CAPITOLUL 4 TACTICA JOCULUI DE BADMINTON Tactica in jocul de badminton reprezinté punerea in valoare a competentelor tehnice si de regulament insusite, precum si valorificarea calitafilor motrice si psihice ale jucatorilor, care prin actiunile de organizare $i coordonare a jocului au ca obiectiv castigarea meciului. in jocul de badminton pozitia ,,de asteptare” a jucdtorului, va fi in zona din centrul propriului teren de joc, loc in care va reveni rapid dupa efectuarea fiecdrei lovituri. Se vor folosi executii tehnice ca serviciul inalt si lovitura clear pentru a obliga adversarul si se retraga pe linia din spate a terenului, apoi se va folosi drop-ul in apropierea fileului si cat mai aproape de marginea terenului. Adesea se va apela la serviciul scurt si razant mai ales in probele de dublu, ins& la un nivel de performanti ridicat serviciile scurte sunt foarte folosite gi in proba de simplu. Smash-ul, fiind o lovitura de atac, va fi folosit pe cat posibil in lungul liniilor marginale gi cat mai rar in diagonali. Atacul la fileu, o lovitura eficienta, folosit mai ales cand adversarul trimite mingea in terenul propriu cu o oarecare indltine peste fileu. 4.1, Reguli tactice generale in proba de simplu: - in majoritatea cazurilor se pierde actiunea de joc din cauza gregelilor proprii. Deci cat mai putine greseli proprii; - atacul este cca mai bund aparare, adversarul trebuie tinut sub presiune, iar jucdtorul trebuie s& aiba initiativa si si loveascd mingile cat mai repede si de la o indltime cat mai mare, astfel adversarul va intra in criza de timp; - prin diferite lovituri trimise in apropierea fileului ori in spatele liniei terenului cu precadere spre liniile laterale, adversarul va fi scos din zona central, ins jucdtorul care trimite mingea sd fie in zona centrala a terenului inainte ca adversarul sa loveasca mingea; - orice sansa de a face un punct trebuie folosita si nu trebuie tratate cu usurintd fazele de joc. Setul trebuie jucat ct mai repede; - niciodaté nu se cedeaza psihic un punct, set sau meci. Se va juca cu daruire pana la ultimul punct chiar dacd adversarul a acumulat multe puncte. Numeroase situatii dificile pot fi rezolvate cu multa voinfa si putere de joc. Pot apare rasturnari de scor spectaculoase sau chiar incredibile; 42- daca tactica adoptatd da rezultate bune nu trebuie schimbatd, nu se joacd pentru spectacol, ci se cauta cea mai scurta cale pentru a cdstiga; Coneluzii si recomandari: jocul poate fi inceput cu un serviciu inalt, apoi cu lovitura Clear, Drop sau Smash, cautand si fie pus adversarul in dificultate pentru a gresi; adversarul prin diferite lovituri va fi scos din zona centrala, iar jucdtorul cauti si fie mereu in pozifia de asteptare in zona din centrul terenului, Incd de la inceputul jocului se vor cduta partile slabe ale adversarului, apoi se va insista asupra lor. 4.2. Conceptia de joc in proba de simplu Conceptia de joc reprezinta actiunile pe care jucdtorii le intreprind in timpul meciurilor, fiind indrumat intodeauna de un ansamblu de idei care reflecté anumite principii si norme privind organizarea, pregitirea si desfasurarea actiunilor de atac si aparare directionate in scopul obtinerii victori Evolutiile celor mai buni jucitori din lume au impus unele particularitati specifice, conceptii sau sisteme de joc atat in proba de simplu cat si in problele de dublu. Unele principii de baz care determina conceptul tactic al jocului modern al probei de simplu sunt: a) Nuastepta mingea, du-te in intampinarea ei Jucatorul trebuie si se deplaseze cAtre minge, niciodata sa nu astepte ca mingea sa vina la el b) Loveste mingea in punctul cel mai inalt Jucatorul trebuie sa loveasca mingea in primul moment cand poate ajunge la inaltimea maxima posibild a mingii, pentru a obine unghiuri cat mai largi in executarea unei lovituri cat mai bune. Cu cdt poti lovi mai inalt, cu atat apar mai multe varietiti ¢i inte pentru plasarea loviturii. c) Jucatorul trebuie sa aiba rabdare si sa fie pregatit pentru un schimb de mingi lungi in special jocul de simplu este un joc de uzura, odati serviciul expediat loviturile se succed pana cand unul din cei doi jucatori inceteazi de a mai returna mingea. Desi fiecare jucator are cate o lovitura data, observam in mod special cA fiecare lovitura, de fapt este ,legati” una de cealalta. O lovitura perfect trimisa de un jucdtor va da o mai mare posibilitate pentru o alta lovitura perfect. Din contra o loviturd plasata gresit (un clear la mijlocul terenului) este de asteptat ca raspunsul adversarului sa fie rapid si devastator. Pregitirea unei lovituri nu inseamna numai clear-uri lungi sau smash-uri, ci si lovituri scurte in zonele din fata si medie a terenului de joc, cu un numar maximal de lovituri in lungul liniilor laterale. in jocul modem se constata tendinta loviturilor riscante 43sia combinatiilor de céteva lovituri care-i forfeaza pe jucdtori si se deplaseze pe diagonal8, respectiv pe drumul cel mai lung. d) Uzura fizicd si psihicd a jucStorului Regula de baza a jocului de badminton este de a obtine victoria, de a-i forta pe adversari si comita greseli, de a-i obosi in timpul jocului. e) S& fie folositd toatd lungimea si ldtimea terenului in jocul de badminton in special in cel de performanta sunt folosite din plin latimea si lungimea terenului (5,18 m/13,40m) cu lovituri precise in colfurile indepartate ale terenului fortand astfel adversarul Ia eforturi mari pentru returnarea mingiilor. 4) Initiativa atacului Initiativa atacului reprezinti arma majorititii cdstigatorilor prin inerea sub presiune a adversarului in defensiva cat mai mult posibil, g) Conservarea propriei energii in cazul unor valori apropiate (iar aceasta se intimpla foarte des incepand din optimi si mai ales in finale) ,conservarea” propriei energii este o problema majora. in timp ce adversarul este obosit cu mingi lungi sau scurte, trebuie si se economiseasca cat mai mult energie, cu migcari lejere, relaxate cénd actiunea o permite si fara a se efectua eforturi gratuite, deoarece un meci tine 2-3 seturi, poate si prelungiri, ceea ce inseamna ea jucitorii trebuie si aibd 0 rezistent& deosebitd. h) Pozitia de baz (de asteptare) Pozitia de baza este zona centrala a terenului unde jucatorul dupi fiecare lovitura trebuie sa se reintoarcd pentru a fi pregatit s4 acopere orice alt zona a terenului. in jocul modern, jucatorii cu o buna deplasare in teren, viteza si anticipatie, intercepteazA mingea rapid, in loc s se deplaseze mult in lateral sau spre linia din spatele terenului i) Jocul ingelator Pentru cAstigarea unui punct de multe ori este important ca adversarul si fie fortat si nu returneze mingea sau si o returneze gresit. Unul dintre cele mai eficace moduri de finalizare a acestui lucru este de a dezvolta disimularea in multe din loviturile folosite in joc. Jocul inselitor necesita vitezd, datoritd cdreia © loviturd ,intarziata” poate fi executat’ la un nivel tehnic ridicat derutind adversarul, i) Trebuie ,citit” gandul adversarului Jucatorii, in special cei de