PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VI-a
PROFESOR: SPÎNU IOANA ANCUȚA
OBIECTUL: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
SUBIECTUL: „Câinele și cățelul” de Grigore Alexandrescu – apartenența la
specie
TIPUL LECȚIEI: însușire de noi cunoștințe
DATA: 16.05.2018
MOTIVAȚIA: Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele prin
descoperirea unei specii literare noi, să descopere asemănări/deosebiri între
personaje animaliere şi tipuri umane. Astfel textul literar poate fi valorizat şi dintr-
o perspectivă pragmatică, deoarece propune un mod de a vedea lumea animalieră
în mod analog cu cea umană. Prin folosirea metodelor activ-participative se
urmăresc efecte preponderent formative.

COMPETENȚE GENERALE:

1. Participarea la interacțiui verbale în diverse situații de comunicare prin

receptarea și producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris în diverse tipuri;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării
orale și scrise;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.2. sesizarea sensului unităților lexicale noi în funcție de context;
1.4. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament
comunicativ adecvat;
2.2. utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie în diverse tipuri de propoziții;
2.5 participarea la diverse tipuri de situații de comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării,
3.1. diferențierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu;
3.2. identificarea modurilor de expunere într-un text epic;
4.1. redactarea textelor cu destinații diverse.
5.2. argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii
nationale și ale culturii altor popoare.

COMPETENȚE DERIVATE:
C1: organizarea replicilor într-un dialog complex;
C2: identificarea problemei principale abordate într-un text literar: acțiunea,
personaje, timpul și spațiul, subiectul operei literare;
C3: caracteristicile operelor epice, narațiunea la persoana a III-a, rolul dialoguliu
într-o narațiune, rolul figurilor de stil învățate, trăsături ale speciei literare – fabula;
C4: rezumatul unui text citit, aprecieri personale referitoare la textul epic studiat,
relatarea unor fapte, întâmplări.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee: conversația euristică, expunerea, brainstorming, lectura
activă, învățarea prin descoperire, ciorchinele, jocul de rol, rebusul.

Resurse și managementul timpului:

- Resurse materiale: Limba și literatura română – manual pentru clasa a VI-a,
Editura All, fișe de lucru, tabla, caietul;
- Resurse de timp: 50 de minute;
- Forme de organizare: frontală și individuală.

Evaluare: observarea sistematică și orală

Bibliografie:

1. Ilie Emanuela - Didactica literaturii române - Editura Polirom, Iaşi,2008

Târgu Mureş, 2006.
2. Şerban, Anca, Şerban, Sergiu - Manual de „Limba română” – clasa a VI-a,
Ed. All, Bucureşti 2000.
3. Dobra Sofia – Ghid de limba şi literatura română pentru clasele V-VII -
Editura Plus,2004
4. Alexandrescu Grigore – Fabule – Editura Gramar , Bucureşti, 2007
5. Programa școlară pentru DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ – Clasele a V-a – a VIII-a, București, 2017.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:

Organizarea clasei: stabilirea ordinii în clasă; asigurarea cu cele necesare

desfășurării lecției (caiete, creioane, fișe, se notează absenții.

Actualizarea cunoștințelor învățate anterior:

Se verifică tema pentru acasă, se fac aprecieri asupra modului în care au

rezolvat-o.

Captarea atenției:

Se face printr-un joc didactic – rebusul, din completarea căruia elevii vor
descoperi tema lecției (anexa1).

Anunțarea subiectului lecției și a competențelor specifice:

Anunț elevii ca astăzi la ora de literatură vom studia fabula, cheia rebusului
pe care ei tocmai l-au rezolvat. Pe parcursul orei ne vom concentra atenția asupra
caracteristicilor acestei specii literare. Formulez competențele pe înțelesul acestora,
spunându-le ca la sfârșitul orei vor fi capabili să argumenteze apartenența operei
„Câinele și cățelul” de Grigore Alexandrescu la specia fabulă.

Notez titlul pe tablă.

