ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI, de CAMIL PETRESCU

Se dă textul:
 « O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru formarea ei. De
cele mai multe ori te obişnueşti greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poţi trăi. Iubeşti întâi din
milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru cş ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli
atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte
prezenţa ei zilnică. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul
ei. [...] Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la început, patologic pe urmă. » 
 «  Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală. »
 « începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş
iubit de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.»
 «Ameţind totul, această iubire înflorea fără seamăn, cum înfloresc sălbatic, în luna mai, nimfele lujerilor de crin.»
 «Mă cuprindea o nesfârşită tristeţe văzând că nici femeia asta, pe care o credeam suflet din sufletul meu, nu înţelegea că
poţi să lupţi cu îndârjire şi fără cruţare pentru trimful unei idei, dar în acelaşi timp să-ţi fie silă să te frămânţi pentru o
sumă, fie ea oricât de mare.»
 «Mă gândeam dacă şi eu vreodată voi putea schimba destinul unui om şi-mi răsăreau dinainte ochii albaştri şi obrazul
oval al nevestei mele, înflorit într-un surâs. "Destinul tău, fată dragă, e şi va fi schimbat prin mine", îmi spuneam singur,
rămânând îndelung cu privirea fixă.»
 «Niciodată nu m-am simţit mai descheiat de mine însumi, mai nenorocit. Am crezut atâta vreme că eu sunt singurul motiv
de durere sau de bucurie pentru femeia mea, iar azi descopeream că ochii ei sunt gata să plângă pentru altul, că suferea
şi ea, plăpândă, ceea ce eu înduram ros în adânc, de două zile, dar ea pentru un om care mie mi se părea cel dintâi
venit»
 «Simţem că femeia aceasta era a mea în exemplar unic, aşa ca eul meu, ca mama mea, că ne întâlnisem de la începutul
lumii, peste toate devenirile, amândoi, şi aveam să pierim la fel, amândoi.»
 «Pentru mine, dragostea aceasta era o luptă neîntreruptă, în care eram veşnic de veghe, cu toate simţurile la pândă, gata
să previn orice pericol.»
 «Parcă nu ştie ce poteci de moarte am în suflet, şi tăcerea mea o face să vorbească încontinuu, ca un orator care nu mai
poate închea, şi se avântă inutil, după asociaţia întâmplătoare a frazelor (...) şi cum se cunoaşte că a îmbătrânit.»
 « Nu pot să dezertez, căci, mai ales, n-aş vrea să existe pe lume o experienţă definitivă ca aceea pe care o voi face, de la
care să lipsesc, mai exact, să lipsească ea din întregul meu sufletesc. Ar avea faţă de mine, cei care au fost acolo, o
superioritate, care mi se pare inacceptabilă. Ar constitui pentru mine o limitare. Îmi putusem permite atâtea gesturi până
acum, pentru că aveam un motiv şi o scuză: căutam o verificare şi o identificare a eului meu.[...] Conştiinţa mea îmi
permitea aseară să ucid, să mă judec deasupra legilor, pentru că nu aveam să-mi reproşez, în sistemul meu sufletesc,
nimic, dar tocmai de aceea nu-mi permite laşitatea de a evita un pericol, pe care soldaţii cei mulţi nu-l puteau evita.
Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aş fi putut realiza- şi am îcercat-o- decât
în dragoste absolută.»
 «- Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu dacă ne-am despărţi ?»
Răspundeţi la următoarele întrbări:
1. Ilustrează, prin enunţuri, diferenţa de sens dintre perechile: asociere/asociaţie, considerare/consideraţie. 4p
2. Oferă o explicaţie termenilor: monodeism, patologic, nevroză şi măgulit. 4p
3. Redă seria sinonimică a termenului „silă” (patru termeni) 4p
4. Explică ce înţelege personajul narator prin „experienţă definitivă”. 4p
5. Prezintă, într-un text de cinci – şase rânduri, idealul de existenţă al protagonistului.10p
6. Rescrie două sintagme reprezentând definiţii ale iubirii în viziunea lui Ştefan Gheorghidiu şi explică-le
semnificaţia.10p
7. Colajul de citate reprezintă „radiografierea iubirii” din perspectivă unică. Stabileşte patru etape prin care trec
stările şi convingerile personajului.15p
8. Comentează, într-un text de cinci – şase rânduri, mărturisirea „niciodată nu m-am simţit mai descheiuat de mine
însumi”.10p
9. Selectează o construcţie referitoare la posibilitatea de justificare a existenţei şi compar-o cu frământarea lui
Andrei Mavrodin din Nuntă în cer, de Mircea Eliade: „În ce chip aş fi murit lumii acesteia? De-a dreptul în
turpitudine, printr-o lentă sinucidere, sau într-o jertfire mare?...”10p
10. Demonstrează, prin patru argumente, că acest colaj aparţine unui roman subiectiv.15p
10 p oficiu