valoare, studiaza gi incearcd si ,detecteze” starea mentald a adversarului in diferite stadii ale derularii jocului: ,,Este pe cale si 44renune la meci? Este obosit? $i-a pierdut increderea dup’ comiterea unor graseli forjate, suecesive ete.?” k) Regulamentul jocului de badminton trebuie folosit in avantaj propriu in jocul de simplu (cat si la probele de dublu), servantul cdstigind actiunea de joc obtine punct. Daca pierde actiunea de joc sau serveste gresit pierde punctul si serviciul. Avand serviciul si o pregatire corespunzitoare poate opta ce fel de serviciu execut, apoi s& riposteze eficient la returul adversarului pentru a cdstiga actiunea de joc. 4.3. Reguli tactice generale in probele de dublu Jocul de dublu diferd de jocul de simplu prin faptul e de fiecare parte a terenului sunt doi juedtori: jocul de dublu biieti, dublu fete si dublu mixt, iar terenul este mai lat, avand Lfimea de 6,10 m, fatd de 5,18 m la jocul de simplu. Jocul de dublu este un joc de echipa, esentiald fiind combinatia de joc, armonia ambilor jucitori. Partenerii trebuie si-si cunoasci pirtile tari si slabiciunile, sa aiba incredere unul in celalalt cu scopul de a face 0 complet acoperire a terenului de joc, printr-o combinatie eficientd. Se va juca in orice situatie numai cu si pentru partenerul tau, far reproguri ci ajutndu-se reciproc. Este bine ca valoarea jucdtorilor si fie apropiati, cu temperamente similare, iar daca unul dintre ei este de valoare mai mica acesta va ocupa 0 pozitie mai avansati in teren, celdlalt acoperind o suprafati de teren mai mare. Cheia tuturor jocurilor de dublu este atacul, folosindu-se cu prioritate loviturile smash, drive, drop rapid, astfel impunandu-se in joc doua faze — faza de atac si faza de aparare, fiecare faz avand dispunerea jucdtorilor in teren distincti, iar loviturile diferite. 4.4.Conceptia de joc in probele de dublu a) Dublul este un joc de atac Obiectivul principal al echipei de dublu este de a cAstiga postura ofensiva, atacul, si al tine cat mai mult posibil, pani la céstigarea actiunii de joc si obtinerea punctului. Cand mingea se gaseste in terenul propriu se vor folosi lovituri rapide, drive, smash, drop sau drop rapid si chiar clear-uri rapide daca situatia din teren permite acest lucru. Pozitia atacantilor va fi ,unul in spatele celuilalt”, loviturile acestora fiind plasate de preferat cu smash-uri pe linia de mijloc, intre cei doi adversari, spre linia mediand a zonelor laterale ori in lungul liniilor de margine a terenului. Traiectoria loviturilor rapide trebuie si fie paraleli cu solul, orizontala, spre ,,in jos” pentru a avea sia mentine ofensiva in atac. Ridicdnd cu un lob mingea, echipa de dublu se afl in defensiva, dar prin simpla ,presare” a mingii in jos cu lovituri rapide si paralele, va avea avantaj asupra adversarilor. b) Combinatia echipei Flexibilitatea jocului const in principal in posibilitatea perechii (echipei), si foloseasci eficient formatia (pozitia) ,,fatd spate”(unul in spatele celuilalt) eat 45si cea in ,paralel” (unul Manga celalalt). Cand echipa este in defensiva, atunci formatia in ,paralel” este cea mai buna pentru a anihila un atac, iar daca un jucator este pe punctul de a executa o lovitura de atac, partenerul va trece in fata pentru a ataca la fileu sau a apara, celilalt ocupand pozitia din spate (pozitie fata spate”). c) Schimbarea pozitiei echipei (formatiei Majoritatea dublurilor de valoare folosesc combinatia _,,fata spate”(combinatie de atac). Dupa un serviciu scurt, servantul merge spre fileu, ocupand partea din fata a terenului, iar partenerul sau va prelua spatele terenului stabilizandu-se pozitia de atac fafd-spate. Daca se executi un serviciu ,,flik” (razant, plat) sau inalt, servantul va apara partea de teren de unde a servit, iar partenerul va acoperi partea care rimane, careul liber, in formatia ,in paralel”. Partea defensiva are in principal trei optiuni: - sa preia smash-ul prin lovituri plasate spre liniile laterale, pentru a fi abandonat atacul; - returul din smash sau alta loviturd de atac, retur cu un drop; - un lob spre linia din spate a terenului, pentru a castiga timp. CAnd partea defensiva reuseste si preia cu succes smash-ul si si forteze adversarii si abandoneze atacul, jucdtorul care a avut succes merge spre fileu pentru a lua o pozitie avansati si a profita de avantaj. Partenerul, in aceasta situatie, acopera spatele terenului intr-o formatie fat ". in cazul cand dublul este nevoit si renunte la pozitia de atac ,,fatd-spate”(de exemplu a trimis o minge inalta spre un colt la terenului advers), jucdtorul care vine inapoi la fileu, fiind intr-o pozifie mai dificild, va alege partea din teren opusé colfului de unde va veni atacul, partenerul sdu se deplaseaza din pozifia sa din spatele terenului in pozitia ramasd liber a apararii ,,in paralel”. De fapt, se va forma un triunghi fai de pozitia mingii. Triunghiul format din jucdtorii aflati in defensivi fati de pozitia mingii din terenul advers va avea laturile aproximativ egale — triunghi isoscel. Partenerii care se cunosc bine, pot schimba pozitia intr- un atac; cel care foloseste smash-ul atacd langa o linie laterala si urmareste smash-ul spre fileu, in timp ce partenerul se deplaseazd in spate pentru a-l suplini in cazul in care smash-ul va fi ridicat din nou spre spatele terenului. Jucatorii aflati in aparare trebuie sA intercepteze mingiile cdt mai inalt posibil. Pentru aceasta racheta trebuie sa fie orientata in directia adversarului si mai ridicata daca se afl mai aproape de fileu. Returul va fi cu lovituri rapide, razante, ct mai agresiv, iar mingiile aparate prin loburi inalte sa fie directionate in diagonala. d) Teoria plasamentului in al treilea colt” Cfnd adversarii sunt in formatie paralela (fata de fileu) gata si se apere, se ataca: 46= jucdtorul cel mai slab, sau - unsmash pe linia mediana, ori - un stop la fileu in zona centrald. Plasamentul mingei spre un ,,al treilea colt”, departe de raza de actiune a celor doi jucdtori, di de multe ori efeetul scontat. e)Serviciul si importanta serviciului Serviciul scurt este tactica de baz’ pentru ambele echipe de dublu. Un serviciu inalt fari elementul surpriza este o posibilitate a adversarilor s um atac eficient, iar un serviciu scurt , riscd un atac de catre primitor, daca serviciul este prea inalt fata de banda fileului. Tinta de baz pentru meciul de dublu s-a constatat a fi cele doua colturi ale linici serviciului scurt. Dupa executarea serviciului, a uneia din echipe, ambele echipe vor cduta si ajunga cat mai rapid in situatia de atac. Deoarece terenul de serviciu in jocul de dublu este mai scurt cu 76 cm fata de cel de simplu, se vor evita serviciile inalte care vor da initiativa adversarului, acesta avand posibilitatea si atace cu smash-uri. f) Primirea serviciului Primitorul serviciilor va ataca toate serviciile inalte. Pozitia normala de primire trebuie sd fie in zona din apropierea fileului din fata a careului de serviciu pentru a ataca serviciile scurte, dar nici foarte apropiaté de