Sunteți pe pagina 1din 7

Compensarea erorilor datorate fenomenului de respingere a sculei in

cazul frezarilor cu freza cilindro-frontala

Abstract.

Aceasta lucrare prezinta compensare erorii de suprafata datorata fenomenului de


respingere a sculei indusa de forta de aschiere într-un proces de frezare.

Cuvinte cheie: erori de suprafata, respingerea sculei, eroare de compensare, frezare


cilindro- frontala.

1. Introducere

In societatea tehnologica moderna produsele au devenit o parte importanta a vietii noastre


private cat si profesionale.Ca urmare, abilitatea indivizilor,companiilor cat si a societatilor de a
opera si prospera depinde considerabil de calitatea produselor realizate. Fara calitate avem cel cel
mai rau lucru produs poate fi disconfortul, sau mai rau, calitatea proasta poate duce la accidente
sau chiar dezastre.
Ideea de imbunatatire a calitatii a primit un interes enorm din partea industriei in ultimele
2 decenii. Motivul este acela ca obtinerea calitatii in termeni de calitate inalta pe piata si costuri
reduse ale calitatii in interiorul companiei, este un factor major al competitiei pe piata
internationala. Asadar, multe companii cheltuiesc cantitati mari de resurse pentru implementarea
si folosirea diverselor abordari ale managementului calitatii; unele companii o fac deoarece
exista o recompensa iar pentru altii a devenit o problema de supravietuire.
Aceasta introduce discutia de ce calitatea este un factor strategic asa de important si de ce
companiile au numeroase probleme in atingerea calitatii dorite in ciuda eforturilor considerabile
din managementul calitatii. Este dovedit faptul ca procesul de dezvoltare a produsului este cel
mai important factor la obtinerea calitatii (cat si a problemelor de calitate) in toate fazele ciclului
de viata a produsului.
2. Compensarea erorilor
2.1. Obiectiv
Aceasta lucrare prezinta compensare erorii de suprafata datorata fenomenului de
respingere a sculei indusa de forta de aschiere într-un proces de frezare.

Figura 1 Tip de geometrie complexa

In cazul geometriilor pieselor complexe (Figura 1) [1,2], atat geometria proceselor cat si
fortele de aschiere au aratat ca sunt dependente de forma piesei de prelucrat si au variatii ale
erorilor de suprafata dealungul liniei de aschiere.

Figura 2
Astfel, aici va fi nevoie de o strategie diferita de compensare a erorilor fata de cea normal
utilizata in cazul prelucrarilor mecanice ale suprafetelor geometrice drepte.
Acest lucru este evidentiat in cele 2 figuri. In figura 2. a contactul este realizat in lungul
flancurilor frezei cilindro-frontale, iar in figura 2b contactul este realizat pe o suprafata mult mai
mica.
Lucrarea de fata este o incercare de a imbunatati precizia in prelucrarea mecanica a
geometriilor curbe prin utilizarea compensarii offline a traiectoriei sculei.
Rezultatele bazate pe experimente de prelucrari mecanice realizate pe o varietate de
geometrii arata ca precizia dimensionala pooate fi imbunatatita semnificativ in cazul frezarii
periferice a geometriilor curbe.
In ultimii ani au existat multe incercari in literatura de specialitate pentru a masura si
compensa erorile legate de procesele operatiilor proceselor mecanice.
In cazul frezarilor periferice a componentelor prelucrate, erorile datorate fenomenului de
respingere a sculei reprezinta cea mai mare problema in atingerea unor precizii ridicate.
O serie de metode au fost utilizate in trecut pentru depasirea acestei probleme, metode ce
pot fi clasificate in 3 grupe majore [3-6]:

metoda design-ului de proces,


metoda de control adaptiv online,
metoda de compensare a traiectoriei sculei offline.
In astfel de cazuri compensarea traiectoriei sculei offline devine o unealta veritabila in
reducerea erorilor de suprafata. La utilizarea aceastei metode, traiectoria sculei este modificata
bazandu-se pe estimarile fenomenului de respingere a sculei si a erorilor de suprafata rezultate
fara a sacrifica productivitatea masinii-unelte.
Astfel, in acest caz este nevoie de predictii sau masuratori ale erorilor de suprafata cu
ajutorul unor metode viabile inaintea actiunii de compensare.
Compensarea erorilor de suprafata din masurarea componentelor predecente nu este o
metoda de abordare generica dar poate fi folosita in acele situatii in care productia este de serie
mare.
Eforturile de cercetare din trecut cu privire la estimarea si compensarea erorilor de
suprafata datorate fenomenului de respingere sculei sunt axate doar pe prelucrarea suprafetelor
geometrice drepte.
Desi prelucrarea geometriilor de curburi variabile cum ar fi palete de turbina, rotoare cu
palete, ventilatoare cu palete profilate, came, etc, este foarte frecventa in foarte multe domenii de
activitate, incercarile de a se studia compensarea erorilor induse de forta de aschiere in frezarea
periferica a geometriilor complexe este inca timida. Frezarea periferica a geometriilor complexe
este diferita in comparatie cu cea a geometriilor drepte sau circulare deoarece curburile
semifabricatului afecteaza geometria procesului cat si fortele de aschiere.
Un studiu de caz industrial este prezentat in finalul lucrarii pentru a prezenta rezultatele
compensarii erorilor.
2.2. Compensarea fenomenului de respingere a sculei
In cazul prelucrarii geometriilor complexe, atat fortele de aschiere cat si erorile de
suprafata variaza continuu dealungul traiectoriei de aschiere depinzand de forma
semifabricatului.
Profilul prelucrat rezultat va fi diferit de profilul dorit, eroarea depinzand de un numar
mare de factori precum conditiile de aschiere, materialul sculei, lungimea suportului in consola a
sculei, etc. Pentru a reduce eroarea dintre profilul real si cel dorit, se poate efectua un offset al
sculei catre suprafata prelucrata cu o valoare ce depinde de eroarea de suprafata locala.
Cu alte cuvinte traiectoria compensata a sculei este o curba variabila decalata a
traiectoriei ideale a sculei.
Este necesara calcularea valorii de offset sau a compensarii dealungul intregii traiectorii
de aschiere. O metoda de calcul a traiectoriei de compensare este de a decala traiectoria ideala
local cu o valoare exact egala cu eroarea de suprafata prezisa in acel punct, in directie opusa.
Valoarea cu care se va face aceasta compensare este rezultatul diferentei dintre valoarea
masurata pe piesa obtinuta si valorea teoretica a profilului.
3. Detalii. Experimente.
Experimentele au fost realizate pe un produs ce este compus din suprafete complexe
variabile pentru a evalua schema de compensare si pentru a cunoaste gradul de imbunatatire
posibil in precizia pieselor prelucrate.
Experimentele prelucrarilor mecanice au fost realizate pe un centru de frezat vertical de
tip Emco PicoMILL 55, folosind o scula cilindro-frontala de 4 mm in diametru, cu 25° unghiul
elicoidal, din carbura metalica sinterizata cu lungimea cozii de 40mm iar partea activa de 30 mm.
Parametri de aschiere alesi pentru un process de frezare in adancime au fost :

