal calculului
C. CEFACLOR (Ceclor)
de tratat (stenozǎ ureteralǎ, alt calcul, etc); pacient
Prezentare farmaceuticǎ: cps: 250 mg; 500 mg; suspensie comatos, necooperant; HTA necontrolabilǎ; pacien$i la
pentru administrare oralǎ: 125 mg/5ml, 250 mg/5 ml.
care calculul nu poate fi adus în focar (obezitate gr III,
AcEiune terapeuticǎ çi indicaEii: cefalosporinǎ gen. III -
infec$ii cu stafilococi coagulazo-pozitivi çi negativi çi pentru cei deformǎri ale coloanei vertebrale).
producǎtori de penicilinazǎ; Streptococ pyogenes, streptococ  Relative: HTA, infec$ia urinarǎ, pacien$ii afla$i sub
pneumonie, Moraxella catarrhalis, Haemophillus influenzae
(inclus secretori de þ-lactamazǎ), E. coli, Proteus mirabilis, fff
tratament cu medica$ie anticoagulantǎ, obezitatea, ConstraindicaEii: Hipersensibilitate la Colistin in antecedente.
anevrisme aortice çi/sau ale arterei renale sau cei cu pace
6. CICLINELE
maker cardiac.
 PREGǍTIREA PACIENTULUI PENTRU ESWL ReprezentanEi: tetraciclina, doxiciclina,minociclina.

Pentru pacien$ii care vor urma ESWL pe un litotritor cu A. DOXICICLINA : (doxycylinum)


reperaj radiologic trebuie sǎ se efectueze o pregǎtire
Forma de prezentare: Capsule con$inând 100 mg doxiciclina
preoperatorie. Vom avea în vedere o bunǎ pregǎtire a tubului sub forma de clorhidrat.
digestiv pentru ca aerocolia çi/sau materiile fecale sǎ nu "acopere" AcEiune terapeuticǎ: Doxiciclina este un antibiotic apar$inând
genera$iei a doua de tetracicline.
calculul vizat. IndicaEii: Infec$ii ale aparatului respirator; infec$ii ale
Considerǎm cǎ sunt benefice urmǎtoarele recomandǎri: aparatului urogenital: antibiotic de primǎ alegere în infec$iile
provocate de Chlamydia, Calymmatobacterium granulomatis
 evitarea cu 12-24 ore înainte de ESWL a consumului de (granulom inghinal), Ureaplasma urealyticum. Ca alternativǎ la
mâncǎruri çi bǎuturi ce provoacǎ flatulen$ǎ (balonare): tratamentul cu penicilinǎ, în infec$iile provocate de gonococci
(gonoree, uretrite), Haemophilus ducrey (sancrul moale) çi
fasole, cartofi, dulciuri, fructe, bǎuturi carbogazoase cu Treponema pallidum, agentul etiologic al sifilisului; infec$ii
sau fǎrǎ zahǎr; gastrointestinale; infec$ii oculare, ale pielii çi $esuturilor moi .
Mod de administrare: Doza obiçnuitǎ la adult este de 200 mg
 evitarea fumatului çi a consumului de cafea înainte de doxiciclina în prima zi (intr-o singura prizǎ sau în doua prize
procedurǎ; egale), urmatǎ de 100 mg/zi. În infec$iile grave, doza de
intre$inere va fi de 200 mg. Tratamentul se va continua cel pu$in
oo
 clismǎ evacuatoare în jurul orei 22 , în preziua efectuǎrii 2 zile de la dispari$ia simptomelor bolii. Posologie particularǎ:
Uretrita gonococicǎ acutǎ la bǎrbat: O dozǎ unicǎ de 300 mg
litotri$iei; sau 100 mg de 2x/zi, timp de 2-4 zile. Infec$ii gonococice acute
 este indicat consumul de alimente fǎrǎ reziduuri: carne la femei: 2 x 100 mg/zi, pânǎ la vindecare. Çancrul primar,
sifilisul secundar: 300 mg/zi (frac$ionat în mai multe prize), cel
fiartǎ, pastramǎ, çuncǎ, brânzǎ de vaci, ouǎ tari, pâine pu$in 10 zile. Uretrita cu Chlamydia: 2 x 100 mg/zi timp de 7
uscatǎ çi/sau prǎjitǎ; zile. Trahoma: 200 mg/zi timp de 40 de zile.
ContraindicaEii: Hipersensibilitate la doxiciclinǎ, sarcina çi
 se opreçte cu cel pu$in 7-10 zile înainte de ESWL perioada de alǎptare .
tratamentul cu Aspirinǎ sau Trombostop, pentru a evita ReacEii adverse: anorexie, grea$ǎ, vǎrsǎturi, diaree, glositǎ,
enterocolite sau colitǎ pseudomembranoasǎ, reac$ii alergice.
sângerarea postprocedurǎ. (Investigarea parametrilor Precau$ii: Se va evita administrarea capsulelor de Doxiciclina la
coagulǎrii este obligatorie la to$i pacien$ii!). bolnavii prezentând alterǎri func$ionale ale esofagului.

Dozele uzuale maxime sunt de 3000 unde de çoc per çedin$ǎ 7. CEFALOSPORINELE
pentru calculii bazinetali sau caliceali çi 4000 de unde de çoc
ReprezentanEi: genera$ia I (cefalexin, cefadroxil, cefradin,
pentru calculii ureterali. cefazolin, cefalotin, cefapirin), genera$ia a II-a (cefaclor,
 ÎNGRIJIRI POST ESWL cefuroxime-axetil, cefprozil, cefuroxim, cefamandol, ceforanid,
cefunocid), genera$ia a IIIa (cefpodoxima-axetil, cefixim,
ff2
f4f
VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

