COMISIILE PARLAMENTARE

Sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei camera Parlamentareinfintate is

scopulducerii la indeplinire a insarcinarilorce le sunt incredintate pentru pregatirea lucrarilor
la camere
Se constituie conform CONFEDERATIEI POLITICE de la fiecare camera
parlamentara – proportional cu numarul mandatelor.
Sunt de douatipuri:
- Permanente
- Temporare
Permanente
Numarul, denumirea si competentele fiecarei comisii se stabileste fie direct prin
regulamentul camerei, fie printr-o hotarare a camerei ulterioara.
Se constituie pe durata intregii legislaturi.
Un parlament trebuie sa faca parte obligatoriu dintr-o comisie permanenta.
Prezenta parlamentului la comisii este obligatorie.
Hotararile in cadrul comisiilor se iau cu o majoritate simpla.
Temporare
Pot fi de mediere de Ancheta, special sau exceptionale si functioneaza pana cand
camera hotaraste asupra incetarii activitatilor lor.
Grupurile parlamentare (vizasem I)

FUNCTIONAREA PARLAMENTULUI
Legislatura– perioada de timp in care parlamentul si exercita atributiile pe o perioada
de 4 ani. Reprezinta durata mandatului colectiv al parlamentului si implicit al celor 2 camere
Sesiunile parlamentare– forma organizatorica de lucru a Parlamentului pe durata
unui an calanderistic. Ele pot fi de 3 tipuri: ordinare, extraordinare, de drept
1. Ordinare– camera deputatilor si Senatul se intalnesc in 2 sedinte ordinare pe an.
Prima sedinta la inceputul lunii februarie si nu poate depasi iunie. A doua la
inceputul lunii septembrie, sfarsitul lunii decembrie. Pee perioada vacantelor
parlamentare organelle directoare ale camerei sau comisile parlamentare pot sa isi
continue activitatea, convocarea camerelor in sedinte ordinare se face de catre
Presedintele Camerei
2. Extraordinare– se convoaca pentru indeplinirea unei sarcini neobisnuite sau in
cazul aparitiei unui eveniment neprevazut de catre urmatoarele subiecte de drept:
Presedintele Romaniei, Biroul permanent al Camerei ; sau cel putin o treime din
numarul membrilor fiecarei camera.
 3. De plin drept– se convoaca prin simplul fapt al ivirii unei situatii extraordinare
fara a mai fi necesare inmplirea unor proceduri de convocare.
Situatii extraordinare de convocare:
a. Presedintele Romaniei declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor
b. Presedintele Romaniei ia masura respingerii unei agresiuni armate indreptate
impotriva statului roman
c. Cand se institui starea de asediu/urgenta
d. Cand guvernul adopta ordonanta de urgent iar parlamentul nu se afla in
sesiune
Ordinea de zi– prezinta programul dupa care se desfasoara lucrarile la camera. Poate contine
proiecte de legi, propunei legislative, intrebari, interpelari sau orice alte propuneri la initiative
Guvernului, Biroul Permanent al camerei sau Parlamentul. Ordinea de zi se voteaza cu
majoritate simpla. Poate fi modificara la initiativa guvernului, Biroul Permanent sau
grupurilor parlamentare
Sedintasidezbaterile– sedinta reprezinta subdiviziunea temporala a sesiunii parlamentare.
Consta in discutare problemelor inscrise pe ordinea de zi. Se desfasoara pe parcursul a 4 zile
pe saptamana si pot fi de 2 tipuri:
a. Ordinare (cele dinainte stabilite prin regulamentul camerei)
b. Extraordinare (cele care se desfasoara in alte zile decat cele stabilite prin regulament)
– sedintele sunt de regula publice. Sunt conduse de catre Presedintele Camerei asistat
de 2 secretari, se defasoara in prezenta cvorumului de sedinta
– Dezbaterile constau in discutarea problemelor inscrise pe ordinea de zi dupa o
procedura prestabilita
Votarea in cadrul Parlamentului(vezisem I )
Votuleste universal, egal, direct, de regula public. Votul nu este facultativ sau liber exprimat
deoarece parlamentarii au obligatia de a fi prezenti la sedintele Parlametare si de a vota
Este dubla conditionala de existenta cvorumului de sedinta si existent majoritatii cerute de
lege si regulament pentru adoptarea unor decizii, respective majoritatea simpla, absoluta
calificata.