aceasta, astfel incat jucdtorul sd aiba agilitatea de a sari in spate pentru serviciile inalte. g) Pozitia partenerului servantlui in competifiile de anvergura constatém cA partenerul servantului sti aproape de servant cAnd acesta executa serviciul, deoarece se asigura 0 acoperire eficienta a partii din spatele terenului, in special la primirea loviturilor rapide de atac care ar trece pe lénga zona de actiune a servantului. Cand se executé un serviciu scurt, servantul este in mod normal responsabil pentru acoperirea pirtii din fata a terenului, de exemplu: orice retur drop, in timp ce partenerul preia orice minge care ajunge in zona din spate. Situatia se schimba daca servantul executa un serviciu inalt - se aplica imediat formatia ,in parelel”. h) La fileu racheta trebuie ridicatd Cand un jucdtor se deplaseaz in fat va trebui ca racheta si fie ridicati gata de lovire, astfel si cdstige un surplus de timp pentru atac. i) Folos Un juedtor de dublu acoperind 0 suprafata de teren relativ mai mica decat in proba de simplu, aceasta ducdnd la evitarea loviturilor de backhand, vor fi inlocuite cu loviturile de forehand de deasupra capului si forehand de deasupra capului de pe partea sténga (jucdtori dreptaci), care sunt mai puternice si mai variate privind traiectoria mingiilor. Este foarte bine decd situatia din joc trebuie ridi fileu rachet irea loviturilor ..de sus” 47permite, unele din aceste lovituri s& fie executate din saritura. In acest fel se ajunge mult mai repede la mingie, unele mingii putand fi interceptate. §) Variatia vitezelor fn jocul de dublu, pe langa regula de baz, ca viteza fiecarei lovituri trebuie sa fie cét mai mare, la retururi, viteza variatd a mingii cu drop-uri, stopuri la fileu, lovituri plasate la mijlocul terenului spre liniile laterale etc., poate strica ritmul de joc in partea adversa. k) Pistrarea atacului gi mentinerea elementului surprizt Prin precizia si rapiditatea retururilor, adversarul trebuie si fie fortat sii joace lovituri defensive. Trebuie evitate loviturile stereotipe si aplicat mereu elementul surpriza. 4,5. Proba de dublu mixt Prin spectaculozitatea deosebita a jocului de dublu mixt, a rezultat totusi ca, dupa 4 ani de la Jocurile Olimpice de la Barcelona si aceasta proba si fie inclusa in cadrul Jocurilor Olimpice de la Atlanta din anul 1996. Daca cei doi jucatori sunt de valoare apropiaté se va juca un dublu identic conceptiilor enumerate mai sus. Totusi trebuie precizat rolul baiatului si rolul fetei in cadrul conceptiei de joc. Astfel jucdtorul (baiatul) in proba de dublu mixt va face o incercare de a prelua mingea mai devreme, iar dacd poate si wtaie” mingea de la % din teren sau chiar de la mijlocul terenului. in principiu jucdtorul va incerca sa intercepteze mingile prin sAritura si va evita retururile cu lovituri inalte in diagonal. Jucdtoarea va incerca si ca si loveascd mingea cat mai repede posibil si si aib& racheta ridicata tot timpul prin pozifia sa in teren avansata, Jucitoarea va incerca sa atace mingea decisiv la fileu, si joace mingi .impinse” in jos, s& puna lovituri apropiate de fileu in terenul advers. Daca jucdtoarea este valoric mai slaba, se va practica un joc in care ea va prelua zona fileului, iar jucdtorul va asigura spatele si linia mediand a terenului. La mingile ridicate in terenul advers, lob, clear, jucdtoarea se va pozitiona in diagonala terenului fata de minge pentru a apara mai usor atacurile adversarilor. La executarea serviciului, jucdtoarea va sta in partea stinga a jucdtorului si mai aproape de centrul terenului (in cazul unui jucdtor dreptaci), pentru a putea apara saul ataca mingea care poate fi returnatd in apropierea fileului. Se vor juca mingii plasate in zona dintre jucator si jucdtoare si zona fileului. Atacurile vor fi indreptate de ambele echipe cu pondere asupra jucdtoarei. Aceasta va tine racheta cu lobul ridicat la banda superioara a fileului cand se aflé in zona, va intercepta toate mingile ridicate si nu va ridica mingi in terenul advers. Jucatorul va ataca ori de cate ori este posibil, va juca partile laterale ale terenului si nu va ridica mingii in terenul advers. 48CAPITOLUL 5 NATURA EFORTULUI iN JOCUL DE BADMINTON Consideram necesar si dezvoltim acest capitol, astfel contribuind la conceperea, dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor de pregatire fizic3 in jocul de badminton. Unii specialisti considera natura efortului in jocul de badminton, cd este de aproximativ 4 ori mai mare comparativ cu cea a tenisului de cmp, pe un teren ca dimensiune de aproare 4 ori mai mic, intr-un timp semnificativ mai redus, de-a lungul unui meci. Care ar fi aceste consideratii? Ca toate jocurile sportive din punct de vedere ergogenetic (analizind jocul prin prisma raportului dintre diferite tipuri de efort), badmintonul se incadreaza in grupa disciplinelor sportive cu efort mixt, in care rata aeroba si anaerobi intervin succesiv. Caracteristica efortului competitional este exprimata de tipul actiunilor tehnico-tactice care intervin intr-o succesiune foarte densa cu eforturi maximale anaerobe alactacide a caror actiuni dureaza in medie sub 10 secunde. Substratul energetic fiind format din descompunerea anacrobé a ATP-ului, ADN-ului, PH-ului, rezulta ca eforturile care depagesc 10 secunde se realizeazi pe baza descompunerii anaerobe a glicogenului muscular, fiind deci eforturi anaerobe-lactacide. Eforturile sub 10 secunde intervenind in timpul jocului la intervale neregulate, in general fari o pauza suficientd pentru odihna, tragem concluzia ca aceste eforturi sub 10 secunde se realizeaza in mare parte pe baza descompunerii anaerobe a glicogenului muscular, din eforturi anaerobe- alactacide in eforturi anaerobe-lactacide. Astfel, observam ca specific jocului de badminton este _efortul_anaerob-lactacid, al carui substrat energetic trebuie corespunzator dezvoltat si antrenat. fn mod coneret elementele care influenteazi efortul fizic in jocul de badminton sunt: - dimensiunile spatiului de joc — care determina in principal natura deplasarilor in teren; - nivelul de pregitire al jucitorilor, care determina decisiv caracterul efortului; - inalfimea fileului, coraborata cu dimensiunile terenului (in functie si de pro Dinamica efortului rezulti din raportul dintre volum, intensitatea si complexitatea efortului, a cdror optima pregatire duce la o continu’ 49perfectionare. Toate aceste elemente evidentiaza particularitatile efortului fizic atunci cand actioneazi simultan in cadrul jocului propriu-zis. Ludnd separat cateva din actiunile efectuate de jucatori in timpul meciului, analizandu-le, putem evidentia cdtava aspecte de baz ale naturii efortului: - deplasarea juedtorilor in teren se efectueaz intr-un spatiu de aproape 35 m pitrafi la proba de simplu si relativ mai redus in proba de dublu. Pasi adiugati, fandirile, siriturile, opririle bruste si foarte dese, revenirile rapide in zona din centrul terenului, intro intalnire de 2-3 seturi, soliciti imens aparatul locomotor, imprimand jocului un caracter