pozitivi inclusiv cei secretori de beta-lactamaza (stafilococi si Dupǎ litotri$ie, o parte din pacien$i încep sǎ elimine
streptococi), fa$ǎ de tulpini de Clostridium, Listeria,
fragmente de calcul chiar în cursul spitalizǎrii. Între 30 çi 40% din
Lacttobacillus, Actinomyces, Bacillus.
IndicaEii: Infec$ii severe cu germeni sensibili la vancomicinǎ, pacien$i eliminǎ fragmentele cu dureri, ce pot fi calmate printr-o
inclusiv colitǎ pseudomembranoasǎ, infec$ii cu tulpini de
strategie simplǎ:
stafilococi reziste$i la meticilina (beta-lactamo-rezisten$i) sau la
pacien$i cu alergie la penicilinǎ.  restrângerea consumului de lichide;
Mod de administrare: Tratamentul este individualizat. In
general se administreaza i.v. sub forma de perfuzie 5 mg/ml cel  administrarea de KETOROLAC ± TRAMADOL;
mult 10 mg/min putând creçte doza cel mult pâna la 10 mg/ml. BilanJul çedinJei de litotriJie pentru calculii renali se
La pacien$ii cu func$ie renalǎ normalǎ: doza zilnicǎ i.v. este de
poate face la 15-30 zile, ocazie cu care radiografia renalǎ
2 g, câte 500 mg la 6 ore sau 1 g la 12 ore; La pacien$ii cu
afectarea func$iei renale, dozele sunt mai mici, în func$ie de simplǎ çi ecografia vor informa despre gradul de fragmentare,
clearance-ul la creatininǎ.
topografia fragmentelor çi rǎsunetul eventualei obstrucJii
ReacEii adverse: Reac$ii alergice, înroçirea pǎr$ii superioare a
corpului cu contracturǎ muscularǎ. In cazul administrarii rapide asupra rinichiului.
afectarea functiei renale (în special în cazul asocierii cu
 EFECTELE NEDORITE ALE UNDELOR DE $OC
aminoglicozide), hipoacuzie prin ototoxicitate. (La pacien$ii cu
afectarea func$iei renale, neutropenie reversibilǎ, flebita la locul În ceea ce priveçte afectarea renalǎ, cel mai comun semn
administrǎrii).
clinic al agresiunii îl constituie hematuria macroscopicǎ, din
ContraindicaEii: Hipersensibilitate cunoscutǎ la produs.
fericire tranzitorie, apǎrutǎ dupǎ o çedin$ǎ de ESWL. Se çtie
5. POLIPEPTIDELE
astǎzi cǎ aceastǎ hematurie este secundarǎ în primul rând
ReprezentanEi: bacitracina, colistinum. leziunilor parenchimatoase çi, în micǎ mǎsurǎ, ac$iunii
fragmentelor asupra uroteliului.
COLISTIN (sulfat de colistina)
Alte complica$ii ce au fost descrise în literaturǎ (ruptura
Prezentare farmaceuticǎ: Comprimate continand 250.000 U.I.
renalǎ, hematoame renale, hematoame splenice, hematoame
de sulfat de colistina çi flacoane de 500.000 U.I. çi 1.000.000
U.I. AcEiune terapeuticǎ: bacteriostatic si bactericid; se pulmonare, pancreatita acuta, leziuni ale mucoasei gastrice sau
exercitǎ prin deteriorarea membranei celulare a germenilor
microbieni, atât în stadiul de multiplicare, cât çi în repaus. ale colonului, stop cardiac) au o inciden$ǎ foarte micǎ din fericire.
IndicaEii: Infec$ii digestive cu germeni sensibili, atât la copii
(diaree infectioasǎ, gastroenterite, toxicoze – in asociere cu
forma injectabilǎ, profilactic in cursul epidemiilor intraspitaliceçti),
cât si la adul$i (gastroenterite, enterocolite, dizenterie bacilarǎ,
profilaxia suprainfec$iilor la cirotici colite meta- si postamibiene,
diverticulite, rectocolite hemoragice, neoplasme infectate ale
colonului). Sterilizarea (eventual asociat cu sulfamide) a
intestinului în cadrul pregatirii preoperatorii pentru interventii pe
tubul digestiv.
Mod de administrare: copii peste 12 ani si adul$i de 4 ori pe zi
cate 2 000 000 U.I.
ff3
VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ Prezentare farmaceuticǎ: cps 400 mg
AcEiune terapeuticǎ: idem ciproflaxocinǎ.
(UROSTOMIA) IndicaEii: tratamentul infec$iilor cu tulpini sensibile la
norfloxacinǎ (pielonefrite, cistite, prostatite, uretritǎ gonococicǎ,
Deriva$ia urinarǎ reprezintǎ devierea printr-o interven$ie gastroenteritǎ).
chirurgicalǎ a cursului fluxului urinar çi poate fi temporarǎ sau Mod de administrare: uretrita gonococicǎ 800 mg prizǎ unicǎ;
prostatitǎ 400 mgx2/zi, 4 sǎptǎmâni; cistita 400 mgx2/zi, 3-5
definitivǎ. Leziunile care necesitǎ aceastǎ sanc$iune terapeuticǎ zile;
sunt cel mai adesea, afec$iuni ale tractului urinar inferior, pielonefrite 400 mgx2/zi, 14-21 zile.
ContraindicaEii: hipersensibilitate la chinolone sau excipien$i,
interesând vezica urinarǎ în majoritatea cazurilor, çi pot fi leziuni copii, sarcinǎ, alǎptare; precau$ii la pacien$ii cu AVC sau
morfologice (congenitale, tumori, infec$ii, traumatisme, iradiere) afec$iuni cardio-vasculare.
ReacEii adverse: dureri abdominale, grea$ǎ, colitǎ pseudo-
sau func$ionale (neurologice). Este necesarǎ pentru a înlocui sau membranoasǎ, rash cutanat, prurit, fotosensibilitate.
a çunta o por$iune sever afectatǎ a tractului urinar çi scopul este
4. GLICOPEPTIDELE
de a conserva func$ia renalǎ.
Deriva$iile urinare pot fi continente sau incontinente. ReprezentanEi: teicolpanina, vancomicina, televancin.
Cele mai cunoscute forme de deriva$ie urinarǎ incontinentǎ
A. TEICOLPLANINA (targocid)
sunt ureterostomiile cutanate directe, transileale sau transcolice.
Ureterostomiile cutanate directe presupun deconectarea Prezentare farmaceuticǎ: flacoane 200 mg, 400 mg.
AcEiune terapeuticǎ çi indicaEii: infec$ii grave cu germeni
unuia sau ambelor uretere de vezica urinarǎ çi aducerea lor la Gram-pozitivi: urinare, respiratori, digestive, endocardite,
suprafa$a peretelui abdominal cu formarea unei stome prin care osteomielite; profilaxie preoperatorie fa$ǎ de germenii Gram-
pozitivi.
dreneazǎ continuu urina. Mod de administrare: i.m., i.v. 400 mg x 1-2 / zi; în insuficien$ǎ
În cazul ureterostomiilor cutanate transileale sau renalǎ – dozele nu se ajusteazǎ în primele 4 zile de tratament; la
un clearance al creatininei de 40-60 ml/min doza se va reduce la
transcolice, ureterele sunt deconectate de vezica urinarǎ çi jumǎtate.
anastomozate la extremitatea proximalǎ a unui segment ContraindicaEii: hipersensibilitate la substan$a activǎ, sarcinǎ,
alǎptare; pruden$ǎ – nu se eliminǎ prin dializǎ; hipersensibilitate
intestinal izolat (ileal sau colic), a cǎrui extremitate distalǎ este încruciçatǎ cu vancomicina; testarea func$iei renale çi hepatice
este adusǎ la suprafa$a abdomenului pentru a forma stoma. în cursul tratamentului.
ReacEii adverse: locale: eritem, dureri, tromboflebitǎ; generale:
Principalele indica$ii pentru efectuarea deriva$iilor urinare rash, prurit, febrǎ, grea$ǎ, vǎrsǎturi, diaree, eozinofilii,
sunt tumorile vezicale infiltrative (dupǎ cistectomia radicalǎ) sau leucopenie, trombocitopenie, trombocitozǎ, neutropenie,
ame$eli, cefalee.
afec$iuni care afecteazǎ sever func$ia aparatului urinar inferior
(anomalii congenitale, traumatisme, cistitǎ cronicǎ, disfunc$ii B. VANCOMICINA (clorhidrat de vancomicina)

neurologice etc.). Prezentare farmaceuticǎ: Flacoane a 500 mg (cutie cu 1 fl.).