Prezentarea optimă a conținutului:

Le explic elevilor că, după cum au putut remarca ora trecută , personajele
sunt animale personificate, întruchipări ale unor trasături umane, finalul fiind unul
moralizator, deoarece se urmărește îndreptarea unor defecte (fățărnicia, minciuna,
ipocrizia). Un rol important în caracterizarea personajelor îl are dialogul,
trăsăturile acestora fiind conturate cu ajutorul figurilor de stil.

Elevii identifică figurile de stil, remarcă prezența naratorului din finalul

textului, argumentându-și opinia asupra construcției textului.

Dirijarea învățării:

Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce am observat, vom discuta o schema

cu trăsăturile fabulei, argumentând, de fiecare dată, cu exemple din text.
 Elevii analizează schema , explică ceea ce înțeleg și argumentează fiecare
afirmație cu citate din text. (anexa 2 )

Obținerea performanței:

Pe o altă fișă, elevii trebuie sa completeze trăsăturile fabulei pe baza a ceea

ce au descoperit pană acum despre aceasta, după care prin deducere li se cere să
formuleze definiția fabulei. (anexa3).

Asigurarea feedback-ului:

Feedback-ul are loc permanent pe parcursul conversației, în cadrul

conducerii învățării și se concretizează cu aprecieri verbale făcute de profesor:
Bine!, Foarte bine!, Da!, Corect!. Elevii sunt încurajați să participe activ la ora.

Asigurarea retenției și a transferului:

Le ofer elevilor câte o fisă care conține textul „Vulpea și iepurele” de

Esop. Li se cere elevilor să alcătuiască o compunere de 150 – 200 de cuvinte în
care să argumenteze că textul dat este o fabulă, pe baza celor studiate la clasă.
 Anexa 1
„Câinele şi căţelul”
de Grigore Alexandrescu
Completând corect rebusul de mai jos, veţi obţine pe coloana AB un cuvânt
care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi:

Rebus
A

B
1. Antonimul cuvântului curajos.
2. Partea de vorbire neflexibilă care arată caracteristica unei acţiuni.
3. Sinonimul cuvântului viteaz.
4. Partea de vorbire flexibilă care arată numărul sau ordinea obiectelor prin
numărare.
5. Om fără caracter, netrebnic.
6. Cuvântul subliniat în enunţul: Profesorul avea un glas domol este…
 Câinele şi căţelul
de Grigore Alexandrescu
Completând corect rebusul de mai jos, veţi obţine pe coloana AB un cuvânt care ne
va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi:
Rebus
F R I C O S
A D V E R B
B R A V

N U M E R A L

L I C H E A

A D J E C T I V

1. Antonimul cuvântului curajos.

2. Partea de vorbire neflexibilă care arată caracteristica unei acţiuni.
3. Sinonimul cuvântului viteaz.
4. Partea de vorbire flexibilă care arată numărul sau ordinea obiectelor prin
numărare.
5. Om fără caracter, netrebnic.
6. Cuvântul subliniat în enunţul: Profesorul avea un glas domol este…
VULPEA SI IEPURELE - FABULA DE ESOP
Intr-o zi, un iepure i-a spus cumetrei vulpe: "Se spune ca esti tare
priceputa si obtii adesea mari foloase in lume. Cum stii sa aduci norocul de
partea ta?"

"Daca iti doresti cu adevarat sa afli secretul succeselor mele", i-a raspuns
vulpea, "te invit la mine la masa."
Iepurele a acceptat invitatia, dar atunci cand a ajuns in casa vulpii si a zarit
ca nu era nimic de mancare pe acolo decat el insusi, gata sa fie infulecat de
cumatra roscata, a zis: "In cele din urma, prea tarziu din pacate, am inteles de
unde iti vine faima. Nu din pricina ca esti cu adevarat priceputa la ceva, ci din
cauza sireteniei tale."

Morala 1: Curiozitatea nemasura te poate baga in belea.

Morala 2: Nu cere niciodata vreo lectie de la cei rai,  caci poti deveni tu
insuti tema a lectiei.

Scrie o compunere de 150 – 200 de rânduri în care să argumentezi ca „VULPEA

ȘI IEPURELE” de Esop este o fabulă, pe baza celor studiate la clasă.