Test de evaluare

1. Notaţi pe foaia pentru test literele corespunzătoare următoarelor evenimente / procese istorice în ordinea
cronologică a desfăşurării lor:

a) sfârşitul guvernării lui Stalin -5 martie 1953

b) debutul lucrărilor Conferinţei de Pace de la Paris-1919
c) constituirea Triplei Alianţe-1879-1882
d) adoptarea Constituţiei U.R.S.S.-1918

Ordinea corectă c,b,a,d

2. Scrieţi pe foaia pentru test literele corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile
de mai jos:

I. Ungaria semnează tratatul de pace după Primul Război Mondial la:

a) Trianon b) Saint-Germain c) Versailles d) Neuilly

II. Perioada interbelică debutează în :

a) 1918 b) 1929 c) 1937 d) 1939

III. În 1938, lider al U.R.S.S. era:

a) Hruşciov b) Lenin c) Stalin d) Alexandru al II-lea

IV. În S.U.A., în 1932, F.D. Roosevelt, a deţinut funcţia de:

a)consilier b) ministru al economiei c) secretar de stat d) preşedinte

3. Notaţi în spaţiile libere, marcate cu litere de la a la c, A dacă apreciaţi că enunţul este adevărat,
sau F, dacă susţineţi că acesta este fals:

a) O caracteristică a regimurilor democratice este libertatea presei.

b) După Primul Război Mondial, forma de guvernare a Angliei continuă să fie republica.
c) Bazele Uniunii Sovietice sunt puse în 1916.

Dacă enunţul este fals, menţionaţi cuvântul corect.

a) A
b) F (După Primul Război Mondial, forma de guvernare a Angliei continuă să fie monarhia constituțională.)
c) F (Bazele Uniunii Sovietice sunt puse în 1917, în timpul Revoluției Ruse.)
 4. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

„Stalin a acţionat nu prin convingere, explicaţie şi cooperare răbdătoare cu poporul, ci prin impunerea
concepţiilor sale, solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale. Oricine se opunea concepţiilor sale sau
încerca să-şi demonstreze punctul de vedere, era sortit să fie îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere
anihilarea morală şi fizică. Aceasta a fost, cu deosebire, adevărat în timpul perioadei ce a urmat Congresului al
XVII-lea, când mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai partidului oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului, au căzut
victime despotismului lui Stalin.”

N.Hruşciov, Discurs la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, 1956

Cerinţe:
a) Transcrieţi termenii cu specific politic.
„poporul”, „opiniilor”, „concepţiilor”, „conducerea”, „Congresului”, „lideri”, „membrii ai partidului”,
„comunismului”, „despotismului”.
b) Ce trăsătură a totalitarismului este vizată prin aserţiunea „ mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai partidului
oneşti şi dedicaţi cauzei comunismului, au căzut victime despotismului lui Stalin”?
Cultul personalității lui Stalin era fundamental, așa încât nu ideologia comunistă veche era importantă, ci cea
stalinistă. Oamenii nu aveau dreptul la proprie opinie, libertatea de expresie și a presei erau totalmente anihilate și exista
cenzura comunistă.
c) Precizaţi consecinţa demersului opus politicii staliniste.
Opoziția politicii staliniste a fost un eșec.
d) Menţionaţi o asemănare şi o deosebire între fascism şi comunism.
Fascismul s-a născut ca o reacție împotriva comunismului. Astfel, principala diferență dintre cele două reiese din
faptul că prima este o ideologie de extremă dreaptă, în timp ce cea de-a doua este de extremă stângă. Fascismul implica,
politică dirijistă, preamărirea liderului, rasism, epurarea raselor considerate inferioare, ultranaționalism, război de
cucerire, în vreme ce idealul comunist era uniformizarea societății, dispariția claselor sociale, viață culturală lipsită de
autonomie, indrustializarea masivă, teroare, reeducarea oamenilor care nu se supun ideologiei prin trimiterea lor in lagăre
de muncă etc. .
Ambele regimuri înseamnă lipsa pluralismului politic, anularea separării puterilor în stat, existența unui unic
dictator, prezența unui aparat de constrângere, economia centralizată, , îngrădirea a numeroase drepturi și libertăți
cetățenești ș.a.m.d.