Dispozitive pentru urostomie AcEiune terapeuticǎ: Antibiotic cu actiune bactericidǎ, care se
ff4 realizeazǎ prin alterarea permeabilitǎ$ii peretelui celular si a
sintezei ARN bacterian. Produsul este activ fa$ǎ de cocii gram-
f39
VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

ReacEii adverse: grea$ǎ, diaree, dureri abdominale, icter, Existǎ o gamǎ largǎ de sisteme de colectare pentru
arsuri, erup$ii cutanate, urticarie, fotosensibilitate, sdr. Stevens
pacien$ii cu urostomie, dar toate pot fi împǎr$ite în douǎ categorii
Johnson, nefritǎ intersti$ialǎ, artralgii, halucina$ii, trombocitozǎ,
anemie. principale: în piesǎ unicǎ sau cu douǎ piese.
AsociaEii medicamentoase: Peniciline, Metronidazol.
Sistemul în piesǎ unicǎ cuprinde atât punga colectoare,
B. OFLOXACIN: cât çi folia adezivǎ, este flexibil çi ocupǎ un volum mai mic.
Sistemul cu douǎ piese cuprinde folia adezivǎ, la care este
Prezentare farmaceuticǎ: cps filmate 200 mg, 400 mg; sol
perfuzabilǎ (fl) 100 ml, 2 mg/ml. ataçatǎ flança, care permite cuplarea pungii colectoare.
AcEiune terapeuticǎ: idem ciprofloxacinǎ.
IndicaEii: pielonefritǎ, cistite, prostatite, uretrite gonococice çi
non-gonococice, infec$ii ginecologice, infec$ii, respiratorii, ORL,
gastrointestinale, cu germeni sensibili la ofloxacinǎ; tuberculoza
pulmonarǎ cu micobacterii rezistente la tuberculostaticele
majore.
Mod de administrare: 200-400 mg/zi p.o. la 12 ore sau în dozǎ
unicǎ; infec$ii severe 700-800 mg, 7-10 zile; insuficien$ǎ renalǎ
clearance creatininǎ > 50 ml/min dozǎ uzualǎ; clearance între 20
çi 50 ml/min, ½ din doza uzualǎ.
ContraindicaEii: hipersensibilitate la ofloxacinǎ sau chinolone,
antecedente de tendinopatie asociatǎ cu florochinolone;
pruden$ǎ – antecedente de convulsii, çoferi, activitǎ$i de Toate sistemele cuprind o valvǎ antireflux, ce împiedicǎ
precizie. ReacEii adverse: febrǎ, vǎrsǎturi, diaree, dureri
abdominale, anorexie, uscǎciunea gurii, meteorism, constipa$ii, întoarcerea urinii cǎtre stomǎ, çi un robinet, ce permite golirea
mialgii, atralgii, convulsii, cefalee, tulburǎri de vedere, periodicǎ a dispozitivului colector, a cǎrui capacitate este cuprinsǎ
somnolen$ǎ, halucina$ii, erup$ii cutanate, prurit, leucopenie,
eozinofilie, trombocitopenie. între 150 çi 330 mL.
Pentru a mǎri volumul colectat, cu evacuarea mai rarǎ, la
C. LEVOFLOXACINA (Tavanic)
sistemele descrise mai sus se pot ataça pungi pentru drenaj
Prezentare farmaceuticǎ: cps filmate 250 mg, 500 mg; sol nocturn sau pungi, ce pot fi fixate la nivelul unuia din membrele
perfuzabilǎ 50 mg, 100 mg (5 mg/ml). inferioare (coapsǎ sau gambǎ).
AcEiune farmaceuticǎ: idem ciprofloxacinǎ.
IndicaEii: infec$ii ale aparatului urogenital, respirator, ORL. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DERIVAŢIE URINARǍ
Mod de administrare: oral: 500 mg/zi, prizǎ unicǎ; perfuzie i.v. EXTERNǍ(UROSTOMIE)
500 mg/zi, prizǎ unicǎ. Crearea unei urostomii definitive are un impact major fizic
ContraindicaEii: copii, adolescen$i în creçtere,
hipersensibilitate la chinolone, deficit de G-6-PDH; precau$ii - çi psihic asupra pacien$ilor, schimbând multe aspecte ale vie$ii
convulsii în antecendente, insuficien$ǎ renalǎ. cotidiene. Consilierea preoperatorie, realizatǎ de personalul
ReacEii adverse: diaree, ame$eli, cefalee, vertij, melenǎ, colitǎ
pseudo-membranoasǎ, hipoglicemie, erup$ii cutanate. specializat (”stoma” nurse!) aduce beneficii majore în planul
D. NORFLOXACIN:
ff5¾
f38¾ ¾
X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ

evolu$iei postoperatorii çi pe termen lung a pacientului cu B. AMIKACIN:


urostomie incontinentǎ. Consilierea se poate extinde, cu efecte
Prezentare farmaceuticǎ: flacoane 2 ml, 4 ml (350 mg/ml); fiole
benefice pentru pacient, çi asupra membrilor apropia$i ai familiei 2 ml, 50 mg/ml, 125 mg/ml, 250 mg/ml.
acestuia. AcEiune terapeuticǎ: idem gentamicinǎ.
IndicaEii: infec$ii ale aparatului urogenital, respirator, sistemului
Informa$iile trebuie sǎ includǎ elemente legate de osteoarticular, SNC, ale pielii çi $esuturilor moi, infec$ii
interven$ia chirurgicalǎ, urostomia çi rolul acesteia, îngrijirea intraabdominale, cu germeni sensibili la amikacinǎ.
Mod de administrare: i.m., i.v., - dupǎ evaluarea func$iei renale
stomei çi dispozitivele utilizate; pacien$ii pot fi învǎ$a$i çi a clearance-ul creatininei; 15 mg/kgc/zi – dozǎ unicǎ sau în 2-
preoperator sǎ-çi îngrijeascǎ stoma çi sǎ-çi schimbe dispozitivul 3 doze administrate la intervale de timp egale; în insuficien$ǎ
renalǎ se recomandǎ ajustarea dozelor în func$ie de clearance-
colector. Stabilirea preoperatorie a locului în care va fi plasatǎ ul de creatininǎ.
stoma este un element important pentru asigurarea etançeitǎ$ii çi ContraindicaEii: hipersensibilitate la amikacinǎ în antecendente;
pruden$ǎ la pacien$ii cu miastenie gravis sau Boalǎ Parkinson.
a schimbǎrii facile a sistemului colector. ReacEii adverse: ototoxicitate, nefrotoxicitate, bloc
neuromuscular, erup$ii cutanate, febrǎ, parestezii, anemii,
artralgii, grea$ǎ, vǎrsǎturi, hipotensiune arterialǎ, crize de astm
bronçic.
InteracEiuni medicamentoase: nu se recomandǎ asocierea cu
alte medicamente ototoxice sau nefrotoxice.
Asocieri medicamentoase: efect sinergic în asociere cu
peniciline.

3. CHINOLONE

ReprezentanEi: ciprofloxacin, ofloxacin, levofloxacin,


norfloxacin, pefloxacin, enoxacin, moxifloxacin, lomefloxacin,
gemifloxacin, gatifloxacin, sparfloxacin, trovafloxacin.