dinamic, atletic. Deplasirile sunt relativ scurte, pana la 3-5m, ele necesitind vitezd crescuti de reactie si de repetitie. in jocul modern aproape la majoritatea deplasarilor pentru lovirea mingii se fac sarituri, dupa aterizare plecarea spre zona central a terenului find foarte rapid’. Alternarea mingilor dirjjate spre spatele terenului cu cele trimise spre fileu, necesito deplasare continua, fri pauze, pentru asezarea optima la minge. Cerinfele tehnice de lovire a mingii, precum si eforturile de urmirire a unei idei tactice de joc obli torul la o imbinare repetati a mijloacelor de deplasare in teren, efectuate uncori printr-un efort cu caracter exploziv. - loviturile in jocul de badminton, atat cele de atac cit cele de apirare se desfisoari in conditii de vitezi maxima, implicind participarea tuturor segmentelor corpului. in acelagi timp, unele dintre elementele tehnice ale jocului Ia fileu necesita o indemanare gi finefe deosebite din incheietura mainii si din antebraf, lucru care, in conditiile impuse de frecventa schimburilor de mingii si a stresului tactic determina o complexitate marita a efortului jucdtorului. Pe parcursul unui set loviturile lungi (clear), de atac sau de aparare alterneazé frecvent cu cele razante (drive), cu stopurile si smash-urile, toate acestea solicitand un efort considerabil de tip vitezi-forté ale grupurilor musculare din articulatia scapulo-humeralé si a trunchiului. Alternarea loviturilor rapide in forta, executate cu lovituri de sus si cu cele de finete efectuate din articulatia inchcicturii mainii si din antcbtat confer un grad sporit de complexitate a efortului. De aceea prelungirea duratei efortului scade posibilitatea de a realiza o frecventi generalé crescuté a loviturilor, iat intensitatea acestora este limitati de anumiti factori: prin mobilitatea proceselor nervoase si posibilitatea de a alterna rapid excitatia si inhibitia in zonele motoare ale scoartei generale. Pe masura cresterii frecventei loviturilor (drive, in special Ia jocul de dublu), actiunea se poate transforma in miscare izotonica — datorita faptului cd timpul de actiune este foarte scurt, frecventa miscarilor scade odata cu mirimea incaredturii, iar prelungirea efortului scade posibilitatea de a se realiza o frecventa crescut. Principala particularitate a mingii de joc fiind descresterea vitezei sale pe parcursul traiectoriei, denoti un simt deosebit al jucdtorului pentru a intercepta si retumna rapid si precis mingea in anumite zone din terenul advers, tinand cont si de faptul c& dupa impactul cu cordajul rachetei mingea poate atinge viteze 50foarte mari, iar in zborul ei pe lungimea terenului de 13,40 m viteza descreste treptat, ultima parte a traiectoriei fiind practic cea a unui corp in cadere liber’. Aceasti particularitate a mingii determind doud aspecte foarte importante. Primul aspect este legat de posibilitatea practic’ de a intercepta si returna mingile ce depigese jucdtorul — caz in care efortul de deplasare in teren creste. Al doilea aspect este legat de cerinta practic de a intercepta si lovi cat mai devreme posibil mingea din terenul propriu. in acest caz, efortul cerut de deplasarea in teren scade ca valoare dar creste considerabil ca intensitate, parametrii sai de forti-vitezi find maximali. - probele jocului de badminton, chiar daca au caracterul efortului relativ acelasi, parametrii acestuia sunt diferiti. Deosebirile sunt determinate de faptul ca in timp ce la proba de simplu acoperirea terenului de joc este efectuatd de un singur jucdtor, volumul efortului este mai mare. Acest volum scade intr-o oarecare misura la probele de dublu, dar in acelasi timp creste intensitatea datorita freeventei si vitezei schimburilor de lovituri pe unitatea de timp. Volumul efortului gi intensitatea efortului crese si prin durata de desfagurare a unui meci — daca un jucdtor castigd meciul in doua sau trei seturi. Numarul de partide desfasurate intr-o zi este in functie de modul de organizare al competitiilor (sistem eliminatoriu, grupe etc.), de numarul mare al concurentilor, de timpul afectat unei competitii (3-4 zile) si de probele Ia care participa un jucator (simplu, dublu, dubhu mixt) intr-o zi, ceea ce demonstreaza ci jocul de badminton are un volum mare de efort. - caracterul efortului in joc il da nivelul de pregatire si performanta al jucatorilor. Astfel la incepatori dinamica redusi a schimbului de lovituri diminueaza considerabil intensitatea gi volumul efortului care revine la limitele aerobului, aproape permanent. Acest lucru determind accesibilitatea acestui joc ce poate fi practicat de numeroase categorii de varsté chiar si fara o pregatire fizica specifica, cu finalitafi benefice asupra cresterii, dezvoltatii armonioase $i a calitatilor motrice de bazé. in acest sens salutim initiativa Federatiei Romane de Badminton care in calendarul siu competitional a cuprins noi competitii, cum ar fi cele de Liga. Cu toate c& sunt cuprinse in calendar relativ de putin timp, observam cu satisfactie cresterea numarului de jucatori si mai ales infiintarea unor noi cluburi in diferite zone ale tari, unde au inceput si apara performante ale tinerilor jucatori. La jucdtorii de performanti solicitirile impuse de valoarea tehnico-tactica sunt deosebit de mari, iar cheltuielile energetice din timpul jocului considerabile, concretizate intr-un numar foarte mare de actiuni motrice efectuate cu vitezi mare (in special viteza de reactie si de executie). Un tip de intensitate ridicat este intalnit in partidele disputate, cdnd echilibrul dintre cei doi jucatori este aproximativ stabil, iar nivelul pregatirii fizice specifice este la parametrii apropiati. 51= complexitatea efortului se exprima prin numirul procedeelor tehnice gi variantele de executie ale acestora, determinate de adaptarea la conditiile concrete de joc, de actiunea tactica urmarita, de interventiile adversarului etc. Gradul de dificultate al actiunilor de joc depinde de conditiile in care trebuiesc executate. (timp putin pentru decizie si actiune). De fapt fiecare lovitura cu scop tactic are un punct optim de lovire. Pozitiile de la care se efectueaz lovitura (fandat, din saritura, de la piept etc.) nu permit intotdeauna o executie bazata pe un minimum. necesar de pregatire, fiind nevoie de o adaptare la aceste conditii Factorii de perturbare au i ci o influenfa negativi asupra jocului de badminton prin actiunea jucdtorului cdruia ii sunt necesare atentie si concentrare excesiva, Oboseala scade acuitatea organelor senzoriale, micsoreazi eficienta unei lovituri, favorizand aparitia greselilor. in cadrul jocului de badminton asistim la 0 inter-relatie specifica a calititilor motrice: viteza sub toate formele ei se prezintd in combinatie cu forta, cu rezistenta specificd; indeménarea este de asemenea prezentati in combinatie cu celelalte calitati motrice, inclusiv cu suplefea. Din analiza aspectelor prezentate in capitolul Natura efortului”, putem evidentia cateva concluzii de baza: - efortul in jocul de badminton este de tip mixt cu momente