Anatomie curs 11

Spatiul pelvis subperitoneal

Aorta abdominala descendenta

Este un ram important al spatiului retroperitoneal care continua descendent aorta toracala,
intinzandu-se de la hiatusul diafragmatic al aortei pana in dreptul discului intervertebral L4-L5, loc in care
se imparte in 2 ramuri divergente = arterele iliace comune, iar in unghiul termino-aortic format de
arterele iliace comune(AIC) coboara ca bisectoare a unghiului, artera sacrala medie ce pare ar continua
traseul aortei abdominale.

Topografia aortei abdominale

Se gaseste anterior si putin lateral de corpurile vertebrale, fiind flancata in partea dreapta de
vena cava inferioara, in care sangele curge in sens invers.

Raporturile aortei sunt simple, fiind retroperitoneala, vine in raport cu organele regionale si
putem sa divizam raporturile in spatiul supramezocolic si inframezocolic.

In spatiul supramezocolic aorta vine in raport cu ganglionii plexului celiac, si anume ganglionul
semilunar drept situat inter-aortico-cav si ganglionul semilunar stang situat pre si latero-aortic spre
flancul stang.

De asemenea in supramezocolic vine in raport cu elementele trunchiului celiac(gastrica stanga,

hepatica comuna, splenica), care se indeparteaza de aorta mergand spre organul respectiv pe care il
deservesc.

De asemenea, in acest etaj vom mai avea raporturi anterioare cu bursa omentala si omentul mic.

In spatiul inframezocolic, aorta descendenta este incrucisata de corpul pancreasului, duodenul

3(= orizontal), vena renala stanga(aorta formeaza cu artera mezenterica superioara pensa aortico-
mezenterica prin care trec: procesul uncinat al pancreasului, duodenul 3 si vena renala stanga).

De asemenea, este incrucisata de radacina mezenterului cu vasele mezenterice superioare prin

intermediul acestuia venind in raport cu ansele intestinului subtire.

Pe flancul stang al coloanei vertebrale, se gaseste lantul simpatic lombar stang, care-si trimite
fibre spre plexurile vegetative abdomino-pelvine.

Este un organ palpabil numai la copii si indivizii slabi, observandu-se la acestia si pulsul
arterei(vibreaza abdomenul).
 In cazul in care este o compresiune mare data in patologie de tumori sau fiziologic de uterul
gravid se exercita o compresiune pe aorta care modifica fluxul circulator, compresiune care este de mai
mica importanta comparativ cu compresiunea uterului gravid pe cava inferioara. E asa-zisul sindrom de
cava, compresiune care se exacerbeaza pe pozitia gravidei pe masa de operatie si care e foarte
importanta deoarece intoarcerea venoasa spre cordul drept e periclitata.

Ramuri

a. Ramuri parietale din care fac parte:

A1. Artera frenica inferioara
A2. Arterele lombare
A3. Artera sacrala medie
b. Ramuri viscerale din care fac parte:
B1. Trunchiul celiac
B2. Artera mezenterica superioara
B3. Artera suprarenala medie
B4. Artera renala
B5. Arterele spermatice(testiculara sau ovariana)
B6. Artera mezenterica inferioara

Ramurile parietale

A1. Artera frenica inferioara

Primul ram al aortei abdominale, imediat sub diafragm, este ram simetric ca traseu, merge peste
pilierul respectiv drept sau stang diafragmatic, indreptandu-se spre centrul tendinos al diafragmei.

Distributia este regionala(pilierul respectiv + centru tendinos), dar si la distanta pentru ca emite
artera suprarenala superioara, ram ce se distribuie glandei omonime, distribuindu-se fetelor anterioare si
posterioare a glandei.

A2. Arterele lombare

Sunt 4 perechi de artere lombare, cu origine din aorta abdominala, de unde se desprind in unghi
de 90 de grade. De la origine, trec peste corpurile vertebrale, cu mentiunea ca lombarele drepte sunt mai
lungi, aorta fiind anterior si la stanga, situandu-se in final intre vertebre si arcadele mm. Psoas.

Ajungand in dreptul gaurilor intervertebrale, fiecare artera lombara trimite un ram posterior si
un ram anterior.

Ramul anterior continua traseul trunchiului arterei lombare, patrunde intre fasciculele mm.
Patrat lombar si se distribuie mm. lati abdominali.