A. CIPROFLOXACINǍ

Prezentare farmaceuticǎ: cps 250 mg, 500 mg, 750 mg; fiole
10 ml/100 mg / fiolǎ; flacoane 50 ml, 100 ml (100 mg/50 ml, 200
mg/100 ml).
 Îngrijirea postoperatorie
AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ ADN – giraza bacterianǎ sau
Imediat dupǎ interven$ia chirurgicalǎ, stoma trebuie sǎ fie topoizomerazǎ II blocând diviziunea celularǎ.
IndicaEii: infec$ii genitale, pielonefrite, cistite, prostatite, infec$ii
acoperitǎ cu un dispozitiv de colectare transparent pentru a
respiratorii, ORL, oculare, biliare, a oaselor çi
permite supravegherea facilǎ a acesteia. Inspec$ia stomei, în articula$iilor; spectru – Coci Gram-pozitivi çi bacili Gram-negativi.
Mod de administrare: oral 250-500 mg x 1-2 ori/zi; sol
perioada postoperatorie imediatǎ, trebuie sǎ fie efectuatǎ cu o
perfuzabilǎ 100-400 mg de 1-3 ori/zi; la pacien$ii vârstnici sau
frecve$ǎ similarǎ supravegherii cardiovasculare. cu insuficien$ǎ renalǎ se ajusteazǎ dozele în func$ie de
ff6¾ clearance-ul cretininei çi gravitatea bolii.
¾ f37¾
VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ X. MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ

C. OXACILINA Drenajul urinar trebuie sǎ fie continuu, iar sistemul de


colectare trebuie sǎ fie golit regulat, pentru a asigura confortul
Prezentare farmaceuticǎ: capsule 250 mg, 500 mg, 1000 mg,
çi pulbere injectabilǎ flacon de 250 mg, 500 mg çi 1000 mg. pacientului çi a reduce presiunea asupra stomei.
AcEiune terapeuticǎ: bactericid, inhibǎ sinteza peptidoglicani Inspec$ia stomei trebuie sǎ deceleze orice semn de
antrenând liza çi moartea celularǎ.
IndicaEii: infec$ii stafilococice localizate sau generalizate. ischemie. Stoma normalǎ are culoarea roz sau roçu, similar
Mod de administrare: 2-3 g/zi în 4-6 prize, solu$iile injectabile mucoasei bucale; aspectul edematos ini$ial va dispare în
se preparǎ imediat înainte de injectare, se administreazǎ i.v. lent
urmǎtoarele 2-6 luni, iar în urinǎ çi în jurul stomei se observǎ
sau i.m. profund în aceleaçi doze.
ContraindicaEii: alergie, infec$ii sensibile la penicilina G sau acumulare de mucus.
alte
Imediat ce starea clinicǎ o permite, pacientul va fi implicat
peniciline.
ReacEii adverse: alergie încruciçatǎ cu alte peniciline, rareori în schimbarea sistemului colector. Înainte de declançarea acestei
tulburǎri renale (albuminuria, hematuria), poate determina proceduri, este importantǎ asigurarea tuturor materialelor
creçterea TGO.
necesare.
2. AMINOGLICOZIDE Timpii principali ai schimbǎrii sistemului de urostomiesunt:

ReprezentanEi: produçi de biosintezǎ (streptomicinǎ, • suprimarea cu blânde$e a pungii çi a foliei adezive;


neomicinǎ, kanamicinǎ, tobramicinǎ, spectinomicinǎ, • inspec$ia stomei çi a tegumentului din jurul
paromomicinǎ, gentamicinǎ, sisomicinǎ) produçi de semisintezǎ acesteia;
(amikacinǎ, netilmicinǎ).
• spǎlarea tegumentului peristomal;
A. GENTAMICINA: • uscarea tegumentului peristomal;
• aplicarea produselor de îngrijire a tegumentului
Prezentare farmaceuticǎ: fiole 2 ml, 40 mg/ml.
AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ subunitatea 30 S a ribozomilor peristomal;
blocând sinteza proteicǎ bacterianǎ; • aplicarea atentǎ a noului sistem de urostomie, pentru
IndicaEii: infec$ii cu Coci Gram-pozitivi çi negativi çi Bacili
Gram- negativi ale aparatului urogenital, respirator, a asigura etançeitatea acestuia.
oftalmologice, ORL. Mod de administrare: inj – 2-3 Apa caldǎ çi tampoanele de bumbac sunt de obicei
mg/kgcorp/zi în 2-3 prize pânǎ la 5 mg/kgcorp/zi în 3-4 prize.
ContraindicaEii: hipersensibilitate la aminoglicozide; pruden$ǎ suficiente pentru spǎlarea tegumentului peristomal; alternativa
în insuficien$ǎ renalǎ, boli neuromusculare, afec$iuni vestibulare este reprezentatǎ de çerve$ele umede special concepute pentru
sau/çi cohleare, vârstnici.
ReacEii adverse: vertij, nistagmus, sdr. Meniere, tulburǎri de curǎ$area tegumentului din jurul stomei.
echilibru, hipoacuzie pentru sunete înalte sau surditate Folia adezivǎ trebuie sǎ fie precis decupatǎ dupǎ mǎrimea
completǎ, tulburǎri hematologice alergice, gre$uri, vǎrsǎturi.
InteracEiuni medicamentoase: cu alte substan$e ototoxice sau çi forma stomei, pentru a proteja tegumentul din jurul acesteia çi a
nefrotoxice, blocan$i neuromusculari – efect sinergic. asigura etançeitatea; nu trebuie uitat faptul cǎ stoma îçi va reduce
Asocieri medicamentoase: peniciline – efect sinergic.
ff7