dese de efort anaerob-lactacid; - volumul efortului este considerabil, fiind concretizat printr-un mare numar de acfiuni motrice efectuate cu vitezi mare; - intensitatea efortului se caracterizeazd printr-o alternare fizicd de eforturi maximale si submaximale, iar motivele pe care un jucdtor poate suporta un timp indelungat acest nivel de intensitate, se considera a fi pauzele dese de pe parcursul jocului si nivelul functional ridicat al organismului, - ‘dinamica parametrilor acestui efort este deosebité, ea find determinaté de urmétoarea particularitate: secvengele de efort de intensitate submaximala cu un grad crescut de complexitate, alterneazi cu secvente de efort aerob in care indicii fiziologici pastreaza valori ridicate, specifice limitei superioare a efortului de acest tip. 52CAPITOLUL 6 PREGATIREA FIZICA iN JOCUL DE BADMINTON Dup cum constatam in capitolul ,Natura efortului”, pentru cerintele performantei pregatirea jucatorilor mai ales la nivel mondial este conditionata de © abordare dinamica a tuturor factorilor antrenamentului, eforturile mixte — aerobe si anaerobe — care se intélnese continu in joc determina o armonioasd dezvoltare atleticd care includ calititile motrice bazate pe vitez, in regimuri diferite de pregitire: indemanare-vitez’, vitezd-fortd, fortd-vitezd, vitezi- rezisten{a, rezistenfi-vitezi, asa cum s-a mentionat si la dezvoltarea calitatilor psihice. Pentru dezvoltarea vitezei gi fortei elementul de progresie este imtensitatea, iar pentru dezvoltarea rezistenfei este volumul. De fapt badmintonul inseamna tot timpul deplasare, in toate colturile terenului, o dinamicd maxima in timpul actiunilor de joc. Tinand cont de faptul cf aceasta dinamica a deplasirilor trebuie sa functioneze tot meciul trebuie dezvoltata si o rezistenté dinamicd, Alternand intensitatea si volumul in mod judicios vom dezvolta corespunzator toate calitatile motrice specifice jocului, iar ca metoda principali de pregitire se recomand’ metoda ,in circuit", ace: 4 ta_avand caracteristici care permit o buna adaptare a organismului la cerintele jocului actual. (Mircea Agapi ,,Pregitirea fizica in badminton”, lucrare F.R.Badminton). Dezvoltarea vitezei in regim de forta, consta in efectuarea cu precadere a exercifiilor pliometrice — diferite sarituri cu propria greutate a corpului, mai ales Ia tinerii juniori - deplasdri rapide in teren cu imitarea loviturii, combinatii de deplasari rapide cu sarituri si reveniri rapide in centrul terenului, sprinturi pe distante de 15-20 m ete. Din studiul literaturii de specialitate, din experimentele specialistilor, s-a constatat, spre exemplu, c& jucatorii asiatici nu sunt alergatori mai rapizi decat cei europeni. La o deplasare din centrul terenului spre unul din colturile terenului la fileu, nu este nici o diferent de vitez3. Marea diferent este in cea ce se intimpla cAnd jucitorul se intoarce in zona din centrul terenului. Jucitorii asiatici au o revenire cu mult mai rapida decat cei europeni, diferentele din acest punct de vedere fiind deosebit de mari, De aceea trebuie si dezvoltim fora in regim de vitezi, detenta ,,forta exploziva”, si prin exercit adancime”, efectuate de pe diferite indltimi (ladi de gimnasticd, banci urmate imediat de sarituri pe dowd picioare in indltime, lungime, sau cu intoarcere. in consecinta nu ne va fi de niciun folos antrenarea doar a vitezei, ci © crestere a fortei maxime a picioarelor find absolut necesara. Astfel in acest capitol considerim necesari abordarea cu prioritate si a antrenarii fortei in relatie cu celelalte calititi motrice. Deplasarea de la zona din centrul terenului spre colturile din lateral, executarea loviturii si intoarcerea la zona din centrul terenului, duc la concluzia 53cA de fapt aproape toate deplasarile contin componente laterale. in consecinta trebuie sa se puna accent deosebit in pregatire pe antrenarea muschilor abductor si aductor ai picioarelor. Aceste deplasari permanente in timpul unui meci provoac’ o oboseali accentuaté a membrelor inferioare, necesitind si dezvoltarea rezistentei de deplasare (dinamica) suficient de mult. Ultimul pas de deplasare, forfecare sau sirituri care inseamn’ de fapt punetul de inceput al unei lovituri si revenirea spre zona central’ a terenului este esential in dezvoltarea fortei. Pentru efectuarea unei fandari la fileu, spre exemplu, se produce o frénare brusci, muschii coapsei piciorului lucreaza excentric fiind nevoie de o forti deosebiti. O crestere a fortei musculaturii excentrice a musculaturii coapsei, va rezulta o mai rapida franare a fandarii, care la randul ei va rezulta un joc mai bun la fileu si o plecare dupa lovitura mai timpurie. Acelasi lucru se produce si la efectuarea unei lovituri smash sau drop rapid in scopul de a obtine o sdriturd cat mai inalt. Deci, in aceste situatii forta musculaturii trebuie méritd prin antrenamentul fortei maxime, sau mai precis al fortei dinamice maxime, deoarece si efortul de franare al fandarii, plecdrii din fandare si sariturii este maxim. Deplasarile prin sdriturd, sdritura chinezeasca, au pondere foarte mare in jocul modern atat in jocul de dublu cat gi in jocul de simplu, aga cum de altfel s- a mai mentionat, importanta lor crescnd prin faptul cd sunt eficace la majoritatea interceptirilor loviturilor, precum gi la rapiditatea prin care se ajunge la minge. Tiparul obisnuit de migcare in sirituri consti in efectuarea unui pas urmat de saritura, lovitura producdndu-se in mod normal cdnd jucatorul este in pozitia cea mai inalté a sariturii. Pentru un jucdtor cat de cat pregatit sariturile sunt relativ usor de realizat, mai ales c& la efectuarea lor participa in general si multi muschi ,laterali”. Important este felul siriturii. Astfel, dacd de exemplu trebuie interceptati, sau loviti 0 mingie departata de jucdtor in lateral, inainte sau oblic, se poate face un pas scurt si o s&rituri lung’, loviturd apoi aterizare gi revenire in zona central a terenului.(Saritura se va efectua dupa principiul siriturii in lungime de la atletism — dupa alergare, inaintea pragului se va efectua ultimul pas mai scurt, bitaie pe prag si desprindere). Totusi in jocul de badminton pentru jucdtorii mai bine pregatiti, avand fortd in piciorul de bataie, este mai economic pentru efectuarea sariturii si mareasc4 lungimea primului pas i apoi sa efectueze saritura mai mult spre ,,in sus”, decat in lungime. in acest fel mingea este mai repede interceptatd, iar unghiurile de lovire vor fi optime. Corpul jucdtorului de badminton trebuie privit ca o unitate functional unde toate componentele trebuie si fie in bun conlucrare si coordonare pentru a da un rezultat final bun. De aceea trebuie s antrenim continua muschi spatelui si ai abdomenului, astfel puténd folosi judicios forta picioarelor. Practica a demonstrat cA se recomanda combinarea exercitiilor pentru dezvoltarea fortei musculaturii picioarelor, cu cele pentru spate si abdomen. Dupa o sedinfa de antrenament de for{a intensiva este important si efectuim intinderea grupelor 54musculare cu