Adancimea radiala de aschiere 3.5 mm


Adancimea axiala de aschiere 0,5 mm
Viteza de rotatie de 2600 RPM
Materialul ales piesei de prelucrat este un duraluminiu.
Utilizarea de freze cu un raport mare intre lungime si diametru, care de multe ori este
necesar pentru prelucrări mecanice de mare adâncime şi suprafete complexe întâlnite la
stante, matrite sau piese din industria aeronautica, agravează fenomenul de respingere a
sculei.
Pentru realizarea studiului a fost aleasa prelucrarea unei piese ce constituie partea activa a
unei matrite de injectie, aceasta piesa fiind folosita in domeniul energetic.

Prelucrarea inainte de
compensare
Prelucrarea dupa
compensare

Figura 3 Compensarea fenomenului de respingere a sculei

In continuare sunt prezentate rezultatele experimentelor prelucrarilor mecanice pentru o


geometrie tipica reprezentativa.
Variatia curburii piesei dealungul traiectoriei de aschiere pentru aceasta curba este
prezentata in figura 3. Pentru a studia formele concave ale geometriilor, suprafata de mai sus a
fost prelucrata mai intai fara compensare. Inainte de prelucrare, eroarea de suprafata a fost
masurata dealungul intregii traiectorii de aschiere. Erorile de suprafata masurate au fost
comparate cu valori estimate furnizate de programul Catia R5 V18.
Figura 4 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei
Compensarea fenomenului de respingere a sculei presupune 3 abordari diferite. Primul
consta in modificarea diametrului sculei (Figura 4a inainte de compensare si Figura 4b dupa
compensare), ceea ce inseamna ca se modifica traiectoria acesteia, al doilea consta in
modificarea adaosului de prelucrare ce trebuie sa ramana dupa prelucrare atunci cand este posibil
(Figura 5), iar al treilea consta in modificarea tolerantei de realizare a programului (Figura 6).
Aceleasi rezultate s-ar putea obtine si prin modificarea valorii adaosului de prelucrare sau
ale tolerantei de realizare a programului fata de profilul teoretic.

Figura 5 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei

Figura 6 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei


4. Concluzii

Aceasta lucrare prezinta un studiu asupra problemei compensarii respingerii sculei


datorita fortelor de aschiere in frezarea periferica a geometriilor complexe. Spre deosebire de
cazul geometriilor drepte, aici variatia geometriei de proces a fortelor de aschiere si a erorilor de
suprafata aparute odata cu suprafata curbilinie sunt evaluate in scopul compensarii erorilor
aparute in urma respingerii sculei.

Asa cum am mentionat, metoda de compensare a traiectoriei utilizata in acasta lucrare


propune o abordare offline, ceea ce permite masurarea piesei si realizarea compensarilor in
functie de experienta programatorului.

REFERENCES
[1] J.W. Sutherland, R.E. DeVor, An improved method for cutting force and surface error prediction in

flexible end milling systems, ASME Journal of Engineering Industry 108 (1986) 269–279.

[2] T. Matsubara, H. Yamamoto, H. Mizumoto, Study on accuracy in end mill operation (1st report), Bulletin
of the Japan Society of Precision Engineering 21 (2) (1987) 95–100.

[3] C.G. Sim, M.Y. Yang, The prediction of the cutting force in ball end milling with a flexible cutter,
International Journal of Machine Tools and Manufacture 33 (2) (1993) 267–284.

[4] Z. Yazar, K.F. Koch, T. Merrick, T. Altan, Feed rate optimisation based on cutting force calculations in 3

axis milling of dies and moulds with sculptured surfaces, International Journal of Machine Tools and

Manufacture 34 (3) (1994) 365–377.

[5] Y. Altintas, Direct adaptive control of end milling process,International Journal of Machine Tools and
Manufacture 34 (4) (1999) 461–472.

[6] K.M.Y. Law, A. Geddam, Error compensation in the end milling of pockets: methodology, Journal of

Material Processing Techniques 139 (2003) 21–27.