f36
treptat volumul, cel pu$in 2 luni dupǎ interven$ie, astfel încât VII MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN PRACTICA UROLOGICǍ
çi decupajul foliei trebuie sǎ fie modificat corespunzǎtor.
I. ANTIBIOTICE
Pilozitatea peristomalǎ poate reduce aderen$a dispozitivului
colector sau poate determina dureri la desprinderea foliei, motiv 1. PENICILINE ( þ – lactamice)
pentru care majoritatea pacien$ilor preferǎ sǎ radǎ sǎptǎmânal
ReprezentanEi: peniciline naturale (penicilina G, penicilina V,
tegumentul respectiv. procain penicilina, benzathil penicilina), peniciline rezistente la
Avînd în vedere faptul cǎ în urina drenatǎ prin urostomie betalactamaze (meticilina, nafcilina, oxacilina, cloxacilina,
dicloxacilina, flucoxacilina), aminopenicilinele (ampicilina,
se eviden$iazǎ în mod obiçnuit un numar semnificativ de bacterii
amoxicilina), carboxipenicilinele (carbenicilina, ticarcilina),
(bacteriurie), tratamentul antibiotic nu este recomandat la ureidopenicilinele (azlocilina, mezlocilina, piperacilina).
pacien$ii asimptomatici, chiar dacǎ prezintǎ uroculturi pozitive.
A. AMPICILINA
Aportul adecvat de lichide frac$ionat pe perioada zilei este
esen$ial pentru a reduce riscul de infec$ii urinare. Nu este Prezentare farmaceuticǎ: capsule 250 mg, 500 mg, 1000 mg,
çi flacoane de 250 mg, 500 mg çi 1000 mg.
necesarǎ evitarea vreunui aliment la pacien$ii cu urostomie. AcEiune terapeuticǎ: inhibǎ sinteza peretelui bacterian.
 ComplicaJii IndicaEii: infec$ii uçoare çi medii de tract respirator, tract urinar,
biliar, febrǎ tifoidǎ, tuse convulsive, leptospiroze, infec$ii
Complica$iile deriva$iilor urinare externe includ stenoza postchirurgicale diverse, terapia ini$ialǎ a meningitelor cu
stomei, hernia parastomalǎ, infecJia tractului urinar superior, germeni neidentifica$i, infec$ii grave, septicemia, endocardite,
meningite, peritonite.
formarea de calculi si deteriorarea funcJionalǎ renalǎ. În plus Mod de administrare: în infec$iile uçoare çi medii p.o. 2-4 g/zi la
pot apare complica$ii legate de folosirea ileonului terminal în 6h; în infec$iile severe i.v. 4-12 g/zi în 4 prize.
deriva$ia urinarǎ: acidozǎ metabolicǎ hipercloremicǎ, hipokaliemie, ContraindicaEii: alergie, infec$ii cu piocianic, anaerobi,
hipovitaminozǎ B12, demineralizare osoasǎ, produc$ie excesivǎ eterobacter.
ReacEii adverse: erup$ii cutanate.
de mucus, anomalii de metabolizare a medicamentelor. Asocieri medicamentoase: ampicilinǎ + sulbactam (ampiplus).
Irita$ia tegumentului peristomal poate fi generatǎ de
B. AMOXICILINǍ:
contactul prelungit cu urina, leziuni mecanice (produse la
înlocuirea dispozitivului colector), infec$ii (foliculitǎ etc.), afec$iuni Prezentare farmaceuticǎ: cps 250 mg, 500 mg; pulbere in
dermatologice (psoriazis, dermatite etc.) sau imunologice suspensie 125 mg/5 ml, 250 mg/5 ml.
AcEiune terapeuticǎ, indicaEii: idem
(dermatitǎ de contact). Ampicilinǎ. Mod de administrare: oral 250 –
500 mg/8h. ContraindicaEii: idem Ampicilinǎ.
Hernia parastomalǎ apare ca o bombare a zonei din jurul
ReacEii alergice: idem Ampicilinǎ.
stomei çi se poate produce la interval de luni sau ani de la Asocieri medicamentoase: Amoxicilinǎ + Ac.Clavulanic
practicarea urostomiei. Pacientul poate fi asimptomatic, dar dacǎ (Augmentin).

ff8
f35
IX. PROSTATECTOMIA RADICALǍ VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ

varianta transperitonealǎ) çi de insufla$ia CO2. segmentul de ansǎ intestinalǎ este çtrangulat, ceea ce implicǎ çi
Complica$iile postoperatorii precoce cuprind tromboza suprimarea drenajului urinar, este necesarǎ interven$ia
venoasǎ profundǎ a membrelor inferioare, embolia pulmonarǎ, chirurgicalǎ de urgen$ǎ.
constituirea unui limfocel çi infec$ia plǎgii operatorii. Retrac$ia stomei este diagnosticatǎ la cazurile la care
Complica$iile postoperatorii tardive sunt incontinen$a aceasta nu mai proieminǎ fa$ǎ de nivelul tegumentului peristomal.
urinarǎ çi impoten$a. Recuperarea progresivǎ a continen$ei se Apari$ia acestei complica$ii este generatǎ de dificultǎ$i
realizeazǎ pe parcursul mai multor luni, în timp ce func$ia intraoperatorii (imposibilitatea creǎrii unei urostomii fǎrǎ a fi în
sexualǎ necesitǎ pînǎ la 2 ani pentru atingerea nivelului tensiune, cu eventuala ischemiere a acesteia), radioterapie
postoperatorie, infec$ii cronice ale tegumentului peristomal sau
preoperator.
creçterea în greutate a pacientului. Pentru a corecta problema çi a
evita lipsa de etançeitate, se pot utiliza paste de umplere (ce
modificǎ relieful regiunii respective), garnituri sau sisteme de
colectare cu profil convex.
Infec$iile urinare simptomatice, inclusiv pielonefrite, sunt
relativ frecvente la pacien$ii urostomiza$i, iar prezen$a mucusului
pare a fi un element important în acest sens. Pentru a preveni
apari$ia acestor complica$ii, inclusiv a litiazei aparatului urinar
superior, se recomandǎ o dietǎ hiperproteicǎ, care sǎ promoveze
producerea unei urini acide, scǎderea aportului de citrice,
acidifierea urinii cu clorurǎ de amoniu çi administrarea de
concentrat de meriçor (”cranberry”).
Alterarea func$iei renale reprezintǎ o complica$ie majorǎ,
generatǎ de pielonefrita recidivantǎ, asociatǎ cu obstruc$ie
postrenalǎ (stricturi anastomotice, stenoza stomei sau urolitiazǎ).
Interven$iile chirurgicale radicale pelvine pot afecta func$ia sexualǎ
a pacien$ilor, iar acest lucru poate fi agravat de impactul
psihologic.Tratamentul disfunc$iei erectile are la bazǎ administarea
inhibitorilor de fosfodiesterazǎ 5 (sildenafil etc.).
Supravegherea pe termen lung a pacien$ilor cu urostomie,

ff9
f34
VII. DERIVAŢIA URINARǍ EXTERNǍ INCONTINENTǍ IX. PROSTATECTOMIA RADICALǍ

efectuatǎ de cadre specializate, trebuie continuatǎ în ambulator, IX. PROSTATECTOMIA RADICALǍ


prin controale la intervale prestabilite de timp, cu posibilitatea Prostatectomia radicalǎ presupune ablaJia întregii
evaluǎrii de urgen$ǎ, în cazul apari$iei unor complica$ii. prostate, împreunǎ cu veziculele seminale, urmatǎ de
reconstrucJia colului vezical çi anastomoza vezico-
uretralǎ. PR poate fi efectuatǎ deschis, pe cale retropubianǎ
sau perinealǎ, sau laparoscopic, în variantele clasicǎ sau
asistatǎ robotic.
PR este indicatǎ ca tratament curativ la pacien$ii cu
boalǎ prostaticǎ malignǎ, în stadiu localizat, la care speran$a
de via$ǎ depǎçeçte 10 ani. Existǎ o tendin$ǎ de extindere a
indica$iilor PR la pacien$ii cu risc crescut de progresie
tumoralǎ (PSA > 20 ng/mL sau scor Gleason > 8 sau stadiu
cT3), la care este necesarǎ çi efectuarea limfadenectomiei
pelvine extinse bilateral, pentru a asigura un control superior al
cancerului de prostatǎ pe termen lung. În acest sens, urologul
trebuie sǎ facǎ parte dintr-o echipǎ multidisciplinarǎ, care
analizeazǎ fiecare caz, iar pacientul trebuie sǎ cunoascǎ toate
op$iunile terapeutice çi sǎ fie informat de complica$iile PR.
Morbiditatea asociatǎ cu PR poate fi semnificativǎ çi este
în mare parte dependentǎ de experien$a echipei chirurgicale.
Complica$iile intraoperatorii imediate includ hemoragia, lezarea
rectului sau a ureterelor. Hemoragia intraoperatorie severǎ este
mai frecventǎ în abordul retropubian, care impune çi
sec$ionarea complexului venos dorsal, fa$ǎ de cel perineal;
sîngerarea este mai redusǎ în variantele laparoscopice.
Lezarea rectului este mai rarǎ în abordul retropubian în
compara$ie cu cel perineal, dar poate fi suturatǎ imediat, fǎrǎ
sechele pe termen lung. Abordǎrile laparoscopice asociazǎ
riscuri specifice suplimentare legate de acces (mai ales în