care s-a lucrat, prin diferite exercitii de stretching, astfel reducnd rigiditatea muschilor, iar exercifiile de mobilitate si suplete trebuiese folosite la fiecare antrenament pentru usurinta si eficienfa loviturilor gi a deplasarii in teren. Este foarte important de asemenea, relaxarea coloanei vertebrale prin apucarea cu mainile a ultimei stinghii a scararii fixe, spalier, (de exemplu) si atérnarea corpului, sau chiar efectuarea unor exercifii de ridicare a genunchilor gi coborare. Mai ales dupa efectuarea unor exercitii de forfé cu ingreuire a musculaturii brafelor (de exemplu, aruncarea unor mingii medicinale), se recomanda efectuarea unor lovituri cu mingea de badminton si racheta. De mentionat c4 dezvoltarea musculaturii antebratului, a muschilor flexori, are un fe 'v maj ales pentru unele lovituri cum ar fi smash-ul sau clear-ul de Revenind la faptul cd ,, trebuie si antrenim continuu mugchi spatelui abdomenului”, precizim ca antrenamentele trebuie facute tot timpul anului, de cel putin 3 ori pe saptimana, numarul de repetiri, seriile, dozarea, pauzele mijloacelor ramanamd la latitudinea antrenorilor, care vor tine cont de varsta, sexul si nivelul de pregatire al jucitorilor. Mentionam totusi cA indiferent de mijloacele folosite de antrenor nu trebuie neglijate si urmitoarele exercitii simple pe care le consideram apropiate specificului jocului de badminton pentru dezvoltarea forfei: a) pentru antrenarea musculaturii spatelui— din culcat inainte, ridicarea si mentinerea sus a picioarelor, apoi a trunchiului, cu imitarea diverselor stiluri de inot, atat cu picioarele, cat si cu bratele intr-un timp lent; b) pentru antrenarea musculaturii abdomenului — din culcat inapoi, cu genunchii indoiti la aproape 90 grade, (pentru ca trunchiul si coloana vertebral si fie agezate drept pe sol), talpile picioarelor, usor departate, vor fi fixate la banca de gimnastica, spalier sau tinute de partener. Din aceastA pozitie bratele pot fi ridicate si mentinute la nivelul capului ori la ceafi. Se va efectua ridicarea trunchiului in diferite planuri, insa importanta este ridicarea trunchiului cu rotatic, risucirea trunchiului cu umarul drept la genunchiul stang, revenire in culeat, apoi ridicare cu rasucirea trunchiului cu uméarul stang la gemunchiul drept. Desigur exercitiile nu sunt noutati, insd exercitiul pentru spate rezolva dezvoltarea fortei prin mijloace izometrice si izotonice, iar cel pentru abdomen dezvolta lantul muscular al importantelor lovituri din badminton clear, smash ete. Chiar daca spatiul nu ne permite si detaliem aspecte ale pregatirii fizice, cum ar fi planificarea, periodizarea, exemplificdri concrete cu mijloace specifice si nespecifice ale pregatirii, antrenarea diferitelor grupe musculare specifice jocului etc. considerim oportun si prezentim succint orientarea dezvoltarii calitatilor motrice in procesul de antrenament: - viteza, sub toate aspectele, in special viteza de reactie gi de executie se va dezvolta la nivelul segmentelor in combinatie cu celelalte calitati motrice, forta, rezistenta, indemanare; 55si rezistenta la deplasarea in teren gi lovire a mingii; - forta exploziva, detenta, in regim de rezistenfa si indemanare; - rezistenta, in regim de deplasare in teren la lovirea mingilor; - mobilitatea, si suplefea pentru ugurinfa loviturilor si a deplasarilor in teren in rezolvarea actiunilor de joc. Nu trebuie s uitim cA toate mijloacele de pregitire au ca obiectiv pregatirea tehnico-tacticd a jucitorului pentru cAstigarea jocului, iar castigarea jocului se face cu lovitura mingiei cu racheta. Deci, nici o lovitura nu se executa fara un scop! De aceea pregitirea in jocul de badminton se face si cu joc, mai ales la tinerii jucdtori. Astfel recomandm cateva structuri de exercitii cu joc: - seturi cu fortarea initiative’ pentru un joc ofen: - seturi cu handicap; - seturi cu prelungiri; - intreceri, concursuri cu public (jucatori, parinti, invitafi etc.); - intreceri, concursuri la inceput de antrenament; - intreceri, concursuri cu mai multe seturi: 4 — 6 seturi. Un aspect foarte important in pregatire il constituie probele si normele de control, care de fapt reprezinta un mijloc de pregatire fizica si tehnico-tacticd. Se folosese probe fizice si probe tehnico-tactice, practic pe tot parcursul anului pentru a evidentia nivelul de pregatire al jucdtorilor sia creste nivelul calitatilor fizice. Bineinteles ci pregatirea fizicd specifica in jocul de badminton, ca de altfel gi in alte discipline sportive se bazeazi mai ales in perioadele de pregatire, pe o pregtire fizicd general, care sub nici o forma nu se va neglija. Alergarea pe teren plat, alergarea pe teren variat, alergare cu intervale, alergarea fartlek (jocul de tempo), efectuatd la libera alegere a juctorului - si alerge mai repede sau mai incet dupa cum doreste, sau alergarea cu tema. Se pot folosi diferite sarituri specifice, alergiri in pant, la vale, pe nisip, deplasare ,,in teren” in panti, aruncari cu mingia de oind, cu bulgari de zpada, cu sticle de plastic umplute cu api, lovituri cu ,biciul”, cu nuicle intr-o ramura de pom ete. Badmintonul este un sport complex continand multe calitati pe care jucatorul trebuie si le posede la maximum in scopul de a obtine produsul final, jocul la nivel ridicat, de top. Pregitirea fizicd este doar una dintre aceste calititi care trebuie antrenata in programul total de antrenament al fiecdrui jucator. Toate componentele antrenamentului trebuie antrenate cat mai eficient cu o continua crestere a niveluiui de pregitire, insd in periodizarea antrenamentelor, antrenorii care constientizeazi acest nivel maximal de pregatire nu trebuie si neglijeze tehnicile de refacere si de recuperare a jucatorilor. 56CAPITOLUL7 REFACEREA SI RECUPERAREA DUPA EFORT Tinand cont de complexitatea jocului de badminton, de eforturile solicitante efectuate in antrenamente si competitii la nivel de performant, juciitorii trebuie sa menfind un bun echilibru in pregatire, viata sociala, diferite concursuri si refacere. Antrenamentul si competitia, odihna si refacerea sunt componente de sine stititoare si necesare ale pregatirii jucdtorilor si prin dorinta fiecdruia de reusiti trebuie acordati aceeasi important tuturor acestor componente. Intervalul dintre lectiile de antrenament, mai ales cdnd acestea sunt numeroase datorité obiectivelor de performan{é nu permit o refacere complet se va recurge la diferite metode suplimentare de refacere, iar jucatorii trebuie sa fie preocupati pentru o viata echilibrati, care va juca un rol important in obtinerea victorici din competitii. Tehnicile de refacere vor deveni un obicei al fiecdrui jucdtor si se vor adapta biologic la necesitatile pregatirii, alternand judicios efortul cu refacerea. Preocuparea zilnicd a fiecdrui jucdtor va fi refacerea dupa efort pentru a evita extenuarea si supraantrenamentul. Nefiind repectate cu strictefe normele de refacere de cdtre jucdtori si antrenori apar efectele secundare ale oboselii: slabi coordonare, vitez& si putere a contractiilor