Pirita

Pirita este un mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimică FeS2, de culoare

gălbui-arămie cu reflexe verzui și care cristalizează în sistemul cubic.
Anionul din pirită este un ion de bisulfură S22−, care structural este
asemănător peroxizilor. Cristalele sunt frecvent idiomorfe, apărând sub forme
de cuburi, octaedri sau dodecaedri pentagonali.
Culoarea aurie a piritei a determinat denumirea ei în limba
germană Katzengold - (aurul pisicii) denumirea provine de fapt de la
cuvântul Ketzer (eretic). În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și
mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita.
Se mai numește și aurul nebunilor.

Pirita este un mineral din clasa sulfurilor, cu formula chimică FeS2, de culoare

gălbui-arămie cu reflexe verzui și care cristalizează în sistemul cubic.
Anionul din pirită este un ion de bisulfură S22−, care structural este
asemănător peroxizilor. Cristalele sunt frecvent idiomorfe, apărând sub forme
de cuburi, octaedri sau dodecaedri pentagonali.

Culoarea aurie a piritei a determinat denumirea ei în limba

germană Katzengold - (aurul pisicii) denumirea provine de fapt de la cuvântul Ketzer (eretic).
În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate
confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și aurul nebunilor.[1]
Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită
în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă),
roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni (pirita framboidală).
Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă
în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare.
Din punct de vedere economic este importantă pentru obținerea acidului sulfuric, fierului și
cuprului, sau ocazional la obținerea aurului.
Zăcămintele de cărbuni bruni ce conțin pirită. prin ardere se eliberează bioxidul de sulf (SO2)
care prin dizolvare în apa din atmosferă se formează (acid sulfuric) ploi acide, care poluează
mediul înconjurător.
Un alt fenomen ia naștere în straturile de roci cu pirită, mineralul prin oxidare cu nitrați se
eliberează azot, întrucât în apă potabilă este admis nitrat numai 50 mg/litru, pe când sulfații
sunt admiși într-o cantitate mult mai mare de 240 mg/litru de apă, cu ajutorul piritei se
produce denitrificarea apei.

aprinderea focului - cu ajutorul unui amnar (de cremene) se desprind așchii dintr-o bucată de
pirită, care se aprind și ard.
Pirita
Pirită

Pirită dodecaedrică
Date generale
Formula
FeS2
chimică
Sistem de
cubic
cristalizare
Culoare gălbui-arămie cu
reflexe verzui
Urma neagră-verzuie sau
neagră-brună
Duritate 6 - 6,5
Masa specifică 4,95 - 5,1
Luciu metalic
Transparență opac
Spărtura concoidală -
neregulată
Clivaj absent
Habitus cristale cubice,
octaedrice,
dodecaedrice
Punct de topire 1,177–1,188°C [1]

Alte caracteristici
Reactivitatea se dizolvă în acid
chimică azoticconcentrat
Minerale
Marcasita, Calcopirita
asemănătoare
Radioactivitate Nu este radioactivă