f20 f33
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

ComplicaJiile infecJioase apar în diferite perioade


VIII. TRANSPLANTUL RENAL
posttransplant çi sunt cu risc crescut la aceastǎ categorie de
I. DEFINI†IE
pacien$i datoritǎ expunerii nosocomiale în contextul statusuui
Transplantul renal este un proces compex prin care un rinichi
imunosupresiv.
ob$inut prin recoltare chirurgicalǎ de la un donator este implantat
la un receptor, care necesita o formǎ de supleere a func$iei renale
fiind în stadiul final de boalǎ renalǎ cronicǎ.
Sursa organelor poate fi un donator viu, înrudit de obicei çi
compatibil din punct de vedere imunologic cu primitorul sau un
donator în moarte cerebralǎ când se practicǎ de obicei recoltǎri
multiorgan. Odatǎ cu rinichii se pot recolta çi cordul, plǎmânii,
ficatul, pancreasul, intestinul, cornea, vase sangvine, tesut osos,
etc.
Receptorii sunt reprezenta$i de pacien$i cu insuficien$ǎ
renalǎ cronicǎ care necesitǎ o formǎ de supleere a func$iei renale,
care sunt lua$i în eviden$ǎ çi testa$i din punct de vedere
imunologic, virusologic çi a altor patologii çi afla$i pe o listǎ de
açteptare.
II. EVALUǍRI PREOPERATORII
A. EVALUAREA DONATORILOR VII
Dontorii vii reprezntǎ sursa majorǎ de orage în multe $ǎri
printre care çi România.
Evaluarea donatorului viu impune urmǎtoarele investiga$ii:
 Determinarea compatibilitǎ$ii în sistemul ABO,
 Crossmatch,
 Determinarea gradului de matching HLA.
Evaluarea statusului de sǎntatate se realizeazǎ prin teste
clinice, paraclinice, de laborator çi imagistice, teste ale func$iei
renale çi teste adi$ionale:

f32 f2f
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

 Anamnezǎ çi exmen fizic complet  Func$ionarea întârziatǎ a grefei, în perioada imediatǎ


 Teste de laborator: HLG, probe de coagulare, transplantǎrii, (necroza tubularǎ acutǎ, reac$ii de rejet
func$ie renalǎ, func$ie hepaticǎ, glicemie, ioni umoral sau celular, cauze non-imunologice),
plasmatici, proteine totale, lipidogramǎ.  Disfunc$ia precoce a grefei, în primele 2-3 luni
 Radiografie pulmonarǎ, op$ional teste de func$ie posttransplant, (rejetul acut, obstacol urinar, fistulǎ
pulmonarǎ (ventilatorii çi/sau respiratorii). urinarǎ, nefrotoxicitatea imunosupresoarelor,
 EKG, optional ecocardiografie pielonefrita acutǎ, microangiopatia tromboticǎ,
 Examen sumar de urinǎ, sediment, uroculturǎ, hipovolemia, hipotensiunea).
urina/24h (clearcence creatinninǎ, proteinuria),  Disfunc$ia tardivǎ a grefei dupǎ 6 luni de la
probe de concentrare, microalbuminurie, transplantare, (boli renale intrinseci – nefropatia
 Ecografie abdominalǎ, cronicǎ a grefei, nefrotoxicitatea cronicǎ a

 Arteriografie renalǎ, angio-RM, CT, imunosupresoarelor, rejetul acut tardiv, nefritele

 Scintigramǎ renalǎ pentru evaluarea ratei de intersti$iale, stenoza de arterǎ renalǎ, obstruc$ii de

filtrare glomerularǎ çi a func$ionalitǎ$ii fiecǎrui tract urinar, stricturi uretrale, litiazǎ).

rinichi, Rejetul acut (refractar la corticoterapie çi la hemodializǎ) poate

 Evaluǎri microbiologice: serologie lues, teste necesita nefrectomie de salvare (a vie$ii bolnavului) atunci

virusologice (VHB, VHC, CMV, HIV, virus Epstein- când la anurie se adaugǎ çi o sângerare importantǎ.

Barr, virus herpes simplex, zoster, toxoplasma), D. COMPLICA†II CHIRURGICALE


ComplicaJii vasculare: tomboza arterialǎ sau
 Examen ginecologic, al sânului çi al prostatei în
venoasǎ, stenoza arterialǎ.
cazuri selec$ionalte.
ContraindicaJiile donǎrii: ComplicaJii urologice: colec$ii fluide (fistulǎ urinarǎ -
urinom, limfocel, obstruc$ii de tract urinar, hematurie, litiazǎ,
 Boli renale (reducerea clearence-ului de creatininǎ fa$ǎ
reflux vezico-ureteral, disfunc$ie erectilǎ, neoplazii).
de valorile normale conform vârstei, proteinuria,
E. COMPLICA†II MEDICALE $I
microhematuria, istoric familial de boalǎ polichisticǎ
autosomal dominantǎ, nefrocalcinoza, litiaza renalǎ, INFEC†IOASE

anomalii urologice importante), ComplicaJii medicale: boli cardio-vasculare, boala

 Incompatibilitate în sitemul ABO, ischemicǎ coronarianǎ, HTA, hiperlipemia, DZ posttransplant,


bolile maligne, afec$iunile hepatice, bolile gastro-intestinale,
 Cross-match pozitiv,
guta, complica$ii osoase.
 HTA severǎ cu leziuni organice,
f3f
f22
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

imunosupresiv çi a func$ionalita$ii grefei renale. Antibioterapia  Diabet zaharat,