musculare scdzute, refacere intarziati, oboseala fiziologica generala. Fiind 0 disciplina sportiva, in care atentia si puterea de concentrare este de bazi alituri de alte calititi, factorii psihologici vor influenja refacerea. Antrenorul nu trebuie si mentioneze nici un fel de sentiment negativ atat in pregatire si mai ales in competitii dupa etapele eliminatorii cu mai multe jocuri, deoarece il poate stresa pe jucator. Stresul psihic al unui jucdtor, emotia negativa ,, poate declansa eliberarea cortisolului si a altor hormoni legati de stres, care vor produce o serie de probleme psihologice, ce pot inhiba cresterea si repararea fesutului muscular sau duc la cresterea tensiunii musculare, sau determind scdderea raspunsului inflamator ori a celui imunitar gi afecteaza coordonarea neuromuscularé si percepfia temporalé” (Nordfors si Harvig 1997). Badmintonul se bazeaza in primul rand pe calitatea motricd vitezi sub toate formele ei de manifestare, in special viteza de executie si de reactie, care alituri de o tehnicd corespunzatoare, rezistenfi foarte bund si tactic’ adecvati, duc la obtinerea succesului jucdtorului. La antrenamente si competitii, fibrele musculare cu contractie rapida obosese mai repede decat fibrele cu contractie lenta, datorita proprietatilor lor contractile. Astfel, pentru o pregatire sustinuta la un nivel ridicat al vitezei, in regim de for(a si rezisten{4, in antrenamente se vor folosi diferite exercitii de vitezi sau complexe rapide tehnico-tactice de atac si aparare efectuate cu repetare, exercitii pliometrice s.a. Pauzele dintre aceste 57mijloace trebuie si fie suficient de mari pentru refacere. Pauzele se recomanda a fi active, in cadrul lor se vor efectua exercifii de stretching si mobilitate. De fapt, dupi fiecare antrenament, pe langi alte mijloace de refacere, este recomandat stretchingul. La utilizarea tehnicilor de refacere se recomand si fie consultati medici de specialitate, masori, fizioterapeuti, deoarece refacerea pentru divergi parametrii are loc secvenfial, Freeventa cardiac gi tensiunea arteriala revin la normal, spre exemplu, dupa 20 - 40 minute. Substanfele proteice au nevoie de 12 -14 ore, iar grisimile, vitaminele si enzimele au nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a reveni la normal. Dupa un efort susfinut aerob, refacerea glicogenului necesiti 10 pand la 48 de ore, iar dupa o activitate anacroba intermitenta specificd jocului de badminton intre 5 si 24 de ore. Desigur, pentru refacerere nu trebuie s& se asteptate un anumit numar de ore, ritmul refacerii se face pas cu pas in functie de efortul depus de jucator, ins este de mentionat c& vitaminele si mineralele, grisimile si hidratii de carbon, proteinele, sunt tot timpul cerute de metabolismul celular, atat pentru formarea ATP-PC, cit si pentru reglarea fesutului muscular epui fizied bund, superioard, au un ritm de refacere mai rapid datoriti faptului cd. metabolismul organismului lor absorb mai eficient hrana gi elimind mai rapid rezidurile. Rezulti cd in cadrul antrenamentelor sustinute se fac acumuliri energetice importante, insi refacerea organismului dupi efort este la fel de important ca si antrenamentul. Sareina principali a procesului de refacere este revenirea rapid la parametrii functionali normali ai organismului jucdtorului. Cel de-al doilea aspect al acestei probleme const in stimularea proceselor de refacere in cadrul etapelor de pregatire sustinute, mai ales in perioada amtrenamentelor deosebit de intense tinute de doua chiar trei ori pe zi. In rezolvarea acestor probleme pot fi luate urmitoarele misuri: 0 activitate sanitar educativa permanent, controlul medical adecvat la centrele de specialitate, imbinarea rational si competent a activititii scolare cu activitatea sportiva, planificarea antrenamentelor, a perioadelor de cantonamente, a concursurilor, a perioadelor de odihn’ si refacere, a atenfiei la regimul general de viata si hran& corespunzatoare ete. Foarte importante sunt mijloacele de refacere psiho-pedagogice cum ar fi efectuarea in cadrul unor antrenamente a jocurilor de miscare orientate spre distragerea atentiei spre activitati plicute, antrenamentul autogen si ideomotor, discutii optimiste a obiectivelor de performanta si a modelului campionului de badminton, stimularea jucatorilor pentru descoperirea unor mijloace de pregitire tehnico-tactice 5.a. Mijloacele de refacere_medical-biologice se bazeazi pe 0 hrand rationald, vitaminizare, preparatele farmacologice recomandate de medicing s.a, De mentionat, cd la nivel de juniori si mai ales la copii nu sunt recomandate mijloacele farmacologice de refacere. Preparatele din complexul vitaminic sunt recomandate jucdtorilor cu aproximativ 10 minute inainte de 58jocuri, ins cu consultarea medicului sportiv. Mijloacele de recuperare medical- biologice mai presupun si efectuarea masajului, automasajului, sauna, balneoterapia, procedee fizioterapeutice $.a. Tinand cont de specificul efortului in jocul de badminton, considerim urmatoarele cerinfe de bazi ale refacerii dupa antrenamente sustinute si competitii importante: refacerea neuropsihicd, refacerea neuromuscular’, refacerea endoctinometabolicd, refacerea__cardiorespiratorie, _refacerea metabolic. Concluzionim ci, pregatirea prin antrenamente sustinute, pentru obfinerea unui randament eficient in concurs gi refacerea dupa efortul depus, sunt doua procese care se intrepitrund gi se influenteaza reciproc, dar cu toate c au mijloace diferite de actiune, ele fac parte din procesul de antrenament al jucdtorului. Ca atare, aceste procese se supun legilor fiziologice ale pregitirii, vizand crearea unei_adaptiri a organismului, a unui stereotip firese de refacere si pregatire. Contributia antrenorului este deosebit de importanti in procesul de refacere. El stabileste antrenamentele cu mijloace dure, participarea in competitii de importan{a deosebitd. Lipsa unor masuri instructiv-educative, lipsa de tact, neadecvarea pedagogic, duc la supraincordarea psihicd a jucdtorului, caruia in intalniri cu adversari tari fi ereazi o suprasolicitare moral in cazul insuecesului. Apar reactii negative, jucdtorii ridicdndu-si bariere obiective sau subiective , in dorinfa lor de a obtine realizarea unor performante notabile ete. Cunoseand toate aceste manifestiri, antrenorul trebuie si gaseascd mijloace de supracompensare a acestor stiri psihice cum ar fi: prevenirea unui consum psihic deosebit si a unei deterioriri prea mari a mecanismelor psihocomportamentale, pe cat posibil o refacerea rapidi si completd, compensarea capacitatii psihice a jucdtorilor. Jucdtorii vor fi motivafi optim, vor invata strategii flexibile de adaptare la situatiile diverse din concurs, li se vor forma atitudini specifice de rezistenfa la stres si frustrare. Pregatirea psihici adcevati solicitarilor din compctifii va asigura refacerea fireasca a unor efecte nedorite. $4 nu uitim cA, in caz. de egalitate la puncte, in setul decisiv, jucdtorii fiind de valoare apropiati, in general, poate cdstiga cel care se va_mobiliza, adapta la situatia coneretd si va avea un autocontrol mai bun. Sa nu neglijam efectele favorabile in refacere si mentinere a sndtatii ale calirii organismului. Badmintonul fiind un joc de sala, unde temperarura este relativ constanta, oxigenarea organismului in efort de multe ori precara, umiditatea aerului destul de stabil, nu pot asigura o refacere corepunziitoare. De fapt, cdlirea organismului este asemandtoare intr-un fel principiilor dupa care se conduce un antrenament, deoarece cilirea reprezinti un proces al mecanismelor de termoreglare. Scopul cilirii este ca prin actiunea sistematicd a caldurii si frigului si creascd rezistenta general a organismului fata de variatiile atmosferice. Folosindu-se factorii naturali, in special razele solare si apa de mare se realizeazi mirirea rezistentei generale a organismului. Calirea const in a 59ajunge la situafia ca organismul si reactioneze cat mai repede la stimulii provocafi de mediu, datoriti antrenarii terminatiilor nervoase, a vaselor sanguine superficiale gi a tuturor mecanismelor termoreglatoare. La fel de bine cAlirea se face si la altitudine, unde aerul curat, ozonificat, racoros, asigura organismului aceleasi conditii mecanismelor termoreglatoare. De mentionat cd altitudinea, cantonamentele la munte in afar de refacerea organismului rezolva cea mai important problemi a jucdtorilor: cresterea potentialului energetic, a acumulirilor. Tonusul psihic si fizic se mareste, circulatia séngelui prin vase este mai activa, datoriti rarefierii aerului, a ,siriciei” oxigenului, globulele rosii ale sdngelui sunt mai numeroase. De aceea recomandim efectuarea unor cantonamente de refacere gi pre; la mare, apoi la munte. Efectuarea sistematica a calirii mareste rezistenta organismului fata de diferite boli infectioase, intensificd activitatea metabolismului jucatorilor, miéareste capacitatea generala de efort, influenteaza in mod pozitiv psihicul, creand buna dispozitie. Refacerii organismului dupa efortul din antrenamente si competitii la nivelul copiilor si juniorilor ii trebuie acordatd o atentie special prin faptul cd jocul de badminton fiind solicitant la nivel de performanta, iar la tinerii elevi in afara de activitatea scolara gi alte activitati, apare procesul cresterii biologice, el insusi un element stresant. Daca refacerea implicd o restabilire a organismului obosit, stresat prin antrenament si competitie, recuperarea reprezinti o reabilitare functional in urma aparitiei unui handicap, boald, traumatism, accident etc. in urma eforturilor complexe ca intensite si volum, gradul de oboseala fiind mirit, iar refacerea nu actioneaza ficient, in loc de o oboseala fiziologic’ natural, in timp relativ scurt apare oboseala patologicd caracterizata prin cumularea oboselii fiziologice nerecuperate, cAnd atinge un anumit prag. Manifestarea oboselii patologice se prezinti ca o stare generali de oboseali a organismului, iesirea din forma sportiva, chiar senzatia de plictiscala a jucatorilor, atitudinea sportivului mimand chiar 0 anumita boal, jucatorii fiind mai usor predispusi traumatismelor. Singurul remediu este recuperarea. Trebuie sa precizim ca recuperarea in general este de competenta specialistilor, a cadrelor medicale. Capacitatea functional a organismului afectaté de boali depinde de numerosi factori: coordonarea migcarilor, anduranta, mobilitatea articular’, forta muschilor, functionarea aparatului cardiorespirator etc. Numai medicul de specialitate de la un cabinet sportiv poate prescrie un program adecvat de recuperare. Dar de ce si se ajunga la recuperare prin diferite mijloace recomandate de specialisti: fizioterapie, ,antrenamentul psihofizic”, operafii si multe variante terapeutice; oare aceste mijloace nu pot fi evitate sau mult scdzute ca numar? Badmintonul find o disciplina sportiva firs adversar direct, are un avantaj: 60practic nu exist accidentari cu adversarul. Accidentarile in jocul de badminton in general sunt intinderile musculare, entorsele, durerile de spate, umir, cot, genunchi s.a. Considerim ci marea majoritate a acestor ,obstacole” pot fi depagite prin prevenirea aparitiei lor prin competenta gi atentia antrenorilor si a jucatorilor, prin recuperare si refacere rapida. In cei peste 50 de ani de activitate sportiva de performanti am vazut nenumérate cazuri de accidentari, prin unele trecand si eu. Foarte multe dintre acestea puteau fi evitate. Cum? Prin antrenamente judicioase, stiintifice, in principal sa fie respectate cu strictete incdlzirea general i specific, partea fundamental a antrenamentului si respecte principiile antrenamentului sportiv, alternarea volumului si intensitatii efortului si cuprinda perioada de pregitire, sa tind cont de varsta si sexul jucatorilor etc. La sfarsitul antrenamentului, in partea de incheiere, si nu lipseasci exercitii de forta (exemplu, dezvoltarea musculaturii spatelui si a abdomenului, diferite sirituri s.a.), urmate de mijloace de relaxare si stretching, apoi de refacere. Nu este firese ca atunci cénd ai reusit sa aduci un jucitor la un nivel foarte ridicat si se accidenteze, sau sa nu fie in forma sportiva inainte de finalele Campionatelor Nationale, Balcaniade, Internationalele Roméniei, sau Campionate Europent Tin minte cuvintele unui deosebit de valoros profesor universitar, care la cursul sau de fiziologica sportului — sala plind - dr. Andrei Demeter, spunea: ,, un jucdtor de fotbal se poate accidenta foarte usor. Cand vine la antrenament daca vede o minge pe marginea terenului si o trimite cu un gut in teren apare pericolul unei accidentari.” Ce se intémpla de fapt ? Organismul fiind nedncalzit, prin efectuarea acelei lovituri, relativ usoara, a generat ruperea a sute de mii de vase capilare cu snge, care pe moment pot fi imperceptibile, ins& in actiuni repetate sau in eforturi sustinute apare trauma. De cate ori a-ti observat la competitii sau chiar in antrenamente ca unii jucdtori, abia intrati in salé pun ména pe rachet spunand coechipicrului ,hai sidim —”, sau mai grav ,ne incdlzim in timpul jocului”? Poate uncle afirmatii sunt considerate exagerari, ins scopul celor mentionate este ca prin orice mijloace s se evite accidentarile, refacerea dupa antrenamente si concursuri si fie restabilit’ cat mai aproape de valorile normale, iar partea de incalzire si de incheiere a antrenamentului si nu fie neglijata. SA nu uitim: pentru refacere, oxigenarea organismului se poate face eficient cu alergare in aer liber; badmintonul este sport de sal ‘Avem convingerea ci acest nobil sport, badmintonul, practicat la sear’ mare in toaté lumea, extrem de accesibil si relativ ieftin, cu o insemnata implicare social, educativa $i instructiva, este din ce in ce mai sprijinit la noi, acum si prin aprofundarea lui in universitati si facultd{i ca disciplina de cecetare stiinfificd, poate aduce foarte curand rezultate deosebite pe plan international, iar pe plan intern va contribui la realizarea obiectivelor instructiv-educative scolare, a sportului de masa si de performanta. 61