FUNCTIILE PARLAMENTULUI ROMANIEI

1. Functia de reprezentare
Parlamentul Romaniei este organul reprezentat in supreme si unica autoritate legiuitoare,
ceea ce inseamna ca Parlamentul Romaniei este purtatorul de cuvant al Natiunii Romane
2. Functia de recrutare a unora dintre functionarii publici sau a altor persoane
investite cu prerogative publice (ex: avocatul poporului, numirea a cate 3 judecatori
din partea fiecarei camera la curtea constitutionala)
 3. Functia de Directionare a Politicii Externe
Parlamentul Romaiei ratifica unele tratate international si isi constituie o comisie speciala
de politica externa
4. Functia judiciara
Ex: Parlamentul incuvinteaza retinerea , perchezitionarea sau arestarea unui parlamentar.
Camera deputatilor/ Senatul poate solicita urmarirea penala a membrilor Guvernului. Punerea
sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru infractiunea de tradare.

5. Functia de informare
Democratia constitutionala din Romania presupune o informare permanenta in special
intre legislativ si executiv
Procedee de informare a Parlamentului Romaniei :
-Informarea la initiative cetatenilor– petitiilor
Dreptul de petitionare = dreptul fundamental al omului materializat prin
posibiltatea acordata cetatenilor de a se adresa prin petitii, autoritatilor publice
central sau locale ori institutilor publice.

Caracterele dreptului de petitionare:

1. Petitiile pot fi formulate individual sau colectiv
2. Petitiile trebuie semnate
3. Fiind un drept fundamental sunt scutite de orice taxa
4. Pot imbraca forma scrisa sau trimise prin E-mail
5. Prinpetitie se intelege orice reclamatie, sugestie
6. In termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei autoritatea/institutia
publica este obligate sa raspunda petitionarii
7. Si organizatiile legal constituite pe teritoriulRomaniei au dreptulsa se
adresezeprinpetitiiautoritatilorsauinstitutilorpublicedarnumai in
numelecolectivitatilor pe care le reprezinta
-Informarea la initiativa parlamentarilor
Guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa puna la dispozitie camerei deputatilor,
senatului sau comisiilor parlamentare toate informatiile sau documentele cerute prin
intermediul Presedintelui
Prin urmare parlamentarul nu poate sesiza in nume propriu Guvernului sau Autoritatilor
publice, ci doar prin itermediul presedintelui camerei din care face parte sau Presedintelui
comisiei din care face parte
Acest tip de inforrmatie poarta denumirea de solicitare de informatii
-Intrebarile:
Def: Este procedeul ethnic parlamentarprin care un
parlamentarpoatecereinformatiisauexplicatiiasupraunuifaptdeterminat, din parteaunuimembru
al guvernuluisaualtorconducatori ai administratiilorpublice
Caracteristicile intrebarii:
1. Act procedural individual
2. Vizeaza un fapt determinat
3. Se adreseaza unui anume subiect precizat prin intrebare
4. Daca intrebarea are ca obiect politica guvernata de Guvern, ea se adreseaza
direct Primului Ministru
5. Implica obligatia de raspuns a celui chestionat precut si dreptul la replica
fata de raspunsul primit
6. Intrebarea nu este urmata de nicio sanctiune politica sau juridica
7. Poate fi scrisa sau orala, simpla sau urmata de dezbatere
-Informarea la initiative camerelor si consiliilor parlamentare
Guvernul si celelelte autoritati sunt obligate sa prezinte toate informatiile si documentele
solicitate de camerele parlamentare sau comisile parlamentare prin intermediul presedintelui
acestora. In acest caz solicitarea de informatii este facultativa.
Intr-un singur caz solicitarea de informatii este obligatorie: si anume atunci cand exista o
propunere legislativa de modificare a legilor bugetare, sens in care informarea din partea
Guvernului este obligatorie.
-Informarea la initiative Guvernului.
Ex: Declaratiile guvernamentale – mijloce eficace de informare rezultat din
compatibilitatea…. constitutional intre legisaltiv si calitatea de parlamentar si cea de
minoritar
-Informarea parlamentara din partea guvernului pe calea initiativ legislative

6. Functia de control si sanctiunile controlului

I. PROCEDURI SI MIJLOACE DE CONTROL CARORA NU LI SE ASOCIAZA
SANCTIUNI JURIDICE SAU POLITICE
1. In cunostiintarea neintarziata a parlamentului Romaniei din partea presedintelui
Romaniei atunci cand acesta din urma ia masura respingerii unei agresiuni armate
este obligatorii
2. Consultarea prealabila a parlamentului Romaniei de catre Presedintele Romaniei
este obligatorie in urmatoarele situatii
a. Atunci cand Presedintele Romaniei decide organizarea unui referendum cu
privire la probleme de interes national
b. Atunci cand Presedintele Romaniei decide dizlovarea parlamentului.
Consultarea este obligatorie
Receptarea consultarii este facultativa
 3. Aprobarea – forma de incuviintare a unui act sau a unei actiuni din partea
parlamentului Romaniei, validandu-se astfel acel act sau acea actiune . aprobarea
poate fi anterioara, ulterioara sau ambele.
a. Anterioara – cand Presedintele decide mobilizarea toata/partiala a fortelor
armate
b. Ulterioara cand se instituie starea de asediu/urgenta
c. Ambele: cand Guvernul Romaniei adopta ordonante simple in baza unei legi
de abilitare

II. PROCEDURI SI MIJLOACE DE CONTROL CARORA LI SE ASOCIAZA

SANCTIUNE POLITICA SI JUDICIARA DUPA CAZ
1. Acordarea votului de incredere guvernului– este procedura constitutionala care
poate avea ca finaltate formarea guvernului, cuprinde urmatoarele etape:
a. Presedintele romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru
b. Candidatul desemnat trebuie sa se prezinte in parlament in termen de 10
zile lista membrilor guvernului si programul de guvernare. Parlamentul in
sedinta comuna acorda votul de incredere guvernului cu majoritatea
absoluta
c. Presedintele romaniei emite drecretul de numire a guvenului
d. Depunerea juramantului de catre membrii guvernului individual in fata
presedintelui Romaniei data de la care ministrii intra in exercitiul
mandatului
2. Interpelarea– este formal tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau
unuia dintre membrii sai pentru a da explicatii asupra politicii trecute a
guvernului sau asupra modului in care guvernul intelege sa ia atitudine intr-o
problema actual sau viitoare
Caracteristitile interpretarii
- se formuleaza numai in forma scrisa
- Poate provoca o debatere asupra politicii generale a guvernului care poate pune in
cauza raspunderea acestuia
- Camera deputatilor/senatul poatea dopta o motiunea simpla cu privire la problema
ce a facut obiectul interpelarii
3. Motiunea de cenzura– este procedura constitutionala prin care camera
deputatilor si senatul in sedinta comuna pun in cauza respunderea politica a
guvernului printr-un blam la adresa acestuiasi a activitatii sale

Caracteristicile motiunii de cenzura:

- Initiativa multimii nu poate fi decat una colectiva adica cel putin o patrime din nr.
total al parlamentarilor. La data depunerii la parlament, ea se comunica guvernului
si poate fi dezbatuta doar dupa trecerea a 3 zile de la prezentarea ei in sedinta
comuna a celor 2 camere
- Motiunea de cenzura de voteaza in sedinta comuna a parlamentului cu votul
majoritatii absolute a parlamentarilor. Daca motiunea de cenzura este votata
guvernului ii inceteaza fortat mandatul (este demis) si se deschid procedurile
constitutionale pentru formarea unui nou guvern
 - Daca motiunea de cenzura nu este votata cu majoritate absoluta, guvernul ramane
in exercitarea mandatului, iar parlamentarii care au semnat pentru motiunea de
cezura desprinsa nu mai pot semna pentru o nouamotiune de cenzura in aceeasi
sesiune parlamentara cu execeptia cazului in care guvernul isi angajeaza
raspunderea
4. Angajarea raspunderii– este procedura constitutional prin care guvernul pune
parlamentul in situatia de a ii accepta opinia sau demiterea. Guvernul isi poate
angaja raspunderea in sedinta comuna a parlamentului pe un proiect de lege
ordinara sau organic dupacaz pe un program politico- economist sau o
declaratie de politica generala. Daca in termen de 3 zile de la anjagarea
raspunderii politice se depune si aceasta este votata, guvernul este demis, iar
proiectul de lege, programa sau declaratia se considera respinsa. Daca in
termen de 3 zile nu se depunde o motiune de cenzura sau se depune dar este
respinsa guvernul isi continua mandatul iar proiectul de lege, programa sau
declaratia se considera adoptata fara niciun vot explicit asupra sa
(test,examen)
5. Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei– are lor in sedinta conuma
a celor 2 camere ale parlamentului cu votul majortatii absolute a
parlamentarilor la intiativa a cel putin o tremie din nr. Parlamentarilor.
Suspendarea are loc pentru incalcarea deosebit de grave a constitutiei
Romaiei. Curtea Constitutionala emite un aviz consultativ asupra promunerii
de suspendare. Presedintele Romaniei poate da explicatii cu privire la faptele
ce i se imputa. Suspendarea din functie este o procedura prealabila si
obligatorie in vederea demiterii din functie a presedintelui Romaniei,
referendumul pentru demiterea Presedintelui Romaniei trebuie organizat in
termen de 30 de zile de la suspendarea din functie a presedintelui Romaniei
6. Punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru infractiunea de inalta
tradare– are loc o sedinta comuna a parlamentului cu votul a cel putin 2 treimi
din numarul total al parlamentarilor la intiativa a cel putin jumatate plus unu
din numarul total al parlametarilor. Presedintele romaniei poate da explicatii
asupra .. imputate. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si
Justitie. Presedintele Romaniei este demis la data ramanerii definitive a
hotararii de condamnare
7. Urmarirea penala a membrilor guvernului– camera depuntatilor, senatul sau
Presdedintele Ro poate cere urmarirea penala a membrilor guvernului pentru
fapte savarsite in exercitiul functiei ministeriale. Suspendarea din functie a
ministrului este facultativa pana la momentul trimiterii sale in judecata si
obligatorie dupa acest moment. Competenta de judecata apartine ICCJ. La
data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, ministrul este demis de
catre presedintele Ro la propunerea Primului Ministru.
Actele Parlamentului Romaniei
- Acte juridice
- Acte cu caracter excusiv politic
1. Actele juridice ale parlametului sunt legi, hotarari si motiuni
 a. Legi– sunt supreme in arhitectura normative a staului roman, toate celelalte cate
juridice trebuie sa li se conformeze. Parlamentul are in potenta de a reglementa
prin lege orice domeniul al vietii sociale, economice si politice. Legile in general
pot fi de 2 tipuri (legi fluviu – care recurg la o reglemtare in detaliu a unui anumit
domeniu de relatii sociale si legi cadru – care creioneaza doar cadrul general al
reglementarii urmand ca detalierea lor sa se faca prin alte acte juridice )
b. Hotararile camerelor si ale parlamentului– se deosebesc de legi sunt in intreit
aspect si anume, horararile au o forta juridica inferioara legilor, hotararile se
adopta pentru aplicarea sau detaliere alegilor, hotararile se deosebesc de legi prin
procedura de adoptare. Sub acest aspect al procedurii de adoptare deosebirile sunt
mai numeroase in constrau in:
- Hotararile pot fi adoptate si de o singura camera parlamentara
- Regulileprivitaore la intiativa legislative nu se aplica si hotararilor
- Hotararile se adopta de regula cu o majoritate simpla
- Hotararile nu comporta dezbateri in comisiile parlamentare
- Hotararile nu se promulga de catre presedintele Ro.
- Hotararile nu se publica in mod obligatoriu in Monitorul Oficial al Romaniei
c. Motiunile– sunt o varietate o hotararilor sau constau intr-un text votat de catre un
organ deliberativ cu privire la functionarea sa sau pentru a-si exprima vointa sau
obtiunea cu privire la o problema determinata. Motiunile pot fi de 2 tipuri (de
cenzura si simple) principala deosebire dintre acestea este aceea ca in cazul
motiunii de cenzura votata in parlament se produce efecte juridice in sensul
demiterii Guvernului. Distinctia dintre motiuni si legi se face sub aceleasi aspect
delimitatoare ca intre hotarari si legi (cele 6 de sus, inlocuim in loc de hotarari,
motiuni)
Raportul dintre legi si hotarari ale Guvernului
Hotararile de govern se adopta in vederea organzarii executarii legilor. Legea trebuie
sa preexiste unei hotarari de Guvern, domeniul hotararilor fiind dependent de domeniul
legilor. Hotararile de guvern au forta juridica inferioara legilor
2. Acte cu caractere excusiv politic – sunt apeluri, declaratii, mesaje, rezolutii etc.
principala characteristic este aceea ca nu produce consecinte jurdice si au cel mult o
rezonanta si un rezultat politic
Procedura legislative obisnuita comuna sau ordinara
Este contradictorie si repetitiva in acelsi timp.Contradicatorie deoarece presupune
dezbateri contencioase si repetitive dat fiind faptul ca procedura se repeat in ambele camere
ale Parlamentului. Are drept scop adoptarea unei legi ordinare sau organice dupa caz si
cuprinde 2 faze nu mai mult etape fiecare.
Faza 1 presupune urmatoarele etape:
1. Initiativa legislativa– in sistemul romanesc de drepr initiativa legeslativa poate
apartine urmatoareleor subiete de drept: guvernul, deputatul si senatorii, cetatenii
cu drept de vo si cu totul izolat Presedintele Ro in cazul revizuirii constitutiei.
Cele mai multe initative legislative provin de la Guvern sub forma proiectelor de
legi deoarece:
 a. Proiectele de legi trebuie intocmite in conformitate cu nevoile de tehinica
legislativa
b. Guvernul trimite la Parlament proiecte de legi in vederea realizarii
programului sau de guvernare . initiative parlamentarilor apare mai rar sub
forma propunerilor legislative deoarece:
- Si propunerile legislative trebuie intocmite conform regulilor tehnicii legislative
- Dataorita dispersiei politice sansele de reusita ale unui astfel de demers sunt mult
diminuate
- Parlamentarii au la indemana un instrument mult mai eficace pentru a se implica
in procedura legislative si anume amendamentul
- Initiativa cetatenilor cu drept de vot pare si mai rar sub forma propunerilor
legislative si presupune cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot provenit din
cel putin un sfert din judetele tarii iar in fiecare din aceste judete sau municipiul
Bucuresti trebuie stranse cel puntin 5000 de semnaturi in favoarea initiativei
legislative
- Cetatenii cu drept de vot nu au drept de initiativa legislativa in urmatoarele
domenii: domeniul fiscal, probleme cu character international, amnistia, gratierea

Sesizarea camerelor parlamentului