este obligatorie timp de 10 zile postoperator, ideal fiind ca  Infec$ii dovedite (HIV, VHC, VHB),
polnavul (la externare) sǎ aibǎ o uroculturǎ negativǎ.  Neoplazii, boli autoimune (cu visceralizare renalǎ),
B. IMUNOSUPRESIE  Boli cronice severe pulmonare, cardiace, hepatice,
Tratamentul imunosupresiv în transplantul de organe autoimune, neurologice,
are rolul de a men$ine un echilibru între prezen$a grefei çi  Sarcina,
rǎspunsul imun al receptorului. Sunt trei perioade importante  Toxicomani,
ale imunosupresiei:
 Tulburǎri de coagulare.
 InducEia – utilizarea unei medica$ii cu capacitate
Atunci când donatorul are o patologie renalǎ asociatǎ
imunosupresivǎ înaltǎ, pe o perioadǎ scurtǎ, cu scopul
minorǎ (chist solitar renal, hidronefrozǎ congenitalǎ, pielon
de a scǎdea riscul de rejet acut în primele luni
dublu, ureter retrocav) regula ne obligǎ sǎ lasǎm acestuia
posttransplant,
rinichiul care are o func$ionalitate mai bunǎ.
 Perioada de menEinere precoce – caracterizatǎ prin Deoarece durata medie de func$ionare a unui rinichi
stabilirea unor regimuri imunosupresive individuale transplantat este de 10-12 ani (maxim 15 ani) la acela$i bolnav
(primele luni posttransplant), se poate efectua un alt transplant în zona iliacǎ condrolateralǎ.
 Periada de menEinere cronicǎ – utilizarea unor doze B. EVALUAREA DONATORILOR ÎN MOARTE
reduse (minim eficiente), relativ constante de CEREBRALǍ
imunosupresoare care vor fi modificate numai în cazul Orice pacient afla în coma profundǎ, care poate evolua
apari$iei unor complica$ii specifice acestei perioade. spre moarte cerebralǎ trebuie considerat un poten$ial donator
Substan$ele utilizate sunt inhibitorii de calcineurinǎ – de organe.Sunt douǎ etape esten$iale în acest moment:
ciclosporina, tracolimus, sirolimus, corticosteroizii, anticorpi stabilirea diagnosticului de moarte cerebralǎ çi bilan$ul de
antilimfocitari monoclonali (OKT3, anti-Tac,OKT4) sau organe.
policlonali, antimetaboli$i (azatiopina, MMF, m-TOR inhibitori). Diagnosticul pozitiv de moarte cerebralǎ:
C. DISFUNC†IE DE GREFǍ
 Ex. clinic neurologic care sǎ eviden$ieze starea de
Etiologia çi startegiile terapeutice ale disfunc$iei de grefǎ coma profundǎ, areactivǎ, absen$a reflexelor
renalǎ sunt diferite în func$ie de timpul scurs de la trunchiului cerebral,
transplantare:  Absen$a ventila$iei spontane, confirmatǎ prin testul
de apnee,

 Dou ǎ trasee
f30 f23
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

E ortic cele ening


E ale,
din pentru
G
,  Excl moa infec$ii
ef ude rte virale
fe
rea cere (Virusur
ct
u alto bral ile
at r
e ǎ, hepatic
la cau BilanJul de e
in ze organe:
te A,B,C,D
rv car  Test
, HIV,
al e ar e de
d virusuri
e put labor
din
6 ea ator
or grupul
e, pro (gru
herpes,
c duc p
citomeg
ar e sang
e alus,
un vin,
s Epstein
a tabl Rh,
in - Barr),
ou tipiz
di screeni
c clini are
e ng
c çi HLA,
li pentru
p un bilan
infec$ii
s tras $
a bacterie
el eu biolo
ne
e EE gic
ct (hemoc
ro G urina
ulturi,
g ase r çi
e urocultu
mǎ sang
n ri,
e nǎt uin,
z culturi
oar scre
ei din
c e cu
f24 f29
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

s G, bilan hematu
$
p CP ria,
hepa
u K, tic urocultu
t CP com rǎ,
plet,
ǎ K-  P
 Rinic
), MB, ancreas:
hi:
 C trop amilaze çi
ecog
o onin lipase
rafie
r a, serice,
abdo
d  Pla glicemie.
mâni mino
: Contraindic
: Rx -
e tora a$ii
ce, pelvi
c absolute
eval nǎ,
o uare privind
gaze eco-
g donarea de
sang Dop
r vine, organe:
pler
a cultu  Istoric de
pedi neoplazie,
fi rǎ
din cul
e  Infec$ii
sput renal
c a, virale çi
,
a  Ficat bacteriene
: diure
r (serologie
ecog zǎ,
d rafie pozitivǎ
abd crre
i HIV, SIDA,
mina atini
a lǎ, hepatitǎ

c eco- acutǎ viralǎ
Dop seric
ǎ A,B,C,
pler
ǎ,
, pedi tuberculozǎ
cul prot
E , sepsis
hep einur
K sever,
atic, ia,

f30 f25
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

infec E ea çi
de sub 10 ore de
$ii la recoltare) iar În reechilibrare
virale echipa perioada a
chirurgicalǎ
siste trebuie sǎ postopert hemodinami
mice- realizeze atorie cǎ, hidro-
rujeol anastomozele imediatǎ electroliticǎ
vasculare în
ǎ, urmarirea çi acido-
maxim 40 de
rabie minute. pacietului bazicǎ, cu
, VI. UR include atenta
MA
aden masurile monitorizare
RIR
oviru E de a diurezei
s, POS
TTR reanimar orare.
meni ANP e În
ngoe LAN
T specifice primele zile
ncefa
A. U oricǎrei postoperator
lite), R interve$ii trebuie
M
Ǎ chirurgica men$inute
R le mǎsurile de
I
R deschise suport
E majore, hemodinami
A
trebuie c,
P fǎcutǎ de monitorizare
O
S catre a diurezei çi
T medicul compensare
O
P anestezis a poliuriei,
E t- pacientul
R
A reanimato transplantat
T r çi se putand
O
R referǎ la uneori avea
I men$iner o diurezǎ
f26 f29
VIII. TRANSPLANTUL RENAL VIII. TRANSPLANTUL RENAL

care ii stricte de dren la asemenea în


sǎ de 4-5 zile condi$ii
depaç sterilitate postopera stricte de
eacǎ datoritǎ tor sau sterilitate, la
20 l / riscului când nu sala de
24 h. major de se mai opera$ii.
Dease infec$ie înregistre Urm
mene având în azǎ ǎrirea
a este vedere drenaj, ulterioarǎ a
import statusul suprimare modalitǎ$ii
antǎ imunolog a sondei de vindecare
urmǎri ic, uretrovezi çi cicatrizare

rea echografi cale la a plagii

drenaj i Doppler 13-14 zile operatorii

ului pe pentru postopera prin

tuburil apreciere tor çi, controale

e a ulterior, a perioadice

plasat vasculari firelor de clinice çi

e in za$iei suturǎ. ecografice,


S dar çi
spa$iul renale çi
uprimare monitorizare
retrop a
a sondei a nefrologicǎ
eriton eventual
ureterale a
eal çi elor
JJ la tratamentului
preve colec$ii.
aproximat
zical, S
iv 6
pansa curtarea
sǎptǎmân
mentu çi ulterior
i
l zilnic suprimar
posttrans
în ea
plant, de
condi$ tuburilor
f30 f27
perioadǎ
ficatul, pancreasul, rinichi, splina. Dintre organele men$ionate
cordul rezistǎ cel mai pu$in la ischemia rece iar rinichiul rezistǎ
cel mai mult .
IV. PREZERVARE
Prezervarea bunǎ çi corectǎ a rinichiului între momentul
recoltǎrii çi momentul implantǎrii are un rol important în
func$ionalitatea ulteriorǎ a grefei renale.
Prezervarea renalǎ se adreseazǎ limitǎrii leziunilor de
ischemie (reducerea timpului de ischemie caldǎ la maxim 30
min) çi de reperfuzie. Perioada maximǎ de prezervare prin
racire pentru rinichi este de 31 de ore. În practicǎ, la început
rinichii sunt spǎlati de sânge cu o solu$ie rece iar ulterior
împacheta$i çi scufunda$i într-o solu$ie rece (hiperosmolarǎ,
cu constituen$i impermeabili ca manitolul, rafinoza,
lactobionatul, ce au compozi$ie electroliticǎ similarǎ spa$iului
intracelular).
V. IMPLANTARE
Transplantul renal este o procedurǎ chirurgicalǎ majorǎ, ce
presupune o componentǎ vascularǎ çi o componentǎ
chirurgicalǎ urologicǎ. De cele mai multe ori recoltarea çi
transplantarea rinichiului (de la donatorul viu) se face succesiv
în douǎ sǎli de opera$ii de cǎtre douǎ echipe chirurgicale.
Conexiunea vascularǎ se efectueazǎ de obicei la vasele iliace,
dar uneori poate fi necesarǎ conexiunea la aortǎ çi vena cavǎ
inferioarǎ. Reconstruc$ia tractului urinar se face prin uretero-
cistoneostomie cu diferitele sale variante de tehnicǎ
chirurgicalǎ pe stent tutore (sonda ureteralǎ JJ) într-o manierǎ
antireflux (procedeul Washnick). Întotdeauna trebuie sǎ limitǎm
la maxim perioada de ischemie rece a rinichiului (optima este o