* Pentru a răspunde la cerinţele a şi b, folosiţi textul de mai sus, iar pentru a le soluţiona pe ultimele două,
utilizaţi lecţiile din cadrul capitolului despre totalitarisme.

5. Pe baza celor două imagini, identificaţi personalităţile şi prezentaţi câte un eveniment în care au fost
implicate.

Benito Amilcare Andrea Mussolini Iosif Vissarionovici Stalin

-În urma creării Partidului Național Fascist, acesta mobilizează toți adepții în „Marșul spre Roma”(1922), dorind să
obțină puterea în mod abuziv, prin teroare. Regele Victor Emanuel al II-lea îi oferă intimidat postul de prim-ministru.
Treptat, acesta preia puteri depline și sub numele de „Il Duce” face din Italia un stat fascist.
- Acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc a fost încheiat în 18 iulie 1941 între Stalin și Churchill, înțelegere prin care
Anglia și URSS (alături și de SUA) și-au concentrat forțele, declarând scopuri antifasciste comune.

6. Numiți: - un stat totalitar din perioada interbelică; Germania

- o regiune cedată de Germania după Primul Război Mondial; Alsacia-Lorena
- un stat național constituit după prima conflagrație mondială. România Mare formată din Moldova,
Țara românească (1859), Dobrogea (1878), Transilvania, Basarabia, Bucovina de Nord (1918) a fost declarată pe 1
decembrie 1918 în Alba Iulia.

6. Realizați un eseu despre Participarea României la Al Doilea Război Mondial.

În data de 22 iunie 1941, România intra în Cel de-al Doilea Război Mondial. Armata
română declanșa ofensiva contra Uniunii Sovietice, pentru a recupera Basarabia și Bucovina de
Nord, teritoriile românești cotropite de ruși cu un an mai devreme. Ofensiva armatei române a
fost coordonată cu cea declanșată de armata germană în cadrul Operațiunii Barbarossa.
Decizia intrării României în Cel de-al Doilea Război Mondial i-a aparținut integral dictatorului Ion
Antonescu. Acesta devenise, din toamna anului 1940, conducătorul absolut al României cu promisiunea că
va reface statul român, ale cărui temelii fuseseră zguduite de regimul autoritar instituit de Regele Carol
al II-lea și de cedările teritoriale din anul 1940, când România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord,
Ținutul Herța, Transilvania de Nord și Cadrilaterul.
Ion Antonescu a adus mai întâi la putere o formațiune fascistă, Mișcarea Legionară, care a declanșat un
val de asasinate, apoi o rebeliune armată chiar împotriva sa. După ce legionarii au fost înfrânți, Ion
Antonescu a concentrat întreaga putere efectivă în mâinile sale.
Regele Mihai I și Regina Mamă Elena au aflat de la BBC despre intrarea României în război. La
început, acest război a avut parte de un sprijin aproape unanim, deoarece românii doreau recuperarea
teritoriilor cotropite de Rusia Sovietică. Ofensiva românească a avut succes, iar în vara anului 1941
armata română eliberase în întregime pământul românesc. Liderii Opoziției democratice i-au cerut lui Ion
Antonescu să oprească ofensiva românească la Nistru, însă dictatorul român a refuzat. Ion Antonescu a
decis ca militarii români să înainteze spre Est, alături de trupele germane, finlandeze, italiene, spaniole,
maghiare și slovace care luptau contra sovieticilor. Generalul spera că, dacă armata română va lupta bine
în Est, îl va convinge pe Adolf Hitler să retrocedeze României teritoriile pierdute în Vest, în favoarea
Ungariei.
Decizia continuării războiului dincolo de Nistru a fost luată de Ion Antonescu fără ca
România să fi încheiat formal un tratat de alianță cu Germania. Nu există nici măcar o convenție militară
care să specifice obligațiile ambelor părți. Continuarea ofensivei pe teritoriul Uniunii Sovietice, precum
și ororile comise de militarii români în lagărele de exterminare din Transnistria sau în Odesa au adus
România în război și cu democrațiile occidentale.
Războiul s-a încheiat cu înfrângerea României, care a ajuns pentru o jumătate de secol sub dominația
sovietică. Rușii au pus din nou stăpânire pe Basarabia și Bucovina de Nord, de unde sute de mii de oameni
au fost deportați în Siberia și în Asia Centrală.