Ramul posterior are o ramura motorie pentru muschi si o ramura spinala care se distribuie durei
mater si maduvei spinarii regionale, anastomozandu-se cu ramura spinala anterioara si realizand o
anastomoza importanta medulara care deserveste maduva spinarii(Organ extrem de vascularizat, avand
o vascularizatie bogata arteriala si plexuri venoase importante).

A3. Artera sacrala medie

Este considerata continuarea aortei ca traseu, este bisectoarea unghiului termino-aortic,

coboara pe fata ventrala a vertebrei L5, pe fata ventrala sau pelvina a sacrului si se termina la nivelul
glomusului coccigian.

Pe traseul ei se poate anastomoza cu arterele sacrale laterale ale hipogastricei, dar cele mai
importante ramuri ale ei sub anastomoza sunt arterele lumbares IMAE inferioare, care se termina in
mm. Iliopsoas.

Pe traseul sacral al arterei, isi au originea ramuri transversale care vor patrunde in gaurile sacrale
anterioare.

Plexurile vegetative
Plexul Solar(sau celiac)

Este cel mai mare plex vegetativ din organism. Este dispus retroperitoneal in dreptul vertebrelor
T12-L2.

Are 3 perechi de ganglioni uniti intre ei si cu aferente si eferente simpatice si parasimpatice.

Aceste perechi de ganglioni sunt situate in apropierea ramurilor importante ale aortei abdominale:

- Trunchi celiac
- Artera mezenterica superioara
- Arterele renale

Ganglionii plexului:

I. Ganglionii semilunari – se gasesc de o parte si de alta a trunchiului celiac in regiunea celiaca

a lui Lushka.

Exista un ganglion semilunar drept, inter-aortico-cav si unul stang pre si latero-aortic. Acesti
ganglioni sunt uniti prin fibre interganglionare. Se spune ca ganglionul drept este mai voluminos.

Aferente: In unghiul intern al ganglionilor vin ramuri parasimpatice din nn. Vag drept = trunchiul
vagal posterior.

In unghiul extern sosesc fibre simpatice din nervul splanhnic mare(T5-T9).

In convexitatea ganglionului sosesc fibre ale nervului splanhnic mic(T9-T10).

 Splanhnicii mic si mare contin fibre preganglionare ce ajung la ggl. plexului solar.

O particularitate, in concavitatea ggl. semilunar drept vin fibre ale nn. Frenic drept, care vor aduce
fibre simpatice ale ansei frenico-stelate.

Aferentele ganglionilor vor forma 2 anse nervoase:

- Ansa memorabila Wrisberg(dreapta)

- Ansa Laignel-Lavastiine(stanga)

Distributie:

Pe ramurile trunchiului celiac = eferente, pe calea arterei gastrice stangi, hepatice, splenice si
chiar pe ramul parietal frenic, rezultand plexuri secundare dupa cum urmeaza:

1. Plexul Hepatic – format din fibre vegetative ce merg periarterial cu aa. Hepatica comuna si
apoi proprie, cu distributie pentru(in general in zona duodeno-pilorica):
- Ficat
- Cai biliare
- Vezicula biliara
- Regiunea duodeno-pilorica

Dupa abordarea hilului hepatic il putem diviza in plex hepatic anterior si posterior.

2. Plexul Gastric – Filetele merg pe artera gastrica stanga, se numeste coronaro-

stomahic(nomenclatura chirurgicala), unde vor veni si fibre ale nervului vag stang, inervand
vegetativ stomacul.

Din vagul stang pornesc ramuri gastrice anterioare si din vagul drept, ramuri gastrice
posterioare.

3. Plexul Pancreatic – Ia nastere din fibrele vegetative ce merg pe calea arterei splenice.

Plexul pancreatic se va situa atat la nivelul capului pancreasului, cat si corpului si cozii
pancreasului, anastomozandu-se cu plexul hepatic, plexul duodenal derivat din plexul mezenteric
superior si cu plexul aortic (situat inter-mezenteric).

4. Plexul Splenic - Este distributia fibrelor vegetative tot pe calea arterei splenice pentru splina,
stomac, coada pancreasului.

5. Plexul frenic – Este situat pe calea arterelor frenice inferioare, sunt eferente ale ganglionilor
semilunari, se distribuie diafragmului, esofagului(in portiunea diafragmatica, vv. Cave
inferioare in portiunea diafragmatica si da ramurii pentru plexul Adrenal(al glandei
suprarenale).
 II. Ganglionii mezenterici superiori

Se gasesc la originea arterei mezenterice superioare de o parte si de alta a originii ei, in general 2,
uniti prin fibre interganglionare in jurul originii arterei AMS dand aspectul unei haltere.

Uneori sunt 3-4 ganglioni, situati in jurul originii arterei mezenterice superioare, legati circular prin
fibre interganglionare.

Aferente: Sunt de la ceilalti ganglioni(semilunari) si de la nn. Splanhnic mic.

Cei doi ganglioni vor forma plexul mezenteric superior si se distribuie(eferente) perivasculari pe
ramurile AMS pentru intestin subtire, cec, apendice, colon ascendent, flexura colica dreapta, 2/3 din
colonul transvers(teritoriul AMS).

Distributia poarta numele de plexuri secundare, iar caudal, plexul mezenteric superior se va
continua(da fibre) spre plexurile: Renal, suprarenal, aortic, mezenteric inferior si spermatic.

III. Ganglionii aortico-renali

Sunt 2, unul pentru fiecare artera renala, situati subarterial, la jumatatea distantei dintre origine si
hilul renal.

Medial de acesti ganglioni se mai gaseste un ganglion vegetativ suplimentar, ganglionul lui
Hirschfeld.

Aferente: De la nervul splanhnic mic si de la nervul Splanhnic inferior(T11). Aduce fibre simpatice.

Inervatia parasimpatica provine de la ganglionii de deasupra.

Astfel se formeaza plexuri vegetative a caror eferente merg peri si juxtarenal pe calea arterelor
renale pentru:

- Capsula renala
- Hilul renal
- Ramul pielo-ureterale pentru bazinet si ureter precum juxtarenal pentru suprarenala
- Pentru ovar si testicul

De asemenea pornesc fibre pentru ganglionul intermezenteric = aortic si plexul mezenteric inferior.

Plexul Hipogastric

Este considerat ca legatura intre plexul solar si inervatia organelor pelvine. Primeste aferente din
plexurile: Mezenteric superior, mezenteric inferior, aortic + Simpaticul latero-vertebral lombo-sacral
 Toate aceste fibre formeaza in regiunea termino-aortica nervul presacrat = plex hipogastric
superior, care coboara peste promontoriu si ajunge in pelvis unde se imparte in 2 ramuri ce poarta
numele de nervi hipogastrici(sau splanhnici pelvini).

Traseul acestor nervi este de la sacru pana la pubis pe calea lamelor sacro-recto-genito-pubiene.
Se mai numesc(lamele) parangiul hipogastricei = lama conjunctiva ce inconjoara artera formand o teaca.

Acesti nervi ce se numesc nn. Hipogastrici sau splanhnici pelvini coboara de-a lungul arterei
hipogastrice(iliace interne) si a ramurilor ei si acolo unde pornesc ramurile viscerale arteriale se situeaza
un ganglion vegetativ. Acest ganglion se numeste Lee Franken-Heuser, unde se face sinapsa, alcatuind
plexul hipogastric inferior, care primeste ca aferente(pe langa splanhnicii pelvini):

- Parasimpaticul sacrat S2-S4 ce alcatuiesc plexul erector a lui Ecrart.

- Lantul laterovertebral sacrat(tot S2-S4) simpatic.

Acest plex(hipogastric inferior) va trimite plexuri secundare pentru organele pelvine, si anume:

- La ambele sexe va forma plexul vezical si plexul rectal

Plexul vezical e situat latero-vezical si imbracand vezica urinara(inconjurand) se va distribui:

intravezical, ureteral si uretral.

Ramurile intravezicale se va situa in stratul submucos si muscular al vezicii urinare, iar la nivelul
trigonului vezical, aceste fibre intalnesc ganglioni vegetativi multipli.

Plexul hemoroidal mijlociu(pentru rect), deoarece fibrele merg pe artera rectala medie. Distributia
la rect este pentru peretii si musculatura neteda a rectului, acest plex anastomozandu-se cu plexul
hemoroidal superior.

- La barbat, avem plexul prostatic situat dorso-lateral de prostata cu distributie pentru prostata,
vezicule seminale si ducte deferente.

De mentionat ca de la acest nivel pornesc fibre si spre plexul cavernos.

- La femeie, plexul utero-vaginal care e strans legat de cervixul uterin si de vagina, la nivelul
colului uterin se gaseste un ganglion vegetativ pentru sinapsa, iar la nivelul uterului, fibrele
vegetative patrund in musculatura uterina, distribuindu-se uterului, vaselor uterine si dand
ramuri pentru plexul cavernos al clitorisului.