f28 f25
 Neoplasme recente netratabile,
 Istoric de promiscuitate (toxicomanie
 Infec$ii acute sau infec$ii cornice netratabile,
intravenoasǎ, activita$i homosexuale) – risc
crescut de infec$ie HIV).  Infec match
$ii pozitiv
Contraindica$ii relative privind donarea de organe: HIV între
 Infec$ii virale çi bacteriene (infec$ii bacteriene sau limfocite
SIDA le
localizate, bacteriemie sau fungemie, serologie , donator
HCV pozitivǎ dacǎ receptorul are srologie HCV ului çi
 Probl
pozitivǎ, eme serul
primitor
 Istoric de mare çi vechi fumǎtor (risc de aterosclerozǎ), ului.
psih
 Vârsta Š 50 ani cu afec$iuni vasculare severe, osoci ContraindicaJ
ale: ii relative:
diabet zaharat, HTA, sau alte boli care ar putea boli
interesa func$ia renalǎ,  Infec$ii
psihi active,
 Grefǎ renalǎ suboptimalǎ (clearance creatininǎ
ce  Boalǎ
< 50ml/min nu este acceptatǎ pentru coronari
transplantarea unui singur rinichi). majo anǎ,
re
Dupǎ îndeplinirea celor douǎ etape, trebuie  Hepatite
neco active,
rezolvate probleme etice, juridice legate de prelevarea ntrol
ate,  Ulcere
de organe (contactarea familiei, informarea acestei
toxic peptice
privind moartea cerebralǎ, ob$inerea consim$ǎmântului oma active,
privind donarea de organe), dar çi monitorizarea çi nie,  Boalǎ
nonc cerebro
sus$inerea func$iilor vitale ale donatorului în moarte omli vascular
cerebralǎ pânǎ la momentul prelevǎrii de organe. an$a ǎ.
,
C. EVALUAREA RECEPTORILOR Evaluarea pre-
 Mis
Transpalntul renal este indicat tuturor matc transplant a
pacien$ilor cu insuficien$ǎ renalǎ cronicǎ în stadiul h în receptorilor trebuie
siste
care necesitǎ o formǎ de supliere a func$iei renale, sǎ identifice factori
mul
care nu au contraindica$ii majore. ABO medicali,
,
ContraindicaJii absolute pentru transplant: chirurgicali,
 Cros
 Speran$a de viatǎ sub un an, imunologici çi
s-
f26 f27
psiho-sociali et are cardiolo
care ar putea  Ex. HLA gic,
influen$a de (anti urologic
suprave$uire labo corpi ,
a pe termen rato citot pneum
lung a r – oxici ologic,
pacientului çi HL ), gastroe
a grefei G;  Rx. nterolo
Pulm gic,
renale. pro
onar
Evaluare be ǎ, hematol
de EKG ogic,
a medicalǎ
,
preoperatori coa psihiatri
 Uroc
gula c,
e care este ultur
re, ǎ,
efectuatǎ de
cǎtre echipa bioc  Ex.
gine
de nefrologi himi colo
e, gicǎ/
cuprinde:
mam
pro
 A ograf
n be ie/ex
a hep .
m prost
n atic atǎ
e e,  Ex.
z imag
lipid
ǎ istice
çi ogr renal
e ama e,
x. cisto
cl , uretr
in sero ograf
ic ie,
logi
c
 Con
o e,
m sultu
tipiz
pl ri:
f28 f27
 E t e n
v e r o
a n o a
l ti z s
u a a focal ǎ
a l s ,
r d e n
e e g e
a r m f
e e r

b c nt o

o u al p

l r ǎ, a

i e gl t

l n o i

o $ m a

r ǎ e
( r I
g ul g
r
l o A
e
o n ,
n
m ef g
a
e rit l
l
r a o
e
u m m
l e e
c
o m r
u
s b u
c r l
p
l a o
o
f28 f27
n e r p
e , si u
f  R st r
r e e a
i c m
t u ic H
e r e e
l e ( n
e n n o
$ ef c
m a r h
e p o -
m e p S
b g at c
r r ia h
a e lu o
n f pi n
o a c l
p r ǎ, e
r e a i
o n m n
l a il ,
i l oi s
f ǎ d i
e a o n
r b z d
a o a, r
t li p o
i l u m
v o r u
f28 f29
l is r
d ti i
h i n a
e a o n
m b z ǎ
o e a, ,
l ti n a
i c e t
t ǎ ol e
i , p r
c h a o
i zi s
p il c
u
e e, l
r
r in e
e
o fe r
m
x c o
i
a $i z
c
l il a
,
u e, ,
ri b H
n
a o T
e
p al A
f
ri a ,
r
m c v
o
a o a
p
r r s
a
ǎ o c
t
, n u
i
c a l
a
f30 f27
o r cheie pacien$i
p d pentru având în
a i transplant vedere
t a ul renal posibilitatea
i c de apari$iei
i ǎ succes, fenomenului
l c este de rejet
e o reprezent (gazdǎ vs.
, n at de alogrefǎ
g abilitatea renalǎ).
A e identificǎr III.
V s ii corecte RECOLTARE
C ti a potrivirii Recoltre
, v histocom a rinichiului
ǎ patibilitǎ$i pentru
, i dintre
i transplant
D primitor çi
n de la
Z donator
s donatorul în
, pentru un
u viaJǎ se
e
f prognosti poate
t
i c efectua prin
c
c favorabil oricare
).
i de dintre
Evaluarea
e func$iona
imunologic tehicile
n ǎ - tipizarea litate, nefrectomiei
HLA,
$ vindecare
maching çi (abord
a çi de
crossmaching transperiton
Elem via$ǎ eal, lombar,
c entul pentru laparoscopic
a aceçti
f28 f31
). mice
Majori pledeazǎ
tatea pentru o
centre recoltǎ
lor de mai
transp facilǎ.
lant Recoltarea
rinichiului
recom de la
andǎ donator în
moarte
recolt cerebralǎ
area este de cele
rinichi mai multe ori
o etapǎ în
ului cadrul recoltǎrii
stâng multiorgan, fiind
(vena astfel recoltate
în ordine
renalǎ cordul,
mai plamânul,
lungǎ)
, dar
poate
fi
recolt
at çi
rinichi
ul
drept
dacǎ
condi$i
ile